| avea |
avea |
No synsets found
|
@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
@AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
@ave'a@ vb., ind. pr...
@A AVE'A am@ $tranz....
@ave'a (am, av'ut),@...
@ave'a^2 (a ~)@ #vb....
@AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
@aveá@ (a) v. tr. V....
@a ave'a@ vb., ind. ...
@ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
|
| auzi |
auzi |
No synsets found
|
@AUZ'I,@ $a'ud,$ #vb.# IV. @1.@ #Tranz.# A percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului. * #Expr.# $Să te-audă Dumnezeu!$ = să se împlinească cele pe care (mi) le dorești! $N-aude, n-a vede (n-a greul pământului)$ = se face că nu știe nimic. $Eu spun, eu aud$ = degeaba vorbesc, nu mă ascultă nimeni. (#Refl. pas.#) $Să se audă musca (zburând)!$ = să fie tăcere deplină! @2.@ #Tranz.# (La #imper.#) A lua seama la cele ce se spun; a asculta. $Ia auzi ce-ți spun!$ @3.@ #Intranz.# și #tranz.# (Interogativ) A înțelege, a pricepe. ** #Intranz.# (La #prez. ind.# #pers.# 1) @a)@ (ca răspuns la o chemare) Poftim? ce dorești?; @b)@ Poți tăgădui? mă mai poți contrazice? @4.@ #Tranz.# și #intranz.# A afla (o veste, o știre etc.) * #Loc. adv.# $Din auzite$ = din câte a aflat cineva de la alții, din zvon public. * #Expr.# (#Intranz.#) $A auzi de cineva$ (sau $de ceva)$ = a cunoaște pe cineva (sau ceva) din reputație, din cele ce se spun despre el. $A nu mai auzi de cineva$ = a nu mai ști, a nu mai afla nimic despre cineva. $A nu (mai) voi să audă de cineva$ = a rupe orice relații cu cineva. $Să auzim de bine!$ formulă de urare la despărțire. ** #Refl.# (La #pers.# 3) A se vorbi, a se zvoni. [#Pr.#: $a-u-.$ - #Prez. ind.# și: (#pop.#) $a'uz$] - #Lat.# @audire.@
@AUZ'I@ vb. @1.@ a p...
@AUZ'I@ vb. v. $duhn...
@auz'i@ s.n. (sil. $...
@A AUZ'I a'ud 1.@ $t...
@A SE AUZ'I se a'ude...
@auz'i (a'ud, auz'it...
@AUZ'I,@ $a'ud,$ #vb...
@a (se) auz'i@ vb. (...
@auz'i@ @(a ~)@ $(a-...
|
| că |
că |
No synsets found
|
@CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
@CĂ@ conj. @1.@ (con...
@CĂ@ conj. v. $dacă....
@că@ conjcț....
@CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
CĂ?utarea cuvântului...
@că@ #conj.# - @1.@ ...
@CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
@că@ conj. (lat. $qu...
@că@ conjcț....
|
| suga |
suga |
No synsets found
|
@$sug'a$@ $#v#$ #vz#...
|
| pulă |
pulă |
No synsets found
|
@PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
@P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
@p'ulă (p'ule),@ #s....
Pulă, penis, tub, pe...
@pulă,@ $pule #s. f....
@$p'ulă$@
$#sf#$
@[...
@PULĂ@ $expr. (obs.)...
pulă și pideras...
@p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
$@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
|
| ca |
ca |
No synsets found
|
@CA^1@ #adv.#, #interj.# @A.@ #Adv.# @I.@ (Se compară două sau mai multe lucruri, ființe, situații) @1.@ La fel cu, cum (e), precum (e), după cum (e). $O carte ca cea din raft.$ * #Expr.# $Ieri ca (și) astăzi$ = totdeauna. $Ca (și) cum$ = parcă. ** Cât. $Înalt ca bradul.$ @2.@ Aproape, cam, aproximativ. * #Expr.# $Ca mâine(-poimâine)$ = în curând. $Ca ieri(-alaltăieri)$ = de puțin timp. @3.@ Decât. $E mult mai frumos ca acesta.$ @II. 1.@ (Se compară o noțiune cu ea însăși) În felul..., cum e obiceiul, cum se știe. $Tinerii, ca tinerii, se zbenguiesc.$ * #Expr.# $Toate ca toate, dar...$ = toate le înțeleg, dar... ** Treacă-meargă, fie. $Ziua, ca ziua, trece vremea mai repede.$ @2.@ În calitate de..., fiind... $El înainte, ca ghid, iar noi după el, ca vizitatori.$ ** În loc de..., drept... $Se poate socoti ca răsplată.$ * #Expr.# (#Fam.#) $Ca ce?$ = pentru ce? cu ce scop? @3.@ Cu privire la..., în ce privește... $Ca formă, lucrarea este bine prezentată.$ @4.@ (Explicativ sau enumerativ) Cum, precum, așa, bunăoară, de exemplu. $Animale sălbatice, ca: râși, urși, vulpi.$ @B.@ #Interj.# (#Reg.#) Ia! Ei! $Ca dă-te mai încoace și mai spune o dată.$ - #Lat.# @quam.@
@CA^2@ #conj.# (Urmat, cu sau fără intercalări, de "să") Introduce subordonate cu predicatul la conjunctiv. - #Lat.# @qu[i]a.@
@CA@ adv. v. $aproap...
@CA@ adv., prep., co...
@ca@ adv., conjcț., ...
@CA^1@ $adv.$ 1) $(e...
@CA^2@ $conj.$ @I.@ ...
@ca@ #adv.# - @1.@ L...
@ca@ #conj.# - @1.@ ...
ca mine
|
| Eminescu |
Eminescu |
No synsets found
|
@EMINESCU, Mihai@ (p...
@Eminescu (Mihail@) ...
EMINESCU, O. I 144. ...
|
| fără |
fără |
No synsets found
|
@F'ĂRĂ,@ #conj.#, #prep.# @I. 1.@ (Urmat de o propoziție circumstanțială de mod sau de un infinitiv care îi ține locul, are valoarea unei negații) $A ascultat fără să răspundă nimic.$ ** (Urmat de o propoziție concesivă sau de un infinitiv care îi ține locul) Deși nu..., cu toate că nu... $Fără să fie desăvârșit, e mulțumitor.$ @2.@ (#Reg.#; după negație, cu sens adversativ) Ci, dar. ** (#Înv.#; adverbial) Decât, (în) afară de...; exceptând pe... @II.@ #Prep.# @1.@ (Introduce complemente circumstanțiale de mod și atribute, conținând ideea de excludere) Lipsit de... $Om fără necazuri.$ ** (În legătură cu cuvinte care arată cantitatea sau măsura, indicând cât lipsește până la o măsură deplină) $Este ora zece fără cinci minute.$ ** (În operații aritmetice de scădere) Minus, mai puțin. $Patru fără doi.$ @2.@ (Introduce complemente circumstanțiale sociative negative) $Pot eu să trăiesc și fără tine.$ ** (Introduce complemente circumstanțiale instrumentale negative) $A scos cuiele fără clește.$ - #Lat.# @foras@ "afară".
@FĂRĂ@ adv. @1.@ (în...
@FĂRĂ@ conj. v. $ci,...
@fără@ prep., conjcț...
@F'ĂRĂ^1@ $prep.$ 1)...
@F'ĂRĂ^2@ $conj.$ ($...
@f'ără@ #prep.# - @1...
fără frecvență
fără frecvență
fără
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| tu |
tu |
No synsets found
|
@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
@TU@ pron. dumneata,...
@tu@ pr., d. acc. $ț...
@TU@ $pron. pers. pe...
tu insuti
@tu@ #pr.#, #d.# #ac...
TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.
THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
tu
@tu@ #pron.# - #Pron...
@tu@ #adv.# - Se fol...
|
| bate |
bate |
No synsets found
|
@B'ATE,@ $bat,$ #vb.# III. @I. 1.@ #Tranz.# și #refl.# A (se) lovi, a (se) izbi repetat și violent (cu palma, cu pumnul, cu bățul, cu biciul etc.) $A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap.$ * #Expr.# (#Tranz.#) $A fi bătut în cap$ = a fi îndobitocit de loviturile primite în cap. $Bătut în cap$ = prost, nebun, țicnit. (#Refl.#) $A se bate cu pumnii în piept =$ a se mândri, a se fuduli; a face caz de ceva. ** #Tranz.# A atinge, a lovi ușor cu palma umărul, mâna sau spatele cuiva spre a atrage atenția, a-l reconforta sau a-i arăta bunăvoința; a lovi în același fel o parte a corpului unui animal spre a-l liniști sau a-l mângâia. * #Expr.# $A bate pe cineva la cap$ sau $a bate capul cuiva$ = a cicăli, a plictisi pe cineva cu vorba. (#Refl. recipr.#) $A se bate pe burtă cu cineva$ = a fi într-o intimitate familiară cu cineva. $A bate palma$ (sau, #arg.#, $laba) cu cineva$ = a da mâna cu cineva; $#p. ext.#$ a încheia cu cineva o tranzacție, dând mâna cu el în semn de învoială. @2.@ #Tranz.# A învinge un adversar într-un joc, la un concurs (sportiv); a birui un dușman în luptă, în război. * #Expr.# $A bate un record (sportiv)$ = a depăși un record (sportiv). ** #Refl.# A se lupta, a se război. * #Loc. vb.# (#Refl. recipr.#) $A se bate în duel$ = a se duela. * #Expr.# $A se bate cap în cap$ = a fi în opoziție, în contradicție, a nu se potrivi. $Se bate ziua cu noaptea$ = se luminează de ziuă sau amurgește. @3.@ #Tranz.# A lovi, a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect, un material etc. în diverse scopuri. $Gospodina bate covoarele. Bate fierul până-i cald.$ * #Loc. vb.# (#Fam.#) $A bate la mașină$ = a dactilografia. $A bate la ochi$ = a frapa (@1@). * #Expr.# $A bate bani$ = a fabrica monede de metal. $A bate monedă$ = @a)@ a fabrica monede de metal; @b)@ a insista asupra erorii cuiva, în defavoarea lui. $A bate toba$ = a spune peste tot un secret (intim) încredințat de cineva. $A bate o carte$ = a juca o carte de joc. $A bate tactul$ (sau $măsura) =$ a lovi (ușor) un obiect cu mâna sau a imita lovirea lui în ritmul unei bucăți muzicale sau al unui vers. $A bate mult drum$ (sau $multă cale)$ = a parcurge o distanță lungă. $A bate podurile$ = a vagabonda. $A bate (pasul) pe loc$ = a nu realiza nici un progres într-o acțiune, a nu înainta într-o problemă. $A bate câmpii$ = a spune cu totul altceva decât ceea ce se discută, a divaga, a vorbi aiurea. ** A fixa un obiect țintuindu-l de ceva. $A bătut tablourile pe pereți. Bătuse capacul lăzii în cuie.$ ** A freca învârtind și lovind de pereții unui vas. $Batem albușurile până se fac spumă. Bate untul în putinei.$ ** A freca, a apăsa producând bășici, răni sau bătături. $Mă bate un pantof.$ ** (La războiul de țesut) A presa cu spata firele din băteală. @II.@ #Intranz.# @1.@ A izbi în ceva făcând zgomot; a ciocăni (la poartă, la ușă, la fereastră). $Valurile bat de zidurile cetății. Cine bate oare la fereastra mea?$ * #Expr.# $A bate la ușa cuiva$ = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material. $A bate din picioare$ = a tropăi. $A bate din$ (sau $în) palme$ = a aplauda. $A bate din gură degeaba$ (sau $în vânt)$ = a vorbi în zadar, a trăncăni. @2.@ A face o mișcare (relativ regulată). * #Expr.# $A bate din aripi$ = (despre păsări) a face mișcarea de zbor lovind aerul cu aripile. $A bate mătănii =$ a îngenunchea și a atinge fruntea cu pământul de mai multe ori la rând, în semn de pocăință sau de cucernicie. ** (Despre organe sau părți ale corpului omenesc) A avea pulsații ritmice; a palpita, a zvâcni. $Îi bate inima de frică. Îmi bat tâmplele.$ * #Refl.# $Mi se bate ochiul drept.$ ** (Despre un motor sau un organ de motor) A funcționa dereglat, scoțând zgomote anormale. @3.@ (Despre arme de foc) A trage, a trimite proiectilul până la o anumită distanță, până într-un anumit punct. $O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași.$ ** (#Înv.#) A bombarda. ** (#Reg.#; despre câini) A lătra. ** #Intranz.# și #tranz.# (Despre aștri) A atinge (ceva) cu razele. $Pune-ți pălăria, să nu te bată soarele la cap.$ ** (Despre ape) A se izbi (de maluri etc.). @4.@ A face aluzie critică la ceva. $Bate în ciocoi.$ * #Expr.# $A-și bate joc de cineva$ (sau $de ceva)$ = @a)@ a lua în derâdere pe cineva; @b)@ a necinsti, a viola o fată, o femeie. @5.@ (Despre vânt) A sufla. @6.@ (Despre ploaie, grindină, brumă) A cădea (lovind) peste semănături, livezi etc. @7.@ (În #expr.#) $A bate în retragere$ = @a)@ a se retrage din luptă; @b)@ a retracta cele spuse mai înainte. @8.@ (Despre culori) A se apropia de..., a avea o nuanță de... $Bate în albastru.$ @III.@ #Intranz.# și #tranz.# A emite zgomote ritmice care indică ceva. ** (#Înv.#; despre telegraf) A emite țăcănitul prin care se transmit mesajele telegrafice. * #Expr.# (#Tranz.#) $A bate o telegramă$ (sau $o depeșă)$ = a da, a transmite o telegramă. ** (Despre un clopot, un ceasornic, despre toacă etc.) A emite sunete ritmice cu o anumită semnificație. - #Lat.# @batt(u)ere.@
@A bate@ ≠ a se opri...
@B'ATE@ vb. @1.@ a a...
@B'ATE@ vb. v. $ajun...
@b'ate@ vb., ind. pr...
@A B'ATE bat 1.@ $tr...
@A SE B'ATE mă bat@ ...
@b'ate (băt'ut, 'ut)...
@B'ATE,@ $bat,$ #vb....
@a b'ate@ vb., ind. ...
|
| luceafăr |
luceafăr |
No synsets found
|
@LUCE'AFĂR,@ $luceferi,$ #s. m.# @1.@ Nume popular al planetei Venus și al altor stele strălucitoare. * $Luceafărul-de-Dimineață$ sau $Luceafărul-de-Ziuă, Luceafărul-Porcilor, Luceafărul-Boului$ = planeta Venus (văzută dimineața, înainte de răsăritul soarelui). $Luceafărul-de-Seară$ sau $Luceafărul-de-Noapte, Luceafărul-Ciobanilor$ = planeta Venus (văzută seara). $Luceafărul-cel-Mare-de-Miezul-Nopții$ sau $Luceafărul-cel-Frumos$ = steaua Vega din constelația Lirei. $Luceafărul-Porcesc$ sau $Luceafărul-Porcar$ = steaua Aldebaran din constelația Taurului. $Luceafărul-cel-Mare-de-Noapte$ = steaua Hiperion. @2.@ #Fig.# Epitet dat unui bărbat cu calități deosebite. - #Lat.# @Lucifer.@
@LUCE'AFĂR@ s. $(AST...
@luce'afăr@ (stea st...
@LUCE'AFĂR luc'eferi...
@luce'afăr (luc'efer...
@luce'afăr@ s. m., p...
@luceáfăr@ m., pl. $...
@luce'afăr@ (astru, ...
@luceafăr@ m. @1.@ n...
@LUCE'AFĂR,@ $lucefe...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| geam |
geam |
No synsets found
|
@GEAM,@ $geamuri,$ #s. n.# @1.@ Placă de sticlă care se fixează în pervazurile (ori cercevelele) ferestrelor sau ale ușilor și care permite să străbată lumina în interiorul unei încăperi. ** Bucată de sticlă care se fixează în rama ceasornicelor, a ochelarilor etc. @2.@ #P. gener.# Fereastră. - Din #tc.# @cam.@
@GE'AM@ s. @1.@ v. $...
@GE'AM@ s. v. $monoc...
@geam@ s. n., pl. $g...
@GEAM ~uri@ $n.$ 1) ...
@ge'am (ge'amuri),@ ...
@geám@ n., pl. $urĭ$...
@geam@ s. n., pl. $g...
@geam@ #s. n.#, #pl....
@geam@ n. @1.@ ochiu...
|
| . |
. |
No synsets found
|
|