{
"text": "B\u0103ga-mi-a\u021bi limba-n gaura curului s\u0103-mi g\u00e2dila\u021bi hemoroizii.",
"ents": [
{
"start": 49,
"end": 59,
"label": "PERSON"
}
],
"sents": [
{
"start": 0,
"end": 60
}
],
"tokens": [
{
"id": 0,
"start": 0,
"end": 4,
"tag": "Ncms-n",
"pos": "NOUN",
"morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
"lemma": "B\u0103ga",
"dep": "nsubj",
"head": 9
},
{
"id": 1,
"start": 4,
"end": 7,
"tag": "Pp1-sd--y-----w",
"pos": "PRON",
"morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
"lemma": "eu",
"dep": "nmod",
"head": 0
},
{
"id": 2,
"start": 7,
"end": 11,
"tag": "Va--3s----y",
"pos": "AUX",
"morph": "Number=Sing|Person=3|Variant=Short",
"lemma": "-a\u021bi",
"dep": "dep",
"head": 0
},
{
"id": 3,
"start": 12,
"end": 17,
"tag": "Ncfsry",
"pos": "NOUN",
"morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
"lemma": "limb\u0103",
"dep": "nsubj",
"head": 0
},
{
"id": 4,
"start": 17,
"end": 19,
"tag": "Spsay",
"pos": "ADP",
"morph": "AdpType=Prep|Case=Acc|Variant=Short",
"lemma": "\u00een",
"dep": "case",
"head": 5
},
{
"id": 5,
"start": 20,
"end": 25,
"tag": "Ncfsry",
"pos": "NOUN",
"morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
"lemma": "gaur\u0103",
"dep": "nmod",
"head": 0
},
{
"id": 6,
"start": 26,
"end": 33,
"tag": "Ncmsoy",
"pos": "NOUN",
"morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
"lemma": "cur",
"dep": "nmod",
"head": 5
},
{
"id": 7,
"start": 34,
"end": 36,
"tag": "Qs",
"pos": "PART",
"morph": "Mood=Sub",
"lemma": "s\u0103",
"dep": "mark",
"head": 9
},
{
"id": 8,
"start": 36,
"end": 39,
"tag": "Pp1-sd--y-----w",
"pos": "PRON",
"morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
"lemma": "eu",
"dep": "expl:poss",
"head": 9
},
{
"id": 9,
"start": 40,
"end": 48,
"tag": "Vmii2p",
"pos": "VERB",
"morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=2|Tense=Imp|VerbForm=Fin",
"lemma": "g\u00e2dila",
"dep": "ROOT",
"head": 9
},
{
"id": 10,
"start": 49,
"end": 59,
"tag": "Ncmp-n",
"pos": "NOUN",
"morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Plur",
"lemma": "hemoroiziu",
"dep": "obj",
"head": 9
},
{
"id": 11,
"start": 59,
"end": 60,
"tag": "PERIOD",
"pos": "PUNCT",
"morph": "",
"lemma": ".",
"dep": "punct",
"head": 9
}
]
}
| Word | Lemma | WordNet Synsets | DEXonline Definitions |
|---|---|---|---|
| Băga | Băga | No synsets found |
@BĂG'A,@ $bag,$ #vb.# I. @1.@ #Tranz.# și #refl.# A face să intre sau a intra undeva; a (se) introduce, a (se) vârî, a intra^2. * #Expr.# (#Tranz.#) $A băga ceva în gură$ = a mânca. $A băga (pe cineva) sub masă$ = @a)@ a face (pe cineva) să cadă sub masă din cauză că i s-a dat prea mult de băut; @b)@ a învinge (pe cineva) într-o încercare, într-o discuție; a înfunda. $A$($-și) băga nasul (în ceva$ sau $undeva, în toate, unde nu-i fierbe oala)$ = a se amesteca în treburi care nu-l privesc, a interveni inoportun într-o discuție. $A băga$ (ceva) $în$ (sau $la) cap$ = a ține minte un lucru. $A băga$ (cuiva ceva) $în$ (sau $la) cap$ = @a)@ a face (pe cineva) să înțeleagă o problemă, o teorie etc.; @b)@ a face (pe cineva) să creadă un lucru (curios), să fie obsedat de ceva. $A$($-și) băga mințile în cap$ = a se cuminți, a reveni la o comportare conformă cu interesele sale. $A băga$ (cuiva) $frica în oase$ sau $a băga pe cineva în sperieți$ (sau $în răcori)$ = a speria rău (pe cineva). $A băga$ (pe cineva) $în boală$ (sau $în boale)$ = a înspăimânta (pe cineva). $A băga$ (pe cineva) $în draci$ = a necăji, a întărâta (pe cineva). (#Fam.#) $A băga pe cineva în viteză$ = a face (pe cineva) să lucreze repede, fără răgaz. (#Refl.#) $A se băga în sufletul$ (sau $în ochii, sub pielea) cuiva$ = a se face cu insistență observat de cineva spre a-i câștiga încrederea, a nu slăbi pe cineva cu dovezile de simpatie, de dragoste (interesată) etc. (#Tranz.#) $A băga de viu în mormânt$ = a pricinui moartea din cauza unor mari supărări. $A o băga pe mânecă$ = a fi prins cu minciuna, a nu mai ști cum să îndrepte o greșeală, a o sfecli. $A băga zâzanie$ (sau $vrajbă, intrigă)$ (între oameni) = a învrăjbi, a produce discordie. (#Arg.#) $A băga un fitil$ (sau $fitile$ împotriva cuiva) = a calomnia (pe cineva). @2.@ #Tranz.# și #refl.# A (se) plasa în ceva sau undeva; a (se) angaja. $Își bagă toți banii în cărți de specialitate. S-a băgat slujbaș la primărie. S-a băgat slugă.$ * #Expr.# (#Tranz.#) $A băga$ (pe cineva) $în pâine$ = a da (cuiva) o slujbă. (#Arg.#) $A băga$ (pe cineva) $în fabrica de pumni$ = a lua la bătaie (pe cineva). (#Fam.#) $A băga actele (de căsătorie)$ = a depune actele cerute pentru căsătorie. @3.@ (În #expr.#) (#Tranz.#) $A băga seama$ (la ceva) = a fi atent, a observa. $A băga în seamă$ (ceva sau pe cineva) = a da atenție (la ceva sau cuiva), a fi curtenitor (cu cineva). $A băga de seamă$ = a avea grijă (de ceva), a fi atent (la ceva). (#Refl.#) $A se băga de seamă$ = a se observa, a se remarca (ceva). - #Et. nec.#
@A băga@ ≠ a scoate...
@BĂG'A@ vb. @1.@ a i...
@BĂG'A@ vb. v. $depu...
@băg'a@ vb., ind. pr...
@A BĂG'A bag@ $tranz...
@A SE BĂG'A mă bag@ ...
@băg'a (b'ag, 'at),@...
@BĂG'A,@ $bag,$ #vb....
@băg'a@ #vb.# I (în ...
|
| eu | eu | No synsets found |
@EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
@eu@ pr. [pron. $ieu...
@EU@ $pron. pers., p...
@EU-@ Element prim d...
eu...
Eu invatasem la scoa...
eu sint...
eu :P...
eu efectuez control
@eu^1@ [#pron.# $ieu...
|
| -ați | -ați | No synsets found | |
| limbă | limbă | No synsets found |
@L'IMBĂ,@ $limbi,$ #...
@L'IMBĂ,@ $limbi,$ #s. f.# @I.@ Organ musculos mobil care se află în gură, servind la perceperea gustului, la mestecarea și la înghițirea alimentelor, la om fiind și organul principal de vorbire. * #Expr.# $A-și înghiți limba$ = @a)@ a mânca cu poftă; @b)@ a se abține de a spune ceva nepotrivit; @c)@ a fi foarte tăcut. $A alerga$ (sau a $umbla) după ceva$ (sau $după cineva) cu limba scoasă$ = a căuta cu orice preț să obțină sau să găsească ceva sau pe cineva de care are mare nevoie. $A scoate$ (sau $a-i ieși) limba de-un cot$ = @a)@ a-și pierde respirația, a gâfâi; @b)@ a munci mult, a fi foarte ostenit. $A avea limbă de aur$ = a avea darul de a vorbi frumos, elocvent. $A fi cu limba (fagure) de miere$ = a vorbi frumos, prietenos, amabil. $A avea limbă lungă$ sau $a fi lung de limbă$ (sau $limbă lungă)$ = a vorbi prea mult, a fi flecar. $A avea mâncărime de$ (sau $vierme la) limbă$ = a fi limbut, a nu păstra o taină. $A fi slobod la limbă$ (sau $limbă slobodă)$ = a spune multe cu sinceritate și fără prudență, a spune și ce nu trebuie. $A-și scurta limba$ = a vorbi mai puțin. $A scurta$ (sau a $tăia, a lega) limba cuiva$ = a opri, a împiedica pe cineva să vorbească. $A prinde (la) limbă$ = a căpăta curaj, a începe să vorbească. $A i se lua$ (sau $a-i pieri, a i se încurca, a i se îngroșa cuiva) limba$ sau a $nu avea limbă (de grăit)$ = a nu avea curajul să vorbească. $A-și pune frâu la limbă$ sau $a-și ține$ (sau $băga) limba (în gură)$ = a se feri de a spune ceea ce nu trebuie, a tăcea. $(A avea) limbă ascuțită$ (sau $rea, de șarpe)$ = (a fi) răutăcios, malițios în tot ce spune. $A înțepa cu limba$ = a fi ironic, a batjocuri. $A trage pe cineva de limbă$ = a descoase pe cineva, a căuta să afle tainele cuiva. $A fi cu două limbi$ sau $a avea mai multe limbi$ = a fi mincinos, fățarnic, prefăcut. $A-și mușca limba$ = a regreta că a vorbit ceea ce nu trebuia. $A-i sta$ (sau $a-i umbla, a-i veni) pe limbă$ = a nu-și putea aminti pe loc de ceva cunoscut. @II. 1.@ Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care aceștia își exprimă gândurile, sentimentele și dorințele; limbaj, grai. @2.@ Limbajul unei comunități umane, istoric constituită, caracterizat prin structură gramaticală, fonetică și lexicală proprie. * $Limbă comună$ = @a)@ stadiu în evoluția unei limbi, anterior diferențierii dialectale; @b)@ koine. ** Fel de exprimare propriu unei persoane, în special unui scriitor. @3.@ Totalitatea altor mijloace și procedee (decât sunetele articulate) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente. $Limba surdomuților.$ @4.@ (#Înv.# și #reg.#) Vorbă, cuvânt; grai, glas. * #Expr.# $Cu limbă de moarte$ = ca ultimă dorință (exprimată pe patul morții). $A lega pe cineva cu limbă de moarte$ = a obliga pe cineva (prin jurământ) să-ți îndeplinească o ultimă dorință, exprimată înainte de moarte. @5.@ (#Înv.#) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice. @6.@ (#Înv.# și #arh.#) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă; popor, neam, națiune. @III.@ Nume dat unor obiecte, instrumente etc. care seamănă formal sau funcțional cu limba (@I@). @1.@ Bară mobilă de metal, agățată în interiorul clopotului, care, prin mișcare, lovește pereții lui, făcându-l să sune. @2.@ Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului. ** Pendulul unui orologiu. @3.@ Obiect de metal, de os, de material plastic etc. care înlesnește încălțarea pantofilor; încălțător. @4.@ Bucată de piele, de pânză etc. lungă și îngustă, care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul. @5.@ Lama de metal a unui cuțit, a unui briceag etc. @6.@ Flacără de formă alungită. ** Fâșie de lumină care străbate întunericul. @7.@ Fâșie lungă și îngustă de pământ, de pădure etc. @8.@ Deschizătură, gură lăsată la cotețul de pescuit. @9.@ Compuse: (#Bot.#) $limba-apei$ = broscariță; $limba-boului$ = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și țepoși, cu flori albastre, roz sau albe $(Anchusa officinalis); limba-cucului$ = @a)@ ferigă mică cu rizom scurt și târâtor, de obicei cu o singură frunză penată compusă $(Botrychium lunaria);$ @b)@ plantă erbacee cu flori de culoare albăstruie-liliachie, care crește în regiunile subalpine $(Gentiana bulgarica); limba-mielului$ (sau $mielușelului)$ = plantă erbacee acoperită cu peri aspri, cu flori albastre sau albe; arăriel $(Borago officinalis); limba-oii$ = @a)@ plantă erbacee cu frunze dințate și spinoase, cu flori purpurii, care crește prin locuri umede și mlăștinoase $(Cirsium canum);$ @b)@ mică plantă erbacee cu frunzele dispuse în rozetă și cu flori roz grupate în spice $(Plantago gentianoides); limba-peștelui$ = plantă erbacee cu frunzele verzi-albăstrui și cu flori violete $(Limonium vulgare); limba-soacrei$ = nume dat mai multor specii de plante înrudite cu cactusul, cu tulpina spinoasă și flori roșii, albe sau galbene; $limba-șarpelui$ = ferigă mică cu rizomul lung, cu o singură frunză, de formă ovală, răspândită prin locurile umede, prin tufișuri și păduri $(Ophioglossum vulgatum); limba-vrăbiei$ = plantă erbacee cu tulpina dreaptă, cu frunze lanceolate și cu flori mici, verzui $(Thymelaea passerina);$ (#Iht.#) $limbă-de-mare$ = pește marin cu corpul oval și asimetric, cu ambii ochi situați pe o singură parte $(Solea nasuta).$ - #Lat.# @lingua.@
@L'IMBĂ@ s. @1.@ $(L...
@L'IMBĂ@ s. v. $agav...
@l'imbă@ s. f., g.-d...
@L'IMBĂ ~i@ $f.$ 1) ...
@l'imbă (l'imbi),@ #...
@LIMBĂ@ elice, pendu...
@limbă,@ $limbi #s. ...
@limbă@ (#it.# $tast...
|
| în | în | No synsets found |
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| gaură | gaură | No synsets found |
@G'AURĂ,@ $găuri,$ #s. f.# Scobitură, adâncitură, spărtură ivită de la sine sau anume făcută într-un corp, într-un material, în pământ etc.; cavitate, bortă. * $Gaura cheii$ = orificiu prin care se bagă cheia în broască. * #Expr.# $Gaură de șarpe$ = loc ferit care servește cuiva ca ascunzătoare. (#Pop.#) $Doar nu s-o face gaură-n cer$ = nu va fi o pagubă prea mare. (#Astron.#) $Gaură neagră$ = relicvă de dimensiuni reduse a unei stele masive, formată prin prăbușire gravitațională, caracterizată prin densitate foarte mare și forță de atracție uriașă și absorbantă. [#Pr.#: $ga-u-$] - #Lat.# @*avula@ $(< cavus).$
@G'AURĂ@ s. @1.@ (în...
@g'aură@ s. f. (sil....
@G'AURĂ găuri@ $f.$ ...
@gáură (-ắuri),@ s.f...
@g'aură (g'ăuri),@ #...
@gaură,@ $găuri #s. ...
@g'aură@ #s.# #f.# 1...
@gáură@ f., pl. $gău...
@g'aură@ s. f. (sil....
|
| cur | cur | No synsets found |
@CUR,@ $cururi,$ #s. n.# (#Pop.#) Șezut, popou. - #Lat.# @culus.@
@CUR@ s. v. $anus, d...
@cur@ s. n., pl. $c'...
@cur (c'ururi),@ #s....
cur
CÚR,@ $cururi,$ s.n....
@1) cur@ n., pl. $ur...
@2) cur,@ a @-á@ v. ...
@3) cur, curs,@ a @c...
@cur@ s. n., pl. $c'...
|
| să | să | No synsets found |
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| eu | eu | No synsets found |
@EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
@eu@ pr. [pron. $ieu...
@EU@ $pron. pers., p...
@EU-@ Element prim d...
eu...
Eu invatasem la scoa...
eu sint...
eu :P...
eu efectuez control
@eu^1@ [#pron.# $ieu...
|
| gâdila | gâdila | No synsets found |
@GÂDIL'A,@ $g'âdil,$ #vb.# I. #Tranz.# @1.@ A produce, prin atingeri ușoare asupra unor părți ale corpului, o senzație particulară, care provoacă cuiva un râs convulsiv nestăpânit. ** #Refl.# A fi sensibil la asemenea atingeri (reacționând printr-un râs convulsiv). @2.@ #Fig.# A produce cuiva o senzație plăcută, o plăcere; a flata (în mod exagerat) pe cineva. [#Var.#: @gâdil'i@ #vb.# IV] - Din #bg.# @gădel mi je@ "mă gâdilă".
@gâdil'a@ vb., ind. ...
@A GÂDIL'A gâdil@ $t...
@A SE GÂDIL'A mă gâd...
@gâdila,@ $gâdil #v....
@gâdila,@ $gâdil #v....
@a gâdil'a@ vb., ind...
@gâdil'a@ @(a ~)@ #v...
@GÂDIL'A,@ $g'âdil,$...
@gâdilá,@ $gâdil,$ v...
|
| hemoroiziu | hemoroiziu | No synsets found | |
| . | . | No synsets found |