| avea |
avea |
No synsets found
|
@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
@AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
@ave'a@ vb., ind. pr...
@A AVE'A am@ $tranz....
@ave'a (am, av'ut),@...
@ave'a^2 (a ~)@ #vb....
@AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
@aveá@ (a) v. tr. V....
@a ave'a@ vb., ind. ...
@ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
|
| impresie |
impresie |
No synsets found
|
@IMPR'ESIE,@ $impresii,$ #s. f.# Efect lăsat în conștiința omului de lucruri sau de întâmplări din jurul lui cu care vine în contact; (la #pl.#) gânduri, imagini întipărite în amintire. * #Expr.# $A da$ (sau $a face, a lăsa) impresia că...$ = @a)@ a determina pe cineva să-și formeze o părere despre cineva sau ceva; @b)@ a părea că... $A face$ (sau $a produce) impresie$ (asupra cuiva) = a atrage atenția (cuiva) asupra sa sau asupra actelor sale, a face efect, a impresiona. $(A fi) sub impresia...$ = (a fi) stăpânit de imaginile sau de amintirile unei întâmplări trăite. ** Senzație; părere. * #Expr.# $A avea impresia că...$ = a bănui, a crede, a presupune că... ** (La #pl.#) Puncte de vedere, aprecieri (fugitive) asupra unui fapt, asupra unei întâmplări etc. ** (În forma $impresiune)$ Urmă, amprentă a desenului papilar al degetelor, palmelor și tălpilor picioarelor. [#Var.#: (#înv.#) @impresi'une@ #s. f.#] - Din #fr.# @impression,@ #lat.# @impressio, -onis.@
@IMPRÉSIE, @ $impresii$, s.f. |Efect|Efect| lăsat în |conștiința|conștiința| omului de lucruri sau de întâmplări din jurul lui cu care vine în contact; (la pl.) |gânduri|gând|, imagini întipărite în amintire. * Expr. $A da$ (sau $a face, a lăsa$) $impresia că...$ = @a)@ a determina pe cineva să-și formeze o părere despre cineva sau ceva; @b)@ a părea că... $A face$ (sau $a produce$) $impresie$ (asupra cuiva) = a atrage atenția (cuiva) asupra sa sau asupra actelor sale, a face efect, a impresiona. $(A fi) sub impresia...$ = (a fi) stăpânit de imaginile sau de amintirile unei întâmplări trăite. ** |Senzație|Senzație|; părere. * Expr. $A avea impresia că...$ = a bănui, a crede, a presupune că... ** (La pl.) |Puncte de vedere|punct|, aprecieri (fugitive) asupra unui fapt, asupra unei întâmplări etc. ** (În forma $impresiune$) Urmă, |amprentă|amprentă| a desenului |papilar|papilar| al degetelor, palmelor și tălpilor picioarelor. [Var.: (înv.) @impresiúne, -i@ s.f.] - Din fr. @impression@, lat. @impressio, -onis@.
@IMPR'ESIE@ s. @1.@ ...
@impr'esie@ s. f. (s...
@IMPR'ESIE ~i@ $f.$ ...
@IMPR'ESIE@ $#s.f.#$...
@IMPR'ESIE@ $#s. f.#...
@imprésie,@ $impresi...
@impr'esie@ s. f. (s...
@impr'esie@ $(-si-e)...
|
| că |
că |
No synsets found
|
@CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
@CĂ@ conj. @1.@ (con...
@CĂ@ conj. v. $dacă....
@că@ conjcț....
@CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
CĂ?utarea cuvântului...
@că@ #conj.# - @1.@ ...
@CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
@că@ conj. (lat. $qu...
@că@ conjcț....
|
| avea |
avea |
No synsets found
|
@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
@AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
@ave'a@ vb., ind. pr...
@A AVE'A am@ $tranz....
@ave'a (am, av'ut),@...
@ave'a^2 (a ~)@ #vb....
@AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
@aveá@ (a) v. tr. V....
@a ave'a@ vb., ind. ...
@ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
|
| rămâne |
rămâne |
No synsets found
|
@RĂM'ÂNE,@ $răm'ân,$ #vb.# III. @1.@ #Intranz.# (Despre ființe) A sta pe loc, a nu schimba sau a nu părăsi locul sau localitatea unde se află; (despre lucruri) a fi lăsat pe loc, a nu fi dus din locul în care se găsește. * #Expr.# $Rămâi cu bine$ (sau $sănătos, în pace),$ formulă de salut adresată de cei care pleacă celor care rămân. $A-i rămâne cuiva inima$ sau $ochii la ceva$ (sau $la cineva)$ sau $a-i rămâne cuiva ceva$ (sau $cineva) la inimă$ = a-i plăcea cuiva foarte mult un lucru sau o persoană. $Să rămână între noi,$ se spune ca îndemn pentru discreție, pentru păstrarea unui secret. ** A se opri la cineva sau într-un ##loc.## ** A lăsa în urmă. $Humuleștii rămân la stânga.$ ** (Urmat adesea de determinarea "în urmă") A se lăsa sau a fi întrecut de alții; (despre ceas) a marca timpul cu întârziere. * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne de ceva$ (sau $de cineva)$ = @a)@ a se răzleți de o ceată, de o tovărășie; @b)@ a nu mai prinde un vehicul care pleacă. (#Reg.#) $A rămâne de cineva$ = a supraviețui celui care trebuie să-l susțină, să-l îngrijească. ** A muri (pe un câmp de luptă). * #Expr.# (#Fam.#) $A-i rămâne cuiva oasele$ (sau $ciolanele) undeva$ = a nu se mai putea întoarce din locuri îndepărtate; a muri. ** A sta mereu într-un loc; $#p. ext.#$ a nu se despărți de un obiect, de o părere, de o atitudine; a sta neclintit. * #Expr.# $A rămâne pe drumuri$ (sau $de dârvală)$ = a-și pierde mijloacele de existență, a sărăci. @2.@ #Intranz.# A fi, a se găsi sau a ajunge într-un anumit loc sau într-o anumită situație; a se opri într-o anumită atitudine, a se menține sub un anumit aspect. * #Expr.# $A rămâne numai cu...$ = a nu mai avea decât... $A rămâne pe gânduri$ = a medita, a reflecta. $A rămâne de minciună$ = a se dovedi mincinos. $A rămâne baltă$ = a fi întrerupt, neterminat, nerezolvat. $A rămâne pe mâna cuiva$ = a ajunge, a fi la cheremul cuiva. $A rămâne de rușine$ = a se face de râs. $A rămâne ars$ (sau $opărit, fript),$ se spune când cineva își pierde cu totul puterea de a se stăpâni în fața unei situații. $A rămâne bun plătit,$ se zice când nu se mai poate reveni asupra unei plăți considerate de una dintre părți ca insuficientă sau greșit calculată. $A rămâne grea$ = a fi însărcinată. $A rămas înțeles$ sau $rămânem înțeleși,$ se spune ca încheiere a unei discuții, după ce s-a ajuns la un acord. (#Pop.#) $A rămâne (tot) pe a (cuiva)$ = a se hotărî un lucru după voința cuiva, renunțându-se la punctele de vedere ale celorlalți. (Rar) $A-i rămâne cuiva pe brațe$ = a ajunge în sarcina cuiva. $Cum rămâne (cu)...$? = ce se întâmplă (cu)...? ce hotărâre luăm în privința...? @3.@ #Intranz.# A continua să existe, a păstra aceeași stare, a dăinui, a nu se schimba. * #Expr.# $A rămâne cu zile$ = a continua să trăiască, a scăpa cu viață, a fi lăsat în viață. ** A se păstra, a se menține în conștiința oamenilor prin valoarea pe care o reprezintă. ** A supraviețui. ** A se afla, a ajunge, a trece în posesiunea cuiva. @4.@ #Intranz.# A se menține ca un rest după consumarea părții cu care forma un tot; a prisosi. * #Expr.# $Mult a fost, puțin a rămas,$ se spune, ca încurajare, când dintr-un lucru greu s-a efectuat cea mai mare parte. $A nu-i (mai) rămâne cuiva decât să...$ = a nu se găsi pentru cineva altă soluție decât să... $A rămâne pentru altă dată$ = a se amâna pentru o dată ulterioară. $Nu mai rămâne (nici o) îndoială$ = există siguranța că... $Nu (mai) rămâne vorbă$ sau $mai rămâne vorbă?$ = e sigur, nu mai e de discutat. @5.@ #Tranz.# (#Reg.#; în legătură cu o acțiune de întrecere, de concurență etc.) A lăsa pe cineva în urmă, a-l întrece, a-l bate, a-l învinge. [#Perf. s.# $rămăsei,$ #part.# $rămas.$ - #Var.#: @rămâne'a@ #vb.# II] - #Lat.# @remanere.@
@RĂMÂNE@ vb. @1.@ v....
@RĂMÂNE@ vb. v. $bat...
@rămâne@ vb., ind. p...
@A RĂMÂNE rămân@ $in...
@rămâne,@ $rămân #v....
@rămâne@ #vb.# III (...
@a răm'âne@ vb., ind...
@răm'âne@ @(a ~)@ #v...
@RĂM'ÂNE,@ $răm'ân,$...
|
| încă |
încă |
No synsets found
|
@ÎNCĂ@ #adv.# @I.@ (Cu sens modal) @1.@ În plus, pe deasupra. $Au venit încă două persoane.$ * #Expr.# $Ba încă$ (sau $și încă)$ = chiar mai mult decât atât. $Dar încă$ = @a)@ cu atât mai mult; @b)@ (după o propoziție negativă) cu atât mai puțin. $(Și) încă cum$ = foarte mult, în mare măsură. $Încă pe atât(a)$ = dublu. @2.@ (#Reg.#) De asemenea. @3.@ (#Reg.#) Chiar. @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ (Arată repetarea acțiunii) Din nou, iarăși. @2.@ Și acum, în continuare, mai. $Încă durează.$ @3.@ (În propoziții negative) Până acum; până atunci. $Încă nu mi-a răspuns.$ ** Deja. - #Lat.# @unquam.@
@ÎNCĂ@ adv. @1.@ chi...
@ÎNCĂ@ adv. v. $și.$...
@încă@ adv....
@ÎNCĂ@ $adv.$ 1) Pân...
@încă@ #adv.# - @1.@...
@'încă@ adv....
@'încă@ adv. (lat. $...
@'încă@ #adv.#...
@încă@ adv. @1.@ pân...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| stadiu |
stadiu |
No synsets found
|
@ST'ADIU,@ $stadii,$ #s. n.# @1.@ Fiecare dintre perioadele distincte în evoluția unui proces istoric, social, politic etc. sau a unui fenomen din natură; fază, etapă. @2.@ Veche unitate de măsură pentru lungime la greci, care varia între 147 și 192 de metri. - Din #fr.# @stade,@ #lat.# @stadium.@
@ST'ADIU@ s. @1.@ et...
@st'adiu@ s. n. [-$d...
@ST'ADIU ~i@ $n.$ In...
@ST'ADIU@ $#s.n.#$ @...
@ST'ADIU@ $#s. n.#$ ...
@st'adiu@ s. n. [$-d...
@st'adiu@ (etapă) [$...
@stadiu@ n. @1.@ are...
@*stádiŭ@ n. (vgr. $...
|
| de |
de |
No synsets found
|
@DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
@DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
@DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
@DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
@DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
@DE@ conj. @1.@ (con...
@DE@ conj. v. $când,...
@DE@ prep. @1.@ (ara...
@DE@ pron. v. $care,...
@de@ conjcț., prep.,...
|
| spermatozoid |
spermatozoid |
No synsets found
|
@SPERMATOZO'ID,@ $spermatozoizi,$ #s. m.# Celulă sexuală mobilă a organismului animal și vegetal mascul. - Din #fr.# @spermatozoïde.@
@SPERMATOZO'ID@ s. $...
@spermatozo'id@ s. m...
@SPERMATOZO'ID ~zi@ ...
@SPERMATOZO'ID@ $#s....
@SPERMATOZO'ID@ $#s....
@spermatozo'id@ s. m...
@spermatozo'id@ #s. ...
@SPERMATOZO'ID,@ $sp...
@SPERMATOZO'ID,@ $sp...
|
| ! |
! |
No synsets found
|
|