← Back to list

Sentence #6031

Similar

Târî-mi-aș sexanul pe gura mă-tii aia șchioapă.

Târî-mi-aș sexanul PRODUCT pe gura mă-tii aia șchioapă.
Târî NOUN -mi PRON -aș AUX sexanul NOUN pe ADP gura NOUN mă-tii NOUN aia PRON șchioapă. ADJ nsubj expl:poss aux case obl nmod det advcl 
            {
  "text": "T\u00e2r\u00ee-mi-a\u0219 sexanul pe gura m\u0103-tii aia \u0219chioap\u0103.",
  "ents": [
    {
      "start": 11,
      "end": 18,
      "label": "PRODUCT"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 47
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 4,
      "tag": "Ncmp-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "T\u00e2r\u00ee",
      "dep": "nsubj",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 4,
      "end": 7,
      "tag": "Pp1-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "eu",
      "dep": "expl:poss",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 7,
      "end": 10,
      "tag": "Va--2s----y",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=2|Variant=Short",
      "lemma": "-a\u0219",
      "dep": "aux",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 11,
      "end": 18,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "sexan",
      "dep": "ROOT",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 19,
      "end": 21,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 5
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 22,
      "end": 26,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "gur\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 27,
      "end": 33,
      "tag": "Ncmpry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "m\u0103-tii",
      "dep": "nmod",
      "head": 5
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 34,
      "end": 37,
      "tag": "Pd3fsr",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|Person=3|PronType=Dem",
      "lemma": "acela",
      "dep": "det",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 38,
      "end": 46,
      "tag": "Afpfsrn",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "\u0219chioap\u0103",
      "dep": "advcl",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 46,
      "end": 47,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 3
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
Târî Târî No synsets found 
                            @TÂR'Î,@ $târăsc,$ #vb.# IV. @1.@ #Tranz.# A mișca un lucru (greu) dintr-un loc în altul, trăgându-l pe jos; a trage după sine cu sila un om, un animal. * #Expr.# $A târî barca pe uscat$ = a trăi greu. ** A lua, a purta, a duce cu sine. ** #Fig.# A îndemna, a împinge spre ceva (reprobabil); a antrena. @2.@ #Refl.# A merge, a înainta cu greu atingând pământul cu genunchii, cu coatele, cu burta; (despre animale) a înainta prin mișcări specifice, cu trupul lipit de pământ. ** A merge încet, a înainta cu greu, abia mișcându-și picioarele. @3.@ #Refl.# (Despre obiecte care atârnă) A atinge pământul cu partea de jos, a se freca de pământ. - Din #sl.# @trĕti.@
                        
                            @TÂRÎ@ vb. @1.@ a tâ...
                        
                            @TÂRÎ@ vb. v. $distr...
                        
                            @târ'î@ vb., ind. pr...
                        
                            @A TÂR'Î ~ăsc@ $tran...
                        
                            @A SE TÂRÎ mă ~ăsc@ ...
                        
                            @a târ'î@ vb., ind. ...
                        
                            @târ'î@ @(a ~)@ #vb....
                        
                            @târî@ v. @1.@ a tra...
                        
                            @TÂR'Î,@ $târăsc,$ #...
eu eu No synsets found 
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
-aș -aș No synsets found
sexan sexan No synsets found
pe pe No synsets found 
                            @PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
                        
                            @Pe@ ≠ sub...
                        
                            @PE@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @pe@ prep....
                        
                            @PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
                        
                            Pe internet se vorbe...
                        
                            Pe lângă explicația ...
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
gură gură No synsets found 
                            @G'URĂ,@ $guri,$ #s. f.# @I. 1.@ Cavitate din partea anterioară (și inferioară) a capului oamenilor și animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; $#p. restr.#$ buzele și deschizătura dintre ele; buze. * #Loc. adv.# $Gură-n gură$ = foarte aproape unul de celălalt. * #Expr.# $A(-i) da$ (cuiva) $o gură$ = a săruta (pe cineva). $Cu sufletul la gură$ = @a)@ abia mai putând respira (de emoție sau de oboseală); @b)@ foarte bolnav, aproape de moarte. $A uita de la mână până la gură$ = a uita repede, a fi uituc. $Parcă se bat lupii la gura lui,$ se spune despre cineva care mănâncă lacom sau vorbește repede. $A se duce (ca) pe gura lupului$ = a dispărea. $A scoate$ (sau $a scăpa ca) din gura lupului$ = a (se) salva dintr-o mare primejdie. $A țipa$ (sau $a striga$ etc.) $ca din$ (sau $ca în) gură de șarpe$ = a țipa din răsputeri, deznădăjduit. $A se zvârcoli ca în gură de șarpe$ = a se zbate cu desperare. $A avea gura moale$ (sau $tare)$ sau $a fi moale$ (sau $tare) în$ (sau $de) gură$ = (despre cai) a se supune ușor (sau greu) la mișcările ce i se fac cu frâul. * Compuse: $gură-cască$ (sau $-căscată)$ = persoană care-și pierde vremea în zadar sau care dovedește neglijență, dezinteres condamnabil; persoană care stă absentă, care nu înțelege ce i se spune; $gură-de-lup$ = @a)@ defect congenital de conformație a feței omului, constând dintr-o despicătură la buza și la gingia superioară și în cerul-gurii, și în comunicarea cavității bucale cu fosele nazale; @b)@ ochi dublu al unei parâme; @c)@ unealtă cu care se îndoaie tabla groasă; $gura-leului$ = plantă erbacee ornamentală cu flori de diverse culori, asemănătoare cu o gură (@I 1@) $(Antirrhinum majus); gura-lupului$ = plantă erbacee cu flori vinete-violete, având o margine albă sau gălbuie $(Scutellaria altissima).$ ** Sărutare, sărut. @2.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ cu care cineva se hrănește. * #Expr.# $A pune$ (sau $a lua, a băga) ceva în gură$ = a mânca (puțin). $A i se face gura pungă$ = a avea o senzație de astringență din cauza unor alimente acre introduse în gură. $A da$ (cuiva) $mură-n gură$ = a-i da (cuiva) ceva de-a gata, fără să facă cel mai mic efort. $De-ale gurii$ = (lucruri de) mâncare. ** Îmbucătură, sorbitură, înghițitură. * #Expr.# $Nici o gură de apă$ = nimic. ** Membru de familie care trebuie hrănit. @3.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al vorbirii; cloanță. * #Expr.# $A tăcea din gură$ = a nu (mai) vorbi nimic. $A închide$ (sau $a astupa) cuiva gura$ = a face pe cineva să nu mai vorbească, a pune pe cineva în situația de a nu mai putea spune nimic. $A lua cuiva vorba din gură$ = @a)@ a spune tocmai ceea ce voia să zică altul în clipa respectivă; @b)@ a întrerupe pe cineva când vorbește. $A i se muia$ (cuiva) $gura$ = a nu mai avea curajul să vorbească; a schimba, a atenua tonul și conținutul celor spuse. $A-l lua$ (pe cineva) $gura pe dinainte$ sau $a-l scăpa gura$ = a destăinui ceva fără voie, a spune ceva ce n-ar fi trebuit să spună. $A avea gura$ (sau $a fi gură) spartă$ = a nu putea ține un secret, a dezvălui orice secret. $A fi slobod la gură$ = a vorbi mult și fără sfială, depășind uneori limitele bunei-cuviințe. $A fi cu gura mare$ = a fi certăreț. $A avea o gură cât o șură$ = a vorbi mult și tare. $A-și păzi$ (sau $ține$ etc.) $gura$ = a-și impune tăcere; a fi prudent în tot ce vorbește. $A(-i tot) da din gură$ (sau $cu gura)$ sau $a-i umbla$ (ori $a-i merge, a-i toca$ etc.) $gura (ca o meliță, ca o moară stricată$ sau $hodorogită$ sau $ca o pupăză)$ = a vorbi repede și fără întrerupere; a flecări. $A fi bun de gură$ = (adesea #peior.#) a vorbi mult și cu ușurință, a se pricepe să-și pledeze cauza, să convingă. $A fi rău de gură$ (sau $gură rea)$ = @a)@ a bârfi, a fi intrigant; @b)@ a prevesti (cuiva) ceva rău, nefavorabil. $A (nu) se uita în$ (sau $la) gura cuiva$ = a (nu) ține seamă de ceea ce spune cineva, a (nu) crede pe cineva. $A vorbi$ (sau $a zice, a spune$ etc.) $cu jumătate de gură$ (sau $cu gura jumătate)$ = a vorbi (sau a zice etc.) nehotărât, fără convingere. $E numai gura de el,$ se spune despre cineva care promite, dar nu se ține de cuvânt, sau care se laudă cu multe, dar nu face nimic. $A-i umbla$ (cuiva) $vorba prin gură$ = a nu găsi cuvântul potrivit pentru a exprima ceva (dar a fi pe punctul de a-l găsi). $A trece$ (sau $a umbla, a fi purtat) din gură în gură$ = (despre vorbe, cântece etc.) a (se) transmite de la om la om, din generație în generație. * Compus: $gură-spartă$ = om flecar, limbut, care nu poate ține un secret. ** Ceea ce spune cineva; vorbă, spusă, mărturisire. * #Expr.# $Gura lumii$ = vorbe, bârfeli, scorneli. $Gura satului$ (sau $a mahalalei)$ = (persoană care născocește) vorbe, bârfeli, intrigi. $A intra în gura lumii$ (sau $a satului, a mahalalei)$ = a ajunge să fie vorbit de rău. $A te lua după gura cuiva$ = a acționa (în mod greșit) după sfatul cuiva. $A se pune$ (sau $a sta) cu gura pe cineva$ = a insista mult pe lângă cineva pentru a-l convinge să facă un lucru; a cicăli pe cineva. ** Glas, grai. * #Expr.# $Nu i se aude gura,$ se zice despre un om tăcut, liniștit, potolit. $Cât îl ține$ (sau $îl ia) gura$ sau $în gura mare$ = foarte tare, din răsputeri. $A nu avea gură (să răspunzi$ sau $să spui ceva)$ = a nu avea putința sau curajul (de a mai răspunde sau de a mai spune ceva). ** Gălăgie, țipăt, ceartă. * #Loc. vb.# $A sta$ (sau $a sări, a începe) cu gura pe$ (sau $la) cineva$ = a certa pe cineva, a se răsti la cineva. * #Expr.# $A da gură la câini$ = a striga la câini să nu mai latre. ** (Personificat) Cel care vorbește; vorbitor. * #Expr.# $Gurile rele$ = bârfitorii. @4.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al cântării. @II.@ Deschizătură a unui obiect, a unei încăperi etc., prin care intră, se introduce, se varsă, iese etc. ceva, prin care se stabilește o comunicație etc. $Gura vasului. Gura cămășii. Gură de canal. Gura fluviului.$ * $Gură de ham$ = ham primitiv, format numai din cureaua de pe piept și din cea care se petrece pe după gâtul calului. $Gură de apă$ = instalație care servește pentru a lua apă dintr-o rețea de distribuție. $Gură de incendiu$ = gură de apă la care se montează un furtun pentru luarea apei sub presiune în caz de incendiu. $Gură de foc$ = nume generic pentru armele de foc (grele). $Gură artificială$ = aparat compus, în general, dintr-un difuzor montat într-o incintă acustică, de formă și dimensiuni astfel alese, încât caracteristicile acustice să fie asemănătoare cu acelea ale gurii umane. * #Expr.# $A lega gura pânzei$ = @a)@ a înnoda capetele firelor de urzeală înainte de a începe țesutul; @b)@ a se înstări. $A prins pânza gură$ = s-a făcut începutul. $A se afla$ (sau $a trimite pe cineva) în gura tunului$ = a fi expus (sau a expune pe cineva) la un mare pericol. - #Lat.# @gula@ "gâtlej, gât".
                        
                            @G'URĂ@ s. @1.@ $(AN...
                        
                            @G'URĂ@ s. v. $afirm...
                        
                            @g'ură@ s. f., g.-d....
                        
                            @G'URĂ ~i@ $f.$ 1) $...
                        
                            @g'ură (g'uri),@ #s....
                        
                            @gură,@ $guri #s. f....
                        
                            @GURĂ@ aftă, bot, bu...
                        
                            @gúră@ f., pl. $ĭ$ (...
                        
                            @g'ură@ s. f., g.-d....
mă-tii mă-tii No synsets found
acela acela No synsets found 
                            @AC'ELA, AC'EEA,@ $aceia, acelea,$ #pron. dem.#, #adj. dem.# (postpus) @1.@ #Pron. dem.# (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor) $Cine e acela?$ * #Loc. adj.# (#Reg.#) $Ca acela$ sau $ca aceea$ = puternic, însemnat; extraordinar. * #Loc. adv.# $De aceea$ = pentru acest (sau acel) motiv, din această cauză. $Drept aceea$ = prin urmare; deci. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceea$ = în plus. @2.@ #Adj. dem.# (postpus) Acel, acea. $Omul acela. Casa aceea.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $aceluia, aceleia,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $acelora.$ - #Var.#: (#Înv.#) @ac'el, ac'ea@ #pron. dem.#] - #Lat.# @*ecce-illu, ecce-illa.@
                        
                            @AC'ELA@ pron. cela,...
                        
                            @ac'ela@ pr. m., adj...
                        
                            @AC'ELA ac'eea (ac'e...
                        
                            @AC'ELA^1, AC'EEA,@ ...
                        
                            @ACÉLA^1, ACÉEA,@ ad...
                        
                            @AC'ELA^2, AC'EEA,@ ...
                        
                            acela el...
                        
                            @ac'ela@ pron. m., a...
                        
                            @ac'ela@ #pr.# #m.#,...
șchioapă șchioapă No synsets found 
                            @șchio'apă@ (măsură ...
                        
                            @ȘCHIO'APĂ ~e@ $f.$ ...
                        
                            @șchio'apă@ s. f., g...
                        
                            @șchĭoápă@ f., pl. $...
                        
                            @șchio'apă@ (#pop.#)...
                        
                            @șchioapă@ f. Mold. ...
                        
                            @ȘCHIO'APĂ,@ $șchioa...
                        
                            @șchioapă@, -pe....
                        
                            @+șchio'apă (de-o ~)...
                        
                            @șchio'apă@ (#pop.#)...
. . No synsets found