| eu |
eu |
No synsets found
|
@EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
@eu@ pr. [pron. $ieu...
@EU@ $pron. pers., p...
@EU-@ Element prim d...
eu...
Eu invatasem la scoa...
eu sint...
eu :P...
eu efectuez control
@eu^1@ [#pron.# $ieu...
|
| da |
da |
No synsets found
|
@DA^1@ #adv.# Cuvânt care se întrebuințează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmație, un consimțământ. * #Loc. adv.# $Ba da,$ exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. - Din #bg.#, #rus.#, #scr.# @da.@
@DA^2,@ $dau,$ #vb.# I. @I.@ #Tranz.# @1.@ A întinde, a înmâna cuiva ceva; a oferi. * #Expr.# $A da o masă, o petrecere$ etc. = a oferi o masă, a organiza o petrecere etc. $A(-și) da bună ziua$ (sau $bună seara, binețe$ etc.) = a (se) saluta. ** A pune cuiva ceva la dispoziție, la îndemână, a preda cuiva ceva; a-i face rost de ceva. * #Loc. vb.# $A da cu chirie$ = a închiria. $A da cu$ (sau $în) arendă$ = a arenda. $A da (cu) împrumut$ = a împrumuta. $A da înapoi$ = a înapoia, a restitui. $A da în primire$ = @a)@ a preda; @b)@ (#fam.#) a muri. @2.@ A distribui ceea ce revine cuiva ca parte. * #Expr.# $A da ceva în$ (sau $pe din) două$ = a împărți în două părți egale; a înjumătăți. $A(-i) da$ (cuiva) $un număr (oarecare) de ani$ = a(-i) atribui cuiva o anumită vârstă; a aprecia (cu aproximație) câți ani mai are cineva de trăit. ** A atribui, a repartiza cuiva ceva ca sarcină spre executare. $A da cuiva o problemă de rezolvat.$ * #Expr.# $A da cuiva de lucru$ = @a)@ a însărcina pe cineva cu o muncă; a procura cuiva o ocupație; @b)@ a cere cuiva un mare efort. @3.@ A încredința pe cineva în seama, în paza, în grija, pe mâna cuiva. * #Expr.# $A da în judecată$ = a chema o persoană în fața unei instanțe judecătorești în calitate de pârât. @4.@ A pune pe cineva în posesiunea unui lucru, a preda ceva cuiva; a-i dărui. @5.@ A pune pe cineva la dispoziția cuiva. * #Expr.# (#Pop.#) $A da o fată după cineva$ (sau $cuiva)$ sau $a(-i) da cuiva de bărbat$ (respectiv $de soție) pe cineva$ = a căsători cu... @6.@ A renunța la ceva sau la cineva în schimbul a..., a oferi în locul..., a schimba cu... * #Expr.# (#Fam.#) $A nu da pe cineva pe$ (sau $pentru) altul,$ se spune pentru a arăta că prețuim mai mult pe unul decât pe celălalt. (#Refl.#) $A nu se da pe cineva$ = a se considera superior cuiva. (#Refl.#; rar) $A nu se da pentru mult$ = a se declara mulțumit cu... ** A oferi, a plăti. @7.@ A vinde. $Cum dai merele?$ @8.@ A jertfi, a sacrifica. * #Expr.# $A-și da viața$ = a-și jertfi viața din devotament (pentru cineva sau pentru ceva). $Îmi dau capul,$ spune cineva pentru a-și arăta deplina certitudine asupra unui lucru. @9.@ A arunca, a azvârli. $Să dai sticlele astea sparte la gunoi.$ * #Expr.# $A da$ (pe cineva sau ceva) $dracului$ (sau $la dracu, naibii, în plata Domnului$ etc.) ori $a-l da încolo$ = a nu voi să știe (de cineva sau de ceva), a renunța la... $A da pe gât$ (sau $peste cap)$ = a bea (lacom, dintr-o dată, în cantități mari). ** A trimite sau a așeza pe cineva într-un loc pentru o anumită îndeletnicire. $L-a dat la școală.$ ** A mâna, a duce un animal la păscut, la iarbă etc. @10.@ A așeza, a orienta ceva într-un anumit mod, poziție sau direcție. $Își dăduse pe ochi pălăria rotundă.$ * #Expr.# $A da la$ (sau $într-o) o parte$ = a îndepărta. $A da ușa$ (sau $poarta$ etc.) $de perete$ = a împinge în lături, a deschide larg ușa (sau poarta etc.). $A da$ (ceva) $peste cap$ = @a)@ a lucra superficial; @b)@ a nimici, a distruge, a desființa. @11.@ (În #expr.# și #loc.#) $A da pe piatră$ = a ascuți. $A da la rindea$ = a netezi cu ajutorul rindelei. $A da găuri$ = a găuri. (#Reg.#; despre țesături) $A da în undă$ = a spăla, a clăti. $A da lecții$ (sau $meditații)$ = a preda lecții în afara școlii. $A da o telegramă$ = a expedia o telegramă. $A da la ziar$ = a publica sau a face să se publice în ziar. $A da la lumină$ (sau $la iveală, în vileag$ etc.) = a descoperi, a arăta; a publica o scriere. $A da viață$ = a naște; a făuri; $#fig.#$ a anima, a însufleți. $A da însemnătate$ = a acorda atenție. $A-și da (cu) părerea$ = a-și expune punctul de vedere. $A da foc$ = a aprinde. $A da bici$ = a lovi cu biciul; $#fig.#$ a grăbi, a zori. $A da la mână$ = a pune la dispoziția cuiva, a înmâna cuiva ceva. $A da o luptă, o bătălie$ = a purta o luptă, o bătălie; (#refl.#, despre lupte) a se desfășura. $A da un spectacol$ = a reprezenta un spectacol. $A da$ (pe cineva) $dezertor$ = a face cunoscut în mod oficial că cineva este dezertor. $A da gata$ = a termina, a lichida; a impresiona puternic, a cuceri (pe cineva). @12.@ (Despre sol, plante, animale etc.) A produce, a face. ** (Despre oameni) A produce, a crea. * #Expr.# $A da un chiot, un strigăt$ etc. = a scoate, a emite un chiot, un strigăt etc. @13.@ A provoca, a prilejui, a cauza. @14.@ (Urmat de verb ca: "a cunoaște", "a înțelege" etc. la conjunctiv sau la moduri nepredicative) A îngădui, a permite, a lăsa. * #Expr.# $A-i da$ (cuiva) $mâna să...$ = a dispune de mijloace materiale pentru a..., a avea posibilitatea să...; a-i veni (cuiva) bine la socoteală, a-i conveni (cuiva). @15.@ (Despre Dumnezeu, soartă, noroc etc.) A rândui, a destina, a sorti. * #Expr.# $Ș-apoi dă, Doamne, bine!$ = apoi a fost strașnic! $Ce-o$ (sau $cum a) da târgul și norocul$ = cum se va nimeri. $(Bine că) a dat Dumnezeu!$ = în sfârșit, în cele din urmă. ** #Intranz.# (În practicile superstițioase; în #expr.#) $A da în cărți$ (sau $cu cărțile)$ = a prezice viitorul. @16.@ (Împreună cu obiectul formează locuțiuni verbale) $A da sfaturi$ = a sfătui. $A da răspuns$ = a răspunde. $A-și da sfârșitul$ (sau $sufletul, duhul$ sau $obștescul sfârșit)$ = a muri. $A da raportul$ = a raporta. * #Expr.# $A da (un) examen$ = a susține un examen în fața unui examinator; $#fig.#$ a trece cu succes printr-o încercare. $A da seamă$ (sau $socoteală)$ = a răspunde de ceva. $A-și da seama$ = a se lămuri, a pricepe. @II.@ #Intranz.# @1.@ (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "din" sau "cu") A face o mișcare (repetată) conștientă sau reflexă. $Dă din mâini.$ * #Expr.# $A da din umeri$ = a înălța din umeri în semn de nedumerire, de neștiință, de nepăsare. $A da din gură$ = a vorbi mult. ** #Intranz.# și #tranz.# A o ține întruna, a nu se mai opri (din mers, din vorbă etc.). * #Expr.# (#Intranz.#; #fam.#) $Dă-i cu...,$ se spune pentru a arăta o succesiune de acțiuni. @2.@ A spăla, a unge, a vopsi, cu... @3.@ A lovi, a izbi, a bate. * #Expr.# (Despre două sau mai multe persoane) $A-și da cu cotul$ sau (#tranz.#) $a-și da coate$ = a (se) atinge cu cotul pentru a(-și) atrage atenția, a-și face semne. $A-i da$ (cuiva) $peste nas$ = a pune pe cineva la locul lui printr-o vorbă usturătoare. $A da$ (cuiva sau la ceva) $cu piciorul$ = a respinge (pe cineva sau ceva); a scăpa un prilej favorabil. * #Tranz.# $I-a dat o palmă.$ ** A trage cu o armă de foc. $Am învățat să dau cu pușca.$ ** A se lovi, a se atinge (de ceva), a ajunge până la... $Calul fugea de da cu burta de pământ.$ @4.@ (Urmat de determinări locale sau modale) A se duce către..., a o lua, a porni spre..., a apuca. * #Expr.# $A da încolo, încoace$ (sau $pe ici, pe colo, la deal, la vale)$ = a merge de colo până colo; $#fig.#$ a se frământa, a încerca în toate chipurile. $A nu ști încotro să$ (sau, #tranz.#, $s-o) deie$ (sau $dea)$ = a nu ști ce să mai facă, cum să mai procedeze. (#Tranz.#) $A o da pe...$ = a nu o aduce altfel, a o întoarce, a o schimba. ** A se abate, a trece (pe la...). * #Expr.# $A-i da cuiva ceva în$ (sau $prin) gând$ (sau $cap, minte)$ = a-i veni sau a-i trece cuiva ceva prin gând (sau prin cap, minte). @5.@ (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "de" sau "peste") A ajunge la..., a găsi, a afla, a întâlni. * $A da de fund$ = a ajunge până în fund; $#p. ext.#$ a ajunge la capăt, la sfârșit^1. $A-i da$ (cuiva) $de urmă$ = a găsi pe cel căutat. $A da de dracu$ = a o păți. $A da de rușine$ (sau $de necaz, de primejdie$ etc.) = a întâmpina o rușine (sau un necaz etc.) ** #Tranz.# (#Reg.#) A prinde de veste, a băga de seamă, a observa. @6.@ (Despre o nenorocire, un necaz etc.) A veni peste cineva pe nepregătite; a-l surprinde. @7.@ (Despre oameni) A ajunge într-un anumit punct, a nimeri într-un anumit loc; (despre drumuri) a se împreuna cu alt drum, a ajunge la... ** (Despre terenuri, locuri) A se întinde până la... ** (Despre ferestre, uși, încăperi etc.) A avea vederea spre..., a se deschide spre... @8.@ A nimeri în..., a intra, a cădea în... * #Expr.# $A da în gropi (de prost ce e)$ = a fi foarte prost. ** (Despre păr) A intra, a ajunge în... $Îi dă părul în ochi.$ * (Despre lumină) A cădea într-o direcție oarecare. @9.@ (În #expr.#) $A da în clocot$ (sau $în undă)$ = a începe să fiarbă, să clocotească. $A da în copt$ (sau $în pârg)$ = a începe să se coacă, să se pârguiască. (Despre frunze, muguri etc.) A ieși, a se ivi, a apărea. * #Expr.# $A-i da$ (cuiva) $lacrimile$ = a i se umezi ochii, a începe să plângă. $A(-i) da$ (cuiva) $sângele$ = a începe să sângereze. $A da inima$ (sau $duhul din cineva),$ se spune despre acela care este gata să se sufoce din cauza unui efort prea mare. ** (Despre lichide; determinat prin "afară" sau "pe din afară") A ieși afară din vas din cauza cantității prea mari. * #Expr.# (Despre lichide în fierbere) $A da în foc$ = a se umfla, a curge afară din vas. @10.@ (Despre anotimpuri, fenomene atmosferice etc.) A veni, a se lăsa, a se face. @11.@ A începe să..., a se apuca de...; a fi pe punctul de a..., a se pregăti să... $Dă să plece.$ @III. 1.@ #Refl.# și #intranz.# (Urmat de determinări locale) A se duce, a merge, a veni. * #Expr.# $A (se) da îndărăt$ (sau $înapoi)$ = a se retrage; $#fig.#$ a se codi, a se sustrage de la ceva, a ezita. (#Refl.# și #tranz.#) $A (se) da jos$ = a (se) coborî. ** #Refl.# A se așeza undeva. @2.@ #Refl.# și #intranz.# (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "la") A se năpusti, a se arunca asupra cuiva. @3.@ #Intranz.# A se deda la..., a fi înclinat spre... @4.@ #Refl.# (Urmat de determinări ca: "pe gheață", "de-a rostogolul", "în leagăn" etc.) A se deplasa într-o anumită direcție, a aluneca, a se rostogoli, a se legăna. * #Expr.# $A se da în vânt după...$ = a-și da toată osteneala să obțină ceva; $#fig.#$ a ține foarte mult la cineva sau la ceva. @5.@ #Refl.# A se lua cu binele pe lângă cineva, a încerca să intre sub pielea cuiva. @6.@ #Refl.# A trece de partea sau în partea..., a se alătura cuiva, a adera la ceva. ** A se acomoda cu cineva, a se lua după cineva sau după ceva. @7.@ #Refl.# A se lăsa în voia cuiva; a se lăsa stăpânit, copleșit de... @8.@ #Refl.# A nu opune rezistență; a ceda. * #Expr.# $A se da bătut$ = a se lăsa convins; a ceda. ** (#Înv.# și #fam.#; despre armate, cetăți, comandanți) A se preda, a se supune. @9.@ #Refl.# (#Reg.#; urmat de determinări introduse prin #prep.# "la" sau, rar, "spre") A se apuca de..., a se pune... $S-a dat la muncă.$ * #Expr.# $A se da în vorbă cu cineva$ = a intra în vorbă cu cineva. @10.@ #Refl.# (În #expr.#) $A se da drept cineva$ = a voi să treacă drept altcineva. [Forme gramaticale: #prez. ind.# $dau, dai, dă, dăm, dați, dau;$ #imperf.# $dădeam$ și $dam;$ #perf. s.# $dădui$ (#reg.# $dedei$ și $detei);$ #m. m. ca perf.# $dădusem$ și $dasem$ (#reg.# $dedesem$ și $detesem);$ #prez.# conjunctiv #pers.# 3 $să dea$ (#reg.# $să deie).$] - #Lat.# @dare.@
@DA^3@ #conj.# #v.# @dar^1.@
@A da@ ≠ a lua, a pr...
@Da@ ≠ nu...
@DA@ adv. desigur, f...
@DA@ vb. @1.@ v. $în...
@DA@ vb. v. $arunca,...
@da@ (în opoziție cu...
@da@ vb., ind. prez....
|
| voie |
voie |
No synsets found
|
@V'OIE,@ (rar) $voi,$ #s. f.# @1.@ Voință, vrere, intenție. * #Loc. adv.# $Cu voie$ sau $cu voia$ (cuiva) = intenționat, din proprie inițiativă, dinadins. $Fără (de) voie$ sau $fără voia mea$ (ori $ta, sa$ etc.) = involuntar, neintenționat. $Peste voia...$ = împotriva voinței cuiva. $De voie, de nevoie$ sau $cu voie, fără voie$ = vrând-nevrând. ** (#Înv.#, în sintagma) $Voie vegheată$ = bunăvoință; $#p. ext.#$ protecție, favoare. @2.@ Dorință, plăcere, înclinație spre...; libertate (de a alege, de a opta), alegere. * #Loc. adv.# $În$ (sau, rar $la) voie$ sau $în toată voia$ = în largul lui, nestingherit. (#Pop.#) $În voia cea bună$ = fără nici o grijă, fără teama de a greși. * #Expr.# $Voia la dumneata ca la banul Ghica$ = ești liber să faci ce vrei. $A-i fi$ (cuiva) $voia (să...)$ = a dori, a-i plăcea (să...). $A face pe voia cuiva$ sau $a-i face cuiva pe voie$ = a satisface dorința, plăcerea cuiva. $A-i fi cuiva pe voie$ sau $a fi pe voia cuiva$ = a-i fi cuiva pe plac. $A împlini voia$ (sau $voile) cuiva$ = a îndeplini dorințele sau poruncile cuiva. $A se lăsa$ (sau $a umbla, a merge, a fi purtat) în voia cuiva$ sau $a ceva$ = a umbla, a se lăsa după dorința, după placul cuiva. $A fi la voia cuiva$ = a fi la discreția cuiva. @3.@ Poftă, dorință, chef. * #Expr.# $A-i strica cuiva voia$ = a indispune pe cineva. ** $Voie bună$ (sau $rea)$ = stare sufletească bună (sau rea). @4.@ Permisiune, încuviințare, învoire; dispoziție. * #Loc. adv.# $Cu voia (cuiva)$ = cu aprobarea (cuiva). $Fără voie$ sau $fără voia cuiva$ = fără permisiune, fără încuviințarea cuiva. [#Pr.#: $vo-ie$] - Din #sl.# @volja.@
@V'OIE@ s. @1.@ v. $...
@v'oie@ s. f., art. ...
@V'OIE@ $f.$ 1) Capa...
@v'oie (-i),@ #s. f....
@v'oie@ s. f., art. ...
@v'oie@ #s. f.#, #ar...
@vóĭe@ f., pl. $voĭ$...
@voie@ f. @1.@ voinț...
@V'OIE,@ $voi,$ #s. ...
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| eu |
eu |
No synsets found
|
@EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
@eu@ pr. [pron. $ieu...
@EU@ $pron. pers., p...
@EU-@ Element prim d...
eu...
Eu invatasem la scoa...
eu sint...
eu :P...
eu efectuez control
@eu^1@ [#pron.# $ieu...
|
| bag |
bag |
No synsets found
|
@bag,@ a @băga@ v. t...
@BAG@ cf. vb. a băga...
|
| și |
și |
No synsets found
|
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| io |
io |
No synsets found
|
@IO@ pron. pers. 1 s...
@IO, @ s.f. @1. @ Cel mai apropiat satelit al lui Jupiter. @2. @(Mitologia greacă) Slujnică sedusă de Zeus; când Hera era pe cale de a-i descoperi împreună Zeus a preschimbat-o într-o junică albă. @Sursa: @Neoficial.
@io@ - Formulă care ...
io te pup dulce :*...
@Io,@ fiica lui Inac...
@ĭo@ și @ĭúo@ adv. (...
@IO@ @1.@ (În mitolo...
@IO,@ particulă deri...
@Io@ m. V. @Ioan:@ $...
@Io@ f. $Mit.$ fiica...
|
| pulă |
pulă |
No synsets found
|
@PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
@P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
@p'ulă (p'ule),@ #s....
Pulă, penis, tub, pe...
@pulă,@ $pule #s. f....
@$p'ulă$@
$#sf#$
@[...
@PULĂ@ $expr. (obs.)...
pulă și pideras...
@p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
$@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| mă-ta |
mă-ta |
No synsets found
|
@m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
@m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| sub |
sub |
No synsets found
|
@SUB^1-@ Element de compunere care indică poziția inferioară a unui obiect față de altul sau o cantitate, o intensitate, o calitate, o ierarhie inferioară în raport cu alta de același tip, și care servește la formarea unor substantive, adjective și verbe. - Din #fr.# @sub-,@ #lat.# @sub.@
@SUB^2@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Arată poziția unei persoane sau a unui lucru care se găsește sau ajunge mai jos decât cineva sau ceva) Dedesubt. $A căzut sub masă.$ * #Expr.# $A se afla$ (sau $a fi, a se pomeni) sub soare$ = a exista; a trăi. $A muri sub cuțit$ = a muri în timpul unei operații chirurgicale. ** (Împreună cu #prep.# "de", indică punctul de plecare al unui fenomen) $De sub pământ se aud zgomote.$ ** (Împreună cu #prep.# "pe", arată în mod neprecis poziția sau mișcarea unui lucru care se află mai jos decât altul, dedesubtul altuia) $Se plimba pe sub ferestre.$ @2.@ (Rar) În. @3.@ La marginea, la poalele, jos, lângă... $Sub zidurile cetății.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) În timpul, pe vremea. $Istoria românilor sub Mihai-Vodă Viteazul.$ * (#Pop.#) $Sub seară$ = pe înserate. $Pe sub seară$ = cam pe seară, spre seară. $Sub amiază$ (sau $amiazăzi)$ = aproape de miezul zilei. @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Iarbă ofilită sub arșița soarelui.$ @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (Exprimă un raport de supunere, de dependență față de cineva) $Avea sub mână o armată de subalterni.$ @2.@ (În #expr.#) $Sub ochii$ (cuiva) = în prezența (cuiva), fiind de față (cineva). $A ține$ (sau $a păstra) sub cheie$ = a ține (sau a păstra) închis, încuiat. $A trece (ceva) sub tăcere$ = a tăinui (ceva). $A fi$ (sau $a se găsi) sub foc$ = a se găsi în prima linie de luptă. $Sub pretext$ (sau $cuvânt, motiv) că...$ = invocând un motiv (fals). $Sub nici un cuvânt$ (sau $chip)$ = cu nici un preț, nicidecum, niciodată. $Sub semnătură$ = cu numele semnat (spre confirmare). $Sub titlu de...$ = purtând numele sau titlul de... $Sub lozinca...$ = cu cuvântul de ordine, cu deviza... @3.@ (Înaintea unui numeral sau a unui nume de cantitate, exprimă inferioritatea cantitativă) Mai puțin ca... $Sub o mie de lei.$ @##V.##@ (Introduce nume predicative și atribute) $Un spectacol sub așteptări.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație; în #expr.#) $Sub raportul$ (sau $sub acest raport)$ = din punctul de vedere al... [#Var.#: (#pop.#) @supt, subt@ #prep.#] - #Lat.# @subtus.@
@Sub@ ≠ pe...
@SUB@ prep., adv. @1...
@sub@ prep....
@SUB@ $prep.$ 1) $(e...
(?) sub forma de dia...
Sub limita,inferior....
sub forma de spirala, produsa prin actiunea de rasucire (de exemplu, in cazul fracturii spiroide, produsa prin mecanismul de rasucire, fractura, fiind indirecta, apare la distanta de zona de contact a agentului traumatic).
@SUB-@ $#pref.#$ "in...
|
| burtă |
burtă |
No synsets found
|
@B'URTĂ,@ $burți,$ #s. f.# @1.@ (#Pop.#) Abdomen, pântece. * $Ciorbă de burtă$ = ciorbă făcută din stomac de vacă. * #Expr.# (#Fam.#) $A sta cu burta la soare$ = a sta degeaba. $Burtă de popă,$ se spune despre cineva care mănâncă și bea mult. @2.@ #Fig.# Partea bombată, mai ridicată sau mai ieșită în afară, a unor obiecte. - #Et. nec.#
@B'URTĂ@ s. v. $abdo...
@B'URTĂ@ s. v. $stom...
@b'urtă@ s. f., g.-d...
@B'URTĂ ~ți@ $f. pop...
@burtă,@ $burți #s. ...
@B'URTĂ,@ $burți,$ #...
@b'urtă@ #s.# #f.# (...
@búrtă@ și (nord) @b...
@b'urtă@ s. f., g.-d...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| unde |
unde |
No synsets found
|
@'UNDE@ #adv.#, #conj.# @I.@ #Adv.# @1.@ (Interogativ) În ce loc? în care parte? $Unde este?$ ** (Precedat de #prep.# "de") De la cine? din ce loc? $De unde știți voi?$ ** La ce? la cine? $Unde te gândești?$ ** (În #loc. adv.#) $Unde și unde$ = din loc în loc, ici și colo. ** (În #expr.#) $A (nu) avea de unde$ = a (nu) fi în stare, a (nu) avea posibilitatea să... $Ia, dacă ai de unde,$ se spune pentru a arăta că ceva lipsește, nu se găsește. @2.@ Deodată, numai ce. @3.@ (Exprimă o negație) $Unde se mai gândeau ele la copilărie?$ * #Expr.# $De unde (și) până unde?$ = cum și în ce fel? în ce împrejurări? în ce chip? $(Da) de unde!$ = imposibil! cu neputință! @II.@ #Conj.# @1.@ (Introduce o propoziție circumstanțială de loc) În locul în care, încotro. $Să se ducă unde știe.$ * (Cu nuanță temporală) $Să-ți dau două mere, unde te oprești să le mănânci?$ @2.@ (Introduce o propoziție atributivă) În care. $E un punct însă unde drumul nostru se bifurcă.$ @3.@ (Introduce o propoziție completivă) $Știe unde este parcul.$ @4.@ (#Pop.#; introduce o propoziție circumstanțială de timp) Când, în momentul în care. @5.@ (#Pop.#; introduce o propoziție circumstanțială de cauză) Pentru că, din cauză că, deoarece. @6.@ (Precedat de #prep.# "de", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși. $A adus 10 cărți, de unde făgăduise 12.$ @7.@ (Condițional; în #expr.#) $De unde nu$ = dacă nu, în cazul când. - #Lat.# @unde.@
@'UNDE@ adv., conj. ...
@'UNDE@ conj. v. $da...
@'unde@ adv., conjcț...
@'UNDE^1@ $adv.$ 1) ...
@'UNDE^2@ $conj.$ 1)...
unde care se creaza ...
unde te duci ma??
unde stai,domiciliu,...
@'unde@ #adv.# - @1....
|
| avea |
avea |
No synsets found
|
@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
@AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
@ave'a@ vb., ind. pr...
@A AVE'A am@ $tranz....
@ave'a (am, av'ut),@...
@ave'a^2 (a ~)@ #vb....
@AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
@aveá@ (a) v. tr. V....
@a ave'a@ vb., ind. ...
@ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
|
| piele |
piele |
No synsets found
|
@PI'ELE,@ $piei,$ #s. f.# @1.@ Țesut conjunctiv-epitelial care acoperă întreaga suprafață a corpului animalelor vertebrate și a celor mai multe dintre nevertebrate; $#spec.#$ epiderma omului. * #Loc. adj. și adv.# $În$ (sau $cu) pielea goală$ = complet dezbrăcat; gol, nud. * #Loc. adv.# $(Până) la piele$ = în întregime, de tot, complet. * #Expr.# $A ști$ (sau $a vedea$ etc.) $cât îi$ (sau $ce-i) poate pielea cuiva$ = a ști (sau a vedea) de ce e în stare, cât valorează cineva. $A nu-i face pielea (nici) doi bani$ (sau $nici două parale, nici o ceapă degerată)$ sau $a nu-i plăti pielea (nici) un ban$ = a nu fi bun de nimic, a nu avea nici o valoare. $A nu(-și) mai încăpea în piele$ = @a)@ a fi bucuros, fericit etc.; @b)@ a fi foarte îngâmfat. $A(-i) intra$ (sau $a i se băga) (pe) sub piele$ sau $(pe) sub pielea cuiva$ = a reuși să câștige încrederea sau simpatia cuiva (prin lingușiri, insistențe, servicii etc.). $A i se face$ (cuiva) $pielea de găină$ (sau $de gâscă)$ ori $pielea găinii$ (sau $a gâștii)$ = a i se încreți (cuiva) pielea (de frică, de frig etc.). $A-i lua$ (cuiva) $(și) pielea (de pe el)$ sau $șapte$ (ori $nouă) piei$ = a exploata pe cineva crâncen, a-l jecmăni. $(A fi) numai piele(a) și os(ul)$ = (a fi) foarte slab. $A-i frige cuiva pielea$ = a se răzbuna pe cineva, a chinui sau a pedepsi aspru pe cineva. $A plăti cu pielea$ = a suporta o pedeapsă corporală. $A-și lăsa pielea$ (pe undeva) sau $a da pielea popii$ = a muri (pe undeva). $A-și pune pielea în saramură$ = @a)@ a risca, a se expune; @b)@ a-și impune anumite restricții pentru a realiza ceva. $A-și pune pielea pentru cineva$ = a se expune la neplăceri pentru cineva; a-și pune viața în primejdie pentru cineva. $A-și ieși din piele$ = a fi cuprins de un sentiment foarte puternic (de bucurie, de ciudă etc.). $A-i da$ (sau $a-i ieși$ cuiva ceva) $prin piele$ = a suporta consecințele unui fapt, a o păți, a-i ieși pe nas. $A-și vinde (și) pielea de pe el$ = a-și vinde tot, a face orice sacrificiu material (pentru a scăpa de o datorie, de o primejdie etc.). $A-și vinde scump pielea$ = a lupta cu înverșunare, provocând mari neajunsuri adversarului (chiar dacă nu mai sunt sorți de izbândă). $A rămâne numai cu pielea$ = a rămâne foarte sărac. $(A fi) vai (și amar) de pielea cuiva$ = (a fi) rău de cineva, (a fi) vai de capul lui. $A simți$ (ceva) $pe propria (sa) piele$ = a suporta din plin și personal consecințele unei situații. $A fi în pielea cuiva$ = a se afla exact în aceeași situație (dificilă) cu altcineva. $A face ceva pe pielea altuia$ = a-și satisface gusturi, a-și crea avantaje în dauna altora, aruncând riscul asupra altora. $Numai pielea lui știe,$ se spune despre cel care a răbdat și a suferit multe. $A avea pielea groasă$ sau $a fi gros la piele$ (sau $cu pielea groasă)$ = a fi lipsit de bun-simț, a fi obraznic. $A-i face$ (cuiva) $pielea tobă$ (sau $burduf)$ = a bate pe cineva foarte tare. * Compus: $pieile-roșii$ = nume dat populației indiene aborigene din America de Nord; amerindieni. ** #Fig.# Ființă, făptură; $#p. ext.#$ viață. $Ține la pielea lui.$ @2.@ Piele (@1@) jupuită de pe un animal (și prelucrată); $#spec.#$ blană. ** $Piele de drac$ = țesătură deasă de bumbac, foarte rezistentă, cu o parte pufoasă (imitând antilopa). [#Gen.#-#dat.#: $pielii, pieii$] - #Lat.# @pellis, -em.@
@PI'ELE@ s. @1.@ $pi...
@PI'ELE@ s. v. $memb...
@pi'ele@ s. f., g.-d...
@PI'ELE piei@ $f.$ 1...
@pi'ele (pi'ei),@ #s...
@pi'ele@ s. f., g.-d...
@pi'ele@ #s. f.#, #g...
piele artificiala...
@piele@ f. @1.@ memb...
|
| rupt |
rupt |
No synsets found
|
@RUPT^2, -Ă,@ $rupți, -te,$ #adj.#, #s. f.# @I.@ #Adj.# @1.@ Făcut bucăți, ciopârțit; (despre obiecte de îmbrăcăminte) ros, uzat, găurit. ** #Fig.# Zdrobit, copleșit, sleit. @2.@ Lipsit de continuitate, despărțit în două (sau în mai multe) părți. ** #Fig.# (Despre relații prietenești, diplomatice etc.) Desfăcut, curmat, întrerupt; anulat, stricat. ** (Despre părți ale corpului) Sfărâmat; fracturat. @3.@ Desprins (cu forța) din loc; smuls. @4.@ Înstrăinat de..., izolat, îndepărtat. @II.@ #S. f.# Înțelegere între contribuabili și visterie, în evul mediu, în țările române, prin care, în locul dărilor existente, se stabilea o sumă fixă, globală, plătibilă anual; $#p. ext.#$ dare plătită pe baza acestei înțelegeri; ruptoare (@1@). - #V.# @rupe.@
@RUPT^1@ #s. n.# @1.@ Faptul de $a (se) rupe.$ @2.@ (În #loc.#) $În ruptul capului$ = cu nici un preț; niciodată. $Cu ruptul$ (sau $cu rupta)$ = cu ridicata; în total. $Pe rupte$ sau $pe ruptele(a)$ = cu mare intensitate. [Forme gramaticale: $rupta, rupte(le)$] - #V.# @rupe.@
@RUPT@ adj. @1.@ v. ...
@RUPT@ adj. v. $inte...
@rupt@ s. n. (pl. $r...
@RUPT ~tă (~ți, ~te)...
@RUPT^1@ #s. n.# @1....
@RUPT^1@ #s. n.# ~ @...
@RUPT^2, -Ă,@ $rupți...
@rupt, -ă,@ $rupți, ...
|
| ? |
? |
No synsets found
|
|