← Back to list

Sentence #5907

Similar

Pizda mă-tii e prea mică, a intrat la apă de câtă spermă fierbinte a înghițit.

Pizda mă-tii e prea mică, a intrat la apă de câtă spermă fierbinte a înghițit.
Pizda NOUN mă-tii NOUN e AUX prea ADV mică, ADJ a AUX intrat VERB la ADP apă NOUN de ADP câtă DET spermă NOUN fierbinte ADJ a AUX înghițit. VERB nsubj flat cop advmod aux conj case obl case det nmod amod aux ccomp 
            {
  "text": "Pizda m\u0103-tii e prea mic\u0103, a intrat la ap\u0103 de c\u00e2t\u0103 sperm\u0103 fierbinte a \u00eenghi\u021bit.",
  "ents": [],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 78
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 5,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "pizda",
      "dep": "nsubj",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 6,
      "end": 12,
      "tag": "Ncmpry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "m\u0103-tii",
      "dep": "flat",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 13,
      "end": 14,
      "tag": "Vaip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fi",
      "dep": "cop",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 15,
      "end": 19,
      "tag": "Rp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "",
      "lemma": "prea",
      "dep": "advmod",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 20,
      "end": 24,
      "tag": "Afpfsrn",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "mic",
      "dep": "ROOT",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 24,
      "end": 25,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 26,
      "end": 27,
      "tag": "Va--3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=3",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 28,
      "end": 34,
      "tag": "Vmp--sm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "intra",
      "dep": "conj",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 35,
      "end": 37,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "la",
      "dep": "case",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 38,
      "end": 41,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "ap\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 42,
      "end": 44,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 45,
      "end": 49,
      "tag": "Dw3fsr",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|Person=3|PronType=Int,Rel",
      "lemma": "c\u00e2t",
      "dep": "det",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 50,
      "end": 56,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "sperm\u0103",
      "dep": "nmod",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 57,
      "end": 66,
      "tag": "Afpfsrn",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "fierbinte",
      "dep": "amod",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 67,
      "end": 68,
      "tag": "Va--3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=3",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 15
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 69,
      "end": 77,
      "tag": "Vmp--sm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "\u00eenghi\u021bi",
      "dep": "ccomp",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 77,
      "end": 78,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 4
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
pizda pizda No synsets found 
                            pizda, vulva, in car...
                        
                            pizda...
                        
                            pizda= (vulgar) spun...
                        
                            Pizda = Gaura de fut...
                        
                            pizda ( vulgar)  , vulva
                        
                            pizda de copil...
                        
                            PIZDA,PIZDE,F.(CUVANT OBISNUIT)= O PIZDA CARE SUGE PULA(ROM. PIZDA CARE SE FUTE CU TOTI BARBATII SI SUGE PULA SI SPERMA LOR).
                        
                            pizda mati cand este...
                        
                            Pizda...
                        
                            pizda, gaoz, futai l...
mă-tii mă-tii No synsets found
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
prea prea No synsets found 
                            @PREA@ #adv.# @1.@ Mai mult decât (este necesar), din cale afară de..., peste măsură, extrem de..., foarte (mult). * #Expr.# $Nu$ (sau $nici) prea$ = nu chiar, nu tocmai, nu foarte; potrivit. $A fi prea din cale-afară$ (sau $prea de tot)$ = a depăși orice limită admisă. $A nu ști prea multe$ = a fi supărăcios, irascibil, a reacționa impulsiv; a nu ști de glumă. (#Fam.#) $Asta e prea-prea$ = asta întrece măsura. $Mult prea...$ = excesiv, exagerat. $Nici prea-prea, nici foarte-foarte$ = așa și așa, nici bine, nici rău; potrivit; mediocru. * (Ajută la formarea superlativului absolut) $Nu e nici prea mult, nici prea puțin.$ @2.@ Element de compunere care înseamnă "foarte", "peste măsură" și care servește la formarea unor substantive, a unor adjective și a unor verbe. - Din #sl.# @prĕ.@
                        
                            @PREA@ adv. @1.@ cam...
                        
                            @PREA@ adv. v. $foar...
                        
                            @prea@ adv....
                        
                            @PREA@ $adv.$ Peste ...
                        
                            Prea rafinat, excesiv de subtil, complicat, greu de inteles.
                        
                            @pre'a@ #adv.# - @1....
                        
                            @prea@ adv....
                        
                            @prea@ ($ea$ dift.) ...
                        
                            @prea@ #adv.#...
mic mic No synsets found 
                            @MIC, -Ă,@ $mici,$ #adj.# @1.@ Care este sub dimensiunile obișnuite; de proporții reduse. * $Literă mică$ = minusculă. $Degetul (cel) mic$ = cel mai subțire și mai scurt dintre degete, așezat lângă inelar. * #Loc. adv.# $În mic$ = pe scară redusă, fără amploare. * #Expr.# $A avea$ (pe cineva) $la degetul (cel) mic$ = @a)@ a dispune de cineva cum vrei; @b)@ a fi cu mult superior altuia. ** Care ocupă o suprafață redusă. ** Cu capacitate redusă, puțin încăpător; strâmt. ** Scurt; mărunt, scund. ** (Substantivat, #m.#) Fel de mâncare din carne (de vacă) tocată, de forma unor cârnăciori, condimentați și fripți direct pe grătar; mititel. ** (Despre ape, gropi, prăpăstii etc.) Puțin adânc sau (relativ) îngust. ** Subțire. ** Îngust. $Pălărie cu boruri mici.$ @2.@ Puțin numeros; redus, limitat. @3.@ (Despre sunet, glas etc.) Puțin intens; slab, încet, stins^2, scăzut. @4.@ (Despre zi, noapte etc.) Care durează puțin; scurt. @5.@ De vârstă fragedă; nevârstnic; tânăr. * (Substantivat) $Cei mici$ = copiii. * #Loc. adv.# $De mic$ = din copilărie. * #Expr.# $Cu mic, cu mare$ sau $mic și mare$ = toată lumea. ** (Precedat de "cel" sau "cel mai") Mezin. @6.@ Fără (prea) mare valoare; neînsemnat, neimportant. @7.@ #Fig.# (Despre oameni) Lipsit de noblețe sufletească, de caracter; meschin, josnic. * #Expr.# $Mic la minte$ = redus, mărginit. @8.@ Care se află pe o treaptă inferioară într-o ierarhie. * $Socru mic$ = tatăl miresei; (la #pl.#) părinții miresei. $Soacră mică$ = mama miresei. - Probabil #lat.# @*miccus.@
                        
                            @Mic@ ≠ colosal, îna...
                        
                            @MIC@ adj. v. $mesch...
                        
                            @MIC@ adj., s. @1.@ ...
                        
                            @mic@ adj. m., f. $m...
                        
                            @mic@ s. m., pl. $mi...
                        
                            @MIC m'ică (mici)@ 1...
                        
                            Mic...
                        
                            1.mic,de rand,neinsemnat,marunt,banal;2.egoist,rau,avid,josnic,infarmșaracacios(constructie)
                        
                            mic pitic...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
intra intra No synsets found 
                            @INTRA^1-@ Element de compunere însemnând "în", "între", care servește la formarea unor adjective și substantive. - Din #fr.# @intra-,@ #lat.# @intra.@
                        
                            @INTR'A^2,@ $'intru,$ #vb.# I. #Intranz.# @I.@ (Despre ființe) @1.@ A trece din afară înăuntru, a merge dintr-un loc deschis într-unul închis (sau considerat ca atare); a se introduce, a se băga. * #Expr.# $A intra în spital$ = a se interna. $(Parcă) a intrat în pământ$ = a dispărut fără urmă. $A intra în pământ (de rușine)$ = a-i fi foarte rușine. @2.@ #Fig.# A pătrunde, a se vârî, a ajunge la... $A intra în amănunte.$ * #Expr.# $A-i intra cuiva în voie$ = a-i face cuiva (toate) gusturile, a-i face pe plac. (#Fam.#) $A(-i) intra cuiva (pe) sub piele$ = a câștiga bunăvoința cuiva prin fel de fel de mijloace. @3.@ A participa, a se băga, a se amesteca; a lua parte la o activitate. * #Expr.# $A intra într-o belea$ (sau $încurcătură, impas, necaz)$ = a avea de îndurat un necaz (sau o încurcătură etc.). $A intra în horă$ = a începe să ia parte la o acțiune. $A intra în vorbă cu cineva$ = @a)@ a începe o discuție cu cineva; @b)@ (#pop.#) a lega relații de prietenie, de dragoste cu o persoană de sex opus. $A intra de serviciu$ = a începe garda la o unitate militară, la un spital etc. $A intra în război$ (sau $în luptă, în acțiune$ etc.) = a începe războiul (sau lupta etc.). ** A ajunge, a apuca (sau a fi pe punctul să ajungă, să apuce) o vârstă, o epocă etc. @4.@ (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "în" sau "la") A îmbrățișa o îndeletnicire; a se angaja într-o slujbă. @5.@ A adera, a se înscrie, a fi admis într-o organizație, într-o asociație etc. @II.@ (Despre lucruri, fenomene, idei etc.) @1.@ A pătrunde, a se înfige, a se băga; a străbate. $Acul intră în pânză. Lumina intră pe fereastră.$ @2.@ #Fig.# A-și face loc, a se strecura; a ajunge în... * #Loc. vb.# $A intra boala în cineva$ (sau $în oasele cuiva)$ = a se îmbolnăvi. $A intra frica$ (sau $groaza, spaima) în cineva$ (sau $în oasele, în inima cuiva)$ = a se înfricoșa, a se îngrozi. * #Expr.# $N-a intrat vremea$ (sau $n-au intrat zilele) în sac$ = mai este timp, n-a trecut vremea. $A intra în$ (sau $sub) stăpânirea cuiva$ = a ajunge în puterea cuiva. $A-i intra$ (cuiva ceva) $în sânge$ = a deveni un obicei, un act reflex, o necesitate. $A intra în sufletul cuiva$ = @a)@ a plictisi pe cineva cu amabilitățile sau cu insistențele; @b)@ a deveni drag cuiva. @3.@ A avea loc; a încăpea. $Cartea intră în servietă.$ ** (#Mat.#) A se cuprinde de un anumit număr de ori în alt număr. @4.@ (Despre materiale) A fi necesar, a trebui într-o anumită proporție spre a realiza un anumit produs. $La acest palton intră stofă multă.$ ** A face parte integrantă (din ceva). @5.@ (În #expr.#) $A intra la spălat$ = (despre țesături sau obiecte textile) a-și micșora dimensiunile prin spălare. $A intra la apă$ = @a)@ (despre țesături sau obiecte textile) a-și micșora dimensiunile la muierea în apă; @b)@ (despre oameni) a ajunge într-o situație neplăcută, grea. @6.@ (Despre o lege, un pact etc.; în #expr.#) $A intra în vigoare$ = a căpăta putere, a deveni aplicabil. @7.@ A începe executarea unei părți dintr-o bucată muzicală. [#Var.#: (#pop.#) @într'a@ #vb.# I] - #Lat.# @intrare.@
                        
                            @A intra@ ≠ a ieși...
                        
                            @INTRA@ @1.@ inter-,...
                        
                            @INTR'A@ vb. @1.@ a ...
                        
                            @INTR'A@ vb. v. $aso...
                        
                            @intr'a@ vb., ind. p...
                        
                            @A INTR'A 'intru@ $i...
                        
                            @INTRA-@ Element pri...
                        
                            @INTRA-/INTRO-@ $#pr...
la la No synsets found 
                            @LA^1@ #prep.# @A. I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) @1.@ (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) $S-a dus la el.$ @2.@ (Complementul indică limita în spațiu) $Apa i-a ajuns la umeri.$ @3.@ (Complementul indică distanța) $Cade la doi metri de casă.$ @4.@ (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) $Locuiește la munte.$ ** (Atributul indică poziția) $Han la drumul mare.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) $Plecăm la începutul primăverii.$ * #Expr.# $La mulți ani!$ = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! @2.@ (Complementul indică periodicitatea) $Festivalul are loc o dată la doi ani.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) $S-a dus la vânătoare.$ * #Loc. adv.# (#Pop.# și #fam.#) $La ce?$ = în ce scop? ce rost are? @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Tresărea la orice zgomot.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Caii aleargă la galop.$ * #Expr.# $La preț$ (sau $la prețul) de...$ = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ** (Complementul indică măsura) $Mătasea se vinde la metru.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Cântă la pian.$ @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $Este rău la suflet.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect) $Nu răspunzi la întrebări.$ @IX. 1.@ (Cu valoare de #num. nehot.#, exprimă o cantitate mare) $Bea la apă.$ @2.@ (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. $Erau la 30 de oameni.$ @B.@ (În prepoziții compuse) @I.@ $De la.$ @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) $Coboară de la munte.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) $Doarme de la prânz.$ * #Loc. adv.# $De la o vreme$ = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în #loc. adj.#) $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția nimănui. @4.@ (Introduce un complement indirect) $De la cine ai primit scrisoarea?$ @5.@ (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) $Flori de la munte. Degetele de la mână.$ @6.@ (Introduce un atribut care indică timpul) $Ședința de la ora 12.$ @II.@ $Pe la.$ (Dă o nuanță de aproximație) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Vino pe la noi.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pe la amiază.$ @III.@ Până la. @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Așteaptă până la vară.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Îl conduce până la ușă.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Îi chinuiește până la exasperare.$ * #Expr.# $Până la unul$ = absolut toți. - #Lat.# @illac.@
                        
                            @LA^2@ #s. m.# #invar.# Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. - Din #it.# @la.@
                        
                            @LA^3,@ $lau,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. * Compus: $lă-mă-mamă$ #subst.# = om prost, lălâu. [#Prez. ind.#: $lau, lai, lă, lăm, lați, lau$] - #Lat.# @lavare.@
                        
                            @LA@ adv. v. $aproap...
                        
                            @LA@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @LA@ vb. v. $îmbăia,...
                        
                            @la@ prep....
                        
                            @la@ s. m. invar....
                        
                            @la@ vb., ind. prez....
                        
                            @LA@ $prep.$ 1) ($ex...
apă apă No synsets found 
                            @'APĂ,@ $ape,$ #s. f.# @I. 1.@ Lichid incolor, fără gust și fără miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formează unul din învelișurile Pământului. * $Apă neagră$ = glaucom. * #Expr.# $Apă de ploaie$ = vorbe fără conținut, vorbe goale; (#concr.#) lucru fără valoare. $A bate apa în piuă$ = a vorbi mult și fără rost. $A fi (toți) o apă (și un pământ)$ = a fi la fel. $A intra la apă$ = @a)@ (mai ales despre țesături) a-și micșora dimensiunile după ce a fost băgat în apă (@I 1@); @b)@ (#fam.#) a ajunge într-o situație grea, neplăcută. (#Fam.#) $A băga pe cineva la apă$ = a face (cuiva) un mare neajuns. $A nu avea (nici) după ce bea apă$ = a fi extrem de sărac. @2.@ Masă de apă (@I 1@) formând un râu, un lac, o mare etc. * $Ape teritoriale$ = porțiune a mării sau a oceanului situată de-a lungul coastelor unui stat, formând o parte integrală a teritoriului acestuia. * #Loc. adv.# $Ca pe apă$ sau $ca apa$ = în mod curgător, fluent; pe dinafară. $Știe lecția pe dinafară.$ * #Expr.# $A ști$ (sau $a vedea) în ce ape se scaldă cineva$ = a cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva. $A lăsa pe cineva în apele lui$ = a nu deranja, a lăsa pe cineva în pace. $A nu fi în apele lui$ = a fi abătut sau prost dispus. $A-i veni$ (cuiva) $apă la moară$ = a se schimba împrejurările în favoarea lui. $A-i lua$ (cuiva) $apa de la moară$ = a-i crea (cuiva) condiții nefavorabile; a face să nu mai poată spune nimic. ** (La #pl.#) Valuri, unde. @3.@ #Fig.# (La #pl.#) Joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase. @II. 1.@ (Urmat de determinări) Denumire dată unor preparate lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie etc. $Apă de colonie.$ * $Apă grea$ = combinație a oxigenului cu deuteriul, folosită în unele reactoare nucleare. $Apă oxigenată$ #v.# $oxigenat.$ (#Pop.#) $Apă tare$ = acid azotic. $Apă de clor$ = soluție folosită ca decolorant în industria textilă și a hârtiei. $Apă de var$ = soluție cu proprietăți antidiareice și antiacide. $Apă deuterică$ = apă grea. @2.@ #Fig.# Denumire dată unor secreții apoase ale corpului (lacrimi, salivă, sudoare etc.). * #Expr.# $A-i lăsa$ (cuiva) $gura apă$ (după ceva) = a dori (ceva) nespus de mult. $A fi (numai o) apă$ = a fi foarte transpirat. - #Lat.# @aqua.@{{În DEX nu figurează @deuteric(ă).@/3}}
                        
                            @'APĂ@ s. @1.@ v. $p...
                        
                            @'APĂ@ s. v. $ciroză...
                        
                            @'apă@ s. f., g.-d. ...
                        
                            @'APĂ ape@ $f.$ 1) L...
                        
                            @'apă ('ape),@ #s. f...
                        
                            @APĂ@ (#lat.# $aqua$...
                        
                            @'APĂ, (I)@ $ape,$ #...
                        
                            Apă curgătoare, perm...
                        
                            Apă stătătoare, perm...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
cât cât No synsets found 
                            @CÂT, -Ă,@ #conj.#, #prep.#, #adv.#, (@IV@) $câți, -te,$ #pron.# (@V@) $câturi,$ #s. n.# @I.@ #Conj.# @1.@ (Introduce propoziții temporale) În timpul în care..., atâta timp, până când... $Se poartă frumos cu mine cât știe că-i sunt de folos.$ * #Expr.# (#Reg.#) $Cât ce...$ = îndată ce... $Cât ai bate din$ (sau $în) palme$ sau $cât te-ai șterge$ (sau $freca) la ochi, cât ai scăpăra din(tr-un) amnar$ = foarte repede, într-o clipă, imediat. $Numai cât$ = doar. @2.@ (Introduce propoziții modale sau atributive) În măsura, în gradul în care... $Venea cât putea mai repede.$ * #Expr.# (Adesea în corelație cu "atât") $Cu cât$ = pe măsură ce... $Pe$ (sau $după) cât$ = după cum..., precum, în măsura în care... $Cât se poate (de...)$ sau (eliptic) $cât de...$ sau $cât mai...$ = foarte. $A striga$ (sau $a țipa$ etc.) $cât îl ia$ (sau $ține) gura$ = a striga, cât poate de tare. @3.@ (#Înv.# și #pop.#; introduce propoziții consecutive) Încât, de, că. $Gemea cât îți era mai mare mila.$ @4.@ (Introduce propoziții concesive) Deși, cu toate că, oricât. $Cât era de reținut, tot mai izbucnea uneori.$ @5.@ (Introduce propoziții completive directe) $Am plătit cât nu face.$ @6.@ (Introduce propoziții adversative) Ci, mai ales. $Nu era atât de strâmt, cât incomod.$ @7.@ (În corelație cu sine însuși; introduce propoziții copulative eliptice) Când... când..., și... și... @II.@ #Prep.# (Folosit în comparații) Ca, precum, asemenea cu... $Copacul era înalt cât casa.$ * #Expr.# $Cât despre...$ (sau $pentru...)$ = în ce privește..., cu privire la..., relativ la... @III.@ #Adv.# @1.@ (În propoziții independente exclamative sau interogative) În ce măsură, în ce grad; în ce durată (mare) de timp. $Cât de bine a cântat! Cât l-am așteptat!$ @2.@ (Corelativ, în #expr.#) $Atât..., cât...$ = în același grad, număr, în aceeași măsură etc. ca și... $Atât..., cât și...$ = și..., și; nu numai..., ci (și)... $Cu cât..., cu atât...$ = pe măsură ce..., tot mai mult... @3.@ (În #expr.#) $Cât colo$ = departe. $Cât de colo$ = de departe, de la mare distanță; imediat, de la prima vedere; în mod clar. (#Pop.#) $Cât colea$ = aproape. $Cât de cât$ = măcar, puțin de tot; (în construcții negative) deloc. $Cât (e) lumea (și pământul)$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. @IV.@ #Pron.# @1.@ #Pron.# #interog.# (Cu) ce preț? În ce număr? în ce cantitate? ce durată de timp? cât costă? * #Expr.# $Cât e ceasul?$ = ce oră este (acum)? $În câte (ale lunii) e (azi)?$ = la ce dată calendaristică ne aflăm (azi)? $Pe cât te prinzi?$ = pe ce pui pariu? @2.@ #Pron. nehot.# (Adesea cu valoare de #adj. nehot.#) Tot ce, toate care; (la #pl.#) cei care. $Cât a fost s-a terminat. Câți au venit. Câtă vreme a trecut!$ * #Expr.# $Câtă frunză, câtă iarbă$ sau $câtă frunză și iarbă,$ se spune despre o cantitate foarte mare, despre o mulțime nenumărată. $Câte-n lună și-n soare$ sau $câte-n lună și-n stele, câte și mai câte$ = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui. $Câtă mai$ = mare, coșcogea. @##V.##@ #S. n.# (#Mat.#) Număr rezultat dintr-o împărțire, rezultatul unei împărțiri; raport care există între două numere sau două mărimi. - #Lat.# @quantus@ (contaminat cu #lat.# @quotus@ și @cata@).
                        
                            @CÂT@ conj. v. $că, ...
                        
                            @CÂT@ conj., adv., p...
                        
                            @cât@ adv., conjcț....
                        
                            @cât@ pr. m., adj. m...
                        
                            @cât@ s. n., pl. $câ...
                        
                            @CÂT^1@ $adv.$ 1) $(...
                        
                            @CÂT^2@ $conj.$ 1) $...
                        
                            @CÂT^3@ $prep. (intr...
                        
                            @CÂT^4 ~uri@ $n. mat...
spermă spermă No synsets found 
                            @SP'ERMĂ,@ $sperme,$ #s. f.# Substanță lichidă cu compoziție complexă, secretată de glandele sexuale masculine, care conține ca elemente esențiale spermatozoizii. - Din #fr.# @sperme.@
                        
                            @SP'ERMĂ@ s. $(BIOL....
                        
                            @sp'ermă@ s. f., g.-...
                        
                            @SP'ERMĂ ~e@ $f.$ Se...
                        
                            @SP'ERMĂ@ $#s.f.#$ S...
                        
                            @SP'ERMĂ@ $#s. f.#$ ...
                        
                            @SPERMĂ@ albuș, caim...
                        
                            SPÉRMĂ, sperme, s. f...
                        
                            @sp'ermă@ s. f., g.-...
                        
                            @sp'ermă@ #s. f.#, #...
fierbinte fierbinte No synsets found 
                            @FIERB'INTE,@ $fierbinți,$ #adj.# @1.@ Care are o temperatură ridicată, care răspândește o căldură puternică; foarte cald, arzător. @2.@ #Fig.# (Despre sentimentele oamenilor și manifestarea lor exterioară; adesea adverbial) Foarte puternic, adânc, aprins, înfocat. ** (Rar; despre culori) Aprins, viu. - #Lat.# @fervens, -ntis.@
                        
                            @Fierbinte@ ≠ rece...
                        
                            @FIERB'INTE@ adj. @1...
                        
                            @FIERB'INTE@ adj. v....
                        
                            @fierb'inte@ adj. m....
                        
                            @FIERB'INTE ~ți@ $ad...
                        
                            @fierb'inte@ #adj.# ...
                        
                            @fierb'inte@ adj. m....
                        
                            @fierb'inte@ $(fier-...
                        
                            @fierbinte@ a. @1.@ ...
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
înghiți înghiți No synsets found 
                            @ÎNGHIȚ'I,@ $îngh'it,$ #vb.# IV. #Tranz.# @I.@ A face să treacă mâncarea, băutura etc. în stomac prin faringe și esofag; $#p. ext.#$ a mânca, a devora. * #Expr.# $A înghiți$ (sau $a face să înghită) hapul$ (sau $un hap, gălușca)$ sau $a o înghiți$ = a suporta (sau a face să suporte) o neplăcere (fără să crâcnească). $A-și înghiți lacrimile$ (sau $plânsul)$ = a-și stăpâni plânsul; a reprima izbucnirea unui sentiment. (#Pop.#) $A-i veni$ (cuiva) $să înghită$ (pe cineva) $(de bucurie),$ se spune când o persoană își manifestă o mare bucurie, mulțumire. (#Fam.#) $A înghiți$ (pe cineva) $din ochi$ (sau $cu ochii)$ = a nu se mai sătura privind pe cineva. $A nu înghiți pe cineva$ = a nu putea suferi pe cineva. ** #P. anal.# A trage în plămâni, a inhala adânc aer, fum etc. @II.@ #Fig.# @1.@ (Despre pământ, apă etc.) A face să dispară ceva (cuprinzând în sine); a cuprinde, a învălui din toate părțile. * #Expr.# $L-a înghițit pământul$ = a murit; a dispărut. $Parcă l-a înghițit pământul,$ se spune despre cineva sau ceva care a dispărut fără urmă. ** A se îmbiba de un lichid; a absorbi. @2.@ A citi repede și cu lăcomie o carte, un text scris. @3.@ A răbda, a îndura fără ripostă o necuviință, o insultă etc. @4.@ A omite cuvinte sau silabe (din cauza unui defect de vorbire). ** A nu spune ce ar fi vrut să spună, a se abține de a spune ceva. - #Lat.# @ingluttire.@
                        
                            @ÎNGHIȚ'I@ vb. @1.@ ...
                        
                            @ÎNGHIȚ'I@ vb. v. $a...
                        
                            @înghiț'i@ vb., ind....
                        
                            @A ÎNGHIȚ'I îngh'it@...
                        
                            @înghiț'i (înghiț'it...
                        
                            @a înghiț'i@ vb., in...
                        
                            @înghiț'i@ @(a ~)@ #...
                        
                            @înghițì@ v. @1.@ a ...
                        
                            @ÎNGHIȚ'I,@ $îngh'it...
. . No synsets found