| fi |
fi |
No synsets found
|
@FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
@A fi@ ≠ a lipsi...
@FI@ vb. @1.@ v. $tr...
@fi@ vb., ind. prez....
@A FI sunt@ $intranz...
@fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
@fi (sunt, fost),@ #...
@fi@ și (est, pop.) ...
@a fi@ vb., ind. pre...
@fi^1@ (literă grece...
|
| nesățios |
nesățios |
No synsets found
|
@NESĂȚI'OS, -O'ASĂ,@ $nesățioși, -oase,$ #adj.# @1.@ (Adesea substantivat) Care nu se mulțumește cu ce are, care caută să obțină, să acapareze tot mai mult; lacom, avid, nesătul (@2@). @2.@ Care nu se simte niciodată sătul; care nu are saț la mâncare, la băutură; $#p. ext.#$ lacom, + (#Reg.#; despre mâncăruri) Care nu satură. @3.@ #Fig.# Care nu poate fi astâmpărat, potolit, stăpânit; $#p. ext.#$ mistuitor, devorant. ** (Adverbial) Cu nesaț, cu plăcere, cu voluptate. [#Pr.#: $-ți-os$] - @Ne-@ + @sățios.@
@NESĂȚI'OS@ adj. v. ...
@NESĂȚI'OS@ adj. v. ...
@nesăți'os@ adj. m. ...
@NESĂȚI'OS ~o'asă (~...
@nesăți'os@ adj. m. ...
@nesățiós@ și @-țós,...
@nesăți'os@ $(-ți-os...
@nesățios@ a. @1.@ p...
@NESĂȚI'OS, -O'ASĂ,@...
|
| rău |
rău |
No synsets found
|
@RĂU, REA,@ $răi, rele,$ #adj.#, #s. n.#, #adv.# @I.@ #Adj.# Care are însușiri negative; lipsit de calități pozitive. @1.@ (Adesea substantivat) Care face, în mod obișnuit, neplăceri altora. * #Expr.# $Poamă rea$ sau $soi rău$ = persoană cu deprinderi urâte. $Rău de mama focului$ = plin de răutate, foarte înrăit. * Compuse: $rea-voință$ #s. f.# = purtare sau atitudine neprietenoasă, ostilă față de cineva sau de ceva; lipsă de bunăvoință; $rea-credință$ (scris și $reacredință)$ #s. f.# = atitudine incorectă, necinstită; perfidie. (#Loc. adj. și adv.#) $De rea-credință$ = incorect, necinstit, rău intenționat. ** Care exprimă, care denotă răutate; care este contrar binelui. @2.@ Care nu-și îndeplinește îndatoririle morale și sociale legate de o anumită circumstanță, care nu e potrivit unui anumit lucru, unei anumite situații; necorespunzător, nepotrivit. ** (Despre copii) Neascultător, răsfățat, răzgâiat. @3.@ Neconform cu regulile moralei; în dezacord cu opinia publică. ** (Despre vorbe) Care supără, care jignește; $#p. ext.#$ urât. @4.@ (Despre viață, trai etc.) Neliniștit, apăsător, chinuit. * #Expr.# $A duce casă rea (cu cineva)$ = a nu se înțelege, a trăi prost (cu cineva). $A-și face sânge rău$ (sau $inimă, voie rea)$ = a se necăji, a fi mâhnit. @5.@ (Despre vești) Care anunță un necaz, o supărare; neplăcut. @II.@ #Adj.# Care nu are calitățile proprii destinației, menirii, rolului său. @1.@ Care nu este apt (pentru ceva), care nu e corespunzător unui anumit scop, unei anumite întrebuințări; care prezintă unele defecte, unele imperfecțiuni. ** (#Fiz.#; despre corpuri) $Rău conducător de căldură$ (sau $de electricitate)$ = prin care căldura (sau electricitatea) nu se transmite cu ușurință sau deloc. @2.@ (Despre organele corpului) Care nu funcționează normal; bolnav; (despre funcții fiziologice) care nu se desfășoară normal. @3.@ (Despre îmbrăcăminte și încălțăminte) Uzat, rupt, stricat. @4.@ (Despre băuturi) Neplăcut la gust, prost pregătit. @5.@ (Despre bani) Care nu are curs, ieșit din circulație; fals. @III.@ #Adj.# (Despre meseriași, artiști etc.) Neîndemânatic, incapabil, nepriceput. @IV.@ #Adj.# @1.@ Nesatisfăcător; dăunător. * #Expr.# $A lua$ (cuiva ceva) $în nume de rău$ = a atribui cuiva o intenție răuvoitoare, a interpreta eronat o observație, un sfat. @2.@ (Despre vreme) Urât; nefavorabil. @3.@ (În superstiții) Prevestitor de rele; nefast, nenorocos. @#V.#@ #Adv.# @1.@ Așa cum nu trebuie; nepotrivit, greșit, cu defecte. ** Neconform cu realitatea; inexact, neprecis, incorect. @2.@ Neplăcut, supărător, nesatisfăcător. * #Expr.# $A-i fi$ (sau $a-i merge) cuiva rău$ = a avea o viață grea, a trece prin momente grele; a nu-i prii. $A sta rău$ = a nu avea cele necesare, a fi lipsit de confort, a fi sărac. $A-i ședea rău$ (ceva) = a nu i se potrivi o haină, o atitudine etc.; a fi caraghios, ridicol. $A-i fi$ (cuiva) $rău$ sau $a se simți rău$ = a fi sau a se simți bolnav. $A i se face$ (sau $a-i veni cuiva) rău$ = a simți deodată amețeală, dureri, senzație de greață etc.; a leșina. $A-i face$ (cuiva) $rău$ = a-i cauza (cuiva) neplăceri. $A-i părea$ (cuiva) $rău (de$ sau $după ceva$ ori $după cineva)$ = a regreta (ceva sau pe cineva). @3.@ Incomod, neconfortabil. @4.@ Neplăcut, dezagreabil. @5.@ Neconform cu părerile, cu gusturile cuiva. @6.@ Puternic, tare; foarte. @VI.@ #S. n.# @1.@ Ceea ce aduce nemulțumire; neplăcere; pricină de nefericire; neajuns. * #Loc. adv.# $Cu părere de rău$ = cu regret. $A rău$ = a nenorocire. * #Loc. prep.# $De răul$ (cuiva) = din cauza (răutății) cuiva. * #Expr.# $A vrea, a dori$ (cuiva) $răul$ = a dori să i se întâmple cuiva lucruri neplăcute. $Uita-te-ar relele!,$ formulă glumeață prin care se urează cuiva noroc și fericire. ** Boală, suferință. * $Rău de mare$ = stare de indispoziție generală care se manifestă la unii călători pe mare. $Rău de munte$ (sau $de altitudine)$ = stare de indispoziție generală cauzată de rarefierea aerului de pe înălțimi. @2.@ Ceea ce nu e recomandabil din punct de vedere moral. * #Expr.# $A vorbi de rău$ (pe cineva) = a ponegri (pe cineva). ** (La #pl.#) Pozne, nebunii copilărești. - #Lat.# @reus@ "acuzat", "vinovat".
@Rău@ ≠ bine, bun...
@RĂU@ adj. v. $bolna...
@RĂU@ adj., adv., s....
@RĂU@ s. v. $afecțiu...
@rău@ adj. m., pl. $...
@rău@ s. n., pl. $r'...
@RĂU^1@ $adv.$ ($în ...
@RĂU^2 rea@ (@răi, r...
@RĂU^3 r'ele@ $n.$ 1...
|
| mă-ta |
mă-ta |
No synsets found
|
@m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
@m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| putea |
putea |
No synsets found
|
@PUTE'A,@ $pot,$ #vb.# II. #Tranz.# @1.@ A fi în stare, a avea puterea, a se simți capabil de a înfăptui un lucru. * #Loc. adv.# $Cum poate$ (sau $pot, poți$ etc.) = pe măsura posibilităților. * #Expr.# $Cât$ (sau $ce) îi poate$ (cuiva) $capul$ (sau $pielea, cojocul$ etc.) = cât (sau ce) este în stare să facă cineva, ce posibilități, câtă rezistență are cineva. $A nu mai putea (de...)$ = @a)@ a fi copleșit de un sentiment sau de o senzație puternică; @b)@ (#fam.#) a nu-i păsa, a nu se sinchisi de ceva sau de cineva. @2.@ A avea posibilitatea, mijloacele, condițiile necesare sau ocazia de a înfăptui, de a face ceva, a-i fi ceva cu putință. @3.@ A exista posibilitatea sau probabilitatea, a fi posibil, a fi cu putință ca un lucru să se întâmple. * #Expr.# $Ce$ (sau $când, unde) poate să fie?$ = ce (sau când, unde) să fie? * #Refl. impers.# $Cum se poate să nu învețe?$ (#Loc. adv.#) $De nu se mai poate$ (sau $cât se poate, cum nu se poate mai mult)$ = foarte, din cale-afară. (#Expr.#) $Se prea poate$ = e (foarte) posibil. ** (La #prez. ind.# #pers.# 3 #sg.#, cu valoare adverbială) E posibil, e cu putință. * #Loc. adv.# $Peste poate$ = cu neputință, imposibil. $Fără doar și poate$ = neîndoielnic, sigur, precis. @4.@ A avea voia, dreptul de a face ceva. ** #Refl. impers.# A fi permis sau îngăduit. $Se poate intra?$ @5.@ A avea motive, a avea justificare, a fi îndreptățit să facă, să spună, să creadă ceva. @6.@ A fi indicat, nimerit, potrivit, a fi bine să..., a fi cazul să...; a se cuveni, a se cădea. [#Prez. ind.# și: (#pop.#) $poci$] - #Lat.# @potere@ (= $posse).$
@PUTE'A@ vb. @1.@ a ...
@pute'a@ vb., ind. p...
@A PUTE'A pot@ $tran...
@A SE PUTE'A@ $pers....
@pute'a (pot, put'ut...
@a pute'a@ vb., ind....
@pute'a@ @(a ~)@ #vb...
@puteà@ v. @1.@ a av...
@PUTE'A,@ $pot,$ #vb...
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| crede |
crede |
No synsets found
|
@CR'EDE,@ $cred,$ #vb.# III. @1.@ #Tranz.# A fi încredințat sau convins de un fapt, de existența sau de adevărul unui lucru. * #Expr.# $Cred și eu!$ = se înțelege de la sine, nu e de mirare. $Ce$ (sau $cum) crezi?$ se zice pentru a exprima o amenințare sau o afirmare sigură. @2.@ #Intranz.# A recunoaște dreptatea cuiva, a fi înțelegător față de durerea sau de suferința cuiva. * #Expr.# $A nu-i veni$ (cuiva) $să creadă$ sau $a nu-și crede ochilor$ (sau $urechilor),$ exprimă mirarea față de un lucru de necrezut. @3.@ #Tranz.# A socoti, a fi de părere, a-și închipui, a i se părea. ** A considera pe cineva altfel decât este în realitate. ** #Refl.# A avea despre sine o părere exagerat de bună; a fi îngâmfat. @4.@ #Intranz.# A avea încredere deplină în cineva sau în ceva; a-și pune toată nădejdea în cineva sau în ceva. @5.@ #Intranz.# A admite existența lui Dumnezeu și a accepta dogmele bisericii; $#p. ext.#$ a avea o anumită credință religioasă. - #Lat.# @credere.@
@CR'EDE@ vb. @1.@ v....
@cr'ede@ vb., ind. p...
@A CR'EDE cred 1.@ $...
@A SE CR'EDE mă cred...
@cr'ede (-d, -ez'ut)...
@cr'ede (a)@ #vb.#, ...
@a (se) cr'ede@ vb.,...
@crede@ v. @1.@ a fi...
@CR'EDE,@ $cred,$ #v...
|
| că |
că |
No synsets found
|
@CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
@CĂ@ conj. @1.@ (con...
@CĂ@ conj. v. $dacă....
@că@ conjcț....
@CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
CĂ?utarea cuvântului...
@că@ #conj.# - @1.@ ...
@CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
@că@ conj. (lat. $qu...
@că@ conjcț....
|
| fi |
fi |
No synsets found
|
@FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
@A fi@ ≠ a lipsi...
@FI@ vb. @1.@ v. $tr...
@fi@ vb., ind. prez....
@A FI sunt@ $intranz...
@fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
@fi (sunt, fost),@ #...
@fi@ și (est, pop.) ...
@a fi@ vb., ind. pre...
@fi^1@ (literă grece...
|
| rampă |
rampă |
No synsets found
|
@R'AMPĂ,@ $rampe,$ #s. f.# @1.@ Platformă (la nivelul pardoselii unor vehicule) care înlesnește încărcarea și descărcarea mărfurilor; loc înălțat (lângă linia ferată) destinat încărcării și descărcării mărfurilor. @2.@ Balustradă de lemn, de fier sau de piatră de-a lungul unei scări sau (rar) unui pod. ** Barieră. @3.@ Partea din față a unei scene de teatru unde sunt instalate luminile; rivaltă; $#p. gener.#$ scenă. * #Expr.# $A chema la rampă$ = a cere, prin aplauze, ca artiștii să reapară pe scenă. $A vedea lumina rampei$ = (despre piese de teatru) a intra în repertoriul unui teatru, a fi jucat în fața publicului. @4.@ Porțiune înclinată față de orizontală a unui drum sau a unei căi ferate, parcursă în sensul urcării. @5.@ Lucrare minieră prin care se face legătura între galeria de transport a unui orizont și un puț de mină sau un plan înclinat. @6.@ (În sintagma) $Rampă de lansare$ = platformă prevăzută cu dispozitive de orientare și ghidare, folosite pentru lansarea avioanelor catapultate sau a rachetelor. - Din #fr.# @rampe,@ #germ.# @Rampe.@
@R'AMPĂ@ s. @1.@ pla...
@R'AMPĂ@ s. v. $bari...
@r'ampă@ s. f., g.-d...
@R'AMPĂ ~e@ $f.$ 1) ...
@R'AMPĂ@ $#s.f.#$ @1...
@R'AMPĂ@ $#s. f.#$ 1...
@r'ampă@ s. f., g.-d...
@*rámpă@ f., pl. $e$...
@r'ampă@ #s. f.#, #g...
|
| de |
de |
No synsets found
|
@DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
@DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
@DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
@DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
@DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
@DE@ conj. @1.@ (con...
@DE@ conj. v. $când,...
@DE@ prep. @1.@ (ara...
@DE@ pron. v. $care,...
@de@ conjcț., prep.,...
|
| lansare |
lansare |
No synsets found
|
@LANS'ARE,@ $lansări,$ #s. f.# Acțiunea de $a (se) lansa$ și rezultatul ei. - #V.# @lansa.@
@LANS'ARE@ s. @1.@ v...
@lans'are@ s. f., g....
@LANS'ARE@ $#s.f.#$ ...
@LANSARE@ a) executa...
@lans'are@ #s.# #f.#...
@lans'are@ s. f., g....
@lans'are@ #s. f.#, ...
@LANS'ARE,@ $lansări...
@LANS'ARE,@ $lansări...
|
| pentru |
pentru |
No synsets found
|
@P'ENTRU@ #prep.# @I.@ (Exprimă un raport cauzal) @1.@ Din cauza..., din pricina..., datorită... $Pentru asta a plecat.$ * #Expr.# $Nu pentru alta, ci...$ = nu din altă cauză, dar... @2.@ (Introduce un complement indirect) $Mulțumește pentru buna găzduire.$ * #Expr.# $Pentru puțin$ (sau $nimic),$ se spune ca răspuns celui care mulțumește când i s-a făcut un serviciu. $Pentru nimic în lume$ = cu nici un preț, în nici un caz. $Pentru (numele lui) Dumnezeu!$ exclamație care însoțește o cerere sau o rugăminte sau care exprimă uimirea, indignarea cuiva. @II.@ (Exprimă un raport final) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Cu scopul de..., în scopul..., în vederea... $Scrie pentru bani.$ @2.@ (Introduce un complement indirect) În interesul..., în (sau spre) folosul..., în favoarea...; în apărarea... $Pledează pentru el.$ * (În construcții eliptice) $Cincizeci de voturi pentru și două contra.$ ** Potrivit cu...; în măsură să... $Serviciul nu era pentru el.$ ** După. $Plânge pentru cel plecat.$ ** (Față) de... $Are o grijă deosebită pentru mama lui.$ @3.@ (Introduce un atribut) $Hârtie și plic pentru o scrisoare.$ ** Cu direcția..., cu destinația... $Autobuzul pentru Ploiești.$ @4.@ (Intră în compunerea numelor predicative) $Acest cadou e pentru tine.$ @5.@ (Introduce un complement sau un atribut) Contra, împotriva. $Medicament pentru diabet. Ia ceva pentru durerile de cap.$ @III.@ (Exprimă un raport de relație) Cu privire la..., referitor la..., în legătură cu... $S-au schimbat lucrurile pentru el.$ ** Față de..., în raport cu... $Pentru unii mumă, pentru alții ciumă.$ @IV.@ (Exprimă un raport temporal, introducând un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pentru o clipă.$ * #Expr.# $Pentru moment$ = deocamdată. @##V.##@ (Exprimă un raport de compensație, de echivalență sau de schimb) În schimbul...; în locul..., în loc de... $Pentru un palton a dat o rochie.$ @VI. 1.@ (Urmat de un infinitiv, are valoare de conjuncție, construcția fiind echivalentă, cu o propoziție consecutivă negativă, când regenta e afirmativă, și invers) $Subiectul e prea vast pentru a putea fi expus într-o oră.$ @2.@ (Formează conjuncții compuse) $Pentru ca$ sau $pentru că$ = fiindcă, deoarece, din cauză că; de vreme ce, întrucât. $Pentru ce$ (sau $aceasta, aceea)$ = deci, așadar, de aceea, drept care, din care cauză. - Din @printru.@
@Pentru@ ≠ contra, î...
@P'ENTRU@ prep., con...
@p'entru@ prep....
@P'ENTRU@ $prep.$ @I...
PENTRU "MOTOCEI" RAS...
PENTRU "MOTOCEI" RAS...
pentru exprimarea go...
Pentru mai multa cre...
Pentru mai multa cre...
|
| putor |
putor |
No synsets found
|
|
| . |
. |
No synsets found
|
|