← Back to list

Sentence #5902

Similar

Dacă aș avea un dinte în cur te-aș mușca de nas.

Dacă aș avea un dinte în cur te-aș mușca de nas.
Dacă SCONJ AUX avea VERB un DET dinte NOUN în ADP cur NOUN te- PRON AUX mușca VERB de ADP nas. NOUN mark aux det obj mark fixed obj aux advcl case obl
            {
  "text": "Dac\u0103 a\u0219 avea un dinte \u00een cur te-a\u0219 mu\u0219ca de nas.",
  "ents": [],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 48
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 4,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "dac\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 5,
      "end": 7,
      "tag": "Va--1s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=1",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 8,
      "end": 12,
      "tag": "Vmnp",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Tense=Pres|VerbForm=Inf",
      "lemma": "avea",
      "dep": "ROOT",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 13,
      "end": 15,
      "tag": "Timsr",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Masc|Number=Sing|PronType=Ind",
      "lemma": "un",
      "dep": "det",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 16,
      "end": 21,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "dinte",
      "dep": "obj",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 22,
      "end": 24,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "mark",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 25,
      "end": 28,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "cur",
      "dep": "fixed",
      "head": 5
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 29,
      "end": 32,
      "tag": "Pp2-sa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 32,
      "end": 34,
      "tag": "Va--1s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=1",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 35,
      "end": 40,
      "tag": "Vmnp",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Tense=Pres|VerbForm=Inf",
      "lemma": "mu\u0219ca",
      "dep": "advcl",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 41,
      "end": 43,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 44,
      "end": 47,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "nas",
      "dep": "obl",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 47,
      "end": 48,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 2
    }
  ]
}
        

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
dacă dacă No synsets found
                            @D'ACĂ@ #conj.# @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că..., presupunând că..., de... $Doar dacă. Numai dacă.$ @2.@ (Introduce o propoziție optativă) Numai de... $Dacă nu m-ar vedea cineva.$ @3.@ (Introduce o propoziție temporală, având uneori și o nuanță condițională sau cauzală) Când, în (sau din) momentul când, de îndată ce, după ce. @4.@ (Introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că, deoarece. $Dacă nu știa să scrie, umbla de la unul la altul.$ ** De vreme ce. @5.@ (Introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși. @6.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Că, de... @7.@ (Cu valoare adverbială) Cu greu, abia. @8.@ (În #expr.#) $Las\' dacă$ = @a)@ desigur că nu; @b)@ (în construcții negative) nu mai încape îndoială că... - @De^4@ + @că.@
                        
                            @D'ACĂ@ conj. @1.@ (...
                        
                            @d'acă@ conjcț....
                        
                            @d'acă@ (limba) s. f...
                        
                            @D'ACĂ^1@ $f. mai al...
                        
                            @D'ACĂ^2@ $conj.$ 1)...
                        
                            dacă ve-ți considera...
                        
                            @DÁCĂ@ (< $de$ ^3 + ...
                        
                            @dácă,@ în Munt. ves...
                        
                            @d'acă@ conjcț....
                        
avea avea No synsets found
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
                        
avea avea No synsets found
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
                        
un un No synsets found
                            @UN, O,@ $unii, unele,$ #art. nehot.# (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) $Un prieten.$ * (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) $O bucurie se vestea în ochii ei.$ * (Dă sens general substantivului) $Un artist, fie și mai genial decât Paganini.$ ** (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... $Mi se părea că văd un Platon.$ ** (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) $Un murdar.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# $unui, unei;$ #gen.#-#dat.# #pl.# $unor$] - #Lat.# @unus, una.@
                        
                            @un@ adj. m., g.-d. ...
                        
                            @un@ art. m., g.-d. ...
                        
                            @un@ num. m. cu valo...
                        
                            @UN o@ (@niște@) $ar...
                        
                             un fenomen specific...
                        
                            un cuvant medical......
                        
                            un penis mai mic...
                        
                            un coate goale, ce s...
                        
                            un tip de culoare;sa...
                        
dinte dinte No synsets found
                            @D'INTE,@ $dinți,$ #s. m.# @1.@ Fiecare dintre organele osoase mici, acoperite cu un strat de smalț, așezate în cavitatea bucală a majorității vertebratelor și servind de obicei pentru a rupe, a mesteca și a fărâmița alimentele; $#p. restr.#$ fiecare dintre organele osoase mici așezate în partea din față a maxilarelor. * $Dinte de lapte$ = fiecare dintre dinții care le cresc copiilor în primii ani ai vieții și care cad mai târziu, fiind înlocuiți cu dinții definitivi. * #Expr.# $Soare cu dinți$ = soare pe timp geros, răcoros sau ploios. $A se ține de ceva cu dinții$ = a nu ceda cu nici un preț, a nu renunța la ceva în ruptul capului. $Înarmat până în dinți$ = puternic înarmat. $A-i scoate$ (cuiva) $și dinții din gură$ = a-i lua (cuiva) tot ce are, a sărăci (pe cineva) cu desăvârșire. $A-și arăta dinții$ = a amenința; a se manifesta în mod nefavorabil. $Printre dinți$ = (în legătură cu verbe de declarație) neclar, nedeslușit (și cu nemulțumire). $A avea un dinte împotriva$ (sau $contra) cuiva$ = a avea un motiv de nemulțumire, de supărare sau de dușmănie împotriva cuiva. ** Compuse: $dintele-dracului$ = plantă erbacee cu flori albe, roșii-purpurii sau verzui așezate în spice $(Polygonum hydropiper); (porumb) dinte-de-cal$ (sau $dintele-calului)$ = varietate de porumb cu boabe mari, late și albicioase, cu un șănțuleț la vârf. @2.@ Fiecare dintre crestăturile, zimții, proeminențele (ascuțite și regulate) de pe marginea unor unelte sau piese de mașină; fiecare dintre colții pieptenului, ai greblei, ai grapei etc. @3.@ Înălțime stâncoasă, izolată, cu pereții abrupți; colț. - #Lat.# @dens, -ntis.@
                        
                            @D'INTE@ s. @1.@ col...
                        
                            @d'inte@ s. m., pl. ...
                        
                            @D'INTE ~ți@ $m.$ 1)...
                        
                            @d'inte (d'inți),@ #...
                        
                            @dinte@ m. (lat. $de...
                        
                            @d'inte@ s. m., pl. ...
                        
                            @d'inte,@ $dinți,$ s...
                        
                            @d'inte@ #s. m.#, #p...
                        
                            @dinte@ m. @1.@ fiec...
                        
în în No synsets found
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
                        
cur cur No synsets found
                            @CUR,@ $cururi,$ #s. n.# (#Pop.#) Șezut, popou. - #Lat.# @culus.@
                        
                            @CUR@ s. v. $anus, d...
                        
                            @cur@ s. n., pl. $c'...
                        
                            @cur (c'ururi),@ #s....
                        
                            cur
                        
                            CÚR,@ $cururi,$ s.n....
                        
                            @1) cur@ n., pl. $ur...
                        
                            @2) cur,@ a @-á@ v. ...
                        
                            @3) cur, curs,@ a @c...
                        
                            @cur@ s. n., pl. $c'...
                        
tu tu No synsets found
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
                        
avea avea No synsets found
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
                        
mușca mușca No synsets found
                            @MUȘC'A,@ $mușc,$ #vb.# I. @1.@ #Tranz.# A apuca cu dinții și a strânge tare (provocând durere, rănind sau sfâșiind). * #Expr.# $A-și mușca mâinile$ (sau $degetele)$ = @a)@ a se căi amarnic; @b)@ a se înfuria. $A-și mușca limba$ (sau $buzele)$ = a-și ascunde un sentiment puternic, a se stăpâni. $A-l mușca pe cineva de inimă să...$ = a se lăsa ispitit să..., a fi cât pe-aci să... $A mușca pământul$ = a cădea la pământ (rănit sau mort); $#p. ext.#$ a muri (@1@). ** (Despre insecte) A pișca, a înțepa; a pricinui durere, usturime. ** #Fig.# A provoca cuiva o senzație chinuitoare, neplăcută (de frig, foame etc.). @2.@ #Intranz.# și #tranz.# A rupe cu dinții o porțiune dintr-un aliment (pentru a mânca). @3.@ #Tranz.# #Fig.# A ataca cu vorbe răutăcioase, sarcastice; a înțepa. - #Et. nec.#
                        
                            @MUȘC'A@ vb. @1.@ (r...
                        
                            @MUȘC'A@ vb. v. $ațâ...
                        
                            @mușc'a@ vb., ind. p...
                        
                            @A MUȘC'A mușc 1.@ $...
                        
                            @mușc'a (m'ușc, mușc...
                        
                            @mușca,@ $mușc (#int...
                        
                            @a (se) mușc'a@ vb.,...
                        
                            @mușc'a@ @(a ~)@ #vb...
                        
                            @mușcà@ v. @1.@ a ap...
                        
de de No synsets found
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
                        
nas nas No synsets found
                            @NAS,@ $nasuri,$ #s. n.# @1.@ Parte proeminentă a feței, situată între obraji, frunte și gură, servind ca organ al respirației și al mirosului. * #Loc. adv.# $Sub$ (sau, rar, $în) nasul cuiva$ sau $sub nas$ = în imediata apropiere, în față, sub ochii cuiva. (În legătură cu verbe ca "a vorbi", "a cânta" etc.) $pe nas$ = cu timbru nazal. * #Expr.# $A avea nas$ sau $a-și ridica nasul$ = a îndrăzni, a cuteza. (#Fam.#) $A-și lua nasul la purtare$ = a deveni prea îndrăzneț, a se obrăznici. $A (nu-) și cunoaște$ (sau $vedea, ști) lungul nasului$ = a (nu-) și da seama cât e în stare să facă cu puterile proprii; a (nu-) și da seama de măsura pe care trebuie s-o păstreze față de alții; a (nu) se comporta cuviincios. (#Fam.#) $A-i cădea$ (sau $a-i pica) nasul cuiva$ = a-și pierde îndrăzneala sau îngâmfarea, a rămâne rușinat, umilit. (#Fam.#) $Nu-ți cade$ (sau $pică) nasul dacă...$ = nu ți se întâmplă nimic, nu-ți pierzi demnitatea dacă... $Nu-i ajungi (nici) cu prăjina la nas$ = e foarte încrezut. $(A umbla$ sau $a fi, a se ține) cu nasul (pe) sus$ = a (fi) încrezut, sfidător. $A strâmba din nas$ = a fi nemulțumit. $A da nas$ (cuiva) = a îngădui prea multe (cuiva). $A tăia$ (sau $a scurta)$ nasul (cuiva) sau $a da$ (cuiva) $peste nas$ = a pedepsi, a rușina, a umili, a pune la locul lui (pe cineva). $A-i scoate$ (cuiva ceva) $pe nas$ = a-i reproșa (cuiva ceva) (cu răutate). $A (nu) fi$ (sau $face) de nasul cuiva$ = a (nu) fi potrivit cu cineva, a (nu) corespunde cuiva, a (nu) fi pentru cineva, a (nu) i se cuveni cuiva. $A-i$ veni (cuiva) $muștarul la nas$ sau $a-i tremura$ (cuiva) $nasul$ = a se supăra; a se enerva, a se înfuria. $A fi cu nasul de ceară$ = a fi foarte susceptibil. $A lăsa$ (sau $a pune) nasul în jos$ sau $în pământ$ = a se rușina, a se simți vinovat. $A se întoarce$ (de undeva) $cu nasul în jos$ = a se întoarce rușinat. (#Fam.#) $Să-ți fie în nas!$ = să-ți fie rușine! (#Fam.#) $A-și băga$ (sau $a-și vârî) nasul în ceva$ (sau $undeva, în toate, unde nu-i fierbe oala)$ = a se amesteca într-o afacere, într-o problemă (care nu-l privește). $A duce$ (sau $a purta) de nas (pe cineva)$ = @a)@ a domina, a stăpâni, a conduce (pe cineva), determinându-l să facă ceva (care nu este în interesul său); @b)@ a amăgi, a înșela (pe cineva). $A scoate panglici pe nas$ = a exagera; a minți. $A(-i) trece$ (cuiva) $pe la$ (sau $pe lângă) nas$ = a(-i) trece pe dinaintea ochilor; a pierde un prilej favorabil. $A da$ (cuiva) $cu ceva pe la nas$ = a tenta (pe cineva). (#Fam.#) $A arunca (cuiva$ ceva) $în nas$ = a spune (cuiva ceva) direct, fără menajamente. $A-i râde cuiva în nas$ = a râde cuiva în față, bătându-și joc de el. (#Fam.#) $A-i ieși$ (sau $a-i da) pe nas$ = a o păți, a i se înfunda. (#Fam.#) $A(-i) întoarce nasul (cuiva)$ = a ignora ostentativ (pe cineva), a întoarce spatele (cuiva). $A trânti$ (sau $a închide$ cuiva) ușa $în nas$ = @a)@ a refuza să primească (pe cineva); @b)@ a pleca supărat de la cineva, închizând ușa cu putere. $A se împiedica de nas$ = avea nasul excesiv de lung. $A nu vedea de nas$ = a fi neatent. $A nu vedea mai departe decât lungul nasului$ = a fi mărginit. $A da cu nasul$ (pe undeva) = a trece (pe undeva) în grabă sau întâmplător. (#Fam.#) $A-și arăta$ sau $a(-și) scoate nasul (la iveală)$ = a apărea, a se înfățișa. $A da nas(ul) cu cineva =$ a se întâlni cu cineva pe neașteptate (și fără a dori). $(A se întâlni) nas în nas$ (cu cineva) = (a se întâlni) față în față (cu cineva). $Nu miroase a nas de om$ = nu e faptă de om vrednic. (#Ir.#) $Îi curge untura$ (sau $grăsimea) pe nas$ = e foarte slab. ** #Fig.# Miros dezvoltat, fin; simț de orientare în împrejurări dificile, capacitate de intuire exactă a unei situații. ** (Rar) Față, obraz, cap. @2.@ Proeminență a unei piese, care servește la fixarea piesei într-o anumită poziție sau la ghidarea, ridicarea sau distanțarea unei alte piese. @3.@ Partea anterioară a fuzelajului unui avion sau a corpului unei nave. - #Lat.# @nasus.@
                        
                            @NAS@ s. @1.@ $(ANAT...
                        
                            @nas@ s. n., pl. $n'...
                        
                            @NAS ~uri@ $n.$ 1) O...
                        
                            @nas (n'asuri),@ #s....
                        
                            nas
                        
                            @NAS@ bârnău, carină...
                        
                            @NAS@ partea anterio...
                        
                            @nas!@ $#interj.#$ @...
                        
                            @nas@ s. n., pl. $n'...
                        
. . No synsets found