| dacă |
dacă |
No synsets found
|
@D'ACĂ@ #conj.# @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că..., presupunând că..., de... $Doar dacă. Numai dacă.$ @2.@ (Introduce o propoziție optativă) Numai de... $Dacă nu m-ar vedea cineva.$ @3.@ (Introduce o propoziție temporală, având uneori și o nuanță condițională sau cauzală) Când, în (sau din) momentul când, de îndată ce, după ce. @4.@ (Introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că, deoarece. $Dacă nu știa să scrie, umbla de la unul la altul.$ ** De vreme ce. @5.@ (Introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși. @6.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Că, de... @7.@ (Cu valoare adverbială) Cu greu, abia. @8.@ (În #expr.#) $Las\' dacă$ = @a)@ desigur că nu; @b)@ (în construcții negative) nu mai încape îndoială că... - @De^4@ + @că.@
@D'ACĂ@ conj. @1.@ (...
@d'acă@ conjcț....
@d'acă@ (limba) s. f...
@D'ACĂ^1@ $f. mai al...
@D'ACĂ^2@ $conj.$ 1)...
dacă ve-ți considera...
@DÁCĂ@ (< $de$ ^3 + ...
@dácă,@ în Munt. ves...
@d'acă@ conjcț....
|
| tu |
tu |
No synsets found
|
@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
@TU@ pron. dumneata,...
@tu@ pr., d. acc. $ț...
@TU@ $pron. pers. pe...
tu insuti
@tu@ #pr.#, #d.# #ac...
TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.
THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
tu
@tu@ #pron.# - #Pron...
@tu@ #adv.# - Se fol...
|
| lăsa |
lăsa |
No synsets found
|
@LĂS'A,@ $las,$ #vb.# I. @1.@ #Tranz.# A da drumul unui lucru sau unei ființe ținute strâns. * #Expr.# $A lăsa$ (cuiva) $sânge$ = a face să curgă din corpul cuiva, printr-o incizie, o cantitate de sânge. $Lasă-mă să te las,$ se spune despre un om indiferent, lipsit de energie, neglijent, comod. ** #Spec.# A da drumul să cadă; a lepăda. ** A pune, a depune ceva undeva. @2.@ #Tranz.# A permite, a îngădui, a admite, a nu opri; $#spec.#$ a accepta ca cineva sau ceva să rămână într-o anumită stare, într-o anumită situație, a nu interveni pentru a modifica, a schimba sau a întrerupe ceva. * #Expr.# $A lăsa$ (pe cineva) $cu zile$ sau $a-i lăsa$ (cuiva) $zilele$ = a cruța viața cuiva. $A lăsa$ (pe cineva) $în pace$ (sau $încolo)$ = a nu deranja pe cineva, a nu-l supăra, a-l lăsa să facă ce vrea; a se dezinteresa de cineva. $A lăsa$ (pe cineva) $în boii$ (sau $în banii, în apele) lui$ = a nu se amesteca în treburile cuiva, a lăsa pe cineva în situația în care se află, a nu contraria în planurile, în ideile lui pe cineva. $A lăsa$ (pe cineva) $în voie$ = a da cuiva multă libertate sau întreaga libertate. $A lăsa$ (pe cineva) $rece$ = a nu impresiona, a-l face să rămână indiferent. (#Refl.#) $A (nu) se lăsa (mai) pe$ (sau $pre) jos$ = a (nu) îngădui să fie întrecut de cineva; a (nu) se strădui să ajungă pe cineva. $A nu se lăsa (cu una, cu două, o dată cu capul$ etc.) = a nu admite să cedeze, a se împotrivi cu îndârjire. $A se lăsa păgubaș$ = a renunța la ceva. ** #Refl.# A-și îngădui o anumită ținută. ** A nu face ceva imediat, a amâna; a aștepta, a păsui^1. @3.@ #Tranz.# A se îndepărta de cineva sau de ceva, a părăsi (plecând); $#p. ext.#$ a nu se mai interesa, a nu se mai preocupa de cineva sau de ceva. * #Expr.# $A lăsa pe cineva$ (sau, #refl.#, $a se lăsa) în$ (sau $pe) seama$ (sau $grija, voia)$ sau $pradă cuiva$ = a (se) da în seama (sau în grija, voia) sau pradă cuiva; a (se) încredința cuiva. $Lasă$ (sau, #refl.#, $lasă-te) pe mine$ (sau $pe noi)!$ = ai încredere în mine (sau în noi)! $A lăsa$ (pe cineva sau ceva) $la naiba$ (sau $naibii, dracului, focului)$ = a nu se mai gândi la... ** A nesocoti; a omite, a elimina, a trece cu vederea. ** #Intranz.# (La #imper.#, urmat de o propoziție care cuprinde o concesie, o îngăduință sau o amenințare) Așteaptă să vezi! * #Expr.# $Las\' dacă$ = @a)@ desigur că nu; @b)@ (în legătură cu o negație) nu mai încape îndoială că... $Lasă că...$ = în afară de faptul că... ** (Despre facultăți fizice sau intelectuale ori despre obiecte care se uzează prin folosință) A nu mai ajuta, a nu mai servi pe cineva (decât într-o mică măsură). ** (Despre dureri) A înceta, a trece. ** (Determinat prin "în urmă"; adesea #fig.#) A trece înaintea cuiva sau a ceva; a depăși, a întrece. ** #Refl.# A se dezbăra de un obicei rău, de un nărav. ** #Refl.# A renunța la o întreprindere proiectată. @4.@ #Tranz.# A ceda un bun cuiva; a transmite ceva prin moștenire. ** A face să rămână, să persiste, să se mențină în urma sa; a degaja, a răspândi în urmă; a provoca, a pricinui. ** A da o poruncă, a transmite o dispoziție (în momentul plecării, la despărțire); (despre divinitate) a rândui, a statornici, a hotărî. * #Expr.# $A lăsa cu limbă de moarte$ (sau $cu jurământ)$ = a da, în ultimele momente ale vieții, dispoziții care să fie îndeplinite după moarte. @5.@ #Refl.# A merge la vale, a coborî o pantă. ** A se așeza pe ceva venind din zbor. ** #Fig.# (Despre întuneric, ger, căldură etc.) A începe, a se produce, a veni. * #Expr.# (#Tranz.#) $A lăsa sec(ul)$ = @a)@ a începe zilele de post (al Paștelui); @b)@ a petrece cu ocazia ultimei zile dinaintea postului (Paștelui). @6.@ #Tranz.# A da (mai) jos; a coborî, a apleca. ** #Intranz.# A reduce din preț, a vinde mai ieftin; a ieftini. @7.@ #Refl.# A se îndoi, a se apleca (sub o povară); a se așeza; a se culca. * #Expr.# $A se lăsa greu$ = @a)@ a apăsa cu toată greutatea corpului; @b)@ a consimți cu mare greutate să facă ceva. - #Lat.# @laxare.@
@A (se) lăsa@ ≠ a (s...
@LĂS'A@ vb. @1.@ (po...
@LĂS'A@ vb. v. $depă...
@lăs'a@ vb., ind. pr...
@A LĂS'A las@ $tranz...
@A SE LĂS'A mă las@ ...
@lăs'a (l'as, lăs'at...
@a (se) lăs'a@ vb., ...
@lăs'a@ @(a ~)@ #vb....
|
| părinte |
părinte |
No synsets found
|
@PĂR'INTE,@ $părinți,$ #s. m.# @1.@ (La #pl.#) Tata și mama. ** Fiecare dintre cei doi părinți (@1@). * (La #pl.#) Strămoși, străbuni. @2.@ Bărbat considerat în raport cu copiii săi; tată. ** #Fig.# Îndrumător, călăuzitor, protector spiritual. @3.@ #Fig.# Fondator, întemeietor, inițiator (al unei științe, al unei mișcări culturale etc.). @4.@ #Fig.# (În limbajul bisericesc) Dumnezeu (ca protector al oamenilor).** Șef al religiei creștine, întemeietor sau conducător al Bisericii creștine. * $(Prea) sfântul părinte$ = papa. @5.@ #Fig.# Preot. - #Lat.# @parens, -ntis.@
@PĂR'INTE@ s. @1.@ v...
@păr'inte@ s. m., pl...
@PĂR'INTE ~ți@ $m.$ ...
@păr'inte (păr'inți)...
@păr'inte,@ $părinți...
@păr'inte@ s. m., pl...
@părínte@ m. (lat. $...
@PĂRÍNTE@ (#lat.# $p...
@păr'inte@ #s. m.#, ...
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| intra |
intra |
No synsets found
|
@INTRA^1-@ Element de compunere însemnând "în", "între", care servește la formarea unor adjective și substantive. - Din #fr.# @intra-,@ #lat.# @intra.@
@INTR'A^2,@ $'intru,$ #vb.# I. #Intranz.# @I.@ (Despre ființe) @1.@ A trece din afară înăuntru, a merge dintr-un loc deschis într-unul închis (sau considerat ca atare); a se introduce, a se băga. * #Expr.# $A intra în spital$ = a se interna. $(Parcă) a intrat în pământ$ = a dispărut fără urmă. $A intra în pământ (de rușine)$ = a-i fi foarte rușine. @2.@ #Fig.# A pătrunde, a se vârî, a ajunge la... $A intra în amănunte.$ * #Expr.# $A-i intra cuiva în voie$ = a-i face cuiva (toate) gusturile, a-i face pe plac. (#Fam.#) $A(-i) intra cuiva (pe) sub piele$ = a câștiga bunăvoința cuiva prin fel de fel de mijloace. @3.@ A participa, a se băga, a se amesteca; a lua parte la o activitate. * #Expr.# $A intra într-o belea$ (sau $încurcătură, impas, necaz)$ = a avea de îndurat un necaz (sau o încurcătură etc.). $A intra în horă$ = a începe să ia parte la o acțiune. $A intra în vorbă cu cineva$ = @a)@ a începe o discuție cu cineva; @b)@ (#pop.#) a lega relații de prietenie, de dragoste cu o persoană de sex opus. $A intra de serviciu$ = a începe garda la o unitate militară, la un spital etc. $A intra în război$ (sau $în luptă, în acțiune$ etc.) = a începe războiul (sau lupta etc.). ** A ajunge, a apuca (sau a fi pe punctul să ajungă, să apuce) o vârstă, o epocă etc. @4.@ (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "în" sau "la") A îmbrățișa o îndeletnicire; a se angaja într-o slujbă. @5.@ A adera, a se înscrie, a fi admis într-o organizație, într-o asociație etc. @II.@ (Despre lucruri, fenomene, idei etc.) @1.@ A pătrunde, a se înfige, a se băga; a străbate. $Acul intră în pânză. Lumina intră pe fereastră.$ @2.@ #Fig.# A-și face loc, a se strecura; a ajunge în... * #Loc. vb.# $A intra boala în cineva$ (sau $în oasele cuiva)$ = a se îmbolnăvi. $A intra frica$ (sau $groaza, spaima) în cineva$ (sau $în oasele, în inima cuiva)$ = a se înfricoșa, a se îngrozi. * #Expr.# $N-a intrat vremea$ (sau $n-au intrat zilele) în sac$ = mai este timp, n-a trecut vremea. $A intra în$ (sau $sub) stăpânirea cuiva$ = a ajunge în puterea cuiva. $A-i intra$ (cuiva ceva) $în sânge$ = a deveni un obicei, un act reflex, o necesitate. $A intra în sufletul cuiva$ = @a)@ a plictisi pe cineva cu amabilitățile sau cu insistențele; @b)@ a deveni drag cuiva. @3.@ A avea loc; a încăpea. $Cartea intră în servietă.$ ** (#Mat.#) A se cuprinde de un anumit număr de ori în alt număr. @4.@ (Despre materiale) A fi necesar, a trebui într-o anumită proporție spre a realiza un anumit produs. $La acest palton intră stofă multă.$ ** A face parte integrantă (din ceva). @5.@ (În #expr.#) $A intra la spălat$ = (despre țesături sau obiecte textile) a-și micșora dimensiunile prin spălare. $A intra la apă$ = @a)@ (despre țesături sau obiecte textile) a-și micșora dimensiunile la muierea în apă; @b)@ (despre oameni) a ajunge într-o situație neplăcută, grea. @6.@ (Despre o lege, un pact etc.; în #expr.#) $A intra în vigoare$ = a căpăta putere, a deveni aplicabil. @7.@ A începe executarea unei părți dintr-o bucată muzicală. [#Var.#: (#pop.#) @într'a@ #vb.# I] - #Lat.# @intrare.@
@A intra@ ≠ a ieși...
@INTRA@ @1.@ inter-,...
@INTR'A@ vb. @1.@ a ...
@INTR'A@ vb. v. $aso...
@intr'a@ vb., ind. p...
@A INTR'A 'intru@ $i...
@INTRA-@ Element pri...
@INTRA-/INTRO-@ $#pr...
|
| pe |
pe |
No synsets found
|
@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
@Pe@ ≠ sub...
@PE@ prep. @1.@ (loc...
@pe@ prep....
@PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
Pe internet se vorbe...
Pe lângă explicația ...
pe drept cuvant
pe drept cuvant
pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
|
| mIRC |
mIRC |
No synsets found
|
@Mirc/a, -an@ v. %Mi...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| curs |
curs |
No synsets found
|
@CURS^1,@ $cursuri,$ #s. n.# @I. 1.@ Mișcare a unei ape curgătoare în direcția pantei; $#p. ext.#$ albia, întinderea sau direcția unei ape curgătoare. @2.@ (#Înv.#) Mers (repede). @II.@ #Fig.# @1.@ Trecere, durată, interval (de timp). * #Loc. prep.# $În cursul...$ = în timpul cât durează ceva. $În curs de...$ = în timp de... @2.@ Desfășurare, mers, direcție a unor evenimente. * #Expr.# $A da curs unei cereri$ = a lua în considerare, a rezolva o cerere. @III.@ Preț sau cost, la un moment dat, al unei hârtii de valoare în raport cu altă hârtie de valoare. * $Cursul acțiunilor$ = prețul la care se vând și se cumpără acțiunile la un moment ##dat.## $Cursul bursei$ = prețul la care este cotată la un moment dat, la bursă, o hârtie de valoare, o valută străină etc. ** Putere de circulație a unei monede. - #Lat.# @cursus@ (cu unele sensuri după #fr.# $cours).$
@CURS^2,@ $cursuri,$ #s. n.# @1.@ Expunere, predare a unei materii de studiu sub forma unui ciclu de lecții sau de prelegeri; $#p. ext.#$ oră sau totalitatea orelor de program destinate acestei expuneri. @2.@ Ciclu de lecții tipărite, șapirografiate sau dactilografiate în volum (și servind ca manual). - Din #fr.# @cours.@
@CURS@ s. @1.@ $(GEO...
@CURS@ s. @1.@ v. $p...
@CURS@ s. v. $alerga...
@curs@ (curgere, mer...
@CURS^1 ~uri@ $n.$ 1...
@CURS^2 ~uri@ $n.$ 1...
@CURS@ $#s.n.#$ @I. ...
curs de apă temporar...
|
| săptămână |
săptămână |
No synsets found
|
@SĂPTĂM'ÂNĂ,@ $săptămâni,$ #s. f.# Perioadă de șapte zile consecutive, care se socotește (la noi) de luni dimineața până duminică seara și care se repetă de cincizeci și două de ori într-un an; $#p. gener.#$ perioadă de șapte zile consecutive. * (În cultul religiei creștine) $Săptămâna Mare$ (sau $a Patimilor)$ = ultima săptămână înainte de Paști. $Săptămâna luminată$ (sau $albă)$ = săptămâna care începe cu duminica Paștilor. $Săptămâna brânzei$ = prima săptămână din postul Paștilor, în care Biserica ortodoxă permite să se mănânce lapte și derivatele lui. * #Expr.# $A$ fi (sau $a intra) în săptămâna oarbă$ (sau $chioară)$ = a nu-și da seama de realitate, a acționa pe negândite. ** (Cu determinări în genitiv) Interval de șapte zile consacrat în mod oficial unei anumite activități. $Săptămâna cărții.$ ** (La #pl.#) Timp nedeterminat, cuprinzând un număr mare de zile. - #Lat.# @septimana.@
@SĂPTĂMÂNĂ@ s. @1.@ ...
@săptămână@ s. f., g...
@SĂPTĂMÂNĂ ~i@ $f.$ ...
@săptămână,@ $săptăm...
@săptăm'ână@ s. f., ...
@săptăm'ână@ #s. f.#...
@săptămână@ f. răsti...
@SĂPTĂM'ÂNĂ,@ $săptă...
@săptămână@ - perioa...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| aduce |
aduce |
No synsets found
|
@AD'UCE,@ $ad'uc,$ #vb.# III. @1.@ #Tranz.# A lua cu sine un lucru și a veni cu el undeva sau la cineva (pentru a-l preda). * #Expr.# $Ce vânt te-aduce?$ se spune cuiva care a venit pe neașteptate. @2.@ #Tranz.# A apropia ceva de sine sau de o parte a trupului său. ** A da unui lucru o anumită mișcare sau direcție. * #Expr.# $A o aduce bine (din condei)$ = a vorbi sau a scrie cu dibăcie; a se dovedi abil, diplomat într-o anumită împrejurare. $A aduce vorba de$ (sau $despre) ceva$ = a îndrepta discuția asupra unui obiect, a pomeni despre... @3.@ #Tranz.# A produce, a procura, a pricinui, a cauza. @4.@ #Tranz.# A face să ajungă într-o anumită situație, stare. @5.@ #Intranz.# A semăna întrucâtva cu cineva sau cu ceva. @6.@ #Tranz.# și #refl.# (În #expr.#) $A-și aduce aminte$ = a(-și) aminti. - #Lat.# @adducere.@
@A aduce@ ≠ a duce...
@AD'UCE@ vb. @I.@ @1...
@ad'uce@ vb., ind. p...
@A AD'UCE ad'uc 1.@ ...
@ad'uce (ad'uc, ad'u...
@AD'UCE,@ $ad'uc,$ #...
@a ad'uce@ vb., ind....
@ad'uce@ @(a ~)@ #vb...
@aduce@ v. @1.@ a du...
|
| mâine |
mâine |
No synsets found
|
@M'ÂINE@ #adv.# În ziua care urmează celei de azi. * #Loc. adj.# $De mâine$ = @a)@ din ziua următoare celei de azi; @b)@ din viitorul apropiat. * #Expr.# $Pe mâine,$ formulă de salut la despărțire, indicând o reîntâlnire în ziua următoare. ** În viitorul apropiat; în viitor, cândva. * #Expr.# $Ca mâine(-poimâine)$ sau $mâine-poimâine$ = într-un viitor apropiat, (în) curând. $De mâine în... zile$ (sau $săptămâni, luni)$ = peste... zile (sau săptămâni, luni). - #Lat.# @mane.@
@Mâine@ ≠ ieri{{Cons...
@MÂINE@ adv. (Transi...
@mâine@ adv....
@MÂINE@ $adv.$ În zi...
@mâine (cu țidulă)@ ...
@m'âine@ adv....
@m'âine@ #adv.#...
@mâine@ adv. @1.@ zi...
@M'ÂINE@ #adv.# În z...
|
| buletin |
buletin |
No synsets found
|
@BULET'IN,@ $buletine,$ #s. n.# @1.@ (Urmat de determinări) Scurt comunicat, raport, anunț sau notă oficială care conține informații de actualitate și de interes public. ** Adeverință eliberată de o autoritate pentru a atesta ceva. $Buletin de analize medicale.$ ** Nume dat unei publicații periodice cu scurte dări de seamă, studii și informații de specialitate etc. @2.@ (Adesea cu determinarea "de identitate") Act oficial care atestă identitatea unei persoane. @3.@ (În sintagma) $Buletin de vot$ = imprimat cuprinzând numele și prenumele candidaților la o alegere, cu ajutorul căruia alegătorii își exercită dreptul de vot. - Din #fr.# @bulletin.@
@bulet'in@ s. n., pl...
@BULET'IN ~e@ $n.$ 1...
@BULET'IN@ $#s.n.#$ ...
@BULET'IN@ $#s. n.#$...
@BULET'IN,@ $buletin...
@*buletín@ n., pl. $...
@bulet'in@ s. n., pl...
@bulet'in@ #s. n.#, ...
@buletin@ n. @1.@ mi...
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| trece |
trece |
No synsets found
|
@TR'ECE,@ $trec,$ #vb.# III. @I. 1.@ #Intranz.# A merge fără a se opri, printr-un anumit loc sau prin dreptul cuiva sau a ceva, a străbate un loc fără a se opri, a-și urma drumul, a fi în trecere pe undeva. * #Expr.# $A trecut baba cu colacii$ = e prea târziu, n-ai prins momentul, ai scăpat ocazia. ** A merge rânduri-rânduri, formând un convoi, o coloană; a se succeda, a se perinda. * #Expr.# (#Tranz.#) $A trece în revistă$ = @a)@ a inspecta trupele adunate în acest scop (într-o anumită formație); @b)@ a lua în considerație fapte, evenimente în succesiunea și desfășurarea lor. @2.@ #Intranz.# A merge într-o anumită direcție, spre o anumită țintă, cu un anumit scop. ** (Despre ape curgătoare, despre drumuri, șosele etc.) A avea cursul sau traseul prin... @3.@ #Intranz.# A se abate din drum pe undeva sau pe la cineva, a face o (scurtă) vizită cuiva. @4.@ #Tranz.# (#Pop.#) A ocoli. * #Expr.# $A trece cu vederea$ = @a)@ a nu lua în seamă (pe cineva sau ceva), a nu da importanța cuvenită, a neglija, a omite; @b)@ a nu lua ceva în nume de rău, a nu ține seamă de...; a ierta, a uita. @5.@ #Intranz.# (Adesea #fig.#) A depăși, a merge mai departe de..., a lăsa în urmă. @6.@ #Tranz.# A sări, a păși peste un obstacol, peste o barieră, pentru a ajunge dincolo sau de cealaltă parte. * #Expr.# $A trece hopul$ = a scăpa de o greutate, de o primejdie. $Nu zi hop până nu treci șanțul$ = nu te lăuda prea devreme cu o izbândă încă nesigură. ** A străbate un drum de-a curmezișul; a traversa. ** #Intranz.# A păși peste cineva sau ceva, călcând în picioare, zdrobind. * #Expr.# $A trece peste cineva$ = a desconsidera, a disprețui pe cineva. @7.@ #Tranz.# A transporta (dincolo de... sau peste...). @8.@ #Tranz.# A atinge un corp, un obiect cu o mișcare ușoară de alunecare pe suprafața lui. * #Expr.# (#Intranz.#) $A trece cu buretele peste ceva$ = a da uitării ceva, a ierta greșelile cuiva. @9.@ #Tranz.# A petrece prin..., peste..., pe după... @10.@ #Intranz.# A se duce într-alt loc, a merge dintr-un loc în altul; a schimba un loc cu altul. * #Expr.# $A trece la cineva$ sau $în rândurile cuiva$ (sau $a ceva)$ ori $de partea cuiva$ = a se ralia la ceva (sau cu cineva). ** #Fig.# (Determinat prin "în cealaltă lume", "din lume", "din viață" etc.) A muri. ** A schimba o stare cu alta, o lucrare sau o acțiune cu alta. @11.@ #Intranz.# A ajunge la..., a fi transmis (din mână în mână, de la unul la altul, din om în om) până la... ** #Tranz.# A da, a transmite ceva. @12.@ #Intranz.# A-și îndrepta atenția spre o nouă îndeletnicire, spre un nou câmp de activitate; a începe să se ocupe cu altceva, a se apuca de altceva. * #Expr.# $A trece la fapte$ = a acționa. @13.@ #Tranz.# A introduce, a înregistra, a înscrie (într-un registru, într-o rubrică, într-o clasificare); a repartiza pe cineva undeva. ** A înscrie un bun pe numele cuiva. @14.@ #Tranz.# A susține cu succes un examen; a declara reușit, admis; a fi promovat într-o clasă superioară. @II. 1.@ #Intranz.# și #tranz.# A parcurge un drum sau un spațiu limitat, îngust. * #Expr.# $A-i trece cuiva printre degete,$ se spune când cineva lasă să-i scape ceva, când pierde ceva. $Îi trec mulți bani prin mâini,$ se spune când cineva cheltuiește fără socoteală, când risipește bani mulți. ** #Tranz.# A supune unei operații de filtrare, de cernere, de strecurare. ** #Intranz.# A străbate greu un spațiu îngust, a-și face drum (cu greu) printr-un spațiu îngust; a răzbate. * #Expr.# $A trece ca un câine prin apă$ = a nu se alege (din viață, din școală etc.) cu nici o experiență, cu nici o învățătură. $A trece prin foc și prin apă$ = a îndura multe nevoi și necazuri, a răzbate prin multe greutăți. (#Tranz.#) $A trece pe cineva prin toate apele$ = a ponegri, a calomnia pe cineva. @2.@ #Intranz.# #Fig.# A avea de suferit, de îndurat; a fi supus la... @3.@ #Intranz.# A ieși de partea cealaltă (făcând o spărtură, o tăietură, o deschizătură); a străpunge. * #Expr.# $A trece$ (pe cineva) $pe sub ascuțișul sabiei$ (sau $sub sabie, sub paloș)$ = a omorî. ** (Rar; despre agenți fizici sau chimici; cu determinări introduse prin #prep.# "prin") A pătrunde în întregime prin... @4.@ #Tranz.# (Despre anumite stări fiziologice) A cuprinde, a copleși pe cineva (fără a putea fi oprit). @III. 1.@ #Intranz.# (Despre unități de timp) A se scurge, a se desfășura (apropiindu-se de sfârșit). * #Expr.# $Mai trece ce mai trece...$ = după o bucată de vreme..., după un timp (nu prea lung). $Nu e timpul trecut$ (sau $vremea trecută)$ = nu e prea târziu, mai e timp. ** #Refl.# A lua sfârșit; a nu mai fi actual. @2.@ #Intranz.# A dispărea, a pieri (după o bucată de vreme). ** (Despre suferințe, necazuri, boli etc.) A înceta să mai existe, să se mai facă simțit, să mai acționeze. @3.@ #Tranz.# A petrece un timp, o epocă din viață. * #Expr.# $A-și trece vremea$ = a-și folosi vremea fără rost. $A-și trece din vreme$ = a-și petrece timpul mai ușor, mai repede. ** #Refl.# (#Înv.#) A se întâmpla, a se petrece. @4.@ #Intranz.# A depăși o anumită vârstă, o anumită limită de timp. @5.@ #Refl.# A-și pierde vigoarea, frăgezimea tinereții; a îmbătrâni. ** (Despre fructe) A fi prea copt. ** (Despre plante) A se veșteji, a se stinge. @6.@ #Refl.# (Despre anumite materiale) A se consuma. @IV.@ #Intranz.# A fi mai mare sau mai mult decât o anumită mărime, valoare, cantitate; a depăși. * #Expr.# $Treacă de la mine$ (sau $de la tine$ etc.), se spune când se face o concesie. ** A ajunge până dincolo de... ** #Tranz.# (#Înv.# și #reg.#) A depăși limita obișnuită, normală. * #Expr.# (#Refl.#; #pop.#) $A se trece din pahare$ (sau $din băut)$ = a bea prea mult; a se ameți de băutură. (#Refl.#) $A se trece cu firea$ = a lua lucrurile prea în serios; a se emoționa. $A trece măsura$ = a exagera. @##V.## 1.@ #Refl.# (#Pop.#; în forma negativă) A nu putea fi luat în seamă; a nu avea crezare, a nu avea trecere. ** #Tranz.# A nu ierta, a nu îngădui. @2.@ #Intranz.# A fi considerat..., a fi luat drept... @3.@ #Intranz.# (Rar) A se transforma, a se preface în... - #Lat.# @traicere.@
@TR'ECE@ vb. @1.@ v....
@TR'ECE@ vb. v. $ier...
@tr'ece@ vb., ind. p...
@A TR'ECE trec 1.@ $...
@A SE TR'ECE mă trec...
@tr'ece (-c, -c'ut),...
@tr'ece@ #vb.# III (...
@a tr'ece@ vb., ind....
@tr'ece@ @(a ~)@ #vb...
|
| pulă |
pulă |
No synsets found
|
@PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
@P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
@p'ulă (p'ule),@ #s....
Pulă, penis, tub, pe...
@pulă,@ $pule #s. f....
@$p'ulă$@
$#sf#$
@[...
@PULĂ@ $expr. (obs.)...
pulă și pideras...
@p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
$@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
|
| pe |
pe |
No synsets found
|
@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
@Pe@ ≠ sub...
@PE@ prep. @1.@ (loc...
@pe@ prep....
@PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
Pe internet se vorbe...
Pe lângă explicația ...
pe drept cuvant
pe drept cuvant
pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
|
| nume |
nume |
No synsets found
|
@N'UME,@ $nume,$ #s. n.# @1.@ Cuvânt sau grup de cuvinte prin care numim, arătăm cum se cheamă o ființă sau un lucru, o acțiune, o noțiune etc. și prin care acestea se individualizează. * $Nume de botez$ (sau $mic)$ = prenume. $Nume de familie$ = nume pe care îl poartă toți membrii aceleiași familii și care se transmite de la părinți la copii. $Ziua numelui$ = zi în care cineva își sărbătorește onomastica. * #Loc. adj.# $Fără (de) nume$ = @a)@ care nu este știut, cunoscut; anonim, obscur; @b)@ care impresionează puternic. * #Loc. adv.# $Pe nume$ = @a)@ spunându-i numele, adresându-se cu numele; @b)@ direct, răspicat. * #Loc. prep.# $În numele...$ = @a)@ în locul cuiva, din partea, din însărcinarea cuiva (sau a ceva); @b)@ invocând puterea, autoritatea cuiva. * #Expr.# $Zi-i pe nume!$ = @a)@ spune-mi numele lui, amintește-mi numele lui (de care nu-mi aduc aminte momentan); @b)@ se spune când nu-ți amintești momentan numele unui obiect, al unei ființe. $A lovi$ (sau $a păli, a-i trage cuiva una) în numele tatălui$ = a lovi, a-i trage (cuiva una) drept în frunte. (#Fam.#) $Să nu-mi (mai) zici pe nume dacă...$ = să mă desconsideri dacă..., să nu mă mai recunoști dacă... $A cunoaște$ (pe cineva) $numai după$ (sau $din) nume$ sau $a auzi de numele cuiva$ = a cunoaște (pe cineva) din auzite, fără să-l fi văzut vreodată. $A nu-i (mai) ști$ (sau $auzi) cuiva de nume$ = a nu mai ști nimic despre cineva. $A (nu) lua$ (cuiva ceva) $în nume de rău$ = a (nu) se supăra, a (nu) interpreta în mod greșit cele spuse de cineva. $A lua în nume de bine$ (pe cineva) = a aprecia (pe cineva), a ține (la cineva). $Pentru numele lui Dumnezeu!$ formulă exclamativă care însoțește o rugăminte sau care exprimă iritare, indignare, nedumerire. $Pe numele$ (cuiva) = (despre un act, o proprietate etc.) înscris ca proprietate legală (a cuiva). (În imprecații) $Veni-ți-ar$ (sau $pieri-ți-ar) numele$ sau $să nu(-ți) mai aud de nume, nu ți-aș mai auzi de nume, acolo sa-ți rămână numele,$ se spune cuiva pe care nu-l poți suferi, pe care dorești să nu-l mai vezi niciodată, a cărui moarte o dorești. ** (#Fiz.#) Sens. @2.@ Calificativ, atribut; poreclă; $#p. ext.#$ titlu, rang. * #Loc. adv.# $Cu$ (sau $sub) nume de...$ = @a)@ cu titlul de..., sub formă de..., în chip de...; @b)@ sub pretext că..., pe motiv că..., spunând că...; * #Expr.# $(Numai) cu numele$ = de formă, fără să corespundă realității. @3.@ Reputație, faimă. * #Expr.# $A scoate$ (sau $a-i ieși, a scorni$ etc. cuiva) $nume (rău)$ = a face cuiva sau a căpăta faimă, reputație rea, a (se) vorbi de rău despre cineva. $A-și face (un) nume$ = a ajunge cunoscut, vestit prin acțiuni pozitive. $A-i merge$ (cuiva) $numele că...$ = a se spune despre cineva că... @4.@ (#Reg.#) Pretext, motiv. @5.@ Termen generic pentru părțile de vorbire care se declină; $#spec.#$ substantiv. * $Nume de agent$ = substantiv sau adjectiv care derivă dintr-un verb și care denumește pe cel ce săvârșește acțiunea, pe autorul acțiunii. $Nume predicativ$ = cuvânt care, împreună cu un verb copulativ, formează predicatul unei propoziții. - #Lat.# @nomen.@
@N'UME@ s. @1.@ denu...
@n'ume@ s. n., art. ...
@N'UME@ $n.$ 1) Denu...
nume de obosit...
Nume dat insectelor ...
Nume propriu din Tur...
nume de fata foarte frumos si des intalnit
nume
Nume dat în Olanda u...
|
| tău |
tău |
No synsets found
|
@TĂU^1,@ $tăuri,$ #s...
@TĂU^1,@ $t'ăuri,$ #s. n.# @1.@ Apă stătătoare puțin adâncă; baltă. ** Lac (glaciar); iezer. @2.@ (#Înv.#) Prăpastie, abis. - Din #magh.# @tó.@
@TĂU^2, TA,@ $tăi, tale,$ #pron. pos.#, #adj. pos.# @I.@ #Pron. pos.# (Precedat de #art.# "al", "a", "ai", "ale") Înlocuiește numele obiectului posedat și numele celui căruia i se adresează vorbitorul. $A ta e cartea.$ ** (La #pl.#) Preocupările, deprinderile, opiniile etc. persoanei căreia i se adresează vorbitorul. * (În legătură cu verbe ca "a rămâne", "a fi" etc.) $Pe-a ta$ = așa cum vrei tu, cum dorești tu. ** (#Pop.#; la #m.# sau #f.#) Soțul sau soția persoanei căreia i se adresează vorbitorul. ** (La #m.# #pl.#) Familia de care ține persoana căreia i se adresează vorbitorul; rudele, prietenii, partizanii ei. $Nu-ți dau voie ai tăi să vii.$ ** (La #m.# sau #f.# #sg.#) Lucrurile personale, proprietatea, avutul persoanei căreia i se adresează vorbitorul. @II.@ #Adj. pos.# (Precedat de #art.# "al", "a", "ai", "ale" când stă înaintea substantivului nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt). @1.@ Care este al celui căruia i se adresează vorbitorul, indicând posesiunea $(casa ta),$ apartenența $(țara ta),$ dependența în legătură cu termeni care denumesc persoane considerate în raportul lor față de persoana căreia i se adresează vorbitorul $(frații tăi).$ @2.@ (Cu valoare subiectivă) $Călătoria ta va fi grea.$ @3.@ (Cu valoare obiectivă) $Grija ta n-o poartă nimeni.$ ** (Precedat de cuvinte cu valoare prepozițională) $Împotriva ta.$ - #Lat.# @tuus, tua.@
@TĂU@ s. v. $abis, a...
@tău/al tău@ adj. m....
@tău@ (precedat de $...
@tău@ s. n., art. $t...
@TĂU^1 ~ ri@ $n.$ 1)...
@TĂU^2 ta (tăi, t'al...
@TĂU^3 ta (tăi, t'al...
|
| . |
. |
No synsets found
|
|