Sentence Details

Word Data

Word	Lemma	WordNet Synsets	DEXonline Definitions
Bă	Bă	No synsets found	@BĂ@ #interj.# (#Arg.#) Măi. - #Et. nec.# @BĂ@ interj. v. $măi... @bă@ interj.... @BĂ@ #interj.# (#Arg... @bă@ interj.... @bă@ (#pop.#) #inter... @BĂ@ #interj.# (#Arg... @BĂ@ #interj.# (Regi... @bă@ #interj.# #v.# ... @$bă$@ $#i#$ [#At:# ...
,	,	No synsets found	@£,@ simbol pentru l... @\$,@ simbol pentru ...
bagă	bagă	No synsets found
eu	eu	No synsets found	@EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@ @eu@ pr. [pron. $ieu... @EU@ $pron. pers., p... @EU-@ Element prim d... eu... Eu invatasem la scoa... eu sint... eu :P... eu efectuez control @eu^1@ [#pron.# $ieu...
-aș	-aș	No synsets found
pula	pula	No synsets found	@PÚLA@ #s. f.# Unita... pula este o pula ma.... pula... pula... Pula - cuvânt vechi ... pula,un obiect ce se... PULA... pula din latinescu p... pula în gură pula ce este alcatui...
în	în	No synsets found	@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@ @ÎN@ intra-.... @ÎN@ prep. @1.@ (loc... @în@ prep.... @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex... În limbaj familiar d... În gastronomie, ragu... În gastronomie, prep... În unele hăituri de ... în unele zone, burui...
acela	acela	No synsets found	@AC'ELA, AC'EEA,@ $aceia, acelea,$ #pron. dem.#, #adj. dem.# (postpus) @1.@ #Pron. dem.# (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor) $Cine e acela?$ * #Loc. adj.# (#Reg.#) $Ca acela$ sau $ca aceea$ = puternic, însemnat; extraordinar. * #Loc. adv.# $De aceea$ = pentru acest (sau acel) motiv, din această cauză. $Drept aceea$ = prin urmare; deci. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceea$ = în plus. @2.@ #Adj. dem.# (postpus) Acel, acea. $Omul acela. Casa aceea.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $aceluia, aceleia,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $acelora.$ - #Var.#: (#Înv.#) @ac'el, ac'ea@ #pron. dem.#] - #Lat.# @*ecce-illu, ecce-illa.@ @AC'ELA@ pron. cela,... @ac'ela@ pr. m., adj... @AC'ELA ac'eea (ac'e... @AC'ELA^1, AC'EEA,@ ... @ACÉLA^1, ACÉEA,@ ad... @AC'ELA^2, AC'EEA,@ ... acela el... @ac'ela@ pron. m., a... @ac'ela@ #pr.# #m.#,...
care	care	No synsets found	@C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@ @C'ARE@ conj. v. $cu... @C'ARE@ pron. v. $ci... @C'ARE@ pron., adj. ... @c'are@ adj. m., g.-... @c'are@ pr. m., g. (... @C'ARE^1@ $pron. int... @C'ARE^2@ $pron. rel... care contine grupari... Care lucreaza fara s...
sine	sine	No synsets found	@S'INE@ #pron. refl.# (Forma accentuată de #acuz.# #pers.# 3 pentru toate genurile și numerele; uneori întărit prin "însuși") @1.@ (Precedat de #prep.# "pe" sau #înv.# "pre", având funcție de complement direct al unui verb reflexiv) $Numai pe sine nu se vede.$ @2.@ (Precedat de prepoziții, are funcție de atribut, de complement indirect sau de complement circumstanțial) $Păstrează totul pentru sine însăși.$ * #Expr.# $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția cuiva, prin propriile forțe; din proprie inițiativă. (Substantivat) $În sinea mea$ (sau $a ta$ etc.) = în propria conștiință, în gând. - #Lat.# @se@ (după $mine, tine).$ @s'ine@ pr. ac. acc.... @s'ine@ #pron.# - El... @s'ine@ pron. refl. ... @s'ine@ #pr.# #ac.# ... @síne@ ac. accentuat... @sine@ pr. servind d... @SINE@ #pron. refl.#... @S'INE@ #pron. refl.... @s'ine@ - pronume re...
avea	avea	No synsets found	@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@ @AVE'A@ vb. @1.@ v. ... @ave'a@ vb., ind. pr... @A AVE'A am@ $tranz.... @ave'a (am, av'ut),@... @ave'a^2 (a ~)@ #vb.... @AVE'A,@ $am,$ #vb.#... @aveá@ (a) v. tr. V.... @a ave'a@ vb., ind. ... @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
pișa	pișa	No synsets found	@PIȘ'A,@ $piș,$ #vb.# I. (#Pop.#) @1.@ #Refl.# A urina. @2.@ #Tranz.# A uda, a stropi cu urină. - #Lat.# @*pissiare.@ @PIȘ'A@ vb. v. $ieși... @piș'a@ vb., ind. pr... @pișa,@ $piș (#pop.#... @a (se) piș'a@ vb., ... @piș'a@ @(a ~)@ (#po... @PIȘ'A,@ $piș,$ #vb.... @piș'a@ #vb.# #v.# I... @piș'a@ (#ar.#, #mgl... @$piș'a$@ [#At:# MOX...
în	în	No synsets found	@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@ @ÎN@ intra-.... @ÎN@ prep. @1.@ (loc... @în@ prep.... @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex... În limbaj familiar d... În gastronomie, ragu... În gastronomie, prep... În unele hăituri de ... în unele zone, burui...
râu	râu	No synsets found	@RÂU,@ $râuri,$ #s. n.# @1.@ Apă curgătoare (permanentă) formată din unirea mai multor pâraie și care se varsă într-un fluviu, în alt râu, într-un lac etc. @2.@ #P. anal.# Cantitate mare de lichid care curge; torent, val. ** #Fig.# Șir, coloană, mulțime de oameni în mers. * #Expr.# $Râuri-râuri$ = în număr mare, fără sfârșit; potop. @3.@ (La #pl.#) Cusătură în linii șerpuitoare, care împodobește mânecile, de la altiță la manșetă, și piepții cămășilor de la costumul național. - #Lat.# @rivus.@ @RÂU@ s. @1.@ $(GEOG... @râu@ s. n., art. $r... @RÂU ~ri@ $n.$ 1) Ap... @râu@ s. n., art. $r... @râu@ #s. n.#, #art.... @râu@ n. @1.@ curs d... @RÂU,@ $râuri,$ #s. ... @RÂU.@ Adânc, alb, a... @râu@ - apă curgătoa...
,	,	No synsets found	@£,@ simbol pentru l... @\$,@ simbol pentru ...
care	care	No synsets found	@C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@ @C'ARE@ conj. v. $cu... @C'ARE@ pron. v. $ci... @C'ARE@ pron., adj. ... @c'are@ adj. m., g.-... @c'are@ pr. m., g. (... @C'ARE^1@ $pron. int... @C'ARE^2@ $pron. rel... care contine grupari... Care lucreaza fara s...
sine	sine	No synsets found	@S'INE@ #pron. refl.# (Forma accentuată de #acuz.# #pers.# 3 pentru toate genurile și numerele; uneori întărit prin "însuși") @1.@ (Precedat de #prep.# "pe" sau #înv.# "pre", având funcție de complement direct al unui verb reflexiv) $Numai pe sine nu se vede.$ @2.@ (Precedat de prepoziții, are funcție de atribut, de complement indirect sau de complement circumstanțial) $Păstrează totul pentru sine însăși.$ * #Expr.# $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția cuiva, prin propriile forțe; din proprie inițiativă. (Substantivat) $În sinea mea$ (sau $a ta$ etc.) = în propria conștiință, în gând. - #Lat.# @se@ (după $mine, tine).$ @s'ine@ pr. ac. acc.... @s'ine@ #pron.# - El... @s'ine@ pron. refl. ... @s'ine@ #pr.# #ac.# ... @síne@ ac. accentuat... @sine@ pr. servind d... @SINE@ #pron. refl.#... @S'INE@ #pron. refl.... @s'ine@ - pronume re...
avea	avea	No synsets found	@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@ @AVE'A@ vb. @1.@ v. ... @ave'a@ vb., ind. pr... @A AVE'A am@ $tranz.... @ave'a (am, av'ut),@... @ave'a^2 (a ~)@ #vb.... @AVE'A,@ $am,$ #vb.#... @aveá@ (a) v. tr. V.... @a ave'a@ vb., ind. ... @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
vărsa	vărsa	No synsets found	@VĂRS'A,@ $vărs,$ #vb.# I. @I. 1.@ #Tranz.# A face să curgă un lichid, o pulbere etc. (prin înclinarea sau răsturnarea recipientului în care se află). * #Expr.# $A vărsa lacrimi$ = a plânge. $A vărsa sânge$ = a ucide, a omorî. $A-și vărsa sângele (pentru cineva$ sau $ceva)$ = a-și sacrifica viața (pentru cineva sau ceva). (#Pop.#) $A vărsa mațele$ (cuiva) = a spinteca (pe cineva); $#p. ext.#$ a ucide. $A vărsa (multe) sudori$ (sau $nădușeli)$ sau $a vărsa sudori de moarte$ = @a)@ a face un lucru greu, a munci din greu; @b)@ a fi în agonie, a trage să moară. A lansa, a arunca asupra cuiva săgeți, bombe, explozibile (în cantitate mare). @2.@ #Refl.# (Despre râuri, fluvii etc.) A-și duce apele în altă apă mai mare ca volum. (Rar) A se revărsa (peste maluri). @3.@ #Tranz.# A vomita. * #Expr.# $A-și vărsa (și) mațele$ (sau $măruntaiele),$ se spune când cineva vomită foarte tare. $A vărsa venin$ sau $A-și vărsa veninul$ = a vorbi despre cineva cu dușmănie, cu ură. $A-și vărsa focul$ (sau $sufletul, amarul)$ = a-și destăinui durerea, mâhnirea, supărarea. $A vărsa foc,$ se spune despre caii iuți și puternici (din basme). @4.@ #Tranz.# (Despre surse de lumină, căldură etc.) A revărsa, a răspândi lumină, căldură. * #Refl.# $Căldura se revarsă pretutindeni.$ @5.@ #Tranz.# A împrăștia, a risipi. @II.@ #Tranz.# @1.@ A repartiza un ostaș la o anumită unitate sau a-l trece dintr-o unitate în alta. @2.@ A preda cuiva o sumă de bani, de obiecte de valoare etc.; a plăti, a achita. - #Lat.# @versare.@ @VĂRS'A@ vb. @1.@ v.... @VĂRS'A@ vb. v. $tur... @vărs'a@ vb., ind. p... @A VĂRS'A vărs@ $tra... @A SE VĂRS'A se v'ar... @vărs'a (-s, 'at),@ ... @vărs'a@ @(a ~)@ #vb... @a (se) vărs'a@ vb.,... @vărsà@ v. (@activ@)...
în	în	No synsets found	@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@ @ÎN@ intra-.... @ÎN@ prep. @1.@ (loc... @în@ prep.... @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex... În limbaj familiar d... În gastronomie, ragu... În gastronomie, prep... În unele hăituri de ... în unele zone, burui...
mare	mare	No synsets found	@M'ARE^1,@ $mari,$ #adj.# @I.@ (Indică dimensiunea) Care depășește dimensiunile obișnuite; care are dimensiuni apreciabile (considerate în mod absolut sau prin comparație). * $Degetul (cel) mare$ = degetul cel mai gros al mâinii, care se opune celorlalte degete. $Literă mare$ = majusculă. * #Expr.# $A face$ (sau $a deschide) ochii mari (cât cepele)$ = a privi cu uimire, cu curiozitate, cu atenție. * (Adverbial) $Făină măcinată mare.$ ** (Despre suprafețe) Întins^2, vast. * (Substantivat; în #loc. adv.#) $În mare$ = @a)@ pe scară amplă; după un plan vast; @b)@ în linii generale, în rezumat. Înalt. $Deal mare.$ Lung. $Păr mare.$ ** Încăpător, spațios; voluminos. $Vas mare.$ * (#Pop.#) $Casa (cea) mare$ = camera cea mai frumoasă a unei case țărănești, destinată oaspeților. #Lat.#; adânc. $Apă mare.$ @II.@ (Indică cantitatea) @1.@ Care este în cantitate însemnată; abundent, mult; numeros. (Despre ape curgătoare, viituri; de obicei în legătură cu verbe ca "a veni") Cu debit sporit, umflat. @2.@ (Despre numere sau, $#p. ext.#$ despre valori care se pot exprima numeric) Care este în cantitate însemnată; ridicat. ** (Despre prețuri) Ridicat. * #Loc. adj.# $De mare preț$ = foarte valoros, prețios, scump. ** (Despre colectivități) Numeros. @III.@ (Arată rezultatul dezvoltării ființelor) Care a depășit frageda copilărie; care a intrat în adolescență; care a ajuns la maturitate. * $Fată mare$ = fată la vârsta măritișului; virgină, fecioară. * #Expr.# $Să crești mare!$ formulă cu care se răspunde unui copil la salut, cu care i se mulțumește pentru un serviciu etc. $Cu mic cu mare$ sau $de la mic la mare$ ori $și mici și mari$ = toți, toate, toată lumea; (în construcții negative) nimeni. ** (De obicei la comparativ sau la superlativ relativ) Mai (sau cel mai) în vârstă. @IV.@ (Indică durata; despre unități de timp) De lungă durată, îndelung, lung. * $Postul (cel) mare$ = postul cel mai lung din cuprinsul anului, care precedă sărbătoarea Paștilor. (#Pop.#) $An mare$ = an bisect. @##V.##@ (Indică intensitatea) @1.@ (Despre surse de lumină și căldură) Puternic, intens. * $Ziua mare$ = partea dimineții (după răsăritul soarelui) când lumina este deplină, intensă. * #Expr.# $(Ziua) în$ (sau $la) amiaza-mare$ = în toiul zilei, în plină zi, la amiază. @2.@ (Despre sunete, voce, zgomote) Puternic, ridicat. * #Expr.# $A vorbi$ (sau $a striga) în gura mare$ = a vorbi cu glas tare, cu ton ridicat. $A fi cu gura mare$ = a fi certăreț, scandalagiu. @3.@ (Despre fenomene atmosferice) Violent, aspru, năprasnic. $Ger mare.$ @4.@ (Despre ritmul de mișcare sau de deplasare) Care a depășit viteza obișnuită; crescut (ca viteză), mărit. @5.@ (Despre stări sufletești, sentimente, senzații etc.) Intens, profund, tare. * #Loc. adv.# (#Reg.#) $Cu mare ce$ = cu greu, anevoie. * #Expr.# $(A-i fi$ cuiva) $mai mare mila$ (sau $dragul, rușinea$ etc.) = (a-i fi cuiva) foarte milă (sau drag, rușine etc.). (Adverbial; #pop.#) Din cale-afară, peste măsură. Grav. $Greșeală mare.$ @VI.@ (Arată calitatea, valoarea) @1.@ De valoare, de însemnătate deosebită; important, însemnat. * $Zi mare$ = zi de sărbătoare; zi importantă. $Strada mare$ = nume dat în unele orașe de provincie străzii principale. $Drum mare$ sau $drumul (cel) mare$ = drum principal de largă circulație, care leagă localități importante. * #Expr.# $Vorbe mari$ = @a)@ cuvinte bombastice; promisiuni goale; @b)@ (rar) laude. $Mare lucru$ = @a)@ lucru care impresionează sau deșteaptă mirare; @b)@ lucru care nu reprezintă nimic de seamă, care reprezintă prea puțin, care este nesemnificativ; @c)@ (în construcții negative dă contextului valoare afirmativă și invers) n-aș crede să (nu)... Hotărâtor. Uimitor, extraordinar, impresionant. * #Expr.# $Mare minune$ sau $minune mare$ = @a)@ (cu valoare de exclamație) exprimă uimire, admirație etc.; @b)@ (#reg.#; cu valoare de superlativ) foarte frumos (sau bun etc.). $Mare minune să (nu)...$ = ar fi de mirare să (nu)..., n-aș crede să (nu)... Grav, serios. @2.@ Cu calități excepționale; ilustru, celebru, renumit. Ieșit din comun; deosebit. @3.@ Care ocupă un loc de frunte într-o ierarhie; cu vază. * $Socru mare$ = tatăl mirelui; (la #pl.#) părinții mirelui. $Soacră mare$ sau $soacra cea mare$ = mama mirelui. * #Expr.# $A se ține mare$ = a fi mândru, semeț, fudul. (Substantivat) $A trage$ (sau $a călca) a mare$ = a-și da importanță; a căuta să ajungă pe cei sus-puși. $La mai mare,$ urare adresată cuiva cu ocazia unei numiri sau a unei avansări într-un post. $Mare și tare$ sau $tare și mare$ = foarte puternic, influent. (Substantivat) $Mai-mare$ = căpetenie, șef. Superior în ceea ce privește calitățile morale. * #Expr.# $Mare la inimă$ (sau $la suflet)$ = mărinimos, generos. ** Deosebit, ales^2, distins. $Mare cinste.$ * $Mare ținută$ = îmbrăcăminte sau uniformă destinată pentru anumite solemnități. ** (Despre ospețe, serbări) Plin de strălucire; bogat, fastuos, pompos. - Probabil #lat.# @mas, maris.@ @M'ARE^2,@ $mări,$ #s. f.# Nume generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare, adânci și sărate, de pe suprafața Pământului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o strâmtoare; parte a oceanului de lângă țărm; $#p. ext.#$ ocean. * #Expr.# $Marea cu sarea$ = mult, totul; imposibilul. $A vântura mări și țări$ = a călători mult. $A încerca marea cu degetul$ = a face o încercare, chiar dacă șansele de reușită sunt minime. $Peste (nouă) mări și (nouă) țări$ = foarte departe. #Fig.# Suprafață vastă; întindere mare; imensitate. #Fig.# Mulțime (nesfârșită), cantitate foarte mare. - #Lat.# @mare, -is.@ @Mare@ ≠ mic, mărunt... @M'ARE@ adj. @1.@ v.... @M'ARE@ adj. v. $fri... @M'ARE@ s. @1.@ $(GE... @M'ARE@ s. v. $apă, ... @m'are@ adj. m., art... @m'are@ s. f., g.-d.... @M'ARE^1 ~i@ $adj.$ ...
de	de	No synsets found	@DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.% @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee. @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee. @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@ @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.# @DE@ conj. @1.@ (con... @DE@ conj. v. $când,... @DE@ prep. @1.@ (ara... @DE@ pron. v. $care,... @de@ conjcț., prep.,...
lângă	lângă	No synsets found	@L'ÂNGĂ@ #prep.# @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) În preajma..., în apropiere de... $Acolo lângă fântână, te aștept.$ @2.@ (În #prep.# compuse) $De lângă$ = din preajma..., din apropierea..., din vecinătatea... $Pe lângă$ = @a)@ (introduce un complement indirect) la (cineva); @b)@ (introduce un complement circumstanțial de loc) prin preajma..., prin apropierea...; de-a lungul...; @c)@ (introduce un complement circumstanțial de mod) alături de..., față de..., în comparație cu...; @d)@ (introduce un complement circumstanțial cumulativ) în afară de..., în plus de...; @e)@ (urmat de "că" și precedat de "pe", cu valoare de #conj.#) în afară de faptul că..., abstracție făcând... - #Lat.# @longum ad.@ @LÂNGĂ@ prep. (reg.)... @lângă@ prep.... @LÂNGĂ@ $prep. (expr... @l'ângă@ prep.... @l'ângă@ #prep.#... @lângă@ adv. aproape... @L'ÂNGĂ@ #prep.# @1.... @lângă@ (#ar.# $ning... @$l'ângă$@ $#pp#$ [#...
ocean	ocean	No synsets found	@OCE'AN,@ $oceane,$ #s. n.# Vastă întindere de apă sărată de pe suprafața globului, delimitată de continente. * $Oceanul planetar$ (sau $mondial)$ = totalitatea oceanelor și a mărilor, cu legătură între ele, formând o singură masă lichidă. ** #Fig.# Întindere nemărginită, noian, imensitate; mulțime nemărginită. - Din #lat.# @oceanus,@ #germ.# @Ozean,@ #fr.# @océan.@ @OCE'AN@ s. $(GEOGR.... @oce'an@ s. n. (sil.... @OCE'AN ~e@ $n.$ 1) ... @OCE'AN@ $#s.n.#$ În... @OCE'AN^1@ [-CEAN] $... @oce'an (oce'ane),@ ... @OCEAN@ [óuʃən], @Bi... @OCEAN@ (sau @BANABA... @OCEAN (OKEANOS)@ (î...
din	din	No synsets found	@DIN@ #prep.# @I.@ (Cu sens local) @1.@ (Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva, unde se întâmplă ceva) $Oglinda din perete.$ @2.@ (Introduce un complement care arată punctul de plecare) $A ieșit din casă.$ ** (În corelație cu #prep.# "în", arată succesiunea în spațiu de la un loc la altul de același fel) $Sărea din piatră în piatră.$ @3.@ (Introduce un complement sau un atribut care arată originea, proveniența) $Medicament extras din plante.$ * $Din jos de...$ = mai jos de...; dincolo de... $Din sus de...$ = mai sus de... @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ (Introduce un complement care arată momentul existenței, timpul când se petrece o acțiune) $Îl striga din mers.$ @2.@ (Introduce un complement care indică punctul de plecare în timp) $Din tinerețe.$ @III.@ (Cu sens partitiv) Dintre. $Într-una din zile.$ @IV.@ (Introduce un complement de cauză) $A greșit din neglijență.$ @##V.##@ (Introduce un complement de mod) $Povestește din amintire.$ @VI.@ (Introduce un complement instrumental) $Bate din palme.$ @VII.@ (Construcția prepozițională indică materia din care este făcut un lucru) $Mămăligă din făină necernută.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri, al unei schimbări) $Ei fac din noapte zi.$ @IX.@ (#Pop.#; introduce un complement de relație) În ce privește, în privința. $Din glume îi întrece pe toți.$ - @De^4@ + @în.@ @Din@ ≠ în... @DIN@ prep. @1.@ (lo... @din@ prep.... @DIN@ $prep.$ 1) $(e... din punct de vedere ... Din grecescul orgao ... [din csúcs = culme, ... [din ce sursa? si re... din greaca laur,frun...
care	care	No synsets found	@C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@ @C'ARE@ conj. v. $cu... @C'ARE@ pron. v. $ci... @C'ARE@ pron., adj. ... @c'are@ adj. m., g.-... @c'are@ pr. m., g. (... @C'ARE^1@ $pron. int... @C'ARE^2@ $pron. rel... care contine grupari... Care lucreaza fara s...
sine	sine	No synsets found	@S'INE@ #pron. refl.# (Forma accentuată de #acuz.# #pers.# 3 pentru toate genurile și numerele; uneori întărit prin "însuși") @1.@ (Precedat de #prep.# "pe" sau #înv.# "pre", având funcție de complement direct al unui verb reflexiv) $Numai pe sine nu se vede.$ @2.@ (Precedat de prepoziții, are funcție de atribut, de complement indirect sau de complement circumstanțial) $Păstrează totul pentru sine însăși.$ * #Expr.# $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția cuiva, prin propriile forțe; din proprie inițiativă. (Substantivat) $În sinea mea$ (sau $a ta$ etc.) = în propria conștiință, în gând. - #Lat.# @se@ (după $mine, tine).$ @s'ine@ pr. ac. acc.... @s'ine@ #pron.# - El... @s'ine@ pron. refl. ... @s'ine@ #pr.# #ac.# ... @síne@ ac. accentuat... @sine@ pr. servind d... @SINE@ #pron. refl.#... @S'INE@ #pron. refl.... @s'ine@ - pronume re...
avea	avea	No synsets found	@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@ @AVE'A@ vb. @1.@ v. ... @ave'a@ vb., ind. pr... @A AVE'A am@ $tranz.... @ave'a (am, av'ut),@... @ave'a^2 (a ~)@ #vb.... @AVE'A,@ $am,$ #vb.#... @aveá@ (a) v. tr. V.... @a ave'a@ vb., ind. ... @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
ridica	ridica	No synsets found	@RIDIC'A,@ $rid'ic,$ #vb.# I. @I.@ #Tranz.# @1.@ A lua de jos și a duce în sus (susținând cu forța brațelor, cu spatele etc.); a sălta. * #Expr.# $A ridica mănușa$ = a primi o provocare. $A ridica paharul$ (sau $cupa,$ rar, $un toast)$ = a închina în cinstea cuiva. A duce sau a trage în sus; a înhăța. A desprinde din locul în care a fost pus sau fixat și a trage în sus. * #Expr.# $A ridica armele$ (împotriva cuiva) = a porni la luptă (împotriva cuiva); a începe un război. $A ridica ancora$ = (despre vapoare) a părăsi portul, a porni în larg; (despre persoane) a pleca, a porni pe mare. @2.@ A lua de pe ceva; a îndepărta, a înlătura. * #Expr.# $A ridica$ (cuiva) $o piatră de pe inimă$ = a scăpa (pe cineva) de o grijă apăsătoare, a liniști pe cineva. $A-și ridica pălăria$ = a-și scoate pălăria în semn de salut, de stimă; a saluta. $A ridica masa$ = a strânge masa după ce s-a terminat de mâncat. (#Refl.#) $Întinde-te$ (sau $pune-te) masă, ridică-te masă,$ se spune despre cei ce duc o viață de huzur, de petreceri continue. A sumete, a sufleca mânecile sau poalele hainei. #Fig.# A suspenda, a face să înceteze, a desființa, a anula; a îndepărta. * #Expr.# $A ridica ședința$ = a declara o ședință închisă, terminată. ** #Fig.# A lua cuiva ceva, a lipsi pe cineva de ceva; a răpi, a smulge. * #Expr.# $A ridica$ (cuiva) $viața$ (sau $zilele)$ = a omorî (pe cineva). @3.@ A lua și a duce în alt loc, a muta din ##loc.## * #Expr.# $A ridica stâna$ = a coborî cu turmele și cu toate uneltele păstorești, toamna, de la munte. #Refl.# (#Înv.#) A se muta. A strânge de pe jos, a culege. A încasa o sumă de bani. A lua pe cineva cu forța; a aresta. @4.@ A așeza în poziție dreaptă un obiect aplecat sau culcat, a-l readuce în poziție verticală. @5.@ (În #expr.#) $A ridica un plan$ = a determina, prin măsurători de distanțe și unghiuri, poziția punctelor dintr-o regiune și a le reprezenta pe o hartă. @II. 1.@ #Refl.# (Despre ființe) A se scula de jos, părăsind poziția de așezat sau de culcat. * #Expr.# $A se ridica în capul oaselor$ = a se scula și a sta așezat sau în picioare pe locul unde mai înainte fusese culcat. $A se ridica în scări$ = a se înălța în scările șeii. ** #Tranz.# A susține, a ajuta pe cineva să se scoale în picioare. * #Expr.# (#Înv.#) $A ridica din scaun$ = a lua unui domnitor domnia; a detrona. ** (Despre oameni) A se însănătoși, a se pune pe picioare. @2.@ #Refl.# (Despre construcții înalte, copaci etc.) A avea o direcție verticală, a se îndrepta în sus, a se înălța. @3.@ #Tranz.# A mișca, a îndrepta în sus brațele, mâinile, capul, sprâncenele etc.; a da o mișcare verticală, a duce mai sus. * #Expr.# $A(-și) ridica ochii$ (sau $privirea)$ = a îndrepta privirea, a se uita spre cineva sau ceva care se află mai sus; a privi. $A(-și) ridica capul$ = @a)@ a se arăta dârz, plin de curaj; $#p. ext.#$ a se răzvrăti; @b)@ a-și reveni dintr-o situație proastă; a se redresa. $A(-și) ridica nasul (sus$ sau $mai sus decât se cuvine)$ = a fi încrezut, înfumurat; a deveni obraznic. $A ridica mâna$ (sau $degetul)$ = a cere cuvântul. $A ridica mâna$ (sau $mâinile) asupra cuiva$ = a ataca, a lovi (pe cineva). $A ridica mâinile$ (către cineva) = @a)@ a cere ajutor; @b)@ a se preda. (#Intranz.#) $A ridica (mirat, surprins) din sprâncene$ = a face ochii mari de mirare, de surpriză; a privi mirat, surprins. $A ridica$ (sau $a da) din umeri$ = a-și arăta nedumerirea sau indiferența față de ceva sau de cineva. (#Refl.#) $A (i) se ridica părul (măciucă)$ = a se speria foarte tare. @4.@ #Refl.# (Despre păsări) A porni în zbor, a-și lua zborul; a se înălța în văzduh. (Despre nori, fum, praf etc.) A avea o mișcare ascendentă, a se îndrepta în sus. (Despre aștri; $#p. ext.#$ despre lumină, zori etc.) A se înălța deasupra orizontului, a se sui pe bolta cerului; a răsări, a se ivi. (Despre ceață, negură etc.) A se împrăștia, a se risipi; a dispărea. (Despre obiecte cufundate într-un lichid) A ieși la suprafață. @5.@ #Refl.# (Despre sunete) A se auzi clar și puternic; a se răspândi în aer; a răsuna. ** #Tranz.# A face să se audă, să răsune cu putere. * #Expr.# $A ridica glasul$ (sau $tonul)$ = a vorbi tare; cu îndrăzneală sau protestând împotriva cuiva; a striga, a țipa; $#p. ext.#$ a protesta. @6.@ #Tranz.# și #refl.# A (se) urca, a (se) sui (undeva, pe ceva etc.). @7.@ #Refl.# (Despre oameni; $#p. ext.#$ despre popoare, țări, clase sociale etc.) A protesta vehement; a sta împotrivă, a se opune; a se răzvrăti, a se răscula, a porni la luptă. * #Expr.# (#Tranz.#) $A-i$ (sau $a-și) ridica pe cineva în cap$ = a proceda astfel încât să producă nemulțumiri, să-și facă mulți dușmani. @8.@ #Tranz.# #Fig.# A pune în mișcare, a face să pornească o mulțime, o colectivitate etc.; a mobiliza, a strânge oameni. * #Expr.# (#Înv.#) $A ridica trupe$ (sau $oaste, oștire)$ = a recruta oaste, a înrola soldați pentru a porni la luptă. @9.@ #Refl.# A se naște, a se isca, a se stârni. A apărea, a se arăta. @10.@ #Tranz.# #Fig.# (#Livr.#; #înv.#) A scoate în evidență, a releva. @III. 1.@ #Refl.# și #tranz.# (Despre copii; $#p. ext.#$ despre pui de animale) A (se) face mare, a crește. #Fig.# A (se) dezvolta, a (se) forma. @2.@ #Refl.# și #tranz.# A (se) face mai înalt; a (se) înălța. @3.@ #Tranz.# #Fig.# A duce, a promova la o treaptă superioară, a face să progreseze valori sociale, morale etc., $#p. ext.#$ oameni. * #Expr.# $A ridica din cenușă$ (sau $din ruine)$ = a reface, a reconstitui. $A ridica moralul$ (cuiva) = a îmbărbăta, a întări (pe cineva). ** A pune pe cineva pe o treaptă mai înaltă din punctul de vedere al respectului, al aprecierii; a înălța în grad, în rang. * #Expr.# $A ridica$ (pe cineva) $în slavă$ (sau $în slava cerului)$ = a lăuda foarte tare (pe cineva). (#Înv.#) $A ridica în scaun$ = a face domn, a înălța pe tronul țării. ** #Refl.# (Despre oameni) A-și face o situație mai bună, a progresa. * #Expr.# $A se ridica prin cineva$ sau $a se ridica pe umerii cuiva$ = a ajunge la o situație cu ajutorul cuiva. @4.@ #Tranz.# A mări, a spori, a face să crească. $A ridica producția.$ * #Expr.# $A ridica prețul$ = a scumpi marfa. (#Mat.#) $A ridica un număr la o putere$ = a înmulți un număr cu el însuși de atâtea ori de câte ori arată exponentul. $A ridica un număr la pătrat$ = a înmulți un număr cu el însuși. $A ridica la cub$ = a înmulți pătratul unui număr cu numărul simplu. #Refl.# A atinge o anumită valoare, a ajunge la o anumită cantitate, sumă etc.; a se cifra la... @5.@ #Tranz.# A construi, a clădi locuințe, case etc. #Fig.# A făuri, a crea, a întemeia. @6.@ #Tranz.# A da naștere; a pricinui, a cauza, a provoca. * #Loc. vb.# $A ridica o învinuire$ (sau $o acuzație)$ = a formula o acuzație; a învinui, a acuza. $A ridica pretenții$ = a formula o pretenție, a pretinde să i se dea ceva; a revendica. $A ridica o obiecție$ = a obiecta, a avea rezerve, a nu fi de acord. * #Expr.# $A ridica o problemă$ (sau $o chestiune)$ = a aduce, a pune în discuție o problemă. [#Var.#: (#înv.#) @aridic'a,@ (#reg.#) @rădic'a@ #vb.# I] - #Lat.# @eradicare@ "a dezrădăcina". @A (se) ridica@ ≠ a ... @A ridica@ ≠ a cobor... @RIDIC'A@ vb. @1.@ a... @RIDIC'A@ vb. v. $an... @ridic'a@ vb., ind. ... @A RIDIC'A rid'ic 1.... @A SE RIDIC'A mă rid... @ridic'a (rid'ic, 'a... @ridic'a@ #vb.# I A ...
apă	apă	No synsets found	@'APĂ,@ $ape,$ #s. f.# @I. 1.@ Lichid incolor, fără gust și fără miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formează unul din învelișurile Pământului. * $Apă neagră$ = glaucom. * #Expr.# $Apă de ploaie$ = vorbe fără conținut, vorbe goale; (#concr.#) lucru fără valoare. $A bate apa în piuă$ = a vorbi mult și fără rost. $A fi (toți) o apă (și un pământ)$ = a fi la fel. $A intra la apă$ = @a)@ (mai ales despre țesături) a-și micșora dimensiunile după ce a fost băgat în apă (@I 1@); @b)@ (#fam.#) a ajunge într-o situație grea, neplăcută. (#Fam.#) $A băga pe cineva la apă$ = a face (cuiva) un mare neajuns. $A nu avea (nici) după ce bea apă$ = a fi extrem de sărac. @2.@ Masă de apă (@I 1@) formând un râu, un lac, o mare etc. * $Ape teritoriale$ = porțiune a mării sau a oceanului situată de-a lungul coastelor unui stat, formând o parte integrală a teritoriului acestuia. * #Loc. adv.# $Ca pe apă$ sau $ca apa$ = în mod curgător, fluent; pe dinafară. $Știe lecția pe dinafară.$ * #Expr.# $A ști$ (sau $a vedea) în ce ape se scaldă cineva$ = a cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva. $A lăsa pe cineva în apele lui$ = a nu deranja, a lăsa pe cineva în pace. $A nu fi în apele lui$ = a fi abătut sau prost dispus. $A-i veni$ (cuiva) $apă la moară$ = a se schimba împrejurările în favoarea lui. $A-i lua$ (cuiva) $apa de la moară$ = a-i crea (cuiva) condiții nefavorabile; a face să nu mai poată spune nimic. ** (La #pl.#) Valuri, unde. @3.@ #Fig.# (La #pl.#) Joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase. @II. 1.@ (Urmat de determinări) Denumire dată unor preparate lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie etc. $Apă de colonie.$ * $Apă grea$ = combinație a oxigenului cu deuteriul, folosită în unele reactoare nucleare. $Apă oxigenată$ #v.# $oxigenat.$ (#Pop.#) $Apă tare$ = acid azotic. $Apă de clor$ = soluție folosită ca decolorant în industria textilă și a hârtiei. $Apă de var$ = soluție cu proprietăți antidiareice și antiacide. $Apă deuterică$ = apă grea. @2.@ #Fig.# Denumire dată unor secreții apoase ale corpului (lacrimi, salivă, sudoare etc.). * #Expr.# $A-i lăsa$ (cuiva) $gura apă$ (după ceva) = a dori (ceva) nespus de mult. $A fi (numai o) apă$ = a fi foarte transpirat. - #Lat.# @aqua.@{{În DEX nu figurează @deuteric(ă).@/3}} @'APĂ@ s. @1.@ v. $p... @'APĂ@ s. v. $ciroză... @'apă@ s. f., g.-d. ... @'APĂ ape@ $f.$ 1) L... @'apă ('ape),@ #s. f... @APĂ@ (#lat.# $aqua$... @'APĂ, (I)@ $ape,$ #... Apă curgătoare, perm... Apă stătătoare, perm...
,	,	No synsets found	@£,@ simbol pentru l... @\$,@ simbol pentru ...
care	care	No synsets found	@C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@ @C'ARE@ conj. v. $cu... @C'ARE@ pron. v. $ci... @C'ARE@ pron., adj. ... @c'are@ adj. m., g.-... @c'are@ pr. m., g. (... @C'ARE^1@ $pron. int... @C'ARE^2@ $pron. rel... care contine grupari... Care lucreaza fara s...
avea	avea	No synsets found	@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@ @AVE'A@ vb. @1.@ v. ... @ave'a@ vb., ind. pr... @A AVE'A am@ $tranz.... @ave'a (am, av'ut),@... @ave'a^2 (a ~)@ #vb.... @AVE'A,@ $am,$ #vb.#... @aveá@ (a) v. tr. V.... @a ave'a@ vb., ind. ... @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
umple	umple	No synsets found	@'UMPLE,@ $'umplu,$ #vb.# III. @1.@ #Tranz.# A face ca un recipient, o cavitate etc. să fie pline; a băga înăuntru (până sus); $#p. ext.#$ a face să conțină o cantitate oarecare din ceva. * #Expr.# $A-și$ umple $burta$ (sau $pântecele)$ = a mânca mult. $A-și umple buzunarele$ = a câștiga bani mulți. (#Refl. pas.#) $S-a umplut paharul$ = s-au adunat prea multe necazuri; nu se mai poate suporta situația de acum. @2.@ #Tranz.# #Fig.# A copleși pe cineva, a face să se simtă apăsat (de un sentiment, de o senzație). * #Refl.# $I se umple inima de bucurie.$ @3.@ #Tranz.# A introduce într-un înveliș de aluat, de carne, de legume etc. un preparat culinar, pentru a pregăti anumite mâncăruri. (Rar) A îmbiba un preparat culinar cu un lichid (dulce, aromat). @4.@ #Tranz.# A răspândi un miros într-un anumit spațiu. A răspândi sunete, zgomote. * #Expr.# $A umple satul$ (ori $lumea, urechile lumii)$ = a face să știe, să afle toată lumea. @5.@ #Tranz.# A ocupa, a acoperi o suprafață, o întindere, o încăpere etc. * #Refl.# $S-a umplut grădina de flori.$ @6.@ #Tranz.# și #refl.# A (se) acoperi cu o substanță dăunătoare, murdară etc.; $#fig.#$ a (se) contamina, a (se) molipsi. [#Var.#: (#Înv.# și #pop.#) @umple'a@ #vb.# II, @împle@ #vb.# III] - #Lat.# @implere.@ @A umple@ ≠ a deșert... @'UMPLE@ vb. @1.@ (î... @'UMPLE@ vb. v. $con... @'umple@ vb., ind. p... @A 'UMPLE 'umplu@ $t... @A SE 'UMPLE mă 'ump... @'umple (-lu, -'ut),... @umple,@ $umplu #v. ... @a (se) 'umple@ vb.,...
nor	nor	No synsets found	@NOR,@ $nori,$ #s. m.# @1.@ (Mai ales la #pl.#) Masă (delimitată) de vapori sau de picături de apă, de cristale de gheață aflate în suspensie în atmosferă. #Loc. adj. și adv.# $Până la$ (sau $în) nori$ = (care se înalță) foarte sus. #Loc. vb.# $A fi nor$ = a fi înnorat. #Expr.# $Trăiește$ sau $e (cu capul) în nori$ sau $parc-ar fi căzut din nori,$ se spune despre o persoană străină de cele ce se petrec în jurul ei. $Nor arzător$ = masă de gaze și de cenușă vulcanică cu temperatură ridicată care este expulzată în atmosferă în timpul erupției unui vulcan. $Nor de stele$ = grupare de stele, cu limite neregulate, aflată în diverse galaxii. $Norii lui Magellan$ = numele a două sisteme stelare aflate în afara galaxiei noastre. @2.@ Masă densă și mobilă de praf, de fum etc. @3.@ #Fig.# Mulțime compactă (și mobilă) de ființe (care întunecă zarea). [#Var.#: (#reg.#) @n'our, n'uor,@ #s. m.#] - #Lat.# @nubilum.@ @nor@ s. m., pl. $no... @NOR nori@ $m.$ 1) F... @nor (n'ori),@ #s. m... @NOR@ (#lat.# $nubil... @nor@ s. m., pl. $no... @nor@ (vest) și @nou... @nor@ #s. m.#, #pl.#... @nor@ m. @1.@ massă ... @NOR,@ $nori,$ #s. m...
,	,	No synsets found	@£,@ simbol pentru l... @\$,@ simbol pentru ...
care	care	No synsets found	@C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@ @C'ARE@ conj. v. $cu... @C'ARE@ pron. v. $ci... @C'ARE@ pron., adj. ... @c'are@ adj. m., g.-... @c'are@ pr. m., g. (... @C'ARE^1@ $pron. int... @C'ARE^2@ $pron. rel... care contine grupari... Care lucreaza fara s...
avea	avea	No synsets found	@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@ @AVE'A@ vb. @1.@ v. ... @ave'a@ vb., ind. pr... @A AVE'A am@ $tranz.... @ave'a (am, av'ut),@... @ave'a^2 (a ~)@ #vb.... @AVE'A,@ $am,$ #vb.#... @aveá@ (a) v. tr. V.... @a ave'a@ vb., ind. ... @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
purta	purta	No synsets found	@PURT'A,@ $port,$ #vb.# I. @1.@ #Tranz.# A lua, a ridica, a ține pe cineva sau ceva în mână, în brațe etc. pentru a-l transporta în altă parte; a duce. * #Expr.# $A purta pe cineva pe palme$ = a arăta cuiva o grijă deosebită, a răsfăța pe cineva. $A purta$ (pe cineva) $pe degete$ = a dispune de cineva după bunul său plac. (#Înv.#) $A purta arma$ = a aduce arma în poziția regulamentară de salut. ** A trece, a transmite ceva (dintr-o mână într-alta, din mână în mână, de la unul la altul) * #Expr.# $A purta vorbe$ (sau $minciuni)$ = a cleveti, a bârfi. (Despre vehicule) A transporta, a căra. (Despre animale) A trage după sine. @2.@ #Tranz.# A duce dintr-o parte în alta, dintr-un loc în altul sau într-un anumit loc; a conduce (îndrumând, călăuzind, dirijând); a însoți. ** (#Înv.# și #pop.#) A induce în eroare; a amăgi, a păcăli. * #Expr.# $A purta$ (pe cineva) $cu vorba$ = a face promisiuni fără a-și ține cuvântul (pentru a obține un răgaz); a tărăgăna. (#Pop.#) A mânui o unealtă. @3.@ #Tranz.# A-și duce sarcina, a avea făt în pântece. #Fig.# A suporta, a suferi, a răbda. @4.@ #Refl.# (#Reg.#) A umbla (de colo până colo), a circula, a merge. @5.@ #Tranz.# A mișca încoace și încolo corpul sau o parte a corpului; a umbla sau a-și ține corpul într-o anumită poziție. A face să se miște de colo până colo; a agita, a plimba dintr-o parte în alta. @6.@ #Tranz.# A avea, a poseda, a deține; a conține, a ascunde. A avea anumite sentimente, atitudini; a nutri. * #Loc. vb.# $A purta dușmănie$ (sau $pică)$ = a dușmăni. $A purta interes$ = a se interesa de... (#Reg.#) $A purta frică de...$ = a se teme de... @7.@ #Tranz.# A avea, a moșteni sau a transmite un nume. @8.@ #Tranz.# A avea, a ține asupra sa (pentru a se folosi la nevoie). @9.@ #Tranz.# A pune pe sine un obiect de îmbrăcăminte, o podoabă etc., a fi îmbrăcat, încălțat sau împodobit cu..., a folosi un anumit obiect de îmbrăcăminte sau de încălțăminte. * #Loc. adj.# $De purtat$ = care servește ca îmbrăcăminte (de fiecare zi). * #Expr.# $A purta doliu$ = a umbla îmbrăcat în negru (în semn de doliu) sau cu un semn negru de doliu pe îmbrăcăminte. ** A avea ceva pe sine (de la natură sau datorită obiceiului, a modei etc.) $Poartă un coc monumental.$ * #Expr.# (#Fam.#) $A purta coarne$ = (despre bărbați) a fi înșelat în căsnicie. (#Refl. impers.#) $Se poartă$ = e la modă, se obișnuiește, e modern. #Refl.# A se conforma unei anumite mode. #Tranz.# A aranja îmbrăcămintea, accesoriile de îmbrăcăminte, părul etc. într-un anumit fel. $Poartă părul peste cap.$ @10.@ #Tranz.# A suporta cheltuielile, grija cuiva; a întreține. * #Expr.# $A purta de grijă cuiva$ = a îngriji. $A purta grija cuiva$ = a fi îngrijorat din cauza cuiva. @11.@ #Tranz.# A deține o funcție, un post, un titlu. * #Expr.# $A purta răspunderea$ = a fi răspunzător. @12.@ #Tranz.# A întreține, a duce, a susține. * #Loc. vb.# $A purta (o) discuție$ = a discuta. $A purta (o) conversație$ = a conversa. $A purta lupte$ (sau $război)$ = a se lupta, a se război. @13.@ #Tranz.# (Despre obiecte) A avea imprimat, gravat etc. un semn distinctiv. @14.@ #Refl.# A se comporta, a se manifesta (într-un anumit fel). - #Lat.# @portare.@ @PURT'A@ vb. @1.@ v.... @PURT'A@ vb. v. $apu... @purt'a@ vb., ind. p... @A PURT'A port@ $tra... @A SE PURT'A mă port... @purt'a (p'ort, purt... @a (se) purt'a@ vb.,... @purt'a@ @(a ~)@ #vb... @purtà@ v. @1.@ a su...
ploaie	ploaie	No synsets found	@PLO'AIE,@ $ploi,$ #s. f.# @1.@ Precipitație atmosferică sub formă de picături de apă provenite din condensarea vaporilor din atmosferă. * #Loc. adv.# $Pe ploaie$ = în timp ce plouă. $În$ (sau $sub) ploaie$ = în bătaia ploii. * #Expr.# (#Fam.#) $Apă de ploaie,$ se zice despre o afirmație lipsită de conținut și de temei, despre o acțiune neserioasă etc. (#Fam.#) $A(-și$ sau $a-i) aranja ploile$ = a(-și) pregăti terenul, a(-și) face atmosferă favorabilă, a(-și) rezolva treburile, afacerile. $A se lumina a ploaie$ = (despre cer, văzduh) a căpăta o lumină difuză care anunță venirea ploii. Picătură de ploaie (@1@). #P. anal.# Ceea ce vine (sau cade) în cantitate mare, ceea ce se revarsă, ceea ce este abundent. $O ploaie de săgeți.$ * (#Astron.#) $Ploaie de stele$ = abundență de stele căzătoare venind din aceeași parte a cerului. @2.@ Alice mărunte pentru vânat păsări și animale mici. [#Pr.#: $ploa-ie$] - #Lat.# @*plovia@ (= $pluvia).$ @plo'aie@ s. f., art... @PLO'AIE ploi@ $f.$ ... @plo'aie@ s. f., art... @ploáĭe@ f., pl. $oĭ... @plo'aie@ #s. f.#, #... @ploaie@ f. @1.@ apă... @PLO'AIE,@ $ploi,$ #... @PLO'AIE,@ $ploi,$ #... @PLOAIE. $Subst.$@ P...
,	,	No synsets found	@£,@ simbol pentru l... @\$,@ simbol pentru ...
care	care	No synsets found	@C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@ @C'ARE@ conj. v. $cu... @C'ARE@ pron. v. $ci... @C'ARE@ pron., adj. ... @c'are@ adj. m., g.-... @c'are@ pr. m., g. (... @C'ARE^1@ $pron. int... @C'ARE^2@ $pron. rel... care contine grupari... Care lucreaza fara s...
avea	avea	No synsets found	@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@ @AVE'A@ vb. @1.@ v. ... @ave'a@ vb., ind. pr... @A AVE'A am@ $tranz.... @ave'a (am, av'ut),@... @ave'a^2 (a ~)@ #vb.... @AVE'A,@ $am,$ #vb.#... @aveá@ (a) v. tr. V.... @a ave'a@ vb., ind. ... @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
uda	uda	No synsets found	@UD'A,@ $ud,$ #vb.# I. @1.@ #Tranz.# A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă sau cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (@1@), a umezi (@2@). * #Expr.# $A-și uda gura$ = a bea puțin, pentru a -și potoli setea. $A uda prânzul$ (sau $bucatele)$ = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (#Refl.#) $A i se uda ochii$ = a i se umple ochii de lacrimi. @2.@ #Tranz.# (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). @3.@ #Refl.# (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). - #Lat.# @udare.@ @UD'A@ vb. @1.@ v. $... @ud'a@ vb., ind. pre... @A UD'A ud@ $tranz.$... @A SE UD'A mă ud@ $i... @a (se) ud'a@ vb., i... @ud'a@ @(a ~)@ #vb.#... @udà@ v. a muia, a s... @UD'A,@ $ud,$ #vb.# ... @UD'A,@ $ud,$ #vb.# ...
pământ	pământ	No synsets found	@PĂM'ÂNT,@ (@3, 4, 5@) $pământuri,$ #s. n.# @1.@ Planetă a sistemului solar, locuită de oameni; $#p. ext.#$ oamenii care locuiesc pe această planetă. * #Expr.# $La capătul$ (sau $marginile) pământului$ = foarte departe. $De când (e lumea și) pământul$ sau $cât e lumea și pământul$ = @a)@ (de) totdeauna; @b)@ (în construcții negative) niciodată. $Ca de la cer la pământ,$ se spune pentru a arăta marea deosebire dintre două lucruri. @2.@ Scoarța globului terestru, partea de uscat a globului terestru; suprafața lui (împreună cu atmosfera) pe care trăiesc oamenii și alte vietăți; sol. * #Loc. adv.# $Ca pământul$ = @a)@ cu desăvârșire, de tot; @b)@ profund, greu; @c)@ (în construcții negative) deloc, în nici un fel. * #Loc. adj. și adv.# $În$ (sau $la) pământ$ = (aplecat) în jos (de teamă, de emoție, din modestie etc.). $La pământ$ = @a)@ întins, culcat pe jos; $#p. ext.#$ (despre oameni) deprimat, învins; @b)@ (în formule de comandă) culcă-te! * #Expr.# $A lăsa toate la$ (sau $în) pământ$ = a lăsa baltă, la voia întâmplării; a abandona. $Parcă l-a înghițit pământul$ (sau $a intrat în pământ)$ = a dispărut, s-a făcut nevăzut. $A-i veni cuiva să intre în pământ,$ se spune când cineva se simte foarte rușinat și ar vrea să nu mai dea ochii cu oamenii. $A ieși$ (sau $a apărea) ca din pământ$ = a se ivi deodată, pe neașteptate, brusc. $A (nu) fi (cu picioarele) pe pământ$ = a (nu) avea simțul realității. $A nu-l mai ține$ (sau $a nu-l mai încăpea) nici pământul (de...)$ = a simți o emoție puternică. $A nu-l mai încăpea$ (pe cineva) $pământul$ = a fi mândru, încrezut. $A nu-l primi$ (pe cineva) $nici pământul$ = a fi un ticălos. $A nu-l (mai) răbda$ (sau $ține$ pe cineva) $pământul,$ se zice (mai ales în imprecații) despre un om rău. $A șterge$ (sau $a stinge, a face să piară) de pe fața pământului$ sau $a (se) face una cu pământul$ (sau $o apă și un pământ)$ = a (se) distruge, a (se) nimici. $A scoate$ (sau $a aduce) din pământ$ (sau $din fundul pământului)$ = a procura ceva foarte greu de obținut, cu orice preț. $Din pământ, din iarbă verde$ = cu orice preț, cu orice efort, neapărat. $Doarme și pământul sub om$ = e liniște, tăcere desăvârșită. @3.@ Materie din care e alcătuită partea solidă a globului terestru și care este formată dintr-un amestec de granule minerale, provenite din dezagregarea rocilor, și din granule organice, provenite din descompunerea substanțelor organice vegetale sau animale. * $Pământ activ$ (sau $decolorat)$ = material natural pământos, asemănător argilei, care are proprietatea de a absorbi și reține substanțe colorate din uleiuri animale, vegetale și minerale. (Și în sintagma $pământ galben)$ Lut. $Pământuri rare$ = grup de oxizi ai unor elemente chimice rare, asemănătoare din punctul de vedere al proprietăților lor chimice. @4.@ Întindere de uscat; continent. ** Întindere de teren (cultivabil). * #Expr.# $Sărac lipit pământului$ = foarte sărac. @5.@ Teritoriu, regiune, ținut; $#p. ext.#$ țară, patrie. * $Obiceiul pământului$ = sumă de norme necodificate, stabilite de practica îndelungată a vieții, transmise urmașilor prin tradiție; $#p. ext.#$ obicei păstrat din vechime, caracteristic unei țări, unei regiuni. - #Lat.# @pavimentum.@ @PĂMÂNT@ s. @1.@ v. ... @pământ@ s. n., (mat... @PĂMÂNT ~uri@ $n.$ 1... pământ înmuiat pus intre vergele pentru pereții caselor @*Păm'ânt@ (planetă)... @păm'ânt@ s. n., pl.... @păm'ânt@ #s. n.#, (... @pământ@ n. @1.@ pla... @PĂM'ÂNT,@ (@3, 4, 5...
unde	unde	No synsets found	@'UNDE@ #adv.#, #conj.# @I.@ #Adv.# @1.@ (Interogativ) În ce loc? în care parte? $Unde este?$ (Precedat de #prep.# "de") De la cine? din ce loc? $De unde știți voi?$ La ce? la cine? $Unde te gândești?$ (În #loc. adv.#) $Unde și unde$ = din loc în loc, ici și colo. (În #expr.#) $A (nu) avea de unde$ = a (nu) fi în stare, a (nu) avea posibilitatea să... $Ia, dacă ai de unde,$ se spune pentru a arăta că ceva lipsește, nu se găsește. @2.@ Deodată, numai ce. @3.@ (Exprimă o negație) $Unde se mai gândeau ele la copilărie?$ * #Expr.# $De unde (și) până unde?$ = cum și în ce fel? în ce împrejurări? în ce chip? $(Da) de unde!$ = imposibil! cu neputință! @II.@ #Conj.# @1.@ (Introduce o propoziție circumstanțială de loc) În locul în care, încotro. $Să se ducă unde știe.$ * (Cu nuanță temporală) $Să-ți dau două mere, unde te oprești să le mănânci?$ @2.@ (Introduce o propoziție atributivă) În care. $E un punct însă unde drumul nostru se bifurcă.$ @3.@ (Introduce o propoziție completivă) $Știe unde este parcul.$ @4.@ (#Pop.#; introduce o propoziție circumstanțială de timp) Când, în momentul în care. @5.@ (#Pop.#; introduce o propoziție circumstanțială de cauză) Pentru că, din cauză că, deoarece. @6.@ (Precedat de #prep.# "de", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși. $A adus 10 cărți, de unde făgăduise 12.$ @7.@ (Condițional; în #expr.#) $De unde nu$ = dacă nu, în cazul când. - #Lat.# @unde.@ @'UNDE@ adv., conj. ... @'UNDE@ conj. v. $da... @'unde@ adv., conjcț... @'UNDE^1@ $adv.$ 1) ... @'UNDE^2@ $conj.$ 1)... unde care se creaza ... unde te duci ma?? unde stai,domiciliu,... @'unde@ #adv.# - @1....
avea	avea	No synsets found	@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@ @AVE'A@ vb. @1.@ v. ... @ave'a@ vb., ind. pr... @A AVE'A am@ $tranz.... @ave'a (am, av'ut),@... @ave'a^2 (a ~)@ #vb.... @AVE'A,@ $am,$ #vb.#... @aveá@ (a) v. tr. V.... @a ave'a@ vb., ind. ... @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
fi	fi	No synsets found	@FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, fui, fire@ (= $fieri).$ @A fi@ ≠ a lipsi... @FI@ vb. @1.@ v. $tr... @fi@ vb., ind. prez.... @A FI sunt@ $intranz... @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ... @fi (sunt, fost),@ #... @fi@ și (est, pop.) ... @a fi@ vb., ind. pre... @fi^1@ (literă grece...
planta	planta	No synsets found	@PLANT'A,@ $plantez,$ #vb.# I. #Tranz.# @1.@ A înfige în pământ puieți, răsaduri etc. pentru a se dezvolta; a acoperi un teren cu puieți, răsaduri etc.; a sădi. @2.@ A fixa în pământ un stâlp, un par etc. * #Expr.# (#Refl.#) $A se planta în fața cuiva$ = a se opri în mod inoportun sau ostentativ în față cuiva. @3.@ A îngropa mine pe o porțiune de teren; a mina. - Din #fr.# @planter,@ #lat.# @plantare.@ @PLANT'A@ vb. a pune... @plant'a@ vb., ind. ... @A PLANT'A ~'ez@ $tr... planta... @PLANT'A@ $#vb.# I. ... @PLANT'A@ $#vb.#$ I.... planta erbacee cu flori mici,galbene planta unicorna din familia felinelor. Planta perena , cu mici flori care au forma de clopotel ; aceasta floare inflorete primavara , cand debea se topeste zapada.
sămânță	sămânță	No synsets found	@SĂM'ÂNȚĂ,@ $semințe,$ #s. f.# @1.@ Parte a plantelor superioare (închisă în fruct) care conține embrionul și din care, în condiții prielnice, se poate dezvolta o nouă plantă; $#p. gener.#$ orice parte a plantei care se seamănă. * #Loc. adj.# $De sămânță$ = păstrat și folosit pentru reproducere. * #Expr.# $Nici de sămânță$ = deloc, nimic. #Fig.# Cantitate mică din ceva; bob, strop, fărâmă. (La #pl.#) Grăunțe germinative întrebuințate în alimentație, în medicină, în industrie etc. $Semințe de floarea-soarelui.$ @2.@ (#Pop.#) Nume dat ouălor unor insecte. @3.@ (#Pop.#) Produs al glandelor de reproducere ale animalelor și oamenilor, din care se dezvoltă fătul. * #Loc. adj.# $Bun de sămânță$ = prolific. * #Loc. adj. și adv.# $De sămânță$ = pentru prăsilă. @4.@ (#Înv.#) Progenitură, urmaș, descendent. @5.@ Specie, gen, fel, soi. Viță, neam, seminție. @6.@ #Fig.# Element din care se dezvoltă ceva; germen. Cauză, pretext, motiv. * #Expr.# $Sămânță de vorbă$ = prilej, ocazie, subiect de discuție, de ceartă. $A avea sămânță de vorbă$ = a avea poftă de vorbă, a fi dispus la flecăreală. - #Lat.# #pop.# @sementia.@ @SĂMÂNȚĂ@ s. @1.@ (r... @SĂMÂNȚĂ@ s. v. $cat... @sămânță@ s. f., g.-... @SĂMÂNȚĂ sem'ințe@ $... @săm'ânță@ s. f., g.... @săm'ânță@ #s. f.#, ... @SĂM'ÂNȚĂ,@ $semințe... @sămânță@ - 1. parte... @sămânță@, semințe $...
din	din	No synsets found	@DIN@ #prep.# @I.@ (Cu sens local) @1.@ (Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva, unde se întâmplă ceva) $Oglinda din perete.$ @2.@ (Introduce un complement care arată punctul de plecare) $A ieșit din casă.$ ** (În corelație cu #prep.# "în", arată succesiunea în spațiu de la un loc la altul de același fel) $Sărea din piatră în piatră.$ @3.@ (Introduce un complement sau un atribut care arată originea, proveniența) $Medicament extras din plante.$ * $Din jos de...$ = mai jos de...; dincolo de... $Din sus de...$ = mai sus de... @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ (Introduce un complement care arată momentul existenței, timpul când se petrece o acțiune) $Îl striga din mers.$ @2.@ (Introduce un complement care indică punctul de plecare în timp) $Din tinerețe.$ @III.@ (Cu sens partitiv) Dintre. $Într-una din zile.$ @IV.@ (Introduce un complement de cauză) $A greșit din neglijență.$ @##V.##@ (Introduce un complement de mod) $Povestește din amintire.$ @VI.@ (Introduce un complement instrumental) $Bate din palme.$ @VII.@ (Construcția prepozițională indică materia din care este făcut un lucru) $Mămăligă din făină necernută.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri, al unei schimbări) $Ei fac din noapte zi.$ @IX.@ (#Pop.#; introduce un complement de relație) În ce privește, în privința. $Din glume îi întrece pe toți.$ - @De^4@ + @în.@ @Din@ ≠ în... @DIN@ prep. @1.@ (lo... @din@ prep.... @DIN@ $prep.$ 1) $(e... din punct de vedere ... Din grecescul orgao ... [din csúcs = culme, ... [din ce sursa? si re... din greaca laur,frun...
care	care	No synsets found	@C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@ @C'ARE@ conj. v. $cu... @C'ARE@ pron. v. $ci... @C'ARE@ pron., adj. ... @c'are@ adj. m., g.-... @c'are@ pr. m., g. (... @C'ARE^1@ $pron. int... @C'ARE^2@ $pron. rel... care contine grupari... Care lucreaza fara s...
avea	avea	No synsets found	@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@ @AVE'A@ vb. @1.@ v. ... @ave'a@ vb., ind. pr... @A AVE'A am@ $tranz.... @ave'a (am, av'ut),@... @ave'a^2 (a ~)@ #vb.... @AVE'A,@ $am,$ #vb.#... @aveá@ (a) v. tr. V.... @a ave'a@ vb., ind. ... @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
crește	crește	No synsets found	@CR'EȘTE,@ $cresc,$ #vb.# III. @1.@ #Intranz.# (Despre oameni, animale și plante sau despre părți ale lor) A se mări treptat, a deveni mai mare ca rezultat al proceselor vitale din organism; a se dezvolta. * #Expr.# $Să crești mare!$ formulă de salut sau de mulțumire, adresată de obicei unui copil. $A crește văzând cu ochii$ = a crește neobișnuit de repede. (Despre anumite părți ale corpului) A se reface, a se regenera. #Fig.# (Despre oameni) A-și ridica nivelul profesional, cultural, etc.; a evolua. @2.@ #Intranz.# A-și petrece copilăria, a trăi primii ani din viață (într-un loc). @3.@ #Tranz.# A îngriji, a educa (un copil). A prăsi, a înmulți, a îngriji animale sau păsări. (Rar) A cultiva plante. @4.@ #Intranz.# A se mări, a spori (ca număr, volum, intensitate, durată etc.). * #Expr.# $A crește inima (în piept)$ sau $a-i crește$ (cuiva) $inima$ (sau $sufletul),$ se spune când cineva simte o bucurie, o mulțumire deosebită. ** #Fig.# (Despre corpuri în mișcare) A se vedea din ce în ce mai mare (pe măsură ce se apropie). @5.@ #Intranz.# (Despre aluat) A se umfla, a se ridica prin dospire. @6.@ #Intranz.# (Despre ape) A-și mări volumul, a se umfla. [#Perf. s.# $cresc'ui,$ #part.# $cresc'ut$] - #Lat.# @crescere.@ @A crește@ ≠ a descr... @CR'EȘTE@ vb. @1.@ a... @CR'EȘTE@ vb. v. $av... @cr'ește@ vb., ind. ... @A CR'EȘTE cresc 1.@... @cr'ește (cresc, cre... @a cr'ește@ vb., ind... @cr'ește@ @(a ~)@ #v... @crește@ v. @1.@ a s...
stejar	stejar	No synsets found	@STEJ'AR,@ $stejari,$ #s. m.# (La #pl.#) Gen de arbori înalți cu tulpina dreaptă, cu coroana largă, cu frunzele adânc crestate, cu florile dispuse în amenți, cu lemnul rezistent și dur, al căror fruct este ghinda $(Quercus);$ (și la #sg.#) arbore din acest ##gen.## ** Lemnul arborelui descris mai sus. - #Cf.# #bg.# %stežer.% @STEJ'AR@ s. $(BOT.)... @stej'ar@ s. m., pl.... @STEJ'AR ~i@ $m.$ 1)... @stej'ar (-ri),@ #s.... @stej'ar@ s. m., pl.... @stej'ar@ #s. m.#, #... @stejar@ m. @1.@ arb... @stejár@ m. (sîrb. $... @STEJ'AR,@ $stejari,...
,	,	No synsets found	@£,@ simbol pentru l... @\$,@ simbol pentru ...
din	din	No synsets found	@DIN@ #prep.# @I.@ (Cu sens local) @1.@ (Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva, unde se întâmplă ceva) $Oglinda din perete.$ @2.@ (Introduce un complement care arată punctul de plecare) $A ieșit din casă.$ ** (În corelație cu #prep.# "în", arată succesiunea în spațiu de la un loc la altul de același fel) $Sărea din piatră în piatră.$ @3.@ (Introduce un complement sau un atribut care arată originea, proveniența) $Medicament extras din plante.$ * $Din jos de...$ = mai jos de...; dincolo de... $Din sus de...$ = mai sus de... @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ (Introduce un complement care arată momentul existenței, timpul când se petrece o acțiune) $Îl striga din mers.$ @2.@ (Introduce un complement care indică punctul de plecare în timp) $Din tinerețe.$ @III.@ (Cu sens partitiv) Dintre. $Într-una din zile.$ @IV.@ (Introduce un complement de cauză) $A greșit din neglijență.$ @##V.##@ (Introduce un complement de mod) $Povestește din amintire.$ @VI.@ (Introduce un complement instrumental) $Bate din palme.$ @VII.@ (Construcția prepozițională indică materia din care este făcut un lucru) $Mămăligă din făină necernută.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri, al unei schimbări) $Ei fac din noapte zi.$ @IX.@ (#Pop.#; introduce un complement de relație) În ce privește, în privința. $Din glume îi întrece pe toți.$ - @De^4@ + @în.@ @Din@ ≠ în... @DIN@ prep. @1.@ (lo... @din@ prep.... @DIN@ $prep.$ 1) $(e... din punct de vedere ... Din grecescul orgao ... [din csúcs = culme, ... [din ce sursa? si re... din greaca laur,frun...
care	care	No synsets found	@C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@ @C'ARE@ conj. v. $cu... @C'ARE@ pron. v. $ci... @C'ARE@ pron., adj. ... @c'are@ adj. m., g.-... @c'are@ pr. m., g. (... @C'ARE^1@ $pron. int... @C'ARE^2@ $pron. rel... care contine grupari... Care lucreaza fara s...
avea	avea	No synsets found	@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@ @AVE'A@ vb. @1.@ v. ... @ave'a@ vb., ind. pr... @A AVE'A am@ $tranz.... @ave'a (am, av'ut),@... @ave'a^2 (a ~)@ #vb.... @AVE'A,@ $am,$ #vb.#... @aveá@ (a) v. tr. V.... @a ave'a@ vb., ind. ... @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
face	face	No synsets found	@F'ACE,@ $fac,$ #vb.# III. @A.@ #Tranz.# @I. 1.@ A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. $Face un gard.$ ** A procura un obiect, dispunând confecționarea lui de către altcineva. $Își face pantofi.$ @2.@ A construi, a clădi; a ridica, a așeza. $Face o casă. Face fânul stoguri.$ @3.@ A găti, a prepara, a pregăti un aliment, o mâncare. @4.@ A compune, a scrie, a crea o operă literară; a executa, a realiza o operă artistică. @5.@ A stabili o lege, o convenție, o înțelegere. @6.@ A câștiga, a agonisi, a strânge bani, avere. @7.@ A pregăti ceva într-un anumit scop. $Își face bagajele.$ * #Expr.# $A face focul$ = a ațâța, a aprinde focul. ** A aranja (părul, sprâncenele, buzele, unghiile etc.). @II. 1.@ (Despre femei) A naște. * #Expr.# (#Pop.# și #fam.#) $De când l-a făcut mă-sa$ sau $de când mă-sa l-a făcut$ = de când s-a născut, dintotdeauna. (Despre soți) A procrea. (Despre mamifere) A făta. (Despre păsări) A oua. @2.@ (Despre pomi) A produce, a da roade; (despre plante) a scoate, a da muguri, frunze, flori etc. @3.@ (Despre ființe și plante) A căpăta, a dobândi; a-i apărea. $A făcut o bătătură.$ A se îmbolnăvi de... $A făcut scarlatină.$ @4.@ (În #expr.#) $A face ochi$ = @a)@ (despre puii unor animale) a putea deschide ochii (la câteva zile după naștere); @b)@ (#fam.#, despre oameni) a se trezi, a se scula din somn. $A face burtă$ (sau) $pântece$ = a se îngrășa. $A face genunchi$ = (despre pantaloni) a se deforma (de multă purtare) în dreptul genunchilor. @III. 1.@ A întocmi, a potrivi lucrurile astfel ca să...; a da cuiva posibilitatea de a... $Ce-a făcut, ce-a dres, că a reușit...$ @2.@ A determina, a convinge. $Nu l-au putut face să se însoare.$ @3.@ A obliga, a sili, a constrânge, a pune pe cineva să... $Nu mă face să plec.$ @4.@ A predispune la ceva; a îndemna. $Timpul urât îl face trist.$ @IV. 1.@ A determina sau a ajuta pe cineva sau ceva să-și schimbe starea inițială, să ajungă într-o anumită situație. $L-a făcut om.$ * #Expr.# $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) bine$ (sau $sănătos)$ = a (se) însănătoși, a (se) vindeca. @2.@ A preface, a schimba, a transforma în... $Faceți din piatră aur.$ * #Expr.# $A face din țânțar armăsar$ = a exagera mult. $A face$ (cuiva) $coastele pântece$ (sau $spinarea cobză)$ = a bate (pe cineva) tare. $A face noaptea$ (sau $din noapte) zi$ = a nu dormi, a rămâne treaz toată noaptea. $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) praf$ = a (se) distruge, a (se) nimici. @3.@ A zice, a spune (despre cineva sau cuiva) că este..., a califica; a învinui, a acuza pe cineva de... $L-a făcut măgar.$ * #Expr.# $A face$ (pe cineva) $cum îi vine la gură$ = a ocărî sau a certa (pe cineva) rău, fără a-și alege cuvintele, a batjocori (pe cineva). $A face$ (pe cineva) $cu ou și cu oțet$ #v.# $oțet.$ @##V.## 1.@ A săvârși, a făptui, a comite. $A făcut o eroare.$ * #Expr.# $Face ce face și...$ = încearcă prin toate mijloacele și izbutește să...; nu știu cum procedează că...; vorba e că... $A nu avea ce face$ (sau $ce să facă)$ = @a)@ a nu avea o ocupație; @b)@ a nu-i rămâne cuiva nimic de schimbat într-o situație, a nu avea posibilitatea să se împotrivească, să obiecteze, să ajute cu ceva; a nu avea încotro; @c)@ se spune despre cineva (sau cuiva) care comite sau este pe punctul să comită o imprudență, o prostie, o gafă. $A nu avea ce face cu...$ = a nu avea (nici o) nevoie de..., a nu-i trebui; a nu-i folosi, a nu-i servi la nimic. $Ce (mai) faci?$ = cum îți merge? cum o (mai) duci? $A face totul$ sau $a face tot posibilul$ (sau $în toate chipurile, posibilul și imposibilul) să$ (sau $ca să)$ = a depune toate eforturile (pentru a realiza ceva). (Exprimând surpriza neplăcută și purtând accentul în frază) $Ce face?!$ = cum?! cum se poate (una ca asta)? $Ce (tot) faci$ (sau $ce ai făcut de)...?$ = ce ți s-a întâmplat că...? care e cauza că...? $Ce-i de făcut$ (cu cineva sau cu ceva)? = cum să se procedeze (cu cineva sau cu ceva)? $N-am făcut nimic$ = @a)@ nu am realizat nimic, nu m-am ales cu nimic; @b)@ nu sunt vinovat, nu am comis ceea ce mi se impută. $Văzând și făcând$ = procedând conform situației, împrejurărilor, fără un plan dinainte stabilit. $A avea a$ (sau $de-a) face cu cineva$ (sau $cu ceva)$ = @a)@ a avea ceva comun cu cineva (sau cu ceva), a exista anumite relații între...; @b)@ a o păți, a suporta consecințele faptelor sale. $Ce are a face?$ = ce legătură este (între un lucru și altul)? ce interesează? și ce-i cu asta? $N-are a face!$ = nu interesează! n-are importanță! (#Refl.#) $S-a făcut!$ = ne-am înțeles! s-a aranjat! Fii fără grijă! @2.@ A provoca, a da naștere la..., a cauza, a pricinui. $A făcut o încurcătură$ * #Expr.# $Nu face nimic!$ = (formulă de politețe cu care se răspunde celui ce-și cere scuze pentru un neajuns sau o supărare pricinuită fără voie) nu are nici o importanță! $A i-o face (bună$ sau $lată$ sau $cu vârf)$ sau $a-i face$ (cuiva) $una (și bună)$ = a-i pricinui cuiva un rău, un neajuns. $A(-și) face inimă rea$ (sau $sânge rău)$ = a (se) supăra, a (se) consuma. $A-și face gânduri$ (sau $griji)$ = a se îngrijora. ** A arăta, a manifesta, a acorda. $I-a făcut toate onorurile.$ @3.@ A aduce la îndeplinire; a realiza, a îndeplini, a împlini. $Și-a făcut datoria.$ * #Expr.# $A face (un) târg$ (sau $târgul)$ = a cădea de acord, a încheia o tranzacție (comercială). A juca (un meci). @4.@ A exercita, a practica o meserie. $Face avocatură.$ A studia, a urma un curs sau o formă de învățământ. $Face medicina.$ @5.@ (Cu complementul "semn") A atrage cuiva atenția printr-un gest; a da cuiva să înțeleagă ceva printr-un semn. (Cu elipsa complementului) $Face din cap că a înțeles.$ * #Expr.# $A face$ (cuiva) $cu degetul$ = a amenința (pe cineva) cu degetul arătător. $A face$ (cuiva) $cu ochiul$ = @a)@ a face (cuiva) un semn simbolic (închizând și deschizând un ochi); @b)@ a atrage, a îmbia. @6.@ A parcurge, a străbate un drum sau o distanță. $A făcut 2 kilometri.$ @7.@ A petrece, a parcurge un interval de timp. $Cu el și-a făcut veacul.$ @B.@ #Intranz.# @I. 1.@ A proceda; a acționa; a se comporta. $Fă cum știi.$ #Refl.# (În construcții interogative) A se descurca într-un anumit fel. $Ce se face acum?$ @2.@ A-i merge cuiva bine (sau rău), a o duce bine (sau rău). @3.@ (În superstiții, determinat prin "a bine", "a rău", "a ploaie" etc.) A prevesti, a cobi. $Porcul face a ploaie.$ @4.@ (#Pop.#; în superstiții) A vrăji, a fermeca; a descânta. $I-a făcut de boală.$ @II. 1.@ A valora, a prețui; a costa. $Cât fac pantofii?$ @2.@ (La #pers.# 3; cu valoare impersonală) A fi vrednic (de a...), a merita (să...). $Scump, dar face!$ @3.@ (#Fam.#; în #expr.#) $Nu face pentru...$ = @a)@ nu e potrivit, nu corespunde pentru...; @b)@ nu e de prestigiul cuiva, nu cadrează cu... @III. 1.@ A se îndrepta, a merge, a porni (către sau spre...); a o coti (spre...). $Am făcut la dreapta.$ #Refl.# (#Fam.#) A se abate, a se duce (sau a veni), a se apropia. $Fă-te încoace!$ @2.@ A zice, a spune. $Am să te cert, făcea el.$ @C.@ #Refl.# @I. 1.@ (despre zi, noapte, întuneric etc.) A se produce, a se ivi, a se lăsa. * #Expr.# $A i se face$ (cuiva) $negru$ (sau $roșu$ etc.) $înaintea ochilor$ = a nu mai vedea, a i se face rău (din cauza supărării, a mâniei); a se supăra, a se mânia foarte tare. #Impers.# (#Pop.#) A i se părea cuiva că vede sau că aude ceva sau pe cineva (în vis sau în imaginație). $Se făcea că vede un palat.$ @2.@ (despre drumuri, văi etc.) A se desfășura, a se deschide (înaintea ochilor). $Se făcea o vale lungă.$ @3.@ (despre senzații sau sentimente; construit cu dativul pronumelui) A se naște, a se produce (în cineva) deodată, a fi cuprins de... $I s-a făcut frică.$ A fi cuprins de o dorință nestăpânită pentru ceva, a simți dorul de... $I s-a făcut de ducă.$ @4.@ (#Pop.#) A se întâmpla. $Ce s-a făcut cu el?$ * #Expr.# $Ce s-a făcut$ (cineva)? = ce a devenit? cum s-a descurcat? $Cum se face că...$ (sau $de...$)$?$ = cum e posibil ca...? @II. 1.@ A ajunge, a deveni. $Copilul s-a făcut mare.$ * #Loc. vb.# $A se face galben$ = a se îngălbeni. $A se face vânăt$ = a se învineți. $A se face roșu$ = a se înroși, a se îmbujora. * #Expr.# $A se face stăpân pe ceva$ = a lua un lucru în stăpânire cu forța sau fără a-i aparține. $A se face în două$ = (despre drumuri, rețele etc.) a se bifurca, a se despărți, a se ramifica. A ajunge la numărul de..., la un total de... $Ceata se face de două sute de oșteni.$ A îmbrățișa cariera de..., a deveni. $Se face muncitor metalurgist.$ #Intranz.# A îndeplini o treabă sau o funcție ocazională. (Determinat prin "la loc", "din nou", "iarăși" etc.) A redeveni. $S-a făcut din nou om.$ @2.@ A se preface, a simula. $Se face că pleacă.$ ** #Intranz.# A-și lua înfățișarea de..., a se arăta, a-și da aere de... $Face pe nevinovata.$ - #Lat.# @facere.@ @A (se) face@ ≠ a (s... @A face@ ≠ a strica... @F'ACE@ vb. @1.@ v. ... @f'ace@ vb., ind. pr... @A F'ACE fac 1.@ $tr... @A SE F'ACE mă fac@ ... @f'ace (f'ac, făc'ut... @face,@ $fac #vb.#$ ... @a f'ace@ vb., ind. ...
tâmplar	tâmplar	No synsets found	@TÂMPL'AR,@ $tâmplari,$ #s. m.# Meseriaș, muncitor care face mobile și alte obiecte din lemn; stoler. - @Tâmplă^2@ + #suf.# $-ar.$ @TÂMPL'AR@ s. (înv. ... @tâmpl'ar@ s. m., pl... @TÂMPL'AR ~i@ $m.$ M... @tâmpl'ar@ s. m., pl... @tâmpl'ar@ #s. m.#, ... @tâmplar@ m. meșter ... @TÂMPL'AR,@ $tâmplar... @tâmpl'ar@ - meseria... @$tâmpl'ar$@ $#sm#$ ...
sertar	sertar	No synsets found	@SERT'AR,@ $sertare,$ #s. n.# @1.@ Parte a unei mobile (birou, scrin etc.) în formă de cutie, care se poate trage în afară. @2.@ Organ de mașină care, prin deplasările sale, permite intrarea și ieșirea agentului motor (abur, aer comprimat etc.) în și din cilindrul unui motor. ** Element în formă de placă folosit la construcția unor robinete pe care le închide și le deschide, deplasându-se într-o mișcare de translație în lungul axei lui; vană. [#Var.#: @salt'ar@ #s. n.#] - Din #ngr.# @sirtári.@ @SERT'AR@ s. @1.@ (f... @sert'ar@ s. n., pl.... @SERT'AR ~e@ $n.$ 1)... @sert'ar (-re),@ #s.... @sertar,@ $sertare #... @sert'ar@ s. n., pl.... @sert'ar@ #s. n.#, #... @sertár@ n., pl. $e$... @sertar@ n. cutioară...
în	în	No synsets found	@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@ @ÎN@ intra-.... @ÎN@ prep. @1.@ (loc... @în@ prep.... @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex... În limbaj familiar d... În gastronomie, ragu... În gastronomie, prep... În unele hăituri de ... în unele zone, burui...
care	care	No synsets found	@C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@ @C'ARE@ conj. v. $cu... @C'ARE@ pron. v. $ci... @C'ARE@ pron., adj. ... @c'are@ adj. m., g.-... @c'are@ pr. m., g. (... @C'ARE^1@ $pron. int... @C'ARE^2@ $pron. rel... care contine grupari... Care lucreaza fara s...
fi	fi	No synsets found	@FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, fui, fire@ (= $fieri).$ @A fi@ ≠ a lipsi... @FI@ vb. @1.@ v. $tr... @fi@ vb., ind. prez.... @A FI sunt@ $intranz... @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ... @fi (sunt, fost),@ #... @fi@ și (est, pop.) ... @a fi@ vb., ind. pre... @fi^1@ (literă grece...
prezervativ	prezervativ	No synsets found	@PREZERVAT'IV,@ $prezervative,$ #s. n.# Remediu folosit pentru prevenirea unui rău. ** Mic tub elastic închis la un capăt, folosit de bărbați ca protector împotriva bolilor venerice sau ca mijloc anticoncepțional. - Din #fr.# @préservatif.@ @PREZERVAT'IV@ s. v.... @prezervat'iv@ s. n.... @PREZERVAT'IV ~e@ $n... @PREZERVAT'IV, -Ă@ $... @PREZERVAT'IV, -Ă@ I... @PREZERVATIV@ balon,... @prezervat'iv@ s. n.... @*prezervatív, -ă@ a... @prezervat'iv@ #s. n...
acela	acela	No synsets found	@AC'ELA, AC'EEA,@ $aceia, acelea,$ #pron. dem.#, #adj. dem.# (postpus) @1.@ #Pron. dem.# (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor) $Cine e acela?$ * #Loc. adj.# (#Reg.#) $Ca acela$ sau $ca aceea$ = puternic, însemnat; extraordinar. * #Loc. adv.# $De aceea$ = pentru acest (sau acel) motiv, din această cauză. $Drept aceea$ = prin urmare; deci. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceea$ = în plus. @2.@ #Adj. dem.# (postpus) Acel, acea. $Omul acela. Casa aceea.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $aceluia, aceleia,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $acelora.$ - #Var.#: (#Înv.#) @ac'el, ac'ea@ #pron. dem.#] - #Lat.# @*ecce-illu, ecce-illa.@ @AC'ELA@ pron. cela,... @ac'ela@ pr. m., adj... @AC'ELA ac'eea (ac'e... @AC'ELA^1, AC'EEA,@ ... @ACÉLA^1, ACÉEA,@ ad... @AC'ELA^2, AC'EEA,@ ... acela el... @ac'ela@ pron. m., a... @ac'ela@ #pr.# #m.#,...
găurit	găurit	No synsets found	@GĂUR'IT^1@ #s. n.# Găurire. [#Pr.#: $gă-u-$] - #V.# @găuri.@ @GĂUR'IT^2, -Ă,@ $găuriți, -te,$ #adj.# Care are una sau mai multe găuri, prevăzut cu una sau mai multe găuri; în care s-a făcut o gaură; care e plin de găuri; perforat^2, bortelit, bortit. ** Care s-a stricat, s-a degradat formând găuri. $Haină găurită.$ [#Pr.#: $gă-u-$] - #V.# @găuri.@ @GĂUR'IT@ adj. @1.@ ... @GĂUR'IT@ s. v. $gău... @găur'it@ s. n.... @găur'it@ s. n.... @găur'it@ adj. m., p... @găur'it@ $(gă-u-)$ ... @GĂUR'IT^1@ #s. n.# ... @GĂUR'IT^2, -Ă,@ $gă...
de	de	No synsets found	@DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.% @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee. @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee. @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@ @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.# @DE@ conj. @1.@ (con... @DE@ conj. v. $când,... @DE@ prep. @1.@ (ara... @DE@ pron. v. $care,... @de@ conjcț., prep.,...
el	el	No synsets found	@EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@ @EL@ pron. dânsul, d... @el@ pr. [pron. $iel... @EL ea (ei, ele)@ $p... El se sinucisese deoarece a avut o depresie. El se sinucisese deoarece a avut o depresie. @el@ [#pron.# $iel$]... @el (-ei),@ #pron.# ... el adereaza la idealuri el absolveste liceul la anul viitor
avea	avea	No synsets found	@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@ @AVE'A@ vb. @1.@ v. ... @ave'a@ vb., ind. pr... @A AVE'A am@ $tranz.... @ave'a (am, av'ut),@... @ave'a^2 (a ~)@ #vb.... @AVE'A,@ $am,$ #vb.#... @aveá@ (a) v. tr. V.... @a ave'a@ vb., ind. ... @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
folosi	folosi	No synsets found	@FOLOS'I,@ $folosesc,$ #vb.# IV. @1.@ #Tranz.# A face uz (de ceva); a utiliza, a întrebuința. * #Refl.# (Urmat de o determinare introdusă prin #prep.# "de") $Mă folosesc de dicționar.$ @2.@ #Intranz.# (Construit cu dativul) A fi de folos, a ajuta (cuiva); a servi. @3.@ #Refl.# A avea, a trage folos (din ceva); a profita (de ceva). - Din @folos.@ @A folosi@ ≠ a dăuna... @FOLOS'I@ vb. @1.@ v... @folos'i@ vb., ind. ... @A FOLOS'I ~'esc 1.@... @A SE FOLOS'I mă ~'e... @a (se) folos'i@ vb.... @folos'i@ @(a ~)@ #v... @folosì@ v. @1.@ a t... @FOLOS'I,@ $folosesc...
ma-ta	ma-ta	No synsets found
în	în	No synsets found	@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@ @ÎN@ intra-.... @ÎN@ prep. @1.@ (loc... @în@ prep.... @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex... În limbaj familiar d... În gastronomie, ragu... În gastronomie, prep... În unele hăituri de ... în unele zone, burui...
noaptea	noaptea	No synsets found	@Noaptea@ ≠ ziua... @NO'APTEA@ $adv.$ 1)... Noaptea dintre 31 de... $@no'aptea@ #av#$ #v... @noaptea, n$◼◼◼optat... @+no'aptea@ (în timp...
când	când	No synsets found	@CÂND@ #adv.#, #conj.# @I.@ #Adv.# (În propoziții interogative) În ce moment? în care perioadă de timp? $Când a sosit?$ * #Expr.# $Când și când$ sau $din când în când$ = câteodată, uneori. $Când..., când...$ = câteodată..., altă dată...; ba..., ba...; uneori..., alteori... @II.@ #Conj.# @1.@ (Introduce o propoziție temporală) @a)@ În momentul sau în vremea în care... $Când a văzut-o, s-a bucurat.$ @b)@ După ce. $Când i-a pierdut din ochi, s-a ridicat.$ @c)@ Înainte de (a)..., până (a) nu... $Parada începuse când a sosit.$ @d)@ Deși; în vreme ce. $Când altul s-ar bucura, tu ești nepăsător.$ @e)@ Și (deodată). $Au ajuns, când, ce să vezi?$ @2.@ (Introduce o propoziție atributivă în legătură cu noțiuni de timp) (În) care. $Acum e timpul când vin copiii.$ * #Expr.# $A (nu) avea când să...$ = a (nu) avea timpul material necesar să... @3.@ (Introduce o propoziție cauzală cu nuanță temporală) Fiindcă, deoarece, odată ce. $Când știa că trebuie să plece nu mai putea dormi.$ @4.@ (Introduce o propoziție condițională) Dacă, de. $Ce să spui când nu ai nimic de spus?$ * #Expr.# $Ca și când$ = parcă. @5.@ (Introduce o propoziție completivă directă) $Spune-mi când să vin.$ - #Lat.# @quando.@ @CÂND@ conj. @1.@ (t... @când@ adv., conjcț.... @CÂND^1@ $adv.$ 1) $... @CÂND^2@ $conj.$ 1) ... Când am să plec departe ... în lumină Nu vreau decât două lalele : Una roșie și alta galbenă În fiecare a 22 – a zi din lună . Atunci mă voi înălța pentru tine Precum curcubeul după o zi ploioasă Pe cerul senin de vară Și te voi învălui cu toată dragostea mea. Când se fut doi oameni atunci este sex... cand se simt foarte bine.. si fac ahha yea asa Când mergi la munte,... @când@ adv., conjcț.... @când@ #adv.#, #conj...
sine	sine	No synsets found	@S'INE@ #pron. refl.# (Forma accentuată de #acuz.# #pers.# 3 pentru toate genurile și numerele; uneori întărit prin "însuși") @1.@ (Precedat de #prep.# "pe" sau #înv.# "pre", având funcție de complement direct al unui verb reflexiv) $Numai pe sine nu se vede.$ @2.@ (Precedat de prepoziții, are funcție de atribut, de complement indirect sau de complement circumstanțial) $Păstrează totul pentru sine însăși.$ * #Expr.# $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția cuiva, prin propriile forțe; din proprie inițiativă. (Substantivat) $În sinea mea$ (sau $a ta$ etc.) = în propria conștiință, în gând. - #Lat.# @se@ (după $mine, tine).$ @s'ine@ pr. ac. acc.... @s'ine@ #pron.# - El... @s'ine@ pron. refl. ... @s'ine@ #pr.# #ac.# ... @síne@ ac. accentuat... @sine@ pr. servind d... @SINE@ #pron. refl.#... @S'INE@ #pron. refl.... @s'ine@ - pronume re...
avea	avea	No synsets found	@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@ @AVE'A@ vb. @1.@ v. ... @ave'a@ vb., ind. pr... @A AVE'A am@ $tranz.... @ave'a (am, av'ut),@... @ave'a^2 (a ~)@ #vb.... @AVE'A,@ $am,$ #vb.#... @aveá@ (a) v. tr. V.... @a ave'a@ vb., ind. ... @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
futut	futut	No synsets found	Futut în cur, labagi... @futut,- ă,@ $futuți... futut... futut... @$fut'ut^{1}@ #sn#$ ... @$fut'ut^{2}, ~ă$@ $...
cu	cu	No synsets found	@CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@ @Cu@ ≠ fără... @CU@ prep. @1.@ (mod... @cu@ prep.... @CU@ $prep.$ 1) $(in... cu doua capete ... cu valenta absoluta... Cu cel mult trei dif... Cu cel mult trei dif... cu audiență, care ar...
tac-tu	tac-tu	No synsets found	@t'ac-tu@ #v.# ◼◼◼@t...
!	!	No synsets found

Sentence #5994

Word Data