← Back to list

Sentence #5921

Similar

Recunoaște că ție nu-ți mai stă pula dreaptă doar dacă stai capră.

Recunoaște că ție nu-ți mai stă pula dreaptă doar dacă stai capră.
Recunoaște VERB că SCONJ ție PRON nu PART -ți PRON mai ADV stă AUX pula NOUN dreaptă ADJ doar ADV dacă SCONJ stai AUX capră. NOUN mark iobj advmod iobj advmod ccomp nsubj amod advmod mark advcl fixed 
            {
  "text": "Recunoa\u0219te c\u0103 \u021bie nu-\u021bi mai st\u0103 pula dreapt\u0103 doar dac\u0103 stai capr\u0103.",
  "ents": [],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 66
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 10,
      "tag": "Vmip3",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Ind|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "recunoa\u0219te",
      "dep": "ROOT",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 11,
      "end": 13,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 14,
      "end": 17,
      "tag": "Pp2-sd--------s",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Strong",
      "lemma": "tu",
      "dep": "iobj",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 18,
      "end": 20,
      "tag": "Qz",
      "pos": "PART",
      "morph": "Polarity=Neg",
      "lemma": "nu",
      "dep": "advmod",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 20,
      "end": 23,
      "tag": "Pp2-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "iobj",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 24,
      "end": 27,
      "tag": "Rp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "",
      "lemma": "mai",
      "dep": "advmod",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 28,
      "end": 31,
      "tag": "Vmip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "sta",
      "dep": "ccomp",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 32,
      "end": 36,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "pul\u0103",
      "dep": "nsubj",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 37,
      "end": 44,
      "tag": "Afpfsrn",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "drept",
      "dep": "amod",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 45,
      "end": 49,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "doar",
      "dep": "advmod",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 50,
      "end": 54,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "dac\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 55,
      "end": 59,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "sta",
      "dep": "advcl",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 60,
      "end": 65,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "capr\u0103",
      "dep": "fixed",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 65,
      "end": 66,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 0
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
recunoaște recunoaște No synsets found 
                            @RECUNO'AȘTE,@ $recun'osc,$ #vb.# III. #Tranz.# @1.@ A identifica un lucru, o persoană etc. cunoscute mai înainte. ** A deosebi ceva după anumite semne caracteristice. ** #Refl.# A-și descoperi în altul trăsăturile caracteristice, a se regăsi în altul. @2.@ A admite (ca existent, ca bun, ca valabil); a mărturisi. ** A considera pe cineva sau ceva merituos, valoros. ** A declara că acceptă sau a admite tacit o anumită situație nou creată în relațiile internaționale. ** A declara un copil natural ca legitim. @3.@ (#Mil.#) A cerceta terenul și pozițiile inamice; a cerceta terenul pe unde urmează să meargă o unitate. @4.@ A se arăta recunoscător față de cineva sau de ceva. - @Re^1-@ + @cunoaște@ (după #fr.# $reconnaître).$
                        
                            @A recunoaște@ ≠ a n...
                        
                            @RECUNO'AȘTE@ vb. @1...
                        
                            @recuno'aște@ vb. cu...
                        
                            @A RECUNO'AȘTE recun...
                        
                            @A SE RECUNO'AȘTE mă...
                        
                            @RECUNO'AȘTE@ $#vb.#...
                        
                            @RECUNO'AȘTE@ $#vb.#...
                        
                            @a recuno'aște@ vb.,...
                        
                            @recuno'aște@ @(a ~)...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
nu nu No synsets found 
                            @NU@ #adv.# @I.@ (Servește la formarea formei negative a verbului, de obicei precedându-l nemijlocit). @1.@ (Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ) $Nu l-am cunoscut niciodată.$ * (În propoziții interogative) $Nu ai primit scrisorile mele?$ @2.@ (Neagă predicatul, fără a modifica logic caracterul propoziției) $Nu încape nici o îndoială.$ @3.@ (Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) $Nu făcea parte și el dintre noi?$ @II.@ (Neagă altă parte de propoziție decât predicatul) $A plecat repede, nu așa cum a venit.$ @III.@ (Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă, altul decât predicatul, atenuându-i înțelesul ori dându-i un înțeles contrar) $O casă mare, nu lipsită de eleganță.$ * #Expr.# $Nu altceva$ sau $nu glumă,$ (#reg.#) $nu șagă,$ formulă care confirmă sau întărește cele enunțate anterior. $Nu mai departe$ = chiar în cazul... $Nu o (singură) dată$ = de multe ori, adesea. @IV.@ (Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus, îndeplinind funcția de predicat) $Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale.$ * #Expr.# $nu și nu,$ formulă care exprimă împotrivirea, refuzul categoric. $De$ (sau $dacă) nu...$ = în caz contrar..., altfel... @##V.##@ (Cu valoare de propoziție independentă cu caracter negativ) $Ai prieteni? - Nu!$ - #Lat.# @non.@
                        
                            @Nu@ ≠ da...
                        
                            @NU@ adv. (pop.) ba....
                        
                            @nu@ adv. (și: $n-$ ...
                        
                            @NU@ $adv.$ 1) $(atr...
                        
                            Nu am gasit explicat...
                        
                            nu exista in diction...
                        
                            nu stiu...
                        
                            nu stiu ce inseamna...
                        
                            [nu este in DN'86 - ...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
mai mai No synsets found 
                            @MAI^1@ #adv.# @I. 1.@ (Servește la formarea gradului comparativ) $Mai bun.$ * (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) $Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte.$ @2.@ (Servește la formarea gradului superlativ relativ) $Cel mai bun.$ * (Înaintea unui substantiv) $Te comporți ca cel mai copil dintre copii.$ * (Precedat de "ce" în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) $Ce mai drac frumos de fată!$ * #Expr.# $Mai rar$ = întâlnit extrem de rar. $Așa om mai rar!$ @II.@ (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. $Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase.$ @III.@ (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. $Mai îmi vine a crede.$ ** (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin #conj.# "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. $Cetina mai că-i ajunge la pământ.$ * $Mai-mai$ = cât pe-aci, gata-gata. @IV.@ (Înaintea unui verb) @1.@ (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. $Mai vine la noi.$ * #Expr.# $Mai e vorbă!$ = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ** (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) $Ce mai faci?$ @2.@ (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. $Poate să ne mai întâlnim.$ @3.@ (Exprimă nedumerire) $Nu se știe ce s-a mai făcut.$ @##V.##@ (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) @1.@ (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. $Avea casă, mai ceva bani.$ * #Expr.# $Ce mai atâta vorbă$ sau $ce mai încoace-ncolo,$ se zice când vrem să punem capăt unei discuții. @2.@ (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. $Mai una, mai alta.$ @VI.@ (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) $Ce mai zgomot, ce mai freamăt!$ - #Lat.# @magis.@
                        
                            @MAI^2,@ $maiuri,$ #s. n.# Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ** (#Reg.#) Bătător^2. - #Lat.# @malleus.@
                        
                            @MAI^3,@ $maiuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Ficat. - Din #magh.# @máj.@
                        
                            @MAI^4@ #s. m.# #invar.# A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. - #Lat.# @maius,@ #sl.# @maĭ.@
                        
                            @MAI@ adv. @1.@ încă...
                        
                            @MAI@ s. (pop.) flor...
                        
                            @MAI@ s. @1.@ măciuc...
                        
                            @MAI@ s. v. $ciocan,...
                        
                            @mai@ adv....
                        
                            @mai@ (luna) s. m. i...
sta sta No synsets found 
                            @STA,@ $stau,$ #vb.# I. #Intranz.# @I. 1.@ (Despre oameni și animale) A se opri din mers, a rămâne pe loc; a se întrerupe dintr-o acțiune, dintr-o mișcare, dintr-o activitate etc.; (despre aparate, mecanisme, dispozitive) a se opri din funcționare, a nu mai merge; $#p. ext.#$ a se defecta. * #Expr.# $Stai că trag,$ formulă prin care cineva este somat să rămână pe loc, să nu se apropie (altfel riscând să fie împușcat). $A sta țintuit$ (sau $nemișcat) (pe loc)$ = a nu face nici o mișcare. $A nu-i mai sta$ (cuiva) $gura$ = a vorbi întruna, a nu mai tăcea. ** (La imperativ, având și valoare de #interj.#) Oprește! așteaptă! * #Expr.# $Stai să-ți spun$ (sau $să vezi)$ = lasă-mă să-ți spun, ai răbdare, așteaptă. $Stai puțin$ (sau $un pic, cu binișorul$ etc.) = ai (puțină) răbdare, nu te grăbi. ** (Despre ploaie, vânt) A conteni, a înceta, a se opri. @2.@ A rămâne nemișcat într-un loc, a nu pleca, a nu se îndepărta de undeva; (despre vehicule) a staționa. * #Expr.# $A nu (putea) sta locului$ (sau $pe loc)$ = a alerga încoace și încolo, a nu avea astâmpăr. $A sta pe loc$ = a nu progresa, a stagna. $Stai binișor!$ = șezi liniștit! astâmpără-te! fii cuminte! $Ce (mai) stai?$ = ce (mai) aștepți? ce (mai) dorești? $Stă ce stă și...$ = așteaptă cât așteaptă și... $A sta la$ (sau $pe) locul său$ = @a)@ a nu pleca, a nu-și părăsi locul; @b)@ a păstra măsura, a fi modest, rezervat. @3.@ A rămâne într-un serviciu, într-o slujbă, într-o ocupație. @4.@ A rămâne, a petrece un timp undeva sau cu cineva; a poposi; a întârzia, a zăbovi. @II. 1.@ A se afla, a se găsi, a fi într-un anumit ##loc.## * #Expr.# $A sta înaintea cuiva$ sau $a-i sta$ (cuiva) $înainte$ (sau $în față)$ = @a)@ a se găsi la mică distanță în fața cuiva, privindu-l, vorbindu-i, așteptând porunci; @b)@ a se împotrivi, a înfrunta pe cineva; @c)@ a servi pe cineva cu ceva, a-i oferi cuiva ceva. $A-i sta cuiva în cale$ (sau $în drum)$ ori $a sta în calea$ (sau $în drumul) cuiva$ = @a)@ a ieși înaintea cuiva (împiedicându-l să înainteze); @b)@ a împiedica pe cineva să facă ceva, a stingheri. $A sta la baza unui lucru$ = a constitui baza, temelia unui lucru. $A sta de față$ = a asista. $A sta în fața cuiva$ = (despre sarcini, greutăți etc.) a trebui, a urma să fie realizat, rezolvat de cineva. $A sta în umbră$ = @a)@ a pândi dintr-un loc ascuns; @b)@ a fi modest, retras. $A sta deoparte$ = @a)@ a fi la oarecare distanță de...; @b)@ a nu interveni, a se ține în rezervă. $A-i sta$ (cuiva) $în coaste$ (ori $în coastă)$ sau $ca un ghimpe în coaste$ (sau $în inimă, în ochi)$ = a-l stingheri (pe cineva), a constitui o permanentă amenințare (pentru cineva). (#Fam.#) $A-i sta$ (cuiva) $sub nas$ = a fi la îndemâna cuiva, în imediata sa apropiere. $A-i sta$ (cuiva) $pe limbă,$ se zice când cineva este gata să spună un lucru pe care n-ar trebui să-l spună sau când nu găsește termenul căutat și are totuși impresia că e pe punctul de a și-l aminti. $A-i sta$ (cuiva) $pe inimă$ = (despre gânduri, preocupări) a-l preocupa pe cineva, a-i produce grijă, neliniște. $A sta (piatră) pe capul cuiva$ sau $a-i sta$ (cuiva) $pe cap$ = a împovăra, a incomoda, a agasa (pe cineva). $A-i sta$ (cuiva) $capul unde-i stau picioarele$ (sau $tălpile)$ = a fi decapitat. @2.@ A trăi, a viețui; a locui. @3.@ (#Pop.#) A fi, a exista, a se afla. ** (#Înv.#) A avea loc, a se petrece. @4.@ A continua să fie; a dăinui, a se menține. @III. 1.@ A avea o anumită poziție sau atitudine, a se ține, a se așeza sau a fi așezat într-un anumit fel. * #Loc. vb.# $A sta grămadă$ (sau $roi)$ = a se îngrămădi, a se înghesui, a se îmbulzi. * #Expr.# $A sta piatră$ (sau $țeapăn, înfipt în pământ)$ = a se ține drept și nemișcat. $A sta cu mâinile în sân$ (sau $încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate)$ = @a)@ a sta în inactivitate; @b)@ a nu lua nici o măsură, a nu întreprinde nimic, a nu interveni. $A sta cu dinții la stele$ = a răbda de foame. $A sta cu ochii pe cineva$ = a supraveghea pe cineva. $A sta în pat$ = a zăcea (de boală). $A sta (ca) pe ace$ (sau $spini, ghimpi, jar, foc$ etc.) = a fi neliniștit, agitat, nerăbdător. $Stai jos!$ formulă prin care cineva este invitat să ia ##loc.## $A sta la masă$ = a lua masa, a mânca. $A sta ca o găină$ (sau $curcă) plouată$ = a arăta necăjit, fără vlagă, fără chef. $A sta în picioare$ = a nu se da bătut, a rezista. ** #Fig.# (#Înv.#) A se ține tare pe poziție, a nu da înapoi. * #Loc. vb.# $A sta împotrivă$ (sau $împotriva cuiva)$ sau $a-i sta cuiva împotrivă$ = a se împotrivi cuiva, a înfrunta pe cineva. $A sta pavăză$ = a apăra pe cineva sau ceva. @2.@ A se îndeletnici, a se ocupa cu...; a lucra la...; a avea grijă de... * #Expr.# $A sta (de cineva) să...$ = a nu lăsa (pe cineva) în pace până ce nu..., a-i bate (cuiva) capul să... @3.@ A fi fixat, prins în ceva sau de ceva, a atârna de ceva. * #Expr.# $A-i sta$ (cuiva ceva) $în cap$ = a preocupa pe cineva. $A-i sta$ (cuiva ceva) $în minte$ = a fi clar pentru cineva (ceva). $A sta$ (ceva) $în firea$ (cuiva) = a ține de felul normal de a fi al cuiva. $A-i sta$ (cuiva) $în putință$ = a-i fi cuiva (ceva) posibil. ** #Fig.# A consta. ** (#Înv.#) A fi format din... ** A se limita, a se reduce la... @4.@ A pluti la suprafața unui lichid. @IV. 1.@ (În #expr.#) $A-i sta cuiva bine$ (sau $rău)$ = a (nu) i se potrivi cuiva ceva, a (nu) fi așa cum se cuvine, a-i veni bine (sau rău). @2.@ (Despre situații, treburi etc.) A fi într-un anumit fel, a se prezenta, a merge (bine sau rău), a se desfășura. @##V.##@ (În locuțiuni verbale sau în legătură cu alt verb, dă acestora un aspect de durată) $Stau și-mi aduc aminte.$ * #Expr.# și #loc. vb.# $A sta de$ (sau, rar, $la) vorbă$ (sau $la taifas, taclale, povești$ etc.) (cu cineva) = a vorbi cu cineva; $#p. ext.#$ a petrece un timp vorbind cu cineva despre diverse lucruri. $A sta la sfat$ (sau $la sfaturi) cu cineva$ = a se sfătui cu cineva; a sta de vorbă cu cineva. $A sta (dus, pierdut) pe gânduri$ = a fi absorbit de gânduri, a fi preocupat de ceva. $A sta pe gânduri$ = a șovăi, a ezita. $A sta la îndoială$ (sau $în cumpănă)$ = @a)@ a ezita înainte de a lua o hotărâre, a șovăi; @b)@ a se îndoi de ceva. $A sta de pază$ (sau $de strajă)$ sau $a sta strajă$ = a păzi. $A sta la$ (sau $de) pândă$ = a pândi. $A sta la tocmeală$ = a se tocmi, a se târgui. @VI.@ (Urmat de o propoziție secundară construită cu conjunctivul) A fi pe punctul de a..., a fi gata să... $Stă să înceapă ploaia.$ [#Prez. ind.# #pers.# 3 $stă,$ #imperf.# $stăteam$ (#reg.# $steteam)$ și $stam,$ #perf. s.# $stătui$ (#reg.# $stetei$)] - #Lat.# @stare.@
                        
                            @A sta@ ≠ a merge, a...
                        
                            @STA@ vb. @1.@ v. $o...
                        
                            @STA@ vb. v. $afla, ...
                        
                            @sta@ vb., ind. prez...
                        
                            @A STA stau@ $intran...
                        
                            @sta (stau, stat),@ ...
                        
                            @sta,@ $stau #v. i.#...
                        
                            STA, stau, vb. I. In...
                        
                            @a sta@ vb., ind. pr...
pulă pulă No synsets found 
                            @PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
                        
                            @P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
                        
                            @p'ulă (p'ule),@ #s....
                        
                            Pulă, penis, tub, pe...
                        
                            @pulă,@ $pule #s. f....
                        
                            @$p'ulă$@ 
$#sf#$
@[...
                        
                            @PULĂ@ $expr. (obs.)...
                        
                            pulă și pideras...
                        
                            @p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
                        
                            $@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
drept drept No synsets found 
                            @DREPT, DRE'APTĂ,@ (@A, B@) $drepți, -te,$ #adj.#, (@C@) #adv.#, (@D@) $drepturi,$ #s. n.#, (@E@) #prep.# @A.@ #Adj.# @I. 1.@ Care merge de la un punct la altul fără ocol, fără abatere. * $Linie dreaptă$ (și substantivat, #f.#) = linie care unește două puncte din spațiu pe drumul cel mai scurt. $Unghi drept$ = unghi format de două drepte perpendiculare una pe alta. $Prismă dreaptă$ = prismă cu muchiile laterale perpendiculare pe baze. ** #Fig.# (Despre privire) Care este fără ascunzișuri; deschis, direct. ** (Despre haine) Care are o croială simplă, fără cute, clini etc. @2.@ (Despre lucruri, ființe, părți ale lor etc.) Care are o poziție verticală (față de un punct de reper). $Zid, perete drept. Om drept ca lumânarea.$ * #Expr.# $A se ține drept$ = a avea o poziție perfect verticală. (#Mil.#) $A lua$ (sau $a sta, a se ține în) poziția de drepți$ = a lua (sau a sta, a se ține în) poziție perfect verticală, stând nemișcat. (Cu valoare de interjecție) $Drepți!$ formulă de comandă militară pentru luarea poziției de drepți. (Adverbial) $A călca drept$ = a avea o purtare bună, cinstită. $A sta drept$ = a avea o atitudine de neclintit, a fi dârz, curajos. ** (Despre terenuri înclinate, forme de relief sau părți ale lor) Aproape vertical; abrupt, povârnit. ** (Despre litere; adesea substantivat, #f.#) Care are tăietura verticală. @3.@ Care are o poziție orizontală (față de un punct de reper); orizontal; plan, neted. $Câmpie dreaptă.$ @4.@ (În sintagma) $Complement drept$ = complement direct, #v.# $direct.$ @II.@ #Fig.# @1.@ (Despre acțiuni ale omului sau despre noțiuni abstracte) Care este, se face etc. potrivit dreptății și adevărului; întemeiat, just, cinstit, bun. * $Parte dreaptă$ = parte care se cuvine în mod legal fiecăruia la o împărțeală. $Luptă dreaptă$ = luptă corp la corp, fără arme, fără înșelătorii și fără ajutor străin. * #Loc. adv.# $Cu drept cuvânt$ = pe bună dreptate, în mod întemeiat. ** (Adverbial) În conformitate cu dreptatea, just; în conformitate cu adevărul, adevărat; corect. * #Expr.# $Ce-i drept$ = într-adevăr, cu adevărat. $Ce-i drept e drept,$ se spune pentru a recunoaște un adevăr incontestabil. $Drept că...$ = adevărat că... $A spune drept$ = a spune adevărul; a vorbi deschis, sincer. (Substantivat) $La drept$ (sau $la dreptul) vorbind$ = în realitate, de fapt. @2.@ (Despre oameni) Care trăiește și lucrează conform dreptății, adevărului, omeniei, binelui; cinstit, integru, cumsecade. ** (În limbajul bisericesc) Cuvios, cucernic. * #Expr.# (Substantivat) $A se odihni cu drepții$ = a fi mort. * Compus: (adesea substantivat) $drept-credincios$ = care face parte din Biserica creștină ortodoxă; bun creștin. @3.@ (#Reg.#; despre bunuri materiale) Care aparține sau se cuvine cuiva pe temeiul unei legi sau al unei recunoașteri oarecare. @4.@ (#Pop.#; despre rude) Care este legat de cineva prin legături directe, de sânge; adevărat, bun. @B.@ #Adj.# (În opoziție cu $stâng)$ @1.@ (Despre organe ale corpului) Așezat în partea opusă părții corpului omenesc în care se află inima. * #Expr.# $A fi mâna dreaptă a cuiva$ sau $brațul drept al cuiva$ = a fi cel mai intim, cel mai apropiat colaborator al cuiva; a-i fi cuiva de mare ajutor. ** (Substantivat, #f.# #sg.# #art.#) Mâna dreaptă. ** (Substantivat, #m.# #sg.# #art.#) Piciorul drept. @2.@ Care se află de partea sau în direcția mâinii drepte (când cineva stă cu fața în direcția în care este orientat un lucru). $Aripa dreaptă a clădirii.$ * (Substantivat; în locuțiuni) $Din dreapta. În dreapta. La$ (sau $spre) dreapta.$ * #Expr.# (Substantivat) $În dreapta și în stânga$ sau $de-a dreapta și de-a stânga$ = în ambele părți; în toate părțile, pretutindeni. $A ține dreapta$ = a merge pe partea dreaptă a unui drum. @3.@ #Fig.# (Substantivat, #f.# #art.#; în viața politică) Grupare politică adeptă și susținătoare a menținerii ordinii sociale și politice tradiționale. * #Loc. adj.# $De dreapta$ = conservator. @C.@ #Adv.# @1.@ (Urmat de determinări locale, indică direcția) În linie dreaptă, fără ocol; direct. $Merge drept la birou.$ * $De-a dreptul$ = fără a se abate din drum, fără înconjur; în mod direct, nemijlocit; chiar. * #Loc. prep.# (Substantivat) $În dreptul...$ = în fața..., față în față cu... $Prin dreptul...$ = prin fața..., pe dinaintea... $Din dreptul...$ = din fața..., de dinaintea... @2.@ (Urmat de determinări locale, modale sau temporale) Tocmai, exact. $A ajuns drept la timp.$ @D.@ #S. n.# @1.@ Totalitatea regulilor și normelor juridice care reglementează relațiile sociale dintr-un stat. $Drept penal.$ @2.@ Știință sau disciplină care studiază dreptul (@D 1@). @3.@ Putere, prerogativă legal recunoscută unei persoane de a avea o anumită conduită, de a se bucura de anumite privilegii etc.; drit. * #Loc. adv.# $De drept$ = conform legii, în mod legitim, firesc. @4.@ Răsplată, retribuție care i se cuvine cuiva pentru prestarea unei munci. @E.@ #Prep.# @1.@ (Introduce un complement indirect) În loc de..., în calitate de..., ca. $Drept cine mă iei?$ * $Drept care...$ = prin urmare, în concluzie, deci, așadar. @2.@ (#Reg.#; introduce un complement circumstanțial de loc) Alături de..., lângă; în dreptul... * #Expr.# $A i se pune soarele drept în inimă$ = a i se face foame. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru, ca. $Drept încercare s-a folosit de un clește.$ [#Var.#: (#înv.# și #reg.#) @dir'ept, -e'aptă@ #adj.#] - #Lat.# @directus@ (cu unele sensuri după #fr.# $droit).$
                        
                            @Drept@ ≠ greșit, în...
                        
                            @DREPT@ adj., adv., ...
                        
                            @DREPT@ prep. v. $lâ...
                        
                            @drept@ adj. m., pl....
                        
                            @drept@ adv., prep....
                        
                            @drept@ s. n., pl. $...
                        
                            @DREPT^1 dre'aptă (~...
                        
                            @DREPT^2@ $adv.$ 1) ...
                        
                            @DREPT^3@ $prep.$ 1)...
doar doar No synsets found 
                            @DO'AR@ #adv.# @1.@ (Exprimă ideea unei delimitări sau restricții) Numai. $Stai doar o clipă!$ * #Expr.# $Doar că nu...$ = aproape că..., puțin a lipsit să nu... @2.@ Vezi bine, cum se știe; desigur. $Doar nu m-ai căutat!$ @3.@ Poate; probabil. $Va reuși doar până la urmă!$ * #Expr.# $Fără doar și poate$ = fără nici o îndoială; neapărat. ** În speranța că... $L-a întrebat, doar va afla ce să facă.$ * #Expr.# $Într-o doară$ = la noroc, la întâmplare, pe nimerite. @4.@ (#Reg.#, la începutul unei propoziții interogative) Oare? [#Var.#: @do'ară@ #adv.#] - #Lat.# @de-hora.@
                        
                            @DOAR@ adv. v. $cumv...
                        
                            @DOAR@ adv., conj. @...
                        
                            @doar@ adv....
                        
                            @DO'AR@ $adv.$ 1) Nu...
                        
                            DOAR...
                        
                            @doar@ adv....
                        
                            Doar linia bastionul...
                        
                            @doar@ #adv.#...
                        
                            @doar (doară)@ adv. ...
dacă dacă No synsets found 
                            @D'ACĂ@ #conj.# @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că..., presupunând că..., de... $Doar dacă. Numai dacă.$ @2.@ (Introduce o propoziție optativă) Numai de... $Dacă nu m-ar vedea cineva.$ @3.@ (Introduce o propoziție temporală, având uneori și o nuanță condițională sau cauzală) Când, în (sau din) momentul când, de îndată ce, după ce. @4.@ (Introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că, deoarece. $Dacă nu știa să scrie, umbla de la unul la altul.$ ** De vreme ce. @5.@ (Introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși. @6.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Că, de... @7.@ (Cu valoare adverbială) Cu greu, abia. @8.@ (În #expr.#) $Las\' dacă$ = @a)@ desigur că nu; @b)@ (în construcții negative) nu mai încape îndoială că... - @De^4@ + @că.@
                        
                            @D'ACĂ@ conj. @1.@ (...
                        
                            @d'acă@ conjcț....
                        
                            @d'acă@ (limba) s. f...
                        
                            @D'ACĂ^1@ $f. mai al...
                        
                            @D'ACĂ^2@ $conj.$ 1)...
                        
                            dacă ve-ți considera...
                        
                            @DÁCĂ@ (< $de$ ^3 + ...
                        
                            @dácă,@ în Munt. ves...
                        
                            @d'acă@ conjcț....
sta sta No synsets found 
                            @STA,@ $stau,$ #vb.# I. #Intranz.# @I. 1.@ (Despre oameni și animale) A se opri din mers, a rămâne pe loc; a se întrerupe dintr-o acțiune, dintr-o mișcare, dintr-o activitate etc.; (despre aparate, mecanisme, dispozitive) a se opri din funcționare, a nu mai merge; $#p. ext.#$ a se defecta. * #Expr.# $Stai că trag,$ formulă prin care cineva este somat să rămână pe loc, să nu se apropie (altfel riscând să fie împușcat). $A sta țintuit$ (sau $nemișcat) (pe loc)$ = a nu face nici o mișcare. $A nu-i mai sta$ (cuiva) $gura$ = a vorbi întruna, a nu mai tăcea. ** (La imperativ, având și valoare de #interj.#) Oprește! așteaptă! * #Expr.# $Stai să-ți spun$ (sau $să vezi)$ = lasă-mă să-ți spun, ai răbdare, așteaptă. $Stai puțin$ (sau $un pic, cu binișorul$ etc.) = ai (puțină) răbdare, nu te grăbi. ** (Despre ploaie, vânt) A conteni, a înceta, a se opri. @2.@ A rămâne nemișcat într-un loc, a nu pleca, a nu se îndepărta de undeva; (despre vehicule) a staționa. * #Expr.# $A nu (putea) sta locului$ (sau $pe loc)$ = a alerga încoace și încolo, a nu avea astâmpăr. $A sta pe loc$ = a nu progresa, a stagna. $Stai binișor!$ = șezi liniștit! astâmpără-te! fii cuminte! $Ce (mai) stai?$ = ce (mai) aștepți? ce (mai) dorești? $Stă ce stă și...$ = așteaptă cât așteaptă și... $A sta la$ (sau $pe) locul său$ = @a)@ a nu pleca, a nu-și părăsi locul; @b)@ a păstra măsura, a fi modest, rezervat. @3.@ A rămâne într-un serviciu, într-o slujbă, într-o ocupație. @4.@ A rămâne, a petrece un timp undeva sau cu cineva; a poposi; a întârzia, a zăbovi. @II. 1.@ A se afla, a se găsi, a fi într-un anumit ##loc.## * #Expr.# $A sta înaintea cuiva$ sau $a-i sta$ (cuiva) $înainte$ (sau $în față)$ = @a)@ a se găsi la mică distanță în fața cuiva, privindu-l, vorbindu-i, așteptând porunci; @b)@ a se împotrivi, a înfrunta pe cineva; @c)@ a servi pe cineva cu ceva, a-i oferi cuiva ceva. $A-i sta cuiva în cale$ (sau $în drum)$ ori $a sta în calea$ (sau $în drumul) cuiva$ = @a)@ a ieși înaintea cuiva (împiedicându-l să înainteze); @b)@ a împiedica pe cineva să facă ceva, a stingheri. $A sta la baza unui lucru$ = a constitui baza, temelia unui lucru. $A sta de față$ = a asista. $A sta în fața cuiva$ = (despre sarcini, greutăți etc.) a trebui, a urma să fie realizat, rezolvat de cineva. $A sta în umbră$ = @a)@ a pândi dintr-un loc ascuns; @b)@ a fi modest, retras. $A sta deoparte$ = @a)@ a fi la oarecare distanță de...; @b)@ a nu interveni, a se ține în rezervă. $A-i sta$ (cuiva) $în coaste$ (ori $în coastă)$ sau $ca un ghimpe în coaste$ (sau $în inimă, în ochi)$ = a-l stingheri (pe cineva), a constitui o permanentă amenințare (pentru cineva). (#Fam.#) $A-i sta$ (cuiva) $sub nas$ = a fi la îndemâna cuiva, în imediata sa apropiere. $A-i sta$ (cuiva) $pe limbă,$ se zice când cineva este gata să spună un lucru pe care n-ar trebui să-l spună sau când nu găsește termenul căutat și are totuși impresia că e pe punctul de a și-l aminti. $A-i sta$ (cuiva) $pe inimă$ = (despre gânduri, preocupări) a-l preocupa pe cineva, a-i produce grijă, neliniște. $A sta (piatră) pe capul cuiva$ sau $a-i sta$ (cuiva) $pe cap$ = a împovăra, a incomoda, a agasa (pe cineva). $A-i sta$ (cuiva) $capul unde-i stau picioarele$ (sau $tălpile)$ = a fi decapitat. @2.@ A trăi, a viețui; a locui. @3.@ (#Pop.#) A fi, a exista, a se afla. ** (#Înv.#) A avea loc, a se petrece. @4.@ A continua să fie; a dăinui, a se menține. @III. 1.@ A avea o anumită poziție sau atitudine, a se ține, a se așeza sau a fi așezat într-un anumit fel. * #Loc. vb.# $A sta grămadă$ (sau $roi)$ = a se îngrămădi, a se înghesui, a se îmbulzi. * #Expr.# $A sta piatră$ (sau $țeapăn, înfipt în pământ)$ = a se ține drept și nemișcat. $A sta cu mâinile în sân$ (sau $încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate)$ = @a)@ a sta în inactivitate; @b)@ a nu lua nici o măsură, a nu întreprinde nimic, a nu interveni. $A sta cu dinții la stele$ = a răbda de foame. $A sta cu ochii pe cineva$ = a supraveghea pe cineva. $A sta în pat$ = a zăcea (de boală). $A sta (ca) pe ace$ (sau $spini, ghimpi, jar, foc$ etc.) = a fi neliniștit, agitat, nerăbdător. $Stai jos!$ formulă prin care cineva este invitat să ia ##loc.## $A sta la masă$ = a lua masa, a mânca. $A sta ca o găină$ (sau $curcă) plouată$ = a arăta necăjit, fără vlagă, fără chef. $A sta în picioare$ = a nu se da bătut, a rezista. ** #Fig.# (#Înv.#) A se ține tare pe poziție, a nu da înapoi. * #Loc. vb.# $A sta împotrivă$ (sau $împotriva cuiva)$ sau $a-i sta cuiva împotrivă$ = a se împotrivi cuiva, a înfrunta pe cineva. $A sta pavăză$ = a apăra pe cineva sau ceva. @2.@ A se îndeletnici, a se ocupa cu...; a lucra la...; a avea grijă de... * #Expr.# $A sta (de cineva) să...$ = a nu lăsa (pe cineva) în pace până ce nu..., a-i bate (cuiva) capul să... @3.@ A fi fixat, prins în ceva sau de ceva, a atârna de ceva. * #Expr.# $A-i sta$ (cuiva ceva) $în cap$ = a preocupa pe cineva. $A-i sta$ (cuiva ceva) $în minte$ = a fi clar pentru cineva (ceva). $A sta$ (ceva) $în firea$ (cuiva) = a ține de felul normal de a fi al cuiva. $A-i sta$ (cuiva) $în putință$ = a-i fi cuiva (ceva) posibil. ** #Fig.# A consta. ** (#Înv.#) A fi format din... ** A se limita, a se reduce la... @4.@ A pluti la suprafața unui lichid. @IV. 1.@ (În #expr.#) $A-i sta cuiva bine$ (sau $rău)$ = a (nu) i se potrivi cuiva ceva, a (nu) fi așa cum se cuvine, a-i veni bine (sau rău). @2.@ (Despre situații, treburi etc.) A fi într-un anumit fel, a se prezenta, a merge (bine sau rău), a se desfășura. @##V.##@ (În locuțiuni verbale sau în legătură cu alt verb, dă acestora un aspect de durată) $Stau și-mi aduc aminte.$ * #Expr.# și #loc. vb.# $A sta de$ (sau, rar, $la) vorbă$ (sau $la taifas, taclale, povești$ etc.) (cu cineva) = a vorbi cu cineva; $#p. ext.#$ a petrece un timp vorbind cu cineva despre diverse lucruri. $A sta la sfat$ (sau $la sfaturi) cu cineva$ = a se sfătui cu cineva; a sta de vorbă cu cineva. $A sta (dus, pierdut) pe gânduri$ = a fi absorbit de gânduri, a fi preocupat de ceva. $A sta pe gânduri$ = a șovăi, a ezita. $A sta la îndoială$ (sau $în cumpănă)$ = @a)@ a ezita înainte de a lua o hotărâre, a șovăi; @b)@ a se îndoi de ceva. $A sta de pază$ (sau $de strajă)$ sau $a sta strajă$ = a păzi. $A sta la$ (sau $de) pândă$ = a pândi. $A sta la tocmeală$ = a se tocmi, a se târgui. @VI.@ (Urmat de o propoziție secundară construită cu conjunctivul) A fi pe punctul de a..., a fi gata să... $Stă să înceapă ploaia.$ [#Prez. ind.# #pers.# 3 $stă,$ #imperf.# $stăteam$ (#reg.# $steteam)$ și $stam,$ #perf. s.# $stătui$ (#reg.# $stetei$)] - #Lat.# @stare.@
                        
                            @A sta@ ≠ a merge, a...
                        
                            @STA@ vb. @1.@ v. $o...
                        
                            @STA@ vb. v. $afla, ...
                        
                            @sta@ vb., ind. prez...
                        
                            @A STA stau@ $intran...
                        
                            @sta (stau, stat),@ ...
                        
                            @sta,@ $stau #v. i.#...
                        
                            STA, stau, vb. I. In...
                        
                            @a sta@ vb., ind. pr...
capră capră No synsets found 
                            @C'APRĂ,@ $capre,$ #s. f.# @I. 1.@ Gen de mamifere rumegătoare paricopitate, cu părul lung, cu coarne, mai mari și diferențiate la masculi $(Capra);$ animal care face parte din acest gen; $#p. restr.#$ femela acestui animal. * $Capră de stâncă$ = capră sălbatică, cu blana roșcată și cu coarnele în formă de spadă $(Capra ibex). Capră domestică$ = animal domestic rumegător, crescut pentru producția de lapte $(Capra hircus).$ * #Expr.# $A împăca și capra, și varza$ = a mulțumi și pe unul, și pe altul; a împăca două interese opuse. $Capră râioasă,$ se zice despre un om înfumurat. ** Pielea animalelor descrise mai sus. ** Compus: $capră-neagră$ sau $capră-de-munte$ = capră sălbatică, cu blana brună-neagră, cu coarne scurte și curbate la vârf și cu două dungi albe pe partea anterioară a capului, care trăiește în regiunile alpine $(Rupicapra rupicapra).$ @2.@ Joc popular românesc, care face parte din obiceiurile practicate de Anul nou și care constă din executarea unor figuri comice de către un personaj mascat cu cap de capră (@I 1@) care bate ritmic din fălci; $#p. ext.#$ personaj mascat astfel; turca. @3.@ (#Art.#) Numele unui joc de copii, în care un copil stă aplecat cu mâinile sprijinite pe genunchi, iar ceilalți sar peste el. @II. 1.@ Unealtă de lemn cu patru picioare, încrucișate două câte două, pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu ferăstrăul. @2.@ Sistem de lemne încrucișate care servește la susținerea schelelor de lucru, a unor platforme etc. @3.@ Scaun (sau ladă) care se află în partea de dinainte a trăsurii sau a căruței și pe care șade vizitiul. @4.@ Aparat de gimnastică pentru sărituri, format dintr-un suport capitonat așezat pe patru picioare, cu înălțimea reglabilă. @5.@ Arșic de miel. - #Lat.# @capra.@
                        
                            @C'APRĂ@ s. @1.@ $(Z...
                        
                            @C'APRĂ@ s. v. $cobi...
                        
                            @c'apră@ s. f. (sil....
                        
                            @C'APRĂ ~e@ $f.$ 1) ...
                        
                            @c'apră (c'apre),@ #...
                        
                            @capră,@ $capre #s. ...
                        
                            @capră@ (în folcloru...
                        
                            @C'APRĂ,@ $capre,$ #...
                        
                            @cápră@ f., pl. $e$ ...
. . No synsets found