| Bă |
Bă |
No synsets found
|
@BĂ@ #interj.# (#Arg.#) Măi. - #Et. nec.#
@BĂ@ interj. v. $măi...
@bă@ interj....
@BĂ@ #interj.# (#Arg...
@bă@ interj....
@bă@ (#pop.#) #inter...
@BĂ@ #interj.# (#Arg...
@BĂ@ #interj.# (Regi...
@bă@ #interj.# #v.# ...
@$bă$@ $#i#$ [#At:# ...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| pisoar |
pisoar |
No synsets found
|
@PISO'AR,@ $pisoare,$ #s. n.# Vas de faianță, de metal etc. montat pe un zid, care servește bărbaților pentru urinat; $#p. ext.#$ parte a closetului public unde sunt instalate asemenea vase. - Din #fr.# @pissoir.@
@PISO'AR@ s. vespasi...
@piso'ar@ s. n. (sil...
@PISO'AR ~e@ $n.$ Va...
@PISO'AR@ $#s.n.#$ L...
@PISO'AR@ $#s. n.#$ ...
@piso'ar@ s. n. (sil...
@piso'ar@ $(-soar)$ ...
@PISO'AR,@ $pisoare,...
@PISO'AR@ #s.# vespa...
|
| ambulant |
ambulant |
No synsets found
|
@AMBUL'ANT, -Ă,@ $ambulanți, -te,$ #adj.# Care se deplasează dintr-un loc în altul, care nu are un loc fix. - Din #fr.# @ambulant,@ #lat.# @ambulans, -ntis.@
@ambul'ant@ adj. m.,...
@AMBUL'ANT ~tă (~ți,...
@AMBUL'ANT, -Ă@ $#ad...
@AMBUL'ANT, -Ă@ $#ad...
@AMBUL'ANT, -Ă,@ $am...
@*ambulánt, -ă@ adj....
@ambul'ant@ adj. m.,...
@ambul'ant@ #adj.# #...
@ambulant@ a. care u...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| nu |
nu |
No synsets found
|
@NU@ #adv.# @I.@ (Servește la formarea formei negative a verbului, de obicei precedându-l nemijlocit). @1.@ (Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ) $Nu l-am cunoscut niciodată.$ * (În propoziții interogative) $Nu ai primit scrisorile mele?$ @2.@ (Neagă predicatul, fără a modifica logic caracterul propoziției) $Nu încape nici o îndoială.$ @3.@ (Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) $Nu făcea parte și el dintre noi?$ @II.@ (Neagă altă parte de propoziție decât predicatul) $A plecat repede, nu așa cum a venit.$ @III.@ (Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă, altul decât predicatul, atenuându-i înțelesul ori dându-i un înțeles contrar) $O casă mare, nu lipsită de eleganță.$ * #Expr.# $Nu altceva$ sau $nu glumă,$ (#reg.#) $nu șagă,$ formulă care confirmă sau întărește cele enunțate anterior. $Nu mai departe$ = chiar în cazul... $Nu o (singură) dată$ = de multe ori, adesea. @IV.@ (Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus, îndeplinind funcția de predicat) $Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale.$ * #Expr.# $nu și nu,$ formulă care exprimă împotrivirea, refuzul categoric. $De$ (sau $dacă) nu...$ = în caz contrar..., altfel... @##V.##@ (Cu valoare de propoziție independentă cu caracter negativ) $Ai prieteni? - Nu!$ - #Lat.# @non.@
@Nu@ ≠ da...
@NU@ adv. (pop.) ba....
@nu@ adv. (și: $n-$ ...
@NU@ $adv.$ 1) $(atr...
Nu am gasit explicat...
nu exista in diction...
nu stiu...
nu stiu ce inseamna...
[nu este in DN'86 - ...
|
| vedea |
vedea |
No synsets found
|
@VEDE'A,@ $văd,$ #vb.# II. @I. 1.@ #Tranz.# și #refl. recipr.# A (se) percepe cu ajutorul văzului. * #Loc. adv.# $Pe văzute$ = @a)@ în fața tuturor, în mod deschis; @b)@ cu condiția de a vedea cu propriii săi ochi. * #Expr.# (#tranz.#) $A vedea lumina zilei$ = a se naște. (#Fam.#) $Cum te văd și cum mă vezi$ = evident, clar, sigur, categoric. @2.@ #Tranz.# A fi de față, a asista, a fi martor la o întâmplare, la un eveniment. @3.@ #Tranz.# A cerceta (cu privirea sau cu mintea) pentru a se convinge de ceva. ** #Intranz.# A pătrunde, a descifra (cu privirea). ** #P. gener.# A cerceta, a căuta. @4.@ #Refl.# A fi, a ajunge, a se pomeni, a se găsi într-o anumită situație. @5.@ #Tranz.# și #refl. recipr.# A (se) întâlni undeva. * #Expr.# (#Refl. recipr.#) $Să ne vedem sănătoși$ (sau $cu bine)!$ formulă de salut la despărțire. ** #Tranz.# A vizita. @6.@ #Intranz.# A avea grijă, a îngriji, a se ocupa (de cineva sau de ceva). ** #Tranz.# (#Pop.#) A ajuta. @7.@ #Tranz.# A căpăta, a primi, a se alege cu ceva. @II. 1.@ #Tranz.# A-și da seama, a remarca, a constata, a observa. * #Expr.# $Ce să vezi?$ sau $ce să vadă?$ formulă prin care se exprimă mirarea față de ceva neașteptat. ** A lua în considerație; a considera, a socoti. * #Expr.# $A fi bine văzut$ = a fi apreciat pentru calitățile sale (profesionale). @2.@ #Tranz.# A înțelege, a pricepe. ** A-și imagina, a-și închipui; a interpreta. @3.@ #Refl. impers.# A părea, a se arăta. * #Expr.# $Se vede că...$ sau $se vede treaba$ (ori $lucrul) că...$ = e probabil, pesemne. @4.@ #Intranz.# (La imperativ) A lua seama, a avea grijă să... $Vezi de te silește..., că, uite, avem oaspeți.$ ** (Cu valoare de interjecție) Cuvânt cu care se atrage atenția cuiva asupra celor ce urmează. - #Lat.# @videre.@
@A se vedea@ ≠ a se ...
@A vedea@ ≠ a orbi...
@VEDE'A@ vb. @1.@ a ...
@VEDE'A@ vb. v. $cun...
@vede'a@ vb., ind. p...
@A VEDE'A văd 1.@ $t...
@A SE VEDE'A se v'ed...
@vede'a (-văd, văz'u...
@a (se) vede'a@ vb.,...
|
| că |
că |
No synsets found
|
@CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
@CĂ@ conj. @1.@ (con...
@CĂ@ conj. v. $dacă....
@că@ conjcț....
@CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
CĂ?utarea cuvântului...
@că@ #conj.# - @1.@ ...
@CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
@că@ conj. (lat. $qu...
@că@ conjcț....
|
| sine |
sine |
No synsets found
|
@S'INE@ #pron. refl.# (Forma accentuată de #acuz.# #pers.# 3 pentru toate genurile și numerele; uneori întărit prin "însuși") @1.@ (Precedat de #prep.# "pe" sau #înv.# "pre", având funcție de complement direct al unui verb reflexiv) $Numai pe sine nu se vede.$ @2.@ (Precedat de prepoziții, are funcție de atribut, de complement indirect sau de complement circumstanțial) $Păstrează totul pentru sine însăși.$ * #Expr.# $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția cuiva, prin propriile forțe; din proprie inițiativă. (Substantivat) $În sinea mea$ (sau $a ta$ etc.) = în propria conștiință, în gând. - #Lat.# @se@ (după $mine, tine).$
@s'ine@ pr. ac. acc....
@s'ine@ #pron.# - El...
@s'ine@ pron. refl. ...
@s'ine@ #pr.# #ac.# ...
@síne@ ac. accentuat...
@sine@ pr. servind d...
@SINE@ #pron. refl.#...
@S'INE@ #pron. refl....
@s'ine@ - pronume re...
|
| pișă |
pișă |
No synsets found
|
|
| tot |
tot |
No synsets found
|
@TOT, TO'ATĂ,@ $toți, toate,$ #adj. nehot.#, #pron. nehot.#, #adv.#, #s. n.# @I.@ #Adj. nehot.# @1.@ (La #sg.#) Întreg; integral, complet; din care nu lipsește nimeni sau nimic; cât există, cât este, cât are; cât e de mare, cât se întinde, cât cuprinde; cât durează, cât ține. $Tot orașul. Tot timpul.$ * #Loc. prep.# $Cu tot...$ = în ciuda... @2.@ (La #sg.#) Perfect. ** (Dă ideea de superlativ) Cum nu există (altul) mai mare, mai mult. * #Loc. adj.# $De tot...$ = cum nu se poate mai mult. @3.@ (La #sg.#) Fiecare (dintre...), oricare; care se repetă. * #Loc. adj.# $De toată ziua$ sau $de toate zilele$ = care se face, se întâmplă, se poartă în fiecare zi. * #Loc. adv.# $Peste tot$ = pretutindeni. @4.@ (La #pl.#) Care este în număr complet, fără să lipsească nici unul; care este în serie completă, fără să lipsească ceva. * #Loc. adv.# $În toate părțile$ = pretutindeni. ** (Alcătuiește, împreună cu un #num. card.#, numerale colective) $Toți cinci.$ * #Expr.# $A vârî$ (sau $a băga) pe cineva în toți sperieții$ = a înfricoșa. @II.@ #Pron. nehot.# @1.@ (La #pl.#; cu nuanță de #num. nehot.#) Lucrurile sau ființele câte intră în discuție sau care sunt de același fel (fără să lipsească nici unul). * #Loc. adv.# $Înainte de toate$ = în primul rând, mai presus de orice altceva. ** (Precedat de #conj.# "și", rezumă o enumerație) Restul care n-a fost amintit; celelalte. ** (Predomină ideea de varietate, de diversitate) Orice lucru, fără alegere. * #Expr.# $Toate ca toate$ (sau $toatele), dar...$ (sau $însă...)$ = celelalte ar mai merge, dar...; treacă-meargă, dar... @2.@ Lucrurile care, considerate împreună, formează un ansamblu. ** #Loc. adv.# $Cu totul (și cu totul)$ = pe de-a-ntregul, în întregime. $Cu totul$ = @a)@ în total; @b)@ cu desăvârșire, în întregime. $În tot$ sau $(în) totului tot$ = @a)@ la un loc, una cu alta; în total; @b)@ într-un cuvânt, la urma urmelor. $Tot în tot$ = pe de-a-ntregul. $De tot$ = @a)@ (cu sens modal) cu desăvârșire, în întregime; @b)@ (cu sens temporal) pentru totdeauna, definitiv; @c)@ foarte, extrem de... * #Loc. prep.# $Cu tot cu...$ sau $cu (cineva$ sau $ceva) cu tot$ = împreună, la un ##loc.## * #Expr.# $Asta-i tot$ sau $atâta$ (ori $atâta-i) tot$ = doar atât (și nimic mai mult). @3.@ (Intră în compunerea unor adjective) $Atotcuprinzător.$ @III.@ #Adv.# (Exprimă continuitatea, persistența) @1.@ Și acuma, în continuare, încă; (în construcții negative) nici acuma, până acuma nu... ** Și mai departe, ca și altă dată. @2.@ Mereu, tot timpul, toată vremea, totdeauna, pururea; necontenit, neîncetat, întruna. * #Expr.# $Să tot aibă...$ = ar putea să aibă (cel mult)... $Să tot fie...$ = ar putea să fie (cel mult)... ** Statornic, permanent. @3.@ De repetate ori, adeseori, de multe ori. @4.@ (Exprimă o gradație a intensității) Din ce în ce. @IV.@ #Adv.# (Stabilește identitatea, similitudinea, simultaneitatea) @1.@ (De) asemenea, la fel; în același chip. * #Expr.# $Tot așa$ (sau $astfel, atâta, același)$ = întocmai, exact așa (sau atâta, același). * (În corelație cu "așa" sau "atât de...", formează gradul de egalitate al comparativului) $Tot atât de bun.$ * #Expr.# $Mi-e tot atâta$ = mi-e perfect egal. @2.@ (Urmat de substantive și pronume, arată că ființa sau lucrul respectiv revine, apare într-o situație similară) Iarăși, din nou (sau ca totdeauna). ** (Urmat de un substantiv precedat de #art. nehot.#) Același. ** (Urmat de numeralul "unu") Unu singur. @3.@ Numai, în mod exclusiv. * #Expr.# $Tot unul și unul$ = de seamă, de frunte, ales. ** (Urmat de un adjectiv sau de un substantiv la #pl.#) Fără excepție, unul și unul. ** De tot, cu totul, în întregime, pe de-a-ntregul, complet. @4.@ De fiecare dată, întotdeauna, regulat. @##V.##@ #Adv.# @1.@ Și astfel, și așa, oricum. @2.@ Totuși, și încă. @VI.@ #S. n.# @1.@ Întreg, unitate (rezultată din totalitatea părților), totalitate. ** #Fig.# Lume, univers. @2.@ #Fig.# (#Art.#) Lucru esențial (la care se reduc toate celelalte). * #Expr.# $Aici e totul$ = în asta constă tot, asta explică tot. [#Gen.#-#dat.# #pl.# $(a) tuturor, (a) tuturora$] - #Lat.# @totus, -a, -um.@
@Tot@ ≠ nimic...
@TOT@ adj., s., adv....
@TOT@ s. v. $slovac....
@tot@ adj. m., pl. $...
@tot@ s. m., pl. $to...
@tot@ s. n., art. $t...
@TOT^1 to'ată (toți,...
@TOT^2@ $adv.$ 1) Ca...
@TOT^3@ $n.$ 1) Ansa...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| tu |
tu |
No synsets found
|
@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
@TU@ pron. dumneata,...
@tu@ pr., d. acc. $ț...
@TU@ $pron. pers. pe...
tu insuti
@tu@ #pr.#, #d.# #ac...
TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.
THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
tu
@tu@ #pron.# - #Pron...
@tu@ #adv.# - Se fol...
|
| și |
și |
No synsets found
|
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| nici |
nici |
No synsets found
|
@NICI@ #adv.#, #conj.# @I.@ #Adv.# @1.@ (Precedă cuvântul sau cuvintele care poartă accentul frazei, exprimând o negație mai categorică decât "nu" și fiind de obicei dublat de "nu") $Nici nu s-a clintit.$ @2.@ (În #expr.#) $Nici că$ = deloc nu... @3.@ (Împreună cu #pron. nehot.# "unul", "una" formează pronume negative) $Nu mai e nici unul.$ * (Adjectival; urmat de #art. nehot.#, "un", "o") $Nici un zgomot, nici o adiere de vânt nu se simte.$ @II.@ #Conj.# (De obicei urmat de "nu"; leagă două sau mai multe propoziții, stabilind un raport de coordonare copulativă și purtând accentul în frază; repetat, arată excluderea, pe rând, a ideilor exprimate prin propozițiile sau prin cuvintele pe care le precedă) $Nu are timp, nici nu dorește. Nici nu vede, nici nu aude.$ * (Leagă două sau mai multe părți ale unei propoziții negative) $A fost furtună mare, nu vedeai nici înainte, nici înapoi.$ * #Expr.# $Nici una, nici două$ sau $nici una, nici alta$ = îndată, numaidecât; brusc, pe neașteptate. * (Între "nici" și cuvântul negat se intercalează #pron. pers.# "tu", iar verbul se omite) $Nici tu casă, nici tu masă.$ - #Lat.# @neque.@
@nici@ adv., conj....
@NICI^1@ $conj. (fol...
@NICI^2@ $adv.$ 1) $...
@nici@ s.n. (reg.) p...
nici un cum se scrie despartit sau intr-un singur cuvant?
@n'ici@ #conj.# - Ex...
nici o intrare in di...
nici un...
nici un cetatean...
|
| nu |
nu |
No synsets found
|
@NU@ #adv.# @I.@ (Servește la formarea formei negative a verbului, de obicei precedându-l nemijlocit). @1.@ (Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ) $Nu l-am cunoscut niciodată.$ * (În propoziții interogative) $Nu ai primit scrisorile mele?$ @2.@ (Neagă predicatul, fără a modifica logic caracterul propoziției) $Nu încape nici o îndoială.$ @3.@ (Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) $Nu făcea parte și el dintre noi?$ @II.@ (Neagă altă parte de propoziție decât predicatul) $A plecat repede, nu așa cum a venit.$ @III.@ (Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă, altul decât predicatul, atenuându-i înțelesul ori dându-i un înțeles contrar) $O casă mare, nu lipsită de eleganță.$ * #Expr.# $Nu altceva$ sau $nu glumă,$ (#reg.#) $nu șagă,$ formulă care confirmă sau întărește cele enunțate anterior. $Nu mai departe$ = chiar în cazul... $Nu o (singură) dată$ = de multe ori, adesea. @IV.@ (Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus, îndeplinind funcția de predicat) $Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale.$ * #Expr.# $nu și nu,$ formulă care exprimă împotrivirea, refuzul categoric. $De$ (sau $dacă) nu...$ = în caz contrar..., altfel... @##V.##@ (Cu valoare de propoziție independentă cu caracter negativ) $Ai prieteni? - Nu!$ - #Lat.# @non.@
@Nu@ ≠ da...
@NU@ adv. (pop.) ba....
@nu@ adv. (și: $n-$ ...
@NU@ $adv.$ 1) $(atr...
Nu am gasit explicat...
nu exista in diction...
nu stiu...
nu stiu ce inseamna...
[nu este in DN'86 - ...
|
| trage |
trage |
No synsets found
|
@TR'AGE,@ $trag,$ #vb.# III.
@I.@
@1.@ #Tranz.# A face efortul de a mișca, de a deplasa ceva, apucându-l pentru a-l da la o parte sau pentru a-l îndrepta spre un anumit punct. * #Expr.# $A trage$ (pe cineva) $de mânecă$ = @a)@ a-i face (cuiva) un semn, a-i atrage atenția spre un anumit lucru; @b)@ a îmbia, a îndemna. $A fi tras de păr$ = a fi relatat în mod exagerat, forțat, tendențios. $A trage$ (pe cineva) $la$ (sau $în) judecată$ = a cita pe cineva în fața justiției. $A trage pe sfoară$ = a păcăli. $A trage pe roată$ = a supune torturii cu ajutorul roții de tortură. $A trage la răspundere$ = a cere cuiva să dea socoteală de faptele sale, a face răspunzător. $A trage la fund$ (pe cineva) = a pune (pe cineva) într-o situație grea; a antrena (pe cineva) cu sine într-o afacere, într-o întreprindere dezavantajoasă, sortită eșecului. ** (Cu complementul "clopotul") A face să sune (prin deplasare într-o parte și în alta). ** A întinde, a încorda un fir, o sfoară (smucind). * #Expr.# $A trage sforile$ = a conduce în ascuns, din culise (o acțiune reprobabilă); a unelti. ** #Fig.# (#Înv.#) A îndemna; a atrage (asupra sa).
@2.@ #Tranz.# A duce, a târî după sine. * #Expr.# $A trage targa pe uscat$ = a trăi în lipsuri, în sărăcie; a o scoate greu la capăt. $A trage un picior$ sau $a trage piciorul$ = a șchiopăta. ** (Despre animale de tracțiune) a face ca un vehicul să se deplaseze (ducându-l după sine).
@3.@ #Tranz.# A pune (sau a scoate) (de) pe sine un obiect de îmbrăcăminte sau de încălțăminte; a înfunda pe cap o bonetă, o căciulă; a duce un accesoriu de îmbrăcăminte înspre o parte a corpului (spre a o acoperi); a aranja, a potrivi.
@4.@ #Intranz.# (#Pop.#) A avea greutatea de..., a cântări, a atârna.
@5.@ #Tranz.# A înfige (într-un corp ascuțit).
@6.@ #Tranz.# A îndrepta și a opri un vehicul, o ambarcație la locul de îmbarcare sau de coborâre.
@7.@ #Intranz.# A se opri undeva spre a fi găzduit; a se instala undeva pentru un timp limitat.
@8.@ #Refl.# și #intranz.# (#Reg.# și #fam.#; urmat de determinări locale introduse prin #prep.# "la") A se duce (mânat de o dorință), a se îndrepta spre o țintă. ** #Intranz.# #Fig.# A tinde spre..., a se simți atras către... ** #Intranz.# A prevesti o anumită stare. $Trage a rău$.
@9.@ #Refl.# (#Pop.#) A se da la o parte, a se feri din cale; a se retrage. * #Expr.# (#Tranz.#) $A-și trage mâna de deasupra cuiva$ = a înceta să mai ocrotească pe cineva.
@10.@ #Tranz.# #Fig.# A îndura, a suporta, a pătimi. * #Expr.# $A trage o spaimă$ = a se speria foarte tare. ** A suporta consecințele unui fapt reprobabil; a ispăși.
@II.@
@1.@ #Tranz.# A lua, a scoate; a smulge; a extrage. * #Loc. vb.# $A trage un profit$ = a profita. $A trage învățăminte din$ (sau $de pe urma)...$ = a învăța (dintr-o experiență). * #Expr.# $A trage foloase din$ (sau $de pe urma$)... = a avea, a obține un avantaj de pe urma...
@2.@ #Intranz.# #Fig.# (în #expr.#) $A trage cu urechea$ = a-și încorda auzul pentru a prinde zgomote ușoare, vorbe șoptite; a asculta pe furiș. $A trage cu ochiul$ (sau $cu coada ochiului$) = a se uita pe furiș, pentru a nu fi observat.
@3.@ #Tranz.# A inspira; a respira; a inhala. * #Expr.# $A-și trage sufletul$ (sau $răsuflarea$) = a respira greu din cauza oboselii, bătrâneții etc.; a se odihni după un efort greu. (#Intranz.#) $A trage să moară$ = a fi în agonie, a-și trăi ultimele clipe. ** A fuma, a priza.
@4.@ #Intranz.# (Despre sobe) A avea tiraj bun.
@5.@ #Tranz.# A sorbi, a înghiți, a bea. * #Expr.# (#Absol.#) $A trage la măsea$ (sau $la mustață$) = a fi bețiv.
@III.@ #Tranz.# A trasa, a marca, a desena o linie, un contur. * #Expr.# ($A fi) tras cu sfoara$ = (a fi) drept, aliniat. (#Intranz.#) $A trage$ (peste ceva) $cu condeiul$ (sau $cu buretele$) = a șterge; a anula; a face uitat, a uita.
@IV.@
@1.@ #Tranz.# (În diverse procese de muncă sau în acțiuni care presupun un efort fizic; cu sensul reieșind din determinări) $A trage la rindea$ = a rindelui. $A trage$ (o țesătură) $la piuă$ = a supune o țesătură unei operații mecanice la piuă, pentru a o face mai deasă. $A trage la tipar$ = a tipări. $A trage la șapirograf$ = a șapirografia. $A trage pe piatră$ (sau $pe amnar, pe curea$) = a ascuți. $A trage pe calapod$ = a întinde pe calapod. (#Intranz.#) $A trage cu acul$ = a coase, a broda. $A trage cu coasa$ = a cosi. $A trage la rame$ (sau $la, din lopată$) = a vâsli. ** A trece prin... $Trage firele prin spată$. * #Expr.# $A trage banul$ (sau $gologanul) prin barbă$ = a freca de barbă un ban câștigat (în credința superstițioasă că acest gest atrage un câștig ulterior bun). $Tras (ca) prin inel,$ se spune despre o persoană cu trupul subțire, mlădios. ** A întinde și a subția un material ductil, trecându-l printr-o filieră. ** #Refl.# (În #expr.#) $A se trage la față$ (sau $la obraji, la chip$) = a slăbi, a avea figura obosită, palidă.
@2.@ #Tranz.# (#Fam.#) A face ceva cu plăcere, cu multă energie, cu pasiune. * #Expr.# $A trage un (pui de) somn$ sau $a trage la soamne$ (ori $la aghioase$) = a dormi adânc.
@3.@ #Tranz.# A da una sau mai multe lovituri; a bate, a plesni.
@4.@ #Intranz.# A descărca o armă spre țintă, a face ca proiectilul, săgeata etc. să pornească spre țintă.
@5.@ #Tranz.# A freca o anumită regiune a corpului în scopuri terapeutice; a masa. ** A fricționa. @##V.## 1.@ #Intranz.# (Despre vânt) A bate, a sufla.
@2.@ #Tranz.# (Adesea #impers.#, subînțelegându-se ca subiect aerul rece, curentul etc.) A învălui pe cineva, provocându-i o senzație neplăcută de răcoare (urmată adesea de îmbolnăvire). @VI.@ #Refl.#
@1.@ A descinde din..., a fi din neamul... ** A fi originar din...
@2.@ A proveni; a fi provocat (de...). [#Perf. s.# $trăsei,$ #part.# $tras$] - #Lat.# @*tragere@ (= $trahere$).
@TR'AGE@ vb. @1.@ v....
@TR'AGE@ vb. v. $ave...
@tr'age@ vb., ind. p...
@A TR'AGE trag 1.@ $...
@A SE TR'AGE mă trag...
@tr'age (-g, -as),@ ...
@trage,@ $trag$ @I.@...
@tr'age (a-și)@ #vb....
@a (se) tr'age@ vb.,...
|
| apă |
apă |
No synsets found
|
@'APĂ,@ $ape,$ #s. f.# @I. 1.@ Lichid incolor, fără gust și fără miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formează unul din învelișurile Pământului. * $Apă neagră$ = glaucom. * #Expr.# $Apă de ploaie$ = vorbe fără conținut, vorbe goale; (#concr.#) lucru fără valoare. $A bate apa în piuă$ = a vorbi mult și fără rost. $A fi (toți) o apă (și un pământ)$ = a fi la fel. $A intra la apă$ = @a)@ (mai ales despre țesături) a-și micșora dimensiunile după ce a fost băgat în apă (@I 1@); @b)@ (#fam.#) a ajunge într-o situație grea, neplăcută. (#Fam.#) $A băga pe cineva la apă$ = a face (cuiva) un mare neajuns. $A nu avea (nici) după ce bea apă$ = a fi extrem de sărac. @2.@ Masă de apă (@I 1@) formând un râu, un lac, o mare etc. * $Ape teritoriale$ = porțiune a mării sau a oceanului situată de-a lungul coastelor unui stat, formând o parte integrală a teritoriului acestuia. * #Loc. adv.# $Ca pe apă$ sau $ca apa$ = în mod curgător, fluent; pe dinafară. $Știe lecția pe dinafară.$ * #Expr.# $A ști$ (sau $a vedea) în ce ape se scaldă cineva$ = a cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva. $A lăsa pe cineva în apele lui$ = a nu deranja, a lăsa pe cineva în pace. $A nu fi în apele lui$ = a fi abătut sau prost dispus. $A-i veni$ (cuiva) $apă la moară$ = a se schimba împrejurările în favoarea lui. $A-i lua$ (cuiva) $apa de la moară$ = a-i crea (cuiva) condiții nefavorabile; a face să nu mai poată spune nimic. ** (La #pl.#) Valuri, unde. @3.@ #Fig.# (La #pl.#) Joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase. @II. 1.@ (Urmat de determinări) Denumire dată unor preparate lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie etc. $Apă de colonie.$ * $Apă grea$ = combinație a oxigenului cu deuteriul, folosită în unele reactoare nucleare. $Apă oxigenată$ #v.# $oxigenat.$ (#Pop.#) $Apă tare$ = acid azotic. $Apă de clor$ = soluție folosită ca decolorant în industria textilă și a hârtiei. $Apă de var$ = soluție cu proprietăți antidiareice și antiacide. $Apă deuterică$ = apă grea. @2.@ #Fig.# Denumire dată unor secreții apoase ale corpului (lacrimi, salivă, sudoare etc.). * #Expr.# $A-i lăsa$ (cuiva) $gura apă$ (după ceva) = a dori (ceva) nespus de mult. $A fi (numai o) apă$ = a fi foarte transpirat. - #Lat.# @aqua.@{{În DEX nu figurează @deuteric(ă).@/3}}
@'APĂ@ s. @1.@ v. $p...
@'APĂ@ s. v. $ciroză...
@'apă@ s. f., g.-d. ...
@'APĂ ape@ $f.$ 1) L...
@'apă ('ape),@ #s. f...
@APĂ@ (#lat.# $aqua$...
@'APĂ, (I)@ $ape,$ #...
Apă curgătoare, perm...
Apă stătătoare, perm...
|
| ? |
? |
No synsets found
|
|