← Back to list

Sentence #5886

Similar

Să te fută broasca în cur pe unde bei apă.

Să te fută broasca în cur pe unde bei apă.

            {
  "text": "S\u0103 te fut\u0103 broasca \u00een cur pe unde bei ap\u0103.",
  "ents": [],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 42
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 2,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 3,
      "end": 5,
      "tag": "Pp2-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "tu",
      "dep": "expl:pv",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 6,
      "end": 10,
      "tag": "Vmsp3",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Sub|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fut\u0103",
      "dep": "ROOT",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 11,
      "end": 18,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "broasc\u0103",
      "dep": "nsubj",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 19,
      "end": 21,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 5
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 22,
      "end": 25,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "cur",
      "dep": "obl",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 26,
      "end": 28,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 29,
      "end": 33,
      "tag": "Rw",
      "pos": "ADV",
      "morph": "PronType=Int,Rel",
      "lemma": "unde",
      "dep": "obl",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 34,
      "end": 37,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "be",
      "dep": "xcomp",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 38,
      "end": 41,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "ap\u0103",
      "dep": "obj",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 41,
      "end": 42,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 2
    }
  ]
}

Word Data

Word	Lemma	WordNet Synsets	DEXonline Definitions
să	să	No synsets found	@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@ @SĂ@ conj. de, și. $... @să@ conjcț. (în tem... @SĂ@ $conj.$ 1) $(se... @să@ #conj.# - @1.@ ... @să@ conjcț.... @să@ #conjcț.# (în t... @1) să,@ din maĭ vec... @2) să@ conj. (din m... @să@ conj. @1.@ expr...
tu	tu	No synsets found	@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@ @TU@ pron. dumneata,... @tu@ pr., d. acc. $ț... @TU@ $pron. pers. pe... tu insuti @tu@ #pr.#, #d.# #ac... TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON. MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR. THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME BOI tu @tu@ #pron.# - #Pron... @tu@ #adv.# - Se fol...
fută	fută	No synsets found
broască	broască	No synsets found	@BRO'ASCĂ,@ $broaște,$ #s. f.# @I.@ Nume dat mai multor animale amfibii din clasa batracienilor, fără coadă, cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru sărit, cu gura largă și ochii bulbucați. * #Expr.# $Ochi de broască$ = ochi bulbucați. * Compus: $broască-țestoasă$ = nume dat mai multor specii de reptile cu corpul închis într-o carapace osoasă, dintre care unele trăiesc pe uscat $(Testudo graeca$ și $hermanni),$ iar altele în apă $(Emys orbicularis).$ @II. 1.@ Compus: $broasca-apei$ = plantă erbacee acvatică cu frunze lucioase, cufundate în apă, și cu flori verzui $(Potamogeton lucens).$ @2.@ Plantă arborescentă exotică cu flori mari, galbene și cu frunze groase, cultivată ca plantă de ornament $(Opuntia ficus indica).$ @III.@ Mecanism montat la o ușă, la un sertar etc., pentru a le încuia cu ajutorul unei chei. - #Lat.# @*brosca.@ @BRO'ASCĂ@ s. @1.@ $... @BRO'ASCĂ@ s. v. $ca... @bro'ască@ s. f., g.... @BRO'ASCĂ^1 ~ște@ $f... @BRO'ASCĂ^2 ~ște@ $f... @BRO'ASCĂ^3 ~ște@ $f... @bro'ască (-ște),@ #... @BRO'ASCĂ,@ $broaște... @broáscă@ ($oa$ dift...
în	în	No synsets found	@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@ @ÎN@ intra-.... @ÎN@ prep. @1.@ (loc... @în@ prep.... @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex... În limbaj familiar d... În gastronomie, ragu... În gastronomie, prep... În unele hăituri de ... în unele zone, burui...
cur	cur	No synsets found	@CUR,@ $cururi,$ #s. n.# (#Pop.#) Șezut, popou. - #Lat.# @culus.@ @CUR@ s. v. $anus, d... @cur@ s. n., pl. $c'... @cur (c'ururi),@ #s.... cur CÚR,@ $cururi,$ s.n.... @1) cur@ n., pl. $ur... @2) cur,@ a @-á@ v. ... @3) cur, curs,@ a @c... @cur@ s. n., pl. $c'...
pe	pe	No synsets found	@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@ @Pe@ ≠ sub... @PE@ prep. @1.@ (loc... @pe@ prep.... @PE@ $prep.$ @I.@ 1$... Pe internet se vorbe... Pe lângă explicația ... pe drept cuvant pe drept cuvant pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
unde	unde	No synsets found	@'UNDE@ #adv.#, #conj.# @I.@ #Adv.# @1.@ (Interogativ) În ce loc? în care parte? $Unde este?$ (Precedat de #prep.# "de") De la cine? din ce loc? $De unde știți voi?$ La ce? la cine? $Unde te gândești?$ (În #loc. adv.#) $Unde și unde$ = din loc în loc, ici și colo. (În #expr.#) $A (nu) avea de unde$ = a (nu) fi în stare, a (nu) avea posibilitatea să... $Ia, dacă ai de unde,$ se spune pentru a arăta că ceva lipsește, nu se găsește. @2.@ Deodată, numai ce. @3.@ (Exprimă o negație) $Unde se mai gândeau ele la copilărie?$ * #Expr.# $De unde (și) până unde?$ = cum și în ce fel? în ce împrejurări? în ce chip? $(Da) de unde!$ = imposibil! cu neputință! @II.@ #Conj.# @1.@ (Introduce o propoziție circumstanțială de loc) În locul în care, încotro. $Să se ducă unde știe.$ * (Cu nuanță temporală) $Să-ți dau două mere, unde te oprești să le mănânci?$ @2.@ (Introduce o propoziție atributivă) În care. $E un punct însă unde drumul nostru se bifurcă.$ @3.@ (Introduce o propoziție completivă) $Știe unde este parcul.$ @4.@ (#Pop.#; introduce o propoziție circumstanțială de timp) Când, în momentul în care. @5.@ (#Pop.#; introduce o propoziție circumstanțială de cauză) Pentru că, din cauză că, deoarece. @6.@ (Precedat de #prep.# "de", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși. $A adus 10 cărți, de unde făgăduise 12.$ @7.@ (Condițional; în #expr.#) $De unde nu$ = dacă nu, în cazul când. - #Lat.# @unde.@ @'UNDE@ adv., conj. ... @'UNDE@ conj. v. $da... @'unde@ adv., conjcț... @'UNDE^1@ $adv.$ 1) ... @'UNDE^2@ $conj.$ 1)... unde care se creaza ... unde te duci ma?? unde stai,domiciliu,... @'unde@ #adv.# - @1....
be	be	No synsets found	@BE@ interj. Onomato... be right back @Be,@ simbol chimic ... @Be,@ simbol chimic ... @Be,@ simbol chimic ... @Be,@ simbol chimic ... @be@ și @behehé@ int... BENIUC, #V.# 76. $O ... @$be@ #sm#$ #vz# @$b...
apă	apă	No synsets found	@'APĂ,@ $ape,$ #s. f.# @I. 1.@ Lichid incolor, fără gust și fără miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formează unul din învelișurile Pământului. * $Apă neagră$ = glaucom. * #Expr.# $Apă de ploaie$ = vorbe fără conținut, vorbe goale; (#concr.#) lucru fără valoare. $A bate apa în piuă$ = a vorbi mult și fără rost. $A fi (toți) o apă (și un pământ)$ = a fi la fel. $A intra la apă$ = @a)@ (mai ales despre țesături) a-și micșora dimensiunile după ce a fost băgat în apă (@I 1@); @b)@ (#fam.#) a ajunge într-o situație grea, neplăcută. (#Fam.#) $A băga pe cineva la apă$ = a face (cuiva) un mare neajuns. $A nu avea (nici) după ce bea apă$ = a fi extrem de sărac. @2.@ Masă de apă (@I 1@) formând un râu, un lac, o mare etc. * $Ape teritoriale$ = porțiune a mării sau a oceanului situată de-a lungul coastelor unui stat, formând o parte integrală a teritoriului acestuia. * #Loc. adv.# $Ca pe apă$ sau $ca apa$ = în mod curgător, fluent; pe dinafară. $Știe lecția pe dinafară.$ * #Expr.# $A ști$ (sau $a vedea) în ce ape se scaldă cineva$ = a cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva. $A lăsa pe cineva în apele lui$ = a nu deranja, a lăsa pe cineva în pace. $A nu fi în apele lui$ = a fi abătut sau prost dispus. $A-i veni$ (cuiva) $apă la moară$ = a se schimba împrejurările în favoarea lui. $A-i lua$ (cuiva) $apa de la moară$ = a-i crea (cuiva) condiții nefavorabile; a face să nu mai poată spune nimic. ** (La #pl.#) Valuri, unde. @3.@ #Fig.# (La #pl.#) Joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase. @II. 1.@ (Urmat de determinări) Denumire dată unor preparate lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie etc. $Apă de colonie.$ * $Apă grea$ = combinație a oxigenului cu deuteriul, folosită în unele reactoare nucleare. $Apă oxigenată$ #v.# $oxigenat.$ (#Pop.#) $Apă tare$ = acid azotic. $Apă de clor$ = soluție folosită ca decolorant în industria textilă și a hârtiei. $Apă de var$ = soluție cu proprietăți antidiareice și antiacide. $Apă deuterică$ = apă grea. @2.@ #Fig.# Denumire dată unor secreții apoase ale corpului (lacrimi, salivă, sudoare etc.). * #Expr.# $A-i lăsa$ (cuiva) $gura apă$ (după ceva) = a dori (ceva) nespus de mult. $A fi (numai o) apă$ = a fi foarte transpirat. - #Lat.# @aqua.@{{În DEX nu figurează @deuteric(ă).@/3}} @'APĂ@ s. @1.@ v. $p... @'APĂ@ s. v. $ciroză... @'apă@ s. f., g.-d. ... @'APĂ ape@ $f.$ 1) L... @'apă ('ape),@ #s. f... @APĂ@ (#lat.# $aqua$... @'APĂ, (I)@ $ape,$ #... Apă curgătoare, perm... Apă stătătoare, perm...
.	.	No synsets found