{
"text": "Auzi m\u0103, pul\u0103 bleag\u0103, o mai dor pe m\u0103-ta genunchii?",
"ents": [],
"sents": [
{
"start": 0,
"end": 51
}
],
"tokens": [
{
"id": 0,
"start": 0,
"end": 4,
"tag": "Vmip2s",
"pos": "AUX",
"morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
"lemma": "Auzi",
"dep": "ROOT",
"head": 0
},
{
"id": 1,
"start": 5,
"end": 7,
"tag": "Pp1-sa--------w",
"pos": "PRON",
"morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak",
"lemma": "eu",
"dep": "obj",
"head": 0
},
{
"id": 2,
"start": 7,
"end": 8,
"tag": "COMMA",
"pos": "PUNCT",
"morph": "",
"lemma": ",",
"dep": "punct",
"head": 3
},
{
"id": 3,
"start": 9,
"end": 13,
"tag": "Ncfsrn",
"pos": "NOUN",
"morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
"lemma": "pul\u0103",
"dep": "appos",
"head": 0
},
{
"id": 4,
"start": 14,
"end": 20,
"tag": "Afpfsrn",
"pos": "ADJ",
"morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
"lemma": "bleg",
"dep": "nsubj",
"head": 3
},
{
"id": 5,
"start": 20,
"end": 21,
"tag": "COMMA",
"pos": "PUNCT",
"morph": "",
"lemma": ",",
"dep": "punct",
"head": 3
},
{
"id": 6,
"start": 22,
"end": 23,
"tag": "Tifsr",
"pos": "DET",
"morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|PronType=Ind",
"lemma": "un",
"dep": "det",
"head": 8
},
{
"id": 7,
"start": 24,
"end": 27,
"tag": "Rp",
"pos": "ADV",
"morph": "",
"lemma": "mai",
"dep": "advmod",
"head": 8
},
{
"id": 8,
"start": 28,
"end": 31,
"tag": "Vmip3p",
"pos": "AUX",
"morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
"lemma": "durea",
"dep": "nsubj",
"head": 0
},
{
"id": 9,
"start": 32,
"end": 34,
"tag": "Spsa",
"pos": "ADP",
"morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
"lemma": "pe",
"dep": "case",
"head": 10
},
{
"id": 10,
"start": 35,
"end": 40,
"tag": "Np",
"pos": "PROPN",
"morph": "",
"lemma": "m\u0103-ta",
"dep": "nmod",
"head": 8
},
{
"id": 11,
"start": 41,
"end": 50,
"tag": "Afpmp-n",
"pos": "ADJ",
"morph": "Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Masc|Number=Plur",
"lemma": "genunchi",
"dep": "flat",
"head": 10
},
{
"id": 12,
"start": 50,
"end": 51,
"tag": "QUEST",
"pos": "PUNCT",
"morph": "",
"lemma": "?",
"dep": "punct",
"head": 0
}
]
}
| Word | Lemma | WordNet Synsets | DEXonline Definitions |
|---|---|---|---|
| Auzi | Auzi | No synsets found |
@AUZ'I,@ $a'ud,$ #vb.# IV. @1.@ #Tranz.# A percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului. * #Expr.# $Să te-audă Dumnezeu!$ = să se împlinească cele pe care (mi) le dorești! $N-aude, n-a vede (n-a greul pământului)$ = se face că nu știe nimic. $Eu spun, eu aud$ = degeaba vorbesc, nu mă ascultă nimeni. (#Refl. pas.#) $Să se audă musca (zburând)!$ = să fie tăcere deplină! @2.@ #Tranz.# (La #imper.#) A lua seama la cele ce se spun; a asculta. $Ia auzi ce-ți spun!$ @3.@ #Intranz.# și #tranz.# (Interogativ) A înțelege, a pricepe. ** #Intranz.# (La #prez. ind.# #pers.# 1) @a)@ (ca răspuns la o chemare) Poftim? ce dorești?; @b)@ Poți tăgădui? mă mai poți contrazice? @4.@ #Tranz.# și #intranz.# A afla (o veste, o știre etc.) * #Loc. adv.# $Din auzite$ = din câte a aflat cineva de la alții, din zvon public. * #Expr.# (#Intranz.#) $A auzi de cineva$ (sau $de ceva)$ = a cunoaște pe cineva (sau ceva) din reputație, din cele ce se spun despre el. $A nu mai auzi de cineva$ = a nu mai ști, a nu mai afla nimic despre cineva. $A nu (mai) voi să audă de cineva$ = a rupe orice relații cu cineva. $Să auzim de bine!$ formulă de urare la despărțire. ** #Refl.# (La #pers.# 3) A se vorbi, a se zvoni. [#Pr.#: $a-u-.$ - #Prez. ind.# și: (#pop.#) $a'uz$] - #Lat.# @audire.@
@AUZ'I@ vb. @1.@ a p...
@AUZ'I@ vb. v. $duhn...
@auz'i@ s.n. (sil. $...
@A AUZ'I a'ud 1.@ $t...
@A SE AUZ'I se a'ude...
@auz'i (a'ud, auz'it...
@AUZ'I,@ $a'ud,$ #vb...
@a (se) auz'i@ vb. (...
@auz'i@ @(a ~)@ $(a-...
|
| eu | eu | No synsets found |
@EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
@eu@ pr. [pron. $ieu...
@EU@ $pron. pers., p...
@EU-@ Element prim d...
eu...
Eu invatasem la scoa...
eu sint...
eu :P...
eu efectuez control
@eu^1@ [#pron.# $ieu...
|
| , | , | No synsets found |
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| pulă | pulă | No synsets found |
@PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
@P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
@p'ulă (p'ule),@ #s....
Pulă, penis, tub, pe...
@pulă,@ $pule #s. f....
@$p'ulă$@
$#sf#$
@[...
@PULĂ@ $expr. (obs.)...
pulă și pideras...
@p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
$@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
|
| bleg | bleg | No synsets found |
@BLEG, BLE'AGĂ,@ $blegi, -ge,$ #adj.# @1.@ (Despre animale) Cu urechi care atârnă în jos; clăpăug; (despre urechile animalelor) care atârnă în jos; (despre oameni) cu urechile îndepărtate de cap; (despre urechile oamenilor) îndepărtate de cap (și atârnând în jos). @2.@ Lipsit de energie, de voință (și prost). - #Cf.# #scr.# %bleka.%
@Bleg@ ≠ deștept, că...
@BLEG@ adj., s. @1.@...
@bleg@ adj. m., pl. ...
@BLEG ble'agă (blegi...
@bleg (ble'agă),@ #a...
@bleg,@ $blegi #s. m...
bleg...
Bleg, prostut...
@BLEG, BLE'AGĂ,@ $bl...
|
| , | , | No synsets found |
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| un | un | No synsets found |
@UN, O,@ $unii, unele,$ #art. nehot.# (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) $Un prieten.$ * (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) $O bucurie se vestea în ochii ei.$ * (Dă sens general substantivului) $Un artist, fie și mai genial decât Paganini.$ ** (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... $Mi se părea că văd un Platon.$ ** (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) $Un murdar.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# $unui, unei;$ #gen.#-#dat.# #pl.# $unor$] - #Lat.# @unus, una.@
@un@ adj. m., g.-d. ...
@un@ art. m., g.-d. ...
@un@ num. m. cu valo...
@UN o@ (@niște@) $ar...
un fenomen specific...
un cuvant medical......
un penis mai mic...
un coate goale, ce s...
un tip de culoare;sa...
|
| mai | mai | No synsets found |
@MAI^1@ #adv.# @I. 1.@ (Servește la formarea gradului comparativ) $Mai bun.$ * (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) $Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte.$ @2.@ (Servește la formarea gradului superlativ relativ) $Cel mai bun.$ * (Înaintea unui substantiv) $Te comporți ca cel mai copil dintre copii.$ * (Precedat de "ce" în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) $Ce mai drac frumos de fată!$ * #Expr.# $Mai rar$ = întâlnit extrem de rar. $Așa om mai rar!$ @II.@ (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. $Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase.$ @III.@ (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. $Mai îmi vine a crede.$ ** (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin #conj.# "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. $Cetina mai că-i ajunge la pământ.$ * $Mai-mai$ = cât pe-aci, gata-gata. @IV.@ (Înaintea unui verb) @1.@ (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. $Mai vine la noi.$ * #Expr.# $Mai e vorbă!$ = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ** (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) $Ce mai faci?$ @2.@ (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. $Poate să ne mai întâlnim.$ @3.@ (Exprimă nedumerire) $Nu se știe ce s-a mai făcut.$ @##V.##@ (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) @1.@ (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. $Avea casă, mai ceva bani.$ * #Expr.# $Ce mai atâta vorbă$ sau $ce mai încoace-ncolo,$ se zice când vrem să punem capăt unei discuții. @2.@ (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. $Mai una, mai alta.$ @VI.@ (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) $Ce mai zgomot, ce mai freamăt!$ - #Lat.# @magis.@
@MAI^2,@ $maiuri,$ #s. n.# Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ** (#Reg.#) Bătător^2. - #Lat.# @malleus.@
@MAI^3,@ $maiuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Ficat. - Din #magh.# @máj.@
@MAI^4@ #s. m.# #invar.# A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. - #Lat.# @maius,@ #sl.# @maĭ.@
@MAI@ adv. @1.@ încă...
@MAI@ s. (pop.) flor...
@MAI@ s. @1.@ măciuc...
@MAI@ s. v. $ciocan,...
@mai@ adv....
@mai@ (luna) s. m. i...
|
| durea | durea | No synsets found |
@DURE'A,@ #pers.# 3 $do'are,$ #vb.# II. #Tranz.# @1.@ A face să simtă o suferință fizică. * #Expr.# $A atinge pe cineva unde-l doare$ = a spune cuiva în mod intenționat ceva neplăcut, supărător, dureros; a aduce în discuție un subiect neplăcut pentru interlocutor. ** (Despre părți ale corpului, răni, lovituri) A produce cuiva o suferință fizică. * #Expr.# $A-l durea$ (pe cineva) $inima$ (sau $sufletul)$ = a-i părea (cuiva) rău, a fi mâhnit. $Nu-l doare (nici) capul$ sau $nici capul nu-l doare$ = nu se sinchisește, nu-i pasă, puțin îi pasă. @2.@ #Fig.# A produce cuiva o suferință morală; a mâhni, a întrista. - #Lat.# @dolere.@
@DURE'A@ vb. @1.@ a ...
@dure'a@ vb., ind. p...
@A DUR'EA@ $pers. 3$...
@dure'a (-dor, dur'e...
@dureá (-dor, durére...
@a dure'a@ vb., ind....
@dure'a@ @(a ~)@ #vb...
@dureà@ v. a simți d...
@DURE'A,@ #pers.# 3 ...
|
| pe | pe | No synsets found |
@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
@Pe@ ≠ sub...
@PE@ prep. @1.@ (loc...
@pe@ prep....
@PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
Pe internet se vorbe...
Pe lângă explicația ...
pe drept cuvant
pe drept cuvant
pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
|
| mă-ta | mă-ta | No synsets found |
@m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
@m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
|
| genunchi | genunchi | No synsets found |
@GEN'UNCHI,@ $genunchi,$ #s. m.# @1.@ Parte a piciorului (la oameni și la unele animale) care cuprinde regiunea articulației femurului cu tibia (incluzând și rotula). * $În genunchi$ = cu picioarele îndoite din genunchi și cu gambele așezate pe pământ. $Pe genunchi$ = pe porțiunea anterioară a picioarelor, imediat mai sus de genunchi (@1@) (când cineva șade). * #Expr.# $Cu genunchii la gură$ = ghemuit, strâns. $A cădea în genunchi (înaintea cuiva)$ = a se lăsa cu genunchii (@1@) la pământ (înaintea cuiva) în semn de umilință, de respect sau pentru rugăciune; $#p. ext.#$ a ruga pe cineva în mod stăruitor, călduros, cu umilință. $A i se tăia cuiva genunchii$ = a avea senzația că nu se mai poate ține pe picioare (de emoție). ** Lovitură dată cuiva cu genunchiul (@1@). @2.@ Deformare a pantalonilor în dreptul genunchilor (@1@). [#Var.#: (#reg.#) @gen'unche@ #s. m.#] - #Lat.# @genuc(u)lum@ (= $geniculum).$
@gen'unchi@ s. m., a...
@GEN'UNCHI ~@ $m.$ 1...
@genúnchĭ,@ V. @genu...
@gen'unchi@ s. m., a...
@gen'unchi@ #s. m.#,...
@GEN'UNCHI,@ $genunc...
@GEN'UNCHI,@ $genunc...
@GENUNCHI.@ $(Mai al...
@gen'unchi@ (#ar.# $...
|
| ? | ? | No synsets found |