| avea |
avea |
No synsets found
|
@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
@AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
@ave'a@ vb., ind. pr...
@A AVE'A am@ $tranz....
@ave'a (am, av'ut),@...
@ave'a^2 (a ~)@ #vb....
@AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
@aveá@ (a) v. tr. V....
@a ave'a@ vb., ind. ...
@ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
|
| pe |
pe |
No synsets found
|
@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
@Pe@ ≠ sub...
@PE@ prep. @1.@ (loc...
@pe@ prep....
@PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
Pe internet se vorbe...
Pe lângă explicația ...
pe drept cuvant
pe drept cuvant
pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
|
| avea |
avea |
No synsets found
|
@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
@AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
@ave'a@ vb., ind. pr...
@A AVE'A am@ $tranz....
@ave'a (am, av'ut),@...
@ave'a^2 (a ~)@ #vb....
@AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
@aveá@ (a) v. tr. V....
@a ave'a@ vb., ind. ...
@ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
|
| ține |
ține |
No synsets found
|
@Ț'INE,@ $țin,$ #vb.# III. @I.@ #Tranz.# @1.@ A avea ceva în mână (sau în brațe etc.) și a nu lăsa să scape. * #Expr.# $A-i ține$ (cuiva) $lumânarea$ (sau $lumina)$ = @a)@ a fi naș cuiva la cununie; @b)@ a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieții cu o lumânare aprinsă în mână (după un vechi obicei creștin). $A-i ține$ (cuiva) $cununa$ = a fi naș (cuiva) la cununie. $A ține frânele țării$ (sau $împărăției$ etc.) = a conduce, a stăpâni, a guverna o țară etc. $A ține pe cineva$ (sau $ceva) în mână$ = a avea pe cineva (sau ceva) în puterea sa, a dispune de cineva (sau de ceva) după bunul plac; a avea pe cineva (sau ceva) la mână. $A ține ursita$ (sau $soarta) cuiva (în mână)$ = a fi stăpân pe viața cuiva și a dispune de ea după bunul său plac. * (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "de", "de după" sau "pe după", arată partea de care se apucă) $Ținem pe bunic de mână.$ (#Refl. recipr.#) $Mergeau ținându-se de mână.$ * #Intranz.# (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "de", arată partea sau capătul de care e apucat un obiect sau chiar obiectul însuși) $Ține de nuia.$ ** (La #imper.#) Ia! primește! ** (Determinat prin "în brațe" sau "îmbrățișat") A cuprinde pe cineva cu brațele în semn de dragoste, de prietenie; a îmbrățișa. ** (Determinat prin "în mână") A mânui o armă, o unealtă, un instrument etc. ** (La volei, polo pe apă etc.; în #expr.#) $A ține mingea$ = a opri mingea în mâini mai mult timp decât este regulamentar, înainte de a o pasa sau de a o trimite adversarului. @2.@ A susține un obiect greu (ridicat de la pământ) și a nu-l lăsa să cadă. @3.@ A sprijini pe cineva să nu cadă. ** #Intranz.# A nu lăsa ca ceva care atârnă sau plutește să cadă sau să se scufunde. @4.@ A cuprinde, a purta, $#p. ext.#$ a suporta. * #Expr.# $A nu-l (mai) ține pe cineva pământul$ = a nu mai putea fi suportat din cauza răutății, fărădelegilor etc. $A nu-l (mai) ține pe cineva locul$ = a nu mai putea de bucurie, de nerăbdare etc. $A nu-l mai ține$ (pe cineva) $pielea$ = a fi foarte fericit, foarte mândru. @II. 1.@ #Refl.# A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva. ** A apăsa, a comprima o parte a corpului (pentru a-i încetini funcția, a potoli o senzație dureroasă etc.). ** A se menține într-un loc, a nu se prăbuși, a nu cădea de undeva. $Se ține tare în șa.$ @2.@ #Refl.# A fi prins sau fixat ușor de ceva, a fi legat prea slab de ceva. $Se ținea numai într-un cui.$ ** #Intranz.# și #refl.# A fi bine fixat sau înțepenit undeva (și a nu se desface, a nu se desprinde, a nu ceda). $Cuiul (se) ține bine.$ @3.@ #Refl.# (Cu determinări introduse prin #prep.# "de" sau "după") A merge în urma cuiva, pășind cât mai aproape de el și a nu-l părăsi nici o clipă; $#p. ext.#$ a fi mereu împreună cu cineva, a fi nelipsit de lângă cineva. ** A sta mereu în drumul, în preajma sau în urma cuiva, stăruind cu o rugăminte; a urmări pe cineva cu stăruințele sale, cu insistențele sale pentru a-i câștiga simpatia, dragostea. ** A se lua după cineva, a imita pe cineva, a lua ca exemplu, ca model pe cineva. @4.@ #Refl.# (Cu determinări modale) A urma unul după altul, a se înșirui. $Automobilele se țineau lanț.$ @5.@ #Refl.# A se îndeletnici mult (sau numai) cu..., a se preocupa neîntrerupt (sau numai) de..., a nu se lăsa de... * #Expr.# $A se ține de ale sale$ = a-și vedea de treabă. @6.@ #Intranz.# și #refl.# A face parte integrantă dintr-un tot; (despre unelte) a face parte dintr-un sortiment, dintr-o garnitură etc. ** A face parte din bunurile cuiva, a aparține cuiva. @7.@ #Intranz.# A se referi la..., a fi în legătură cu..., a face parte din... ** A fi de datoria, de competența cuiva; a privi, a interesa pe cineva. @8.@ #Intranz.# A fi legat sufletește de ceva: $#p. ext.#$ a avea pentru cineva o afecțiune puternică, a iubi pe cineva. ** (Cu determinări introduse prin #prep.# "cu") A lua apărarea sau partea cuiva, a susține pe cineva, a fi de partea cuiva. @9.@ #Intranz.# (Urmat de un verb la conjunctiv) A dori mult ca ceva să se întâmple, să se facă sau să fie; a simți imboldul de a face ceva. @III. 1.@ #Tranz.# A face ca trupul (sau o anumită parte a lui) să stea mai mult timp într-o anumită poziție sau atitudine. * #Expr.# $A ține nasul sus$ sau (#refl.#) $a se ține cu nasul pe sus$ = a fi obraznic, încrezut, pretențios. $A ține capul sus$ sau (#refl.#) $a se ține cu capul pe sus$ = a fi mândru, orgolios. ** (#Pop.#) A se uita fix la cineva sau ceva. @2.@ #Tranz.# A face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într-un anumit ##loc.## ** #Expr.# $A ține$ (pe cineva sau ceva) $în evidență$ = a avea (pe cineva sau ceva) în vedere; a da o atenție deosebită. $A ține$ (ceva) $în suspensie$ = a nu se pronunța sau a nu se hotărî (asupra unui lucru). ** A da cuiva locuință, sălaș, cazare; a nu lăsa (pe cineva) să plece în altă parte. ** (Cu determinări introduse prin #prep.# "la" sau "în") A sili, a forța pe cineva să stea într-un anumit ##loc.## * #Expr.# $A ține$ (pe cineva) $la pastramă$ = a lăsa pe cineva să rabde de foame. ** A lipsi pe cineva de libertate, a-l face să stea închis, legat. @3.@ #Tranz.# A face ca cineva sau ceva să nu se poată mișca din loc (prinzându-l cu mâinile sau legându-l); a imobiliza. * #Expr.# $A ține pe cineva sub papuc$ (sau $sub picior)$ = a stăpâni, a domina pe cineva. @4.@ #Tranz.# A face ca cineva sau ceva să stea sau să rămână un timp oarecare într-o anumită stare; a menține. @5.@ #Tranz.# (Cu determinările "pe loc" sau "în loc") A opri pe cineva sau ceva din mersul său, făcându-l să rămână pe loc, a-l împiedica să-și urmeze drumul. * #Expr.# $A-i ține cuiva drumul$ (sau $calea)$ = @a)@ a opri pe cineva din drumul său, împiedicându-l să treacă înainte; a sta în calea cuiva; @b)@ a pândi trecerea cuiva, a aștepta pe cineva în drum și a-l opri pentru a-i adresa o rugăminte; @c)@ (#pop.#) a urmări pe cineva în mod insistent (pentru a-i câștiga bunăvoința, dragostea); a fi mereu în calea cuiva. $A ține drumul$ (sau $calea, drumurile)$ = @a)@ a practica tâlhăria la drumul mare; @b)@ a umbla fără rost, haimana. (#Pop.#) $A-i ține cuiva drumul legat$ = a împiedica acțiunile cuiva, libertatea cuiva. $A ține$ (pe cineva) $de vorbă$ = a sta de vorbă cu cineva (nelăsându-l să-și vadă de lucru). @6.@ #Tranz.# A face pe cineva să aștepte. @7.@ #Refl.# (Rar) A sta mai mult timp într-un anumit ##loc.## * #Expr.# $A se ține în rezervă$ (sau $la o parte, la distanță)$ = a nu lua parte la ceva, a se abține de la ceva. $A se ține sufletul în cineva =$ a fi viu, a trăi. ** (#Pop.#) A-și duce traiul, a viețui, a trăi (undeva). @8.@ #Refl.# A sta într-o anumită poziție, a lua sau a avea o anumită atitudine sau ținută. $Se ținea drept.$ * #Expr.# $A nu se mai (putea) ține pe$ (sau $în) picioare$ = a cădea (de osteneală, de somn, de boală etc.). @9.@ #Refl.# (#Pop.#, determinat prin "mândru", "mare", "tare" sau un echivalent al acestora) A fi mândru, încrezut; a se mândri, a-și lua aere de superioritate, a face pe grozavul. @10.@ #Tranz.# A înfrâna, a stăpâni, a domina un sentiment, o pornire etc. $Abia își ține lacrimile.$ (#Refl.#) (Urmat de un verb la conjunctiv în forma negativă) $De-abia se ține să nu râdă.$ * #Expr.# $A-și ține firea$ = a-și păstra liniștea, calmul, cumpătul; a se stăpâni. ** (Urmat de un verb la conjunctiv sau de determinări introduse prin #prep.# "de", "de la") A opri pe cineva de la ceva, a împiedica pe cineva să facă ceva; a reține. @IV. 1.@ #Tranz.# A păstra un lucru într-un anumit loc (pentru a-l pune la adăpost sau a-l avea la îndemână în caz de trebuință). ** A păstra mult timp un lucru pentru a se folosi de el în viitor. ** (Construit cu un complement în dativ sau introdus prin #prep.# "pentru") A opri, a rezerva un lucru pentru cineva. ** A păstra un anumit timp un obiect primit de la cineva în acest scop. ** A opri ceva (ce nu-i aparține) la sine sau pentru sine; a reține pe nedrept. @2.@ #Tranz.# A nu lăsa ca ceva să dispară, să se distrugă, să se altereze etc.; a păstra neatins și neschimbat, a conserva. * #Expr.# $A ține legătura cu cineva$ = a rămâne în (strânsă) legătură cu cineva, a păstra legătura cu cineva. $A ține cuiva$ (sau, #reg.#, $a ține pe cineva) mânie$ (sau $pizmă, supărare, alean)$ = a purta cuiva ură, supărare etc., a rămâne mânios pe cineva mai mult timp, a nu ierta pe cineva. $A ține taina$ (sau $secretul)$ sau $a ține$ (ceva) $secret$ = a ascunde, a nu dezvălui, a nu da pe față, a nu destăinui un secret. $A ține minte$ = a nu uita (ceva), a-și aminti de... ** A cruța, a nu distruge. ** (#Pop.#) A păstra cuiva dragoste, a nu părăsi pe cineva. @3.@ #Tranz.# A păstra o stare sau o calitate vreme mai îndelungată. * #Expr.# $A-i ține cuiva cald$ (sau, #intranz.#, $de cald)$ = a-i fi cuiva de folos, a-i prinde bine. (#Intranz.#) $A-i ține$ (cuiva) $de frig$ = a apăra de frig. $A-i ține$ (cuiva) $de foame$ (sau $de sete)$ = a sătura (înlocuind altă hrană mai potrivită). $A ține$ (cuiva) $de urât =$ a sta împreună cu cineva vorbindu-i, distrându-l pentru a-i alunga singurătatea sau plictiseala. @4.@ #Tranz.# A urma mereu același drum (sau aceeași cale, aceeași direcție), a nu se abate din drum; a umbla într-un anumit loc; $#p. ext.#$ a merge (sau a o lua) pe un anumit drum; (despre drumuri) a merge, a străbate, a trece printr-un ##loc.## (#Refl.#) (Determinat prin "de drum") $Ține-te de drumul acesta până acasă.$ * #Expr.# (#înv.#) $A ține marea$ sau (#intranz.#) $a ține spre plina mare$ = a naviga în larg. @5.@ #Tranz.# A respecta cu strictețe, a împlini întocmai; a păzi (o normă, o învoială, un angajament, o lege). ** A sărbători, a prăznui, a cinsti (o zi de sărbătoare). * #Expr.# $A ține zile pentru cineva$ = a posti ca să-i meargă cuiva bine, să i se împlinească o dorință. ** #Refl.# A persevera în..., a nu se îndepărta de..., a nu se abate de la..., a rămâne consecvent cu... * #Expr.# (#Intranz.#) $A ține la vorba sa$ = a rămâne nestrămutat într-o hotărâre, a nu reveni asupra celor spuse, a nu-și schimba hotărârea. @6.@ #Refl.# și #intranz.# (De obicei cu determinările "bine", "tare", "dârz") A se menține în condiții bune, a nu se da bătut, a nu se lăsa înduplecat; a rezista. * #Expr.# (#Refl.#) $A se ține$ (sau, #tranz.#, $a ține pe cineva) treaz$ = a rămâne (sau a determina pe cineva să rămână) treaz, a nu (se) lăsa să fie prins de somn. (#Refl.#) $A se ține gata$ = a sta pregătit (pentru a face ceva). (#Refl.#) $Ține-te$ (sau $te ține) bine$ sau (#intranz.#) $ține bine!$ formulă de îndemn și de încurajare. (#Refl.#) $Să se țină bine!$ formulă de amenințare. ** #Intranz.# A rezista la o încercare sau la o probă, a suporta ceva. $Calul ține la galop.$ @7.@ #Refl.# și #tranz.# A se afla sau a face să se afle în deplină sănătate și putere. * #Expr.# $A (se) ține viu$ (sau $în viață, cu zile$ etc.) = a (se) menține în viață; a trăi sau a face să trăiască. ** #Refl.# A se păstra, a se conserva. @##V.##@ #Tranz.# @1.@ A ocupa, a avea (un loc). * #Expr.# $A ține loc de...$ = a face serviciul de..., a îndeplini funcția de..., a servi drept..., a fi întrebuințat ca... @2.@ A stăpâni (un loc). ** A apăra un loc de invazia dușmanului, a opri (cu armele) intrarea într-un ##loc.## @3.@ A avea (pe cineva) în serviciul său. @4.@ A avea sub conducerea, direcția sau administrația sa; a fi însărcinat cu o funcție (și a o exercita). * #Expr.# $A ține casa$ (sau $contabilitatea)$ = a fi casier (sau contabil). $A ține socotelile$ = a fi însărcinat cu socoteala intrării și ieșirii banilor într-o întreprindere. @5.@ A poseda animale și a le crește (pentru folosul pe care-l dau). @6.@ A avea în posesiune o întreprindere; a avea în folosință pe timp limitat o proprietate; a deține (în calitate de chiriaș, de arendaș). @7.@ (#Pop.#) A avea de vânzare (o marfă în prăvălie). @VI.@ #Tranz.# @1.@ A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case, unei gospodării etc. * #Expr.# $A ține casă (cu cineva)$ = a conviețui cu cineva (în calitate de soț și soție). $A ține casă mare$ = a duce trai bogat, luxos. $A ține casă$ (sau $masă) deschisă$ = a primi bucuros și des mulți oaspeți. $A-și ține rangul$ = a avea un fel de viață potrivit cu rangul pe care îl ocupă. ** A da cuiva cele necesare pentru a trăi (mai ales hrană); a întreține. * #Expr.# $A ține$ (pe cineva) $la școală$ (sau $la studii)$ = a trimite (pe cineva) la școală, suportând cheltuielile necesare. ** #Tranz.# și #refl.# (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "cu") A (se) hrăni. * #Expr.# (#Tranz.#) $A-și ține capul$ (sau $viața, zilele, sufletul) cu...$ = a se hrăni, a trăi cu... ** #Refl.# A face față cheltuielilor necesare vieții; a se întreține, a trăi. @2.@ A purta cuiva de grijă, a avea grijă de cineva, a îngriji pe cineva. * #Expr.# $A ține pe cineva ca pe$ (sau $în) palmă$ = a îngriji pe cineva cu cea mai mare dragoste, împlinindu-i-se toate dorințele. $A ține bine$ = a păstra în stare bună, în ordine deplină, a întreține bine. @3.@ (#Pop.#) A fi căsătorit cu cineva. ** (Construit cu #dat.# #pron.#) A avea un amant. ** #Refl. recipr.# A avea cu cineva relații de dragoste (în afara căsătoriei), a trăi cu cineva (în concubinaj). @VII. 1.@ #Intranz.# A dura, a dăinui. ** (Despre provizii) A ajunge (pentru un timp oarecare), a nu se termina (mai mult timp). @2.@ #Tranz.# (Despre boli sau dureri trupești) A nu mai slăbi pe cineva, a nu-l lăsa, a nu-i da pace. ** (Despre organe sau părți ale corpului) A produce dureri. @3.@ #Intranz.# A se întinde, a se prelungi (într-o direcție). @VIII.@ #Tranz.# @1.@ (Exprimă, împreună cu determinarea sa, o acțiune sau o stare indicată de determinare, cu valoarea stilistică a unui prezent de durată) A face să dureze, să se manifeste. $De bucurie ținu masa trei zile.$ * #Expr.# $A o ține numai$ (sau $tot) o$ (sau $într-o) fugă$ (ori $o gură, un plâns$ etc.) sau $a ține fuga$ (ori $plânsul, gura$ etc.) $întruna$ (sau $totuna)$ = a o duce înainte fără întrerupere, fără a slăbi o clipă, fără a se opri (din fugă, din plâns etc.). $A (o) ține înainte$ (sau $întruna) că...$ = a susține cu tărie, cu insistență că... $A (o) ține (tot$)$una (cu...)$ = a nu se opri (din...), a continua (să...). $A ține pas cu vremea$ (sau $pasul vremii)$ = a fi la modă, a fi în spiritul vremii, a nu rămâne în urmă. ** (Cu determinări introduse prin locuțiunile "tot în..." sau "numai în...") A nu mai slăbi pe cineva cu... @2.@ (În #loc. vb.#; cu sensul dat de determinări) $A ține o vorbire$ (sau $un discurs, un cuvânt)$ = a vorbi, a cuvânta unui auditoriu. $A ține judecată$ = a judeca. $A ține sfat$ = a se sfătui, a delibera. $A ține luptă$ (sau $război, bătălie, foc)$ = a se lupta, a se război cu cineva. $A ține strajă =$ a străjui, a sta de strajă. $A ține locul cuiva$ = a înlocui pe cineva. @IX.@ #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) considera, a (se) socoti, a (se) crede. $Te țineam mai tânăr!$ * #Expr.# (#Tranz.#) $A ține$ (pe cineva) $de rău$ = a mustra, a dojeni, a certa, a ocărî (pe cineva). @X.@ #Tranz.# (#Pop.#) A obliga la o cheltuială, a necesita o cheltuială, a costa. [#Prez. ind.# și: (#reg.#) $țiu.$ - #Var.#: @ține'a@ #vb.# II] - #Lat.# @tenem.@
@Ț'INE@ interj. v. $...
@Ț'INE@ vb. @1.@ a a...
@Ț'INE@ vb. v. $apăr...
@ț'ine@ vb., ind. pr...
@A Ț'INE țin 1.@ $tr...
@A SE Ț'INE mă țin@ ...
Ține de volumul tot...
@a (se) ț'ine@ vb., ...
@ț'ine@ @(a ~)@ #vb....
|
| ca |
ca |
No synsets found
|
@CA^1@ #adv.#, #interj.# @A.@ #Adv.# @I.@ (Se compară două sau mai multe lucruri, ființe, situații) @1.@ La fel cu, cum (e), precum (e), după cum (e). $O carte ca cea din raft.$ * #Expr.# $Ieri ca (și) astăzi$ = totdeauna. $Ca (și) cum$ = parcă. ** Cât. $Înalt ca bradul.$ @2.@ Aproape, cam, aproximativ. * #Expr.# $Ca mâine(-poimâine)$ = în curând. $Ca ieri(-alaltăieri)$ = de puțin timp. @3.@ Decât. $E mult mai frumos ca acesta.$ @II. 1.@ (Se compară o noțiune cu ea însăși) În felul..., cum e obiceiul, cum se știe. $Tinerii, ca tinerii, se zbenguiesc.$ * #Expr.# $Toate ca toate, dar...$ = toate le înțeleg, dar... ** Treacă-meargă, fie. $Ziua, ca ziua, trece vremea mai repede.$ @2.@ În calitate de..., fiind... $El înainte, ca ghid, iar noi după el, ca vizitatori.$ ** În loc de..., drept... $Se poate socoti ca răsplată.$ * #Expr.# (#Fam.#) $Ca ce?$ = pentru ce? cu ce scop? @3.@ Cu privire la..., în ce privește... $Ca formă, lucrarea este bine prezentată.$ @4.@ (Explicativ sau enumerativ) Cum, precum, așa, bunăoară, de exemplu. $Animale sălbatice, ca: râși, urși, vulpi.$ @B.@ #Interj.# (#Reg.#) Ia! Ei! $Ca dă-te mai încoace și mai spune o dată.$ - #Lat.# @quam.@
@CA^2@ #conj.# (Urmat, cu sau fără intercalări, de "să") Introduce subordonate cu predicatul la conjunctiv. - #Lat.# @qu[i]a.@
@CA@ adv. v. $aproap...
@CA@ adv., prep., co...
@ca@ adv., conjcț., ...
@CA^1@ $adv.$ 1) $(e...
@CA^2@ $conj.$ @I.@ ...
@ca@ #adv.# - @1.@ L...
@ca@ #conj.# - @1.@ ...
ca mine
|