| Băga |
Băga |
No synsets found
|
@BĂG'A,@ $bag,$ #vb.# I. @1.@ #Tranz.# și #refl.# A face să intre sau a intra undeva; a (se) introduce, a (se) vârî, a intra^2. * #Expr.# (#Tranz.#) $A băga ceva în gură$ = a mânca. $A băga (pe cineva) sub masă$ = @a)@ a face (pe cineva) să cadă sub masă din cauză că i s-a dat prea mult de băut; @b)@ a învinge (pe cineva) într-o încercare, într-o discuție; a înfunda. $A$($-și) băga nasul (în ceva$ sau $undeva, în toate, unde nu-i fierbe oala)$ = a se amesteca în treburi care nu-l privesc, a interveni inoportun într-o discuție. $A băga$ (ceva) $în$ (sau $la) cap$ = a ține minte un lucru. $A băga$ (cuiva ceva) $în$ (sau $la) cap$ = @a)@ a face (pe cineva) să înțeleagă o problemă, o teorie etc.; @b)@ a face (pe cineva) să creadă un lucru (curios), să fie obsedat de ceva. $A$($-și) băga mințile în cap$ = a se cuminți, a reveni la o comportare conformă cu interesele sale. $A băga$ (cuiva) $frica în oase$ sau $a băga pe cineva în sperieți$ (sau $în răcori)$ = a speria rău (pe cineva). $A băga$ (pe cineva) $în boală$ (sau $în boale)$ = a înspăimânta (pe cineva). $A băga$ (pe cineva) $în draci$ = a necăji, a întărâta (pe cineva). (#Fam.#) $A băga pe cineva în viteză$ = a face (pe cineva) să lucreze repede, fără răgaz. (#Refl.#) $A se băga în sufletul$ (sau $în ochii, sub pielea) cuiva$ = a se face cu insistență observat de cineva spre a-i câștiga încrederea, a nu slăbi pe cineva cu dovezile de simpatie, de dragoste (interesată) etc. (#Tranz.#) $A băga de viu în mormânt$ = a pricinui moartea din cauza unor mari supărări. $A o băga pe mânecă$ = a fi prins cu minciuna, a nu mai ști cum să îndrepte o greșeală, a o sfecli. $A băga zâzanie$ (sau $vrajbă, intrigă)$ (între oameni) = a învrăjbi, a produce discordie. (#Arg.#) $A băga un fitil$ (sau $fitile$ împotriva cuiva) = a calomnia (pe cineva). @2.@ #Tranz.# și #refl.# A (se) plasa în ceva sau undeva; a (se) angaja. $Își bagă toți banii în cărți de specialitate. S-a băgat slujbaș la primărie. S-a băgat slugă.$ * #Expr.# (#Tranz.#) $A băga$ (pe cineva) $în pâine$ = a da (cuiva) o slujbă. (#Arg.#) $A băga$ (pe cineva) $în fabrica de pumni$ = a lua la bătaie (pe cineva). (#Fam.#) $A băga actele (de căsătorie)$ = a depune actele cerute pentru căsătorie. @3.@ (În #expr.#) (#Tranz.#) $A băga seama$ (la ceva) = a fi atent, a observa. $A băga în seamă$ (ceva sau pe cineva) = a da atenție (la ceva sau cuiva), a fi curtenitor (cu cineva). $A băga de seamă$ = a avea grijă (de ceva), a fi atent (la ceva). (#Refl.#) $A se băga de seamă$ = a se observa, a se remarca (ceva). - #Et. nec.#
@A băga@ ≠ a scoate...
@BĂG'A@ vb. @1.@ a i...
@BĂG'A@ vb. v. $depu...
@băg'a@ vb., ind. pr...
@A BĂG'A bag@ $tranz...
@A SE BĂG'A mă bag@ ...
@băg'a (b'ag, 'at),@...
@BĂG'A,@ $bag,$ #vb....
@băg'a@ #vb.# I (în ...
|
| tu |
tu |
No synsets found
|
@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
@TU@ pron. dumneata,...
@tu@ pr., d. acc. $ț...
@TU@ $pron. pers. pe...
tu insuti
@tu@ #pr.#, #d.# #ac...
TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.
THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
tu
@tu@ #pron.# - #Pron...
@tu@ #adv.# - Se fol...
|
| -aș |
-aș |
No synsets found
|
|
| par |
par |
No synsets found
|
@PAR^1,@ $pari,$ #s. m.# @1.@ Bucată de lemn lungă și (relativ) groasă, de obicei ascuțită, folosită mai ales ca element de susținere, de fixare etc. în diferite construcții sau ca pârghie, ca ciomag etc. * #Loc. adv.# $Cu parul$ = cu forța, silit. * #Expr.# $A-i da$ (cuiva) $cu parul în cap$ = a bate foarte tare (pe cineva); $#p. ext.#$ a împiedica (pe cineva) să promoveze, să acționeze etc. $Parcă mi-a$ (sau $ți-a, i-a$ etc.) $dat cu parul în cap,$ se spune când cineva a primit pe neașteptate o veste neplăcută. $A (i) se apropia funia de par$ = @a)@ a fi bătrân, aproape de moarte; @b)@ a se apropia un anumit termen (pentru îndeplinirea presantă a ceva); a se apropia deznodământul. @2.@ Cracă groasă de copac. * $Par de oale$ = prepeleac (pentru vase, oale). - #Lat.# @palus.@
@PAR^2, -Ă,@ $pari, -e,$ #adj.# (Despre numere întregi, puteri etc.) Divizibil cu numărul doi. - Din #lat.# @par.@
@Par@ ≠ impar...
@PAR@ s. @1.@ prăjin...
@par@ adj. m., pl. $...
@par@ s. m., pl. $pa...
@PAR^1 ~i@ $m.$ 1) B...
@PAR^2 ~ă (~i, ~e)@ ...
@PAR@ $#adj.#$ ($#Ma...
@PAR^1-@ $#pref.#$ "...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| inimă |
inimă |
No synsets found
|
@'INIMĂ,@ $inimi,$ #s. f.# @I. 1.@ Organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice, circulația sângelui în organism, la om și la animalele superioare; cord^1. ** Piept. @2.@ (#Pop.#) Stomac, burtă, pântece, rânză. * #Expr.# $A (mai) prinde (la) inimă$ = a scăpa de senzația de slăbiciune după ce a mâncat, a se (mai) întrema, a (mai) căpăta putere. $Pe inima goală$ = cu stomacul gol, fără să fi mâncat ceva. $A (se) simți greu la inimă$ = a-i fi greață, a-i veni să verse. @3.@ (La cărțile de joc) Cupă^2. @4.@ Piesă sau organ de mașină care are o formă asemănătoare cu o inimă (@I 1@). @II.@ #Fig.# @1.@ Inima (@I 1@) considerată ca sediu al sentimentelor umane: @a)@ (În legătură cu bucurii, plăceri) $I s-a bucurat inima când a auzit vestea cea bună.$ * #Loc. adv.# $După$ (sau $pe) voia$ (sau $pofta) inimii$ = după plac, nestingherit, cum îi e dorința. $Cu$ (sau $din) toată inima$ sau $cu dragă inimă$ = cu tot sufletul, cu foarte mare și sinceră plăcere. * #Expr.# $A râde inima în cineva$ sau $a-i râde cuiva inima$ = a fi bucuros, satisfăcut, mulțumit. $A unge$ (pe cineva) $la inimă$ = a face (cuiva) plăcere; a încânta, a bucura (pe cineva). $Cât îi cere$ (cuiva) $inima$ = atât cât vrea, cât poftește, cât are plăcere. $A-i merge$ (cuiva ceva) $la inimă$ = a-i plăcea (ceva) foarte mult. $A-și călca pe inimă$ = a renunța la propriul punct de vedere, la propria opinie sau plăcere. $(A fi) cu inima ușoară$ = (a fi) fără griji, bine dispus, cu conștiința împăcată. @b)@ (În legătură cu suferințe, dureri, necazuri) $Îl doare la inimă când vede atâta risipă.$ * #Expr.# $A seca$ (sau $a arde, a frige$ pe cineva) $la inimă$ = a provoca (cuiva) o durere morală, o supărare mare. $A i se rupe$ (sau $a-i rupe$ cuiva) $inima$ = a-i fi milă de cineva. $A i se topi inima$ = a suferi foarte tare. $A se sfârși la inimă$ = a se îmbolnăvi, a muri de durere, a fi copleșit de durere. $A avea ceva pe inimă$ = a fi chinuit de un gând neîmpărtășit, a avea o taină în suflet. $A-și răcori inima$ = a spune ce are pe suflet, a-și descărca sufletul. $A pune$ (ceva) $la inimă$ = a se supăra (pentru ceva) mai mult decât merită. $A-i strica$ (cuiva) $inima$ = a-i spulbera (cuiva) buna dispoziție, a indispune (pe cineva), a mâhni (pe cineva). $A rămâne cu inima friptă$ = a rămâne mâhnit, dezolat, îndurerat. $Parcă mi-a trecut$ (sau $mi-a dat cu) un fier ars$ (sau $roșu) prin inimă,$ se spune când cineva primește pe neașteptate o veste tristă sau când îl cuprinde o durere fizică în mod brusc. $Inimă albastră$ = suflet trist, îndurerat; tristețe, melancolie, mâhnire, deprimare; furie, ciudă, mânie, necaz. $Inimă rea$ = mâhnire, durere, amărăciune. $A-și face$ (sau $a-i face$ cuiva) $inimă rea$ = a se mâhni (sau a mâhni pe cineva). @c)@ (În legătură cu sentimente de iubire) $Inima-mi zboară la tine.$ * #Expr.# $A avea$ (pe cineva) $în$ (sau $la) inimă$ = a iubi (pe cineva). $A-i rămâne$ (cuiva) $inima la...$ = a rămâne cu gândul la cineva sau la ceva care i-a plăcut. $A avea tragere de inimă$ (pentru...) sau $a-l trage$ (pe cineva) $inima să...$ = a se simți atras să facă ceva. @d)@ (În legătură cu bunătatea sau răutatea cuiva, în #loc.# și în #expr.#) $Inimă dreaptă$ = om drept, cinstit, corect. $Inimă de aur$ = om bun. $Slab de inimă$ = milos, impresionabil, influențabil. $Cu inimă$ = bun, milos, înțelegător, uman. $A avea inimă bună$ (sau $de aur)$ sau $a fi bun la inimă$ (sau $cu inima bună)$ = a fi bun, milos, înțelegător, darnic. $A avea inima deschisă$ = a fi sincer, cinstit. $A spune de la$ (sau $din) inimă$ = a spune cu toată sinceritatea, fără reticențe, a vorbi deschis, fără rezerve. $A avea inima largă$ = a fi mărinimos, milos, darnic. $A se muia la inimă$ sau $a (i) se înmuia$ (cuiva) $inima$ = a deveni bun, milos; a se îndupleca. $A nu-l lăsa pe cineva inima să...,$ se spune când cineva nu-și poate opri pornirile bune, acțiunile generoase. $(A fi om) de inimă$ = (a fi om) bun, săritor. $A fi fără inimă$ sau $a fi rău$ (sau $câinos, negru) la inimă$ = a fi rău, înrăit. $(A avea) inimă haină$ (sau $sălbatică)$ = (a fi) crud, neînțelegător, dușmănos, rău. $(A avea) inimă de piatră$ (sau $împietrită)$ = (a fi) nesimțitor, rău, fără suflet, rece. $A i se împietri cuiva inima$ = a deveni insensibil la orice durere sau bucurie, a fi lipsit de omenie. @e)@ (În legătură cu instincte sau presimțiri) $Îmi spune inima că s-a întâmplat o nenorocire.$ @f)@ (În legătură cu curajul, cu îndrăzneala sau cu energia, cu puterea de voință sau de acțiune a cuiva) $Înfruntă pericolul cu inimă rece.$ * $Cu inimă$ = (#loc. adv.#) energic, cu viață; (#loc. adj. și adv.#) inimos, curajos; pasionat. * #Expr.# $A(-și) pierde inima$ = a-și pierde curajul, speranța, a se descuraja. $A-și lua inima în dinți$ = a-și face curaj, a se hotărî să întreprindă ceva. $A-i veni$ (cuiva) $inima la loc,$ se spune când cineva își recapătă calmul, echilibrul și curajul după un moment de emoție sau de spaimă. $A (mai) prinde (la) inimă$ = a căpăta (din nou) putere, curaj, a se restabili sufletește, a nu-i mai fi teamă. $A-i ține cuiva inima$ = a încuraja, a consola pe cineva. $A i se face$ (cuiva) $inima cât un purice$ = a-i fi (cuiva) frică de ceva; a se descuraja. $A i se tăia inima$ = a-și pierde curajul. @2.@ Inima (@I 1@) considerată ca centru și simbol al vieții sufletești. $L-am șters din inimă.$ * #Loc. adv.# $Din inimă$ sau $din toată inima, din adâncul inimii$ = din tot sufletul, cu toată puterea sufletească. * #Expr.# $(A fi) cu inima împăcată$ = (a fi) cu conștiința împăcată, liniștită, curată. @III.@ #Fig.# @1.@ Caracter, fire. $Seamănă cu tatăl lui la chip și la inimă.$ @2.@ Ființă, om, individ. $Înflăcărarea a cuprins toate inimile.$ @IV.@ #P. anal.# @1.@ Mijloc, centru, interior. * #Expr.# (#Ir.#) $A rupe inima târgului$ = @a)@ a cumpăra ce este mai prost, a face o afacere proastă; @b)@ a impresiona cu ceva foarte tare. @2.@ Piesă sau element de construcție care ocupă un loc central într-un sistem tehnic sau într-un element al acestuia. * $Inima carului$ (sau $a căruței)$ = partea din mijloc a carului (sau a căruței), care leagă osia de dinainte cu cea de dinapoi. @3.@ Partea din interior a unei plante, a unei legume, a unui fruct; miez. @4.@ Partea cea mai importantă, esențială a unui lucru. [#Pl.# și: (#înv.#) $inime.$ - #Var.#: @'inemă@ #s. f.#] - #Lat.# @anima.@
@'INIMĂ@ s. @1.@ $(A...
@'INIMĂ@ s. v. $abdo...
@'inimă@ s. f., g.-d...
@'INIMĂ ~i@ $f.$ 1) ...
@in'imă ('inimi),@ #...
@INIMĂ@ îmbinarea ce...
@'inimă@ s. f., g.-d...
@ínimă@ f., pl. $ĭ$ ...
@'inimă@ #s. f.#, #g...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| pervers |
pervers |
No synsets found
|
@PERV'ERS, -Ă,@ $perverși, -se,$ #adj.# (Despre oameni; adesea substantivat) care este înclinat spre fapte rele, gata oricând să facă rău; care manifestă o deviere de la normal a instinctelor, a judecății, a ideilor, descompus din punct de vedere moral; corupt, depravat, imoral; (cu sens atenuat) perfid, fățarnic; $#spec.#$ anormal din punctul de vedere al comportării în relațiile sexuale. ** (Despre manifestările, instinctele etc. oamenilor) Care trădează, exprimă, reflectă perversitate. - Din #fr.# @pervers.@
@PERV'ERS@ adj. v. $...
@perv'ers@ adj. m., ...
@PERV'ERS ~să (~și, ...
pervers masculin...
@PERV'ERS, -Ă@ $#adj...
@PERV'ERS, -Ă@ $#adj...
@perv'ers@ adj. m., ...
@*pervérs, -ă@ adj. ...
@perv'ers@ #adj.# #m...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| ciudat |
ciudat |
No synsets found
|
@CIUD'AT, -Ă,@ $ciudați, -te,$ #adj.# Care iese din comun, care șochează (prin aspect, manifestări, evoluție etc.); curios, straniu, bizar; ciudos (@2@). - Din #bg.# @čudat@ "minunat".
@CIUD'AT@ adj. v. $n...
@ciud'at@ adj. m., p...
@CIUD'AT ~tă (~ți, ~...
ciudat...
ciudat...
@cĭudát, -ă@ adj. (d...
@ciud'at@ adj. m., p...
@ciud'at@ #adj.# #m....
@ciudat@ a. de mirar...
|
| și |
și |
No synsets found
|
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| sidos |
sidos |
No synsets found
|
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| târfă |
târfă |
No synsets found
|
@T'ÂRFĂ,@ $târfe,$ #s. f.# Femeie de moravuri ușoare; prostituată. - #Et. nec.#{{Există suficiente dovezi care să ateste că poate fi pus în legătură cu $tearfă.$/471}}
@TÂRFĂ@ s. v. $prost...
@TÂRFĂ@ s. v. $bulea...
@târfă@ s. f., g.-d....
@TÂRFĂ ~e@ $f. fam.$...
@t'ârfă@ s. f., g.-d...
@t'ârfă@ #s. f.#, #g...
@T'ÂRFĂ,@ $târfe,$ #...
@târfă@ - femeie ușo...
@$t'ârfă^{1}$@ $#sf#...
|
| de |
de |
No synsets found
|
@DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
@DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
@DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
@DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
@DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
@DE@ conj. @1.@ (con...
@DE@ conj. v. $când,...
@DE@ prep. @1.@ (ara...
@DE@ pron. v. $care,...
@de@ conjcț., prep.,...
|
| colț |
colț |
No synsets found
|
@COLȚ,@ (@I, II 4@) $colțuri,$ #s. n.# (@II, III@) $colți,$ #s. m.# @I.@ #S. n.# @1.@ Punct unde se întâlnesc muchiile unui obiect sau laturile unei figuri. * $Colțul gurii$ = fiecare dintre cele două extremități laterale ale gurii, unde se întâlnesc buzele. ** Fiecare dintre unghiurile formate de două străzi care se întâlnesc; locul format de fiecare dintre aceste unghiuri. * #Expr.# $Colț cu...$ = în unghiul format de străzile... @2.@ Porțiune dintr-un obiect sau dintr-un loc cuprinsă între extremitățile reunite ale laturilor lui. ** (În publicistică) Rubrică rezervată unei anumite specialități. ** Margine, extremitate. * $Colț de pâine$ = coltuc (@1@); $#p. gener.#$ orice bucată de pâine (tăiată de la o margine). ** Porțiune dintr-o încăpere cuprinsă între extremitățile reunite ale pereților. * #Expr.# $A da din colț în colț$ = a recurge la tot felul de subterfugii pentru a ieși dintr-o încurcătură. $A pune (un copil) la colț$ = a pedepsi un copil, așezându-l într-un ungher al camerei cu fața la perete. @3.@ Loc îndepărtat, retras, dosnic; refugiu, ascunziș. * #Expr.# $În$ (sau $din) toate colțurile$ = în (sau din) toate părțile. @II.@ #S. m.# @1.@ Dinte al animalelor $(#p. ext.#$ și al oamenilor), în special caninul. * #Expr.# $A-și arăta colții$ = a manifesta o atitudine agresivă, aprigă. $A (se) lua la colți$ = a (se) certa, a fi gata de încăierare. $A avea colți$ (sau $un colț)$ = a fi dârz; a fi obraznic. ** Fragment dintr-un dinte sau dintr-o măsea ruptă. @2.@ Fiecare dintre vârfurile lungi și ascuțite ale greblei, furcii sau ale altor instrumente asemănătoare. @3.@ Fiecare dintre cuiele de fier pe care le aplică cineva pe talpa încălțămintei de iarnă ca să nu alunece pe gheață; țintă. @4.@ Vârf ascuțit și proeminent de stâncă, de gheață etc. @5.@ Vârful plantelor, în special al ierbii, la începutul dezvoltării lor, când încolțesc. @6.@ Compus: $colții-babei$ = plantă erbacee târâtoare cu frunze penate, cu flori galbene și cu fructe țepoase $(Tribulus terrestris).$ @III.@ #S. m.# @1.@ Fiecare dintre tăieturile de formă aproximativ triunghiulară făcute pe marginea unei stofe; dantelă împletită în această formă. @2.@ Șuviță de păr ondulată trasă pe frunte sau pe tâmple. - Din #bg.# @kolec,@ #scr.# @kolac.@
@COLȚ@ s. @1.@ cotlo...
@colț@ (dinte) s. m....
@colț@ (unghi, extre...
@COLȚ^1 ~uri@ $n.$ 1...
@COLȚ^2 ~i@ $m.$ 1) ...
@colț (-ți),@ #s. m....
@colț@ n., pl. $urĭ$...
@colț@ s. m., pl. $c...
@colț@ s. n., pl. $c...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| șmolită |
șmolită |
No synsets found
|
|
| ce |
ce |
No synsets found
|
@CE@ #pron.# #invar.# @I.@ (Interogativ, uneori cu nuanță exclamativă) @1.@ (Exprimă o întrebare) $Ce ai?$ ** (#Fam.#; ca răspuns la o chemare) Poftim? ** (Cu valoare de interjecție) Cum adică?! Se poate?! $Nu l-am găsit! - Ce?$ ** (Adjectival) Care? ce fel de...? @2.@ Pentru care motiv? din care cauză? $Ce te miri?$ * #Expr.# (În formule de răspuns) $De ce nu?$ = @a)@ cum să nu, desigur; @b)@ se poate, e posibil. $De ce, de nece,$ se spune cuiva pentru a încheia discuția când nu vrei să-i răspunzi la întrebare. * (Cu valoare de conjuncție) $Nu văd de ce te superi.$ ** (#Pop.#; cu valoare de conjuncție cauzală) Pentru că, fiindcă, deoarece. @3.@ (Interogativ-exclamativ, indică surpriza, indignarea, neîncrederea etc.) Cum adică? Nu cumva? $Ce! Vrei să spui că n-ai fost?$ @II.@ (Adverbial) Cât (de tare, de mult), cum. $Ce-aș mai râde să te văd păcălit.$ * #Expr.# $Te miri ce$ = nimica toată, puțin. $Cât pe ce$ = aproape, gata-gata. $Din ce în ce$ = cu cât trece timpul, tot mai mult. (#Pop.#) $Numai ce$ = (deodată) iată că..., pe neașteptate. ** (Dând nuanță de superlativ adjectivului sau adverbului pe care-l precedă) Cât de...! @III.@ (Cu valoare de conjuncție) Care lucru anume. $Nu mai știa ce să facă de bucurie.$ * #Expr.# $A ști$ (sau $a afla) ce și cum (e)$ = a fi bine informat despre ceva. @IV.@ (Relativ) @1.@ Care. * #Expr.# $Pe zi ce trece$ (sau $merge)$ sau $de ce trece$ (sau $merge)$ = pe măsură ce trece timpul, tot mai mult. @2.@ (În legătură cu "a fi", "a găsi", cu sens explicativ) $Ființă ticăloasă ce ești!$ * #Expr.# $N-ai$ (sau $n-aveți) pentru ce$ (sau $de ce),$ formulă de politețe prin care se răspunde cuiva care mulțumește. $A (nu) avea de ce...$ = a (nu) exista motiv întemeiat pentru... @3.@ Ceea ce. $Ați aflat ce s-a întâmplat?$ * #Expr.# $Ce-i drept$ = într-adevăr, de fapt. @##V.##@ (Nehotărât) @1.@ Un lucru oarecare, nu știu ce, nu știu cât; ceva. * (Substantivat; precedat de "un") $Un ce anume.$ * #Expr.# (#Reg.#) $Cu mare ce$ = cu mare greutate; greu, anevoie. @2.@ (Cu repetarea verbului din propoziția principală) $A stat ce-a stat.$ @3.@ Orice, oricât. $Zică cine ce va vrea.$ - #Lat.# @quid.@
@CE@ pron., adj., ad...
@ce@ pr. invar., adj...
@CE^1@ $pron. intero...
@CE^2@ $pron. rel. (...
ce inseamna expresia...
ce contin legumele?...
Ce inseamna.Nu apare...
ce inseamana nimfoma...
ce poate fi obtinut...
|
| fi |
fi |
No synsets found
|
@FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
@A fi@ ≠ a lipsi...
@FI@ vb. @1.@ v. $tr...
@fi@ vb., ind. prez....
@A FI sunt@ $intranz...
@fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
@fi (sunt, fost),@ #...
@fi@ și (est, pop.) ...
@a fi@ vb., ind. pre...
@fi^1@ (literă grece...
|
| . |
. |
No synsets found
|
|