| Cred |
Cred |
No synsets found
|
cred ca nu ai ci ar ...
[cred ca poate fi st...
cred ca sunt cocect spuse amandoua
cred ca e prin dex...
cred ca, mi se pare ...
@cred@ (est) și @cre...
cred k sambata este ...
@cred@, creadă 3 $#c...
|
| că |
că |
No synsets found
|
@CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
@CĂ@ conj. @1.@ (con...
@CĂ@ conj. v. $dacă....
@că@ conjcț....
@CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
CĂ?utarea cuvântului...
@că@ #conj.# - @1.@ ...
@CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
@că@ conj. (lat. $qu...
@că@ conjcț....
|
| mă-ta |
mă-ta |
No synsets found
|
@m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
@m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
|
| fi |
fi |
No synsets found
|
@FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
@A fi@ ≠ a lipsi...
@FI@ vb. @1.@ v. $tr...
@fi@ vb., ind. prez....
@A FI sunt@ $intranz...
@fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
@fi (sunt, fost),@ #...
@fi@ și (est, pop.) ...
@a fi@ vb., ind. pre...
@fi^1@ (literă grece...
|
| uzat |
uzat |
No synsets found
|
@UZ'AT, -Ă,@ $uzați, -te,$ #adj.# Degradat, deteriorat, stricat, tocit (prin folosire îndelungată). ** #Fig.# (Despre oameni) Slăbit, consumat, epuizat. - #V.# @uza.@
@UZ'AT@ adj. @1.@ v....
@UZ'AT, -Ă@ $#adj.#$...
@uz'at@ adj. m., pl....
@*uzát, -ă@ adj. (d....
@uzat@ a. @1.@ stric...
@UZ'AT, -Ă,@ $uzați,...
@UZ'AT, -Ă,@ $uzați,...
@UZ'AT@ #adj.# @1.@ ...
@$uz'at, ~ă$@ $#a#$ ...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| că |
că |
No synsets found
|
@CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
@CĂ@ conj. @1.@ (con...
@CĂ@ conj. v. $dacă....
@că@ conjcț....
@CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
CĂ?utarea cuvântului...
@că@ #conj.# - @1.@ ...
@CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
@că@ conj. (lat. $qu...
@că@ conjcț....
|
| suge |
suge |
No synsets found
|
@S'UGE,@ $sug,$ #vb.# III. #Tranz.# @1.@ A trage cu gura sau cu botul laptele din sân, din țâță. * #Expr.# $A suge$ (ceva) $o dată$ (sau $împreună) cu laptele mamei$ = a dobândi o deprindere din cea mai fragedă copilărie. $A-și suge de sub unghii$ = A fi foarte zgârcit. ** A sorbi un lichid, un suc etc. $Albina suge nectarul florilor.$ ** A dizolva ceva încet în gură și a mânca; a topi ceva puțin câte putin. $Suge o bomboană.$ ** A trage în piept, a aspira. * #Intranz.# $A suge din țigară.$ @2.@ (#Depr.#) A goli conținutul unui vas; a bea. ** (#Fam.#) A fi bețiv. @3.@ (Despre un corp poros) A absorbi lichide. @4.@ #Fig.# A stoarce de avere, de putere, de vlagă; a secătui, a slei. * #Expr.# $A suge$ (pe cineva) $până la măduvă$ = a-i lua (cuiva) tot ce are, a-l sărăci. $A suge sângele cuiva$ (sau $din cineva)$ = a exploata, a asupri, a chinui pe cineva. ** #Refl.# (Despre ființe) A fi tras la față, a slăbi. [#Perf. s.# $supsei,$ #part.# $supt$] - #Lat.# @sugere.@
@S'UGE@ vb. @1.@ (în...
@S'UGE@ vb. v. $asup...
@s'uge@ vb., ind. pr...
@A S'UGE sug@ $tranz...
suge pula...
@s'uge (-g, -upt),@ ...
@suge,@ $sug$ @I.@ $...
suge pula cu tot nea...
@a (se) s'uge@ vb., ...
|
| pulă |
pulă |
No synsets found
|
@PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
@P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
@p'ulă (p'ule),@ #s....
Pulă, penis, tub, pe...
@pulă,@ $pule #s. f....
@$p'ulă$@
$#sf#$
@[...
@PULĂ@ $expr. (obs.)...
pulă și pideras...
@p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
$@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
|
| mai |
mai |
No synsets found
|
@MAI^1@ #adv.# @I. 1.@ (Servește la formarea gradului comparativ) $Mai bun.$ * (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) $Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte.$ @2.@ (Servește la formarea gradului superlativ relativ) $Cel mai bun.$ * (Înaintea unui substantiv) $Te comporți ca cel mai copil dintre copii.$ * (Precedat de "ce" în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) $Ce mai drac frumos de fată!$ * #Expr.# $Mai rar$ = întâlnit extrem de rar. $Așa om mai rar!$ @II.@ (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. $Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase.$ @III.@ (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. $Mai îmi vine a crede.$ ** (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin #conj.# "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. $Cetina mai că-i ajunge la pământ.$ * $Mai-mai$ = cât pe-aci, gata-gata. @IV.@ (Înaintea unui verb) @1.@ (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. $Mai vine la noi.$ * #Expr.# $Mai e vorbă!$ = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ** (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) $Ce mai faci?$ @2.@ (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. $Poate să ne mai întâlnim.$ @3.@ (Exprimă nedumerire) $Nu se știe ce s-a mai făcut.$ @##V.##@ (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) @1.@ (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. $Avea casă, mai ceva bani.$ * #Expr.# $Ce mai atâta vorbă$ sau $ce mai încoace-ncolo,$ se zice când vrem să punem capăt unei discuții. @2.@ (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. $Mai una, mai alta.$ @VI.@ (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) $Ce mai zgomot, ce mai freamăt!$ - #Lat.# @magis.@
@MAI^2,@ $maiuri,$ #s. n.# Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ** (#Reg.#) Bătător^2. - #Lat.# @malleus.@
@MAI^3,@ $maiuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Ficat. - Din #magh.# @máj.@
@MAI^4@ #s. m.# #invar.# A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. - #Lat.# @maius,@ #sl.# @maĭ.@
@MAI@ adv. @1.@ încă...
@MAI@ s. (pop.) flor...
@MAI@ s. @1.@ măciuc...
@MAI@ s. v. $ciocan,...
@mai@ adv....
@mai@ (luna) s. m. i...
|
| rău |
rău |
No synsets found
|
@RĂU, REA,@ $răi, rele,$ #adj.#, #s. n.#, #adv.# @I.@ #Adj.# Care are însușiri negative; lipsit de calități pozitive. @1.@ (Adesea substantivat) Care face, în mod obișnuit, neplăceri altora. * #Expr.# $Poamă rea$ sau $soi rău$ = persoană cu deprinderi urâte. $Rău de mama focului$ = plin de răutate, foarte înrăit. * Compuse: $rea-voință$ #s. f.# = purtare sau atitudine neprietenoasă, ostilă față de cineva sau de ceva; lipsă de bunăvoință; $rea-credință$ (scris și $reacredință)$ #s. f.# = atitudine incorectă, necinstită; perfidie. (#Loc. adj. și adv.#) $De rea-credință$ = incorect, necinstit, rău intenționat. ** Care exprimă, care denotă răutate; care este contrar binelui. @2.@ Care nu-și îndeplinește îndatoririle morale și sociale legate de o anumită circumstanță, care nu e potrivit unui anumit lucru, unei anumite situații; necorespunzător, nepotrivit. ** (Despre copii) Neascultător, răsfățat, răzgâiat. @3.@ Neconform cu regulile moralei; în dezacord cu opinia publică. ** (Despre vorbe) Care supără, care jignește; $#p. ext.#$ urât. @4.@ (Despre viață, trai etc.) Neliniștit, apăsător, chinuit. * #Expr.# $A duce casă rea (cu cineva)$ = a nu se înțelege, a trăi prost (cu cineva). $A-și face sânge rău$ (sau $inimă, voie rea)$ = a se necăji, a fi mâhnit. @5.@ (Despre vești) Care anunță un necaz, o supărare; neplăcut. @II.@ #Adj.# Care nu are calitățile proprii destinației, menirii, rolului său. @1.@ Care nu este apt (pentru ceva), care nu e corespunzător unui anumit scop, unei anumite întrebuințări; care prezintă unele defecte, unele imperfecțiuni. ** (#Fiz.#; despre corpuri) $Rău conducător de căldură$ (sau $de electricitate)$ = prin care căldura (sau electricitatea) nu se transmite cu ușurință sau deloc. @2.@ (Despre organele corpului) Care nu funcționează normal; bolnav; (despre funcții fiziologice) care nu se desfășoară normal. @3.@ (Despre îmbrăcăminte și încălțăminte) Uzat, rupt, stricat. @4.@ (Despre băuturi) Neplăcut la gust, prost pregătit. @5.@ (Despre bani) Care nu are curs, ieșit din circulație; fals. @III.@ #Adj.# (Despre meseriași, artiști etc.) Neîndemânatic, incapabil, nepriceput. @IV.@ #Adj.# @1.@ Nesatisfăcător; dăunător. * #Expr.# $A lua$ (cuiva ceva) $în nume de rău$ = a atribui cuiva o intenție răuvoitoare, a interpreta eronat o observație, un sfat. @2.@ (Despre vreme) Urât; nefavorabil. @3.@ (În superstiții) Prevestitor de rele; nefast, nenorocos. @#V.#@ #Adv.# @1.@ Așa cum nu trebuie; nepotrivit, greșit, cu defecte. ** Neconform cu realitatea; inexact, neprecis, incorect. @2.@ Neplăcut, supărător, nesatisfăcător. * #Expr.# $A-i fi$ (sau $a-i merge) cuiva rău$ = a avea o viață grea, a trece prin momente grele; a nu-i prii. $A sta rău$ = a nu avea cele necesare, a fi lipsit de confort, a fi sărac. $A-i ședea rău$ (ceva) = a nu i se potrivi o haină, o atitudine etc.; a fi caraghios, ridicol. $A-i fi$ (cuiva) $rău$ sau $a se simți rău$ = a fi sau a se simți bolnav. $A i se face$ (sau $a-i veni cuiva) rău$ = a simți deodată amețeală, dureri, senzație de greață etc.; a leșina. $A-i face$ (cuiva) $rău$ = a-i cauza (cuiva) neplăceri. $A-i părea$ (cuiva) $rău (de$ sau $după ceva$ ori $după cineva)$ = a regreta (ceva sau pe cineva). @3.@ Incomod, neconfortabil. @4.@ Neplăcut, dezagreabil. @5.@ Neconform cu părerile, cu gusturile cuiva. @6.@ Puternic, tare; foarte. @VI.@ #S. n.# @1.@ Ceea ce aduce nemulțumire; neplăcere; pricină de nefericire; neajuns. * #Loc. adv.# $Cu părere de rău$ = cu regret. $A rău$ = a nenorocire. * #Loc. prep.# $De răul$ (cuiva) = din cauza (răutății) cuiva. * #Expr.# $A vrea, a dori$ (cuiva) $răul$ = a dori să i se întâmple cuiva lucruri neplăcute. $Uita-te-ar relele!,$ formulă glumeață prin care se urează cuiva noroc și fericire. ** Boală, suferință. * $Rău de mare$ = stare de indispoziție generală care se manifestă la unii călători pe mare. $Rău de munte$ (sau $de altitudine)$ = stare de indispoziție generală cauzată de rarefierea aerului de pe înălțimi. @2.@ Ceea ce nu e recomandabil din punct de vedere moral. * #Expr.# $A vorbi de rău$ (pe cineva) = a ponegri (pe cineva). ** (La #pl.#) Pozne, nebunii copilărești. - #Lat.# @reus@ "acuzat", "vinovat".
@Rău@ ≠ bine, bun...
@RĂU@ adj. v. $bolna...
@RĂU@ adj., adv., s....
@RĂU@ s. v. $afecțiu...
@rău@ adj. m., pl. $...
@rău@ s. n., pl. $r'...
@RĂU^1@ $adv.$ ($în ...
@RĂU^2 rea@ (@răi, r...
@RĂU^3 r'ele@ $n.$ 1...
|
| ca |
ca |
No synsets found
|
@CA^1@ #adv.#, #interj.# @A.@ #Adv.# @I.@ (Se compară două sau mai multe lucruri, ființe, situații) @1.@ La fel cu, cum (e), precum (e), după cum (e). $O carte ca cea din raft.$ * #Expr.# $Ieri ca (și) astăzi$ = totdeauna. $Ca (și) cum$ = parcă. ** Cât. $Înalt ca bradul.$ @2.@ Aproape, cam, aproximativ. * #Expr.# $Ca mâine(-poimâine)$ = în curând. $Ca ieri(-alaltăieri)$ = de puțin timp. @3.@ Decât. $E mult mai frumos ca acesta.$ @II. 1.@ (Se compară o noțiune cu ea însăși) În felul..., cum e obiceiul, cum se știe. $Tinerii, ca tinerii, se zbenguiesc.$ * #Expr.# $Toate ca toate, dar...$ = toate le înțeleg, dar... ** Treacă-meargă, fie. $Ziua, ca ziua, trece vremea mai repede.$ @2.@ În calitate de..., fiind... $El înainte, ca ghid, iar noi după el, ca vizitatori.$ ** În loc de..., drept... $Se poate socoti ca răsplată.$ * #Expr.# (#Fam.#) $Ca ce?$ = pentru ce? cu ce scop? @3.@ Cu privire la..., în ce privește... $Ca formă, lucrarea este bine prezentată.$ @4.@ (Explicativ sau enumerativ) Cum, precum, așa, bunăoară, de exemplu. $Animale sălbatice, ca: râși, urși, vulpi.$ @B.@ #Interj.# (#Reg.#) Ia! Ei! $Ca dă-te mai încoace și mai spune o dată.$ - #Lat.# @quam.@
@CA^2@ #conj.# (Urmat, cu sau fără intercalări, de "să") Introduce subordonate cu predicatul la conjunctiv. - #Lat.# @qu[i]a.@
@CA@ adv. v. $aproap...
@CA@ adv., prep., co...
@ca@ adv., conjcț., ...
@CA^1@ $adv.$ 1) $(e...
@CA^2@ $conj.$ @I.@ ...
@ca@ #adv.# - @1.@ L...
@ca@ #conj.# - @1.@ ...
ca mine
|
| moș |
moș |
No synsets found
|
@MOȘ,@ $moși,$ #s. m.# @I. 1.@ Bărbat (mai) în vârstă; unchiaș, moșneag; $#p. restr.#$ apelativ cu care cineva mai tânăr se adresează unui bărbat mai în vârstă. * $Moș Martin$ sau (rar) $moș Ursilă$ = ursul. * #Expr.# $A-i veni moș Ene pe la gene$ = a i se face somn, a începe să moțăie. @2.@ (#Înv.# și #reg.#) Bunic; (mai ales la #pl.#) ascendent (mai îndepărtat), înaintaș, strămoș. * #Expr.# $De când cu moș Adam$ = din vremurile de demult. $Din$ (sau $de la) moși-strămoși$ = moștenit de la strămoși, păstrat din generație în generație; de demult, din vremuri străvechi. $A spune$ (sau $a înșira, a îndruga) moși pe groși$ (sau $moși păroși)$ = a îndruga nimicuri, a spune vorbe fără temei, minciuni, a povesti lucruri fanteziste. $La moșii cei verzi$ = niciodată, la paștile cailor. $De când cu moșii verzi$ (sau $roșii)$ = de foarte multă vreme. ** (#Reg.#) Unchi. @3.@ Personaj mascat, reprezentând un bătrân, care însoțește brezaia sau care apare în diferite creații dramatice populare; moșneag. @4.@ (#Pop.#; la #pl.#; de obicei #art.#) Ființe imaginare despre care se crede că ar alunga iarna; fiecare dintre cele nouă zile din luna martie care urmează după zilele babelor. @5.@ (La #pl.#; în tradițiile populare) Nume dat mai multor sărbători religioase în care se fac slujbe și pomeni pentru morți. ** Bâlci tradițional organizat în sâmbăta dinaintea Rusaliilor; $#p. ext.#$ târg care se ține în diverse localități și unde, pe un anumit loc, sunt amenajate și organizate o serie de distracții publice. * #Expr.# $A se strânge$ (sau $a se aduna) lumea ca la moși$ = a se aduna lume multă pentru a vedea ceva neobișnuit. @II.@ Partea cu cârlig a unei copci. ** Disc al unei capse, care se îmbucă în celălalt disc. - Din @moașă@ (derivat regresiv).
@MOȘ@ s. @1.@ bătrân...
@MOȘ@ s. v. $ascende...
@moș@ s. m., pl. $mo...
@MOȘ ~i@ $m.$ 1) $(f...
@A MOȘ/'I ~'esc 1.@ ...
@moș (moși),@ #s. m....
@moș@ s. m., pl. $mo...
@moș@ m. (rudă cu $m...
@moș,@ -i, s.m. - @1...
|
| gerilă |
gerilă |
No synsets found
|
@GER'ILĂ@ #s. m.# (Î...
@gerílă@ m., gen. $a...
@ger'ilă@ s. m....
@GERILĂ@ #v.# @Însoț...
@gerilă@ m. om care ...
@$ger'ilă$@ $#sms#$ ...
|
| . |
. |
No synsets found
|
|