| mai |
mai |
No synsets found
|
@MAI^1@ #adv.# @I. 1.@ (Servește la formarea gradului comparativ) $Mai bun.$ * (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) $Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte.$ @2.@ (Servește la formarea gradului superlativ relativ) $Cel mai bun.$ * (Înaintea unui substantiv) $Te comporți ca cel mai copil dintre copii.$ * (Precedat de "ce" în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) $Ce mai drac frumos de fată!$ * #Expr.# $Mai rar$ = întâlnit extrem de rar. $Așa om mai rar!$ @II.@ (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. $Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase.$ @III.@ (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. $Mai îmi vine a crede.$ ** (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin #conj.# "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. $Cetina mai că-i ajunge la pământ.$ * $Mai-mai$ = cât pe-aci, gata-gata. @IV.@ (Înaintea unui verb) @1.@ (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. $Mai vine la noi.$ * #Expr.# $Mai e vorbă!$ = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ** (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) $Ce mai faci?$ @2.@ (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. $Poate să ne mai întâlnim.$ @3.@ (Exprimă nedumerire) $Nu se știe ce s-a mai făcut.$ @##V.##@ (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) @1.@ (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. $Avea casă, mai ceva bani.$ * #Expr.# $Ce mai atâta vorbă$ sau $ce mai încoace-ncolo,$ se zice când vrem să punem capăt unei discuții. @2.@ (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. $Mai una, mai alta.$ @VI.@ (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) $Ce mai zgomot, ce mai freamăt!$ - #Lat.# @magis.@
@MAI^2,@ $maiuri,$ #s. n.# Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ** (#Reg.#) Bătător^2. - #Lat.# @malleus.@
@MAI^3,@ $maiuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Ficat. - Din #magh.# @máj.@
@MAI^4@ #s. m.# #invar.# A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. - #Lat.# @maius,@ #sl.# @maĭ.@
@MAI@ adv. @1.@ încă...
@MAI@ s. (pop.) flor...
@MAI@ s. @1.@ măciuc...
@MAI@ s. v. $ciocan,...
@mai@ adv....
@mai@ (luna) s. m. i...
|
| bine |
bine |
No synsets found
|
@B'INE@ #adv.#, #s. n.# #sg.# @I.@ #Adv.# @1.@ În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util. * #Expr.# $A(-i) prinde$ (cuiva) $bine$ (un lucru, o învățătură, o întâmplare) = a-i fi de folos, a-i fi prielnic. $A(-i) veni cuiva bine (să...)$ = a(-i) veni cuiva la îndemână; a fi avantajat de o situație prielnică. * (În formule de salut) $Bine ai$ (sau $ați) venit (sănătos, sănătoși)!$ * (Referitor la sănătate) $A se simți bine. A(-i) face$ (cuiva) $bine$ (mâncarea, băutura, plimbarea etc.). $A dormi$ (sau $a se odihni$ etc.) $bine. (Ce), nu ți-e bine?$ = @a)@ (ce), nu ești sănătos? ai o slăbiciune fizică?; @b)@ (ce), ești nebun? nu ești în toate mințile? @2.@ În concordanță cu regulile eticii sociale, în mod cuviincios, cum se cere, cuminte. $Să te porți bine cu oricine.$ * #Expr.# (#Fam.# și #ir.#) $Bine ți-a făcut!$ = așa trebuia, așa se cuvenea să-ți facă (pentru purtarea ta urâtă, condamnabilă)! ** În concordanță cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil, frumos, minunat. $Cântă și dansează bine. Cu rochia asta iți șade bine.$ * $Bărbat$ sau $femeie bine făcut(ă)$ = bărbat sau femeie chipeș(ă). ** În concordanță cu adevărul, cu corectitudinea; clar, precis, exact. $Vezi bine că așa stau lucrurile. Să știu bine că mor, și nu mă las până nu-mi aflu dreptatea!$ * $De-a binelea$ = de-adevărat, cu adevărat. ** (Având valoarea unei afirmații) $Bine, am să procedez cum vrei tu!$ * #Expr.# $(Că) bine zici$ = (că) zici așa cum trebuie. $Ei bine...$ = după cum spuneam... ** Cu grijă, cu atenție. $Uită-te bine și învață.$ @3.@ Deplin, în întregime, complet. $E cherchelit bine.$ ** (La comparativ) Mult. $A fost plecat doi ani și mai bine.$ ** Mult și prielnic. $A plouat bine. A mâncat și a băut bine.$ @II.@ #S. n.# #sg.# @1.@ Ceea ce este util, favorabil, prielnic, ceea ce aduce un folos cuiva. * $Om de bine$ = om care acționează în folosul, în sprijinul, care ajută pe cei din jurul său. * #Expr.# $A face$ (cuiva $un mare) bine$ sau $a face$ (cuiva) $bine$ (cu ceva) = a ajuta (pe cineva) la nevoie. $Să-ți$ (sau $să vă) fie de bine!$ = @a)@ să-ți (sau să vă) fie de (sau cu) folos!; @b)@ (#ir.#) se spune cuiva care a procedat (greșit) împotriva sfaturilor primite. $A vorbi$ (pe cineva) $de bine$ = a lăuda (pe cineva). @2.@ Ceea ce corespunde cu morala, ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic. * #Expr.# $A lua$ (pe cineva) $cu binele$ = a proceda cu blândețe, cu înțelegere, cu bunăvoință față de cineva supărat, irascibil sau îndârjit. @3.@ (#Fil.#; #art.#) Obiectul moralei ca știință. @4.@ (Adjectival; despre oameni) Armonios dezvoltat, plăcut la vedere. - #Lat.# @bene@ (în sensul @II 3,@ calc după #gr.# $agathós,$ #germ.# $das Gut).$
@Bine@ ≠ rău, prost...
@B'INE@ adv., adj., ...
@b'ine@ adv....
@b'ine@ s. n., art. ...
@B'INE^1@ $adv.$ 1) ...
@B'INE^2@ $n.$ 1) Ce...
bine,in regula...
@b'ine@ #adv.# - @1....
@bíne@ adv. - @1.@ P...
|
| eu |
eu |
No synsets found
|
@EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
@eu@ pr. [pron. $ieu...
@EU@ $pron. pers., p...
@EU-@ Element prim d...
eu...
Eu invatasem la scoa...
eu sint...
eu :P...
eu efectuez control
@eu^1@ [#pron.# $ieu...
|
| bage |
bage |
No synsets found
|
|
| tu |
tu |
No synsets found
|
@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
@TU@ pron. dumneata,...
@tu@ pr., d. acc. $ț...
@TU@ $pron. pers. pe...
tu insuti
@tu@ #pr.#, #d.# #ac...
TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.
THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
tu
@tu@ #pron.# - #Pron...
@tu@ #adv.# - Se fol...
|
| eu |
eu |
No synsets found
|
@EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
@eu@ pr. [pron. $ieu...
@EU@ $pron. pers., p...
@EU-@ Element prim d...
eu...
Eu invatasem la scoa...
eu sint...
eu :P...
eu efectuez control
@eu^1@ [#pron.# $ieu...
|
| mână |
mână |
No synsets found
|
@M'ÂNĂ,@ $mâini,$ #s. f.# @I. 1.@ Fiecare dintre cele două membre superioare ale corpului omenesc, de la umăr până la vârful degetelor, în special partea de la extremitatea antebrațului, care se termină cu cele cinci degete. * #Loc. adj.# $De mână$ = @a)@ făcut cu mâna, lucrat manual; @b)@ (despre unelte, instrumente) acționat manual. * #Loc. adv.# $Pe$ (sau $la) mâna dreaptă$ (sau $stângă)$ = pe partea dreaptă (sau stângă). $Pe sub mână$ = pe ascuns, clandestin. $În mână$ = direct, personal. $Mână-n mână$ = în colaborare, în înțelegere, în perfect acord. $Peste mână$ = anevoios, incomod, dificil (de obținut, de realizat, de efectuat). * #Expr.# (#Pop.#) $A bate$ (sau $a da) mâna$ (cu cineva) = a se înțelege cu cineva (în privința unei tranzacții); a face un târg, a se învoi (din preț), strângându-și mâna (în semn de pecetluire a tranzacției încheiate). $A(-și) da mâna (cu cineva)$ = @a)@ a strânge cuiva mâna în semn de salut sau de împăcare; @b)@ a se alia, a colabora. $A putea$ (sau $a fi bun) să se ia de mână cu cineva$ = a se asemăna, a se potrivi cu cineva din punctul de vedere al defectelor sau al acțiunilor rele. (#Pop.#) $A se ține cu mâinile de burtă$ (sau $de pântece, de inimă) de(-atâta) râs$ = a râde cu mare poftă, în gura mare. $A pune$ (sau $a băga) mâna în foc pentru cineva$ (sau $pentru ceva)$ = a garanta pentru cineva sau pentru ceva. $A pune$ (sau $a încrucișa) mâinile pe piept$ = a muri. $A se spăla pe mâini$ = a refuza să-și ia răspunderea unei probleme (dificile) sau a unei fapte (reprobabile). $A da$ (sau $a lăsa, a pierde) ceva din$ (sau $de la) mână$ = a da (sau a lăsa, a pierde) ceva care îți aparține sau de care ești sigur că îl poți obține. $Cu mâna goală$ = fără a aduce nimic; fără a lua nimic; $#p. ext.#$ fără a-și fi atins scopul, fără nici un rezultat. $A avea$ (sau $a fi la cineva) mâna$ = (la jocul de cărți) a-i veni rândul să împartă cărțile. $A trece$ (sau $a ceda) mâna (cuiva)$ = (la jocul de cărți) a nu juca în turul respectiv, cedând rândul jucătorului următor. $(O) mână de ajutor$ = (mai ales în legătură cu verbele "a da", "a cere", "a solicita", "a fi") sprijin, ajutor. $A lega cuiva mâinile (și picioarele)$ sau $a lega$ (sau $a fi legat) de mâini și de picioare$ = a pune pe cineva sau a fi în imposibilitate să acționeze. $A avea$ (sau $a lăsa, a da cuiva) mână liberă$ = a avea (sau a da cuiva) posibilitatea să acționeze după bunul său plac; a avea (sau a da cuiva) libertate totală de acțiune. $A avea$ (ceva) $pe mână$ = a dispune de ceva. $A pune mâna$ = @a)@ a face, a întreprinde ceva; @b)@ a fura. $A pune mâna pe ceva$ = a ajunge în posesiunea unui lucru, a-și însuși un lucru (prin mijloace necinstite). $A pune mâna pe cineva$ = @a)@ a prinde, a înhăța, a înșfăca pe cineva; @b)@ a găsi pe cel de care ai nevoie. $A-i pune$ (cuiva) $mâna în piept$ (sau $în gât)$ = a prinde, a înșfăca (pe cineva); a cere cuiva socoteală, a(-l) trage la răspundere. $A pune$ (cuiva) $mâna în cap$ = a lua (pe cineva) la bătaie. $A-i pune Dumnezeu$ (cuiva) $mâna în cap$ = a avea noroc, a-i merge totul din plin. $A-i lua$ (cuiva) $boala$ (sau $durerea) cu mâna$ = a face să treacă boala (sau să înceteze durerea etc. cuiva) repede, numaidecât. $Cu mâinile încrucișate$ (sau $în sân, în buzunar)$ = inactiv. $A pune mână de la mână$ = a strânge, a aduna (bani, obiecte etc.) prin contribuție benevolă. $A avea mână ușoară$ sau $a fi ușor de mână$ = a lucra cu finețe și cu abilitate (ca medic). $A fi greu de mână$ = a lucra neîndemânatic, brutal (ca medic). $A avea mână bună$ sau $a fi bun de mână$ = @a)@ a fi îndemânatic, priceput; @b)@ a purta noroc cuiva; (la jocul de cărți) a da cărți bune celor cu care joacă. $A-și face mână bună la$ (sau $pe lângă) cineva$ = a obține favoarea cuiva, a se pune bine cu cineva. $A lua cu o mână și a da cu alta$ (sau $cu zece)$ = a cheltui mult, a fi risipitor. $A fi mână largă$ = a fi darnic, generos. (#Fam.#) $A fi mână spartă$ = a fi risipitor. $A avea$ (sau $a fi) mână strânsă$ = a fi econom; a fi zgârcit, meschin. $A-i da cuiva mâna$ (să facă ceva) = a-și putea permite (să facă ceva); a-i permite situația, împrejurările (să facă ceva). $Una la mână,$ se spune pentru a marca primul element al unei enumerări. $A fi mâna dreaptă a cuiva$ = a fi omul de încredere al cuiva. $A cere mâna cuiva$ = a cere în căsătorie. $Sărut mâna$ (sau $mâinile),$ formulă de salut adresată femeilor, preoților, persoanelor mai în vârstă etc. $Cu mâna lui$ (sau $mea, ta$ etc.) sau $cu mâinile lor$ (ori $noastre, voastre$ etc.) = direct, personal, fără intervenția nimănui. $A scoate castanele$ (sau $cărbunii) din foc cu mâna altuia$ = a se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei acțiuni periculoase ori riscante. $Cu amândouă mâinile$ = cu bunăvoință, foarte bucuros, din toată inima. (#Fam.#) $A avea$ (sau $a fi cu) mână lungă$ = a fi hoț, pungaș. $(A fi om) cu dare de mână$ = (a fi om) înstărit, bogat. (#Pop.#) $A da din mâini (și din picioare)$ = a face eforturi pentru obținerea unui lucru, a se strădui, a-și da osteneala. $A avea mâna curată$ (sau $mâinile curate)$ = a fi cinstit. $A primi$ (sau $a lua) în mână$ = a primi o sumă netă. $A duce de mână$ (pe cineva) = a călăuzi, a conduce (pe cineva); a sprijini, a proteja (pe cineva neajutorat, nepriceput). $De la mână până la gură$ = foarte repede, în timp foarte scurt. $Cu mâinile la piept$ sau $cu căciula în mână$ = într-o atitudine umilă; supus, smerit. $Cu mâna pe inimă$ (sau $pe cuget)$ = cu conștiința curată, cu convingerea că e adevărat. $A ajunge pe mâini bune$ = a ajunge în grija, în posesiunea cuiva competent. $A-și lua mâinile de pe cineva$ = a înceta de a mai proteja, de a mai ajuta pe cineva. $Din mână în mână$ = de la unul la altul, de la om la om. $A da mâna cu moartea$ = a trece printr-o mare primejdie; a fi foarte bolnav. $A da pe mâna justiției$ = a deferi justiției; a înainta un infractor organelor judiciare. $A fi$ (sau $a cădea, a încăpea$ etc.) $la$ (sau $pe) mâna cuiva$ = a fi (sau a cădea, a încăpea) sub puterea, sub autoritatea cuiva, la discreția cuiva. $A avea pe cineva sub mână$ = a avea pe cineva sub control, în subordine. $(A fi) mână de fier$ sau $mână forte$ = (a fi) om energic, autoritar. $Politică de mână forte$ = politică dictatorială, tiranică, abuzivă. * Compus: $mâna-Maicii-Domnului$ = mică plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina higroscopică și foarte ramificată, cu flori albe și cu fructele mici $(Anastatica hierochuntica).$ ** Persoană, individ (conceput ca autor al unei acțiuni). * $Mână de lucru$ = muncitor. $Mână moartă$ = (la unele jocuri de cărți) jucător fictiv căruia i se distribuie cărți, în ##cont.## @2.@ Cantitate mică din ceva, atât cât încape în palmă. * (Ca epitet, precedând termenul calificat, de care se leagă prin #prep.# "de", indică proporții foarte mici) $O mână de om.$ (Urmat de un substantiv la #pl.#, indică un număr redus, un grup restrâns de elemente de același fel) $O mână de oameni.$ @3.@ (În legătură cu numerale ordinale sau, rar, cardinale) Categorie, treaptă, rang, clasă; calitate. * #Loc. adj.# (#Pop.#) $De toată mâna$ = de toate felurile, de toate categoriile. @II.@ Numele unor unelte sau obiecte (de gospodărie) sau ale unor părți ale lor, care se aseamănă, ca formă și ca întrebuințare, cu mâna (@I 1@) sau care se apucă, se manevrează cu mâna. * $Mână curentă$ = balustradă. - #Lat.# @manus.@
@MÂNĂ@ s. @1.@ $(ANA...
@MÂNĂ@ s. v. $calita...
@mână@ s. f., g.-d. ...
@MÂNĂ mâini@ $f.$ 1)...
MÂNĂ?, mân, vb. I. T...
@MÂNĂ@ aripă, cange,...
@m'ână@ s. f., g.-d....
@m'ână@ #s. f.#, #g....
@mână@ f. @1.@ parte...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| cur |
cur |
No synsets found
|
@CUR,@ $cururi,$ #s. n.# (#Pop.#) Șezut, popou. - #Lat.# @culus.@
@CUR@ s. v. $anus, d...
@cur@ s. n., pl. $c'...
@cur (c'ururi),@ #s....
cur
CÚR,@ $cururi,$ s.n....
@1) cur@ n., pl. $ur...
@2) cur,@ a @-á@ v. ...
@3) cur, curs,@ a @c...
@cur@ s. n., pl. $c'...
|
| și |
și |
No synsets found
|
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| eu |
eu |
No synsets found
|
@EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
@eu@ pr. [pron. $ieu...
@EU@ $pron. pers., p...
@EU-@ Element prim d...
eu...
Eu invatasem la scoa...
eu sint...
eu :P...
eu efectuez control
@eu^1@ [#pron.# $ieu...
|
| face |
face |
No synsets found
|
@F'ACE,@ $fac,$ #vb.# III. @A.@ #Tranz.# @I. 1.@ A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. $Face un gard.$ ** A procura un obiect, dispunând confecționarea lui de către altcineva. $Își face pantofi.$ @2.@ A construi, a clădi; a ridica, a așeza. $Face o casă. Face fânul stoguri.$ @3.@ A găti, a prepara, a pregăti un aliment, o mâncare. @4.@ A compune, a scrie, a crea o operă literară; a executa, a realiza o operă artistică. @5.@ A stabili o lege, o convenție, o înțelegere. @6.@ A câștiga, a agonisi, a strânge bani, avere. @7.@ A pregăti ceva într-un anumit scop. $Își face bagajele.$ * #Expr.# $A face focul$ = a ațâța, a aprinde focul. ** A aranja (părul, sprâncenele, buzele, unghiile etc.). @II. 1.@ (Despre femei) A naște. * #Expr.# (#Pop.# și #fam.#) $De când l-a făcut mă-sa$ sau $de când mă-sa l-a făcut$ = de când s-a născut, dintotdeauna. ** (Despre soți) A procrea. ** (Despre mamifere) A făta. ** (Despre păsări) A oua. @2.@ (Despre pomi) A produce, a da roade; (despre plante) a scoate, a da muguri, frunze, flori etc. @3.@ (Despre ființe și plante) A căpăta, a dobândi; a-i apărea. $A făcut o bătătură.$ ** A se îmbolnăvi de... $A făcut scarlatină.$ @4.@ (În #expr.#) $A face ochi$ = @a)@ (despre puii unor animale) a putea deschide ochii (la câteva zile după naștere); @b)@ (#fam.#, despre oameni) a se trezi, a se scula din somn. $A face burtă$ (sau) $pântece$ = a se îngrășa. $A face genunchi$ = (despre pantaloni) a se deforma (de multă purtare) în dreptul genunchilor. @III. 1.@ A întocmi, a potrivi lucrurile astfel ca să...; a da cuiva posibilitatea de a... $Ce-a făcut, ce-a dres, că a reușit...$ @2.@ A determina, a convinge. $Nu l-au putut face să se însoare.$ @3.@ A obliga, a sili, a constrânge, a pune pe cineva să... $Nu mă face să plec.$ @4.@ A predispune la ceva; a îndemna. $Timpul urât îl face trist.$ @IV. 1.@ A determina sau a ajuta pe cineva sau ceva să-și schimbe starea inițială, să ajungă într-o anumită situație. $L-a făcut om.$ * #Expr.# $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) bine$ (sau $sănătos)$ = a (se) însănătoși, a (se) vindeca. @2.@ A preface, a schimba, a transforma în... $Faceți din piatră aur.$ * #Expr.# $A face din țânțar armăsar$ = a exagera mult. $A face$ (cuiva) $coastele pântece$ (sau $spinarea cobză)$ = a bate (pe cineva) tare. $A face noaptea$ (sau $din noapte) zi$ = a nu dormi, a rămâne treaz toată noaptea. $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) praf$ = a (se) distruge, a (se) nimici. @3.@ A zice, a spune (despre cineva sau cuiva) că este..., a califica; a învinui, a acuza pe cineva de... $L-a făcut măgar.$ * #Expr.# $A face$ (pe cineva) $cum îi vine la gură$ = a ocărî sau a certa (pe cineva) rău, fără a-și alege cuvintele, a batjocori (pe cineva). $A face$ (pe cineva) $cu ou și cu oțet$ #v.# $oțet.$ @##V.## 1.@ A săvârși, a făptui, a comite. $A făcut o eroare.$ * #Expr.# $Face ce face și...$ = încearcă prin toate mijloacele și izbutește să...; nu știu cum procedează că...; vorba e că... $A nu avea ce face$ (sau $ce să facă)$ = @a)@ a nu avea o ocupație; @b)@ a nu-i rămâne cuiva nimic de schimbat într-o situație, a nu avea posibilitatea să se împotrivească, să obiecteze, să ajute cu ceva; a nu avea încotro; @c)@ se spune despre cineva (sau cuiva) care comite sau este pe punctul să comită o imprudență, o prostie, o gafă. $A nu avea ce face cu...$ = a nu avea (nici o) nevoie de..., a nu-i trebui; a nu-i folosi, a nu-i servi la nimic. $Ce (mai) faci?$ = cum îți merge? cum o (mai) duci? $A face totul$ sau $a face tot posibilul$ (sau $în toate chipurile, posibilul și imposibilul) să$ (sau $ca să)$ = a depune toate eforturile (pentru a realiza ceva). (Exprimând surpriza neplăcută și purtând accentul în frază) $Ce face?!$ = cum?! cum se poate (una ca asta)? $Ce (tot) faci$ (sau $ce ai făcut de)...?$ = ce ți s-a întâmplat că...? care e cauza că...? $Ce-i de făcut$ (cu cineva sau cu ceva)? = cum să se procedeze (cu cineva sau cu ceva)? $N-am făcut nimic$ = @a)@ nu am realizat nimic, nu m-am ales cu nimic; @b)@ nu sunt vinovat, nu am comis ceea ce mi se impută. $Văzând și făcând$ = procedând conform situației, împrejurărilor, fără un plan dinainte stabilit. $A avea a$ (sau $de-a) face cu cineva$ (sau $cu ceva)$ = @a)@ a avea ceva comun cu cineva (sau cu ceva), a exista anumite relații între...; @b)@ a o păți, a suporta consecințele faptelor sale. $Ce are a face?$ = ce legătură este (între un lucru și altul)? ce interesează? și ce-i cu asta? $N-are a face!$ = nu interesează! n-are importanță! (#Refl.#) $S-a făcut!$ = ne-am înțeles! s-a aranjat! Fii fără grijă! @2.@ A provoca, a da naștere la..., a cauza, a pricinui. $A făcut o încurcătură$ * #Expr.# $Nu face nimic!$ = (formulă de politețe cu care se răspunde celui ce-și cere scuze pentru un neajuns sau o supărare pricinuită fără voie) nu are nici o importanță! $A i-o face (bună$ sau $lată$ sau $cu vârf)$ sau $a-i face$ (cuiva) $una (și bună)$ = a-i pricinui cuiva un rău, un neajuns. $A(-și) face inimă rea$ (sau $sânge rău)$ = a (se) supăra, a (se) consuma. $A-și face gânduri$ (sau $griji)$ = a se îngrijora. ** A arăta, a manifesta, a acorda. $I-a făcut toate onorurile.$ @3.@ A aduce la îndeplinire; a realiza, a îndeplini, a împlini. $Și-a făcut datoria.$ * #Expr.# $A face (un) târg$ (sau $târgul)$ = a cădea de acord, a încheia o tranzacție (comercială). ** A juca (un meci). @4.@ A exercita, a practica o meserie. $Face avocatură.$ ** A studia, a urma un curs sau o formă de învățământ. $Face medicina.$ @5.@ (Cu complementul "semn") A atrage cuiva atenția printr-un gest; a da cuiva să înțeleagă ceva printr-un semn. (Cu elipsa complementului) $Face din cap că a înțeles.$ * #Expr.# $A face$ (cuiva) $cu degetul$ = a amenința (pe cineva) cu degetul arătător. $A face$ (cuiva) $cu ochiul$ = @a)@ a face (cuiva) un semn simbolic (închizând și deschizând un ochi); @b)@ a atrage, a îmbia. @6.@ A parcurge, a străbate un drum sau o distanță. $A făcut 2 kilometri.$ @7.@ A petrece, a parcurge un interval de timp. $Cu el și-a făcut veacul.$ @B.@ #Intranz.# @I. 1.@ A proceda; a acționa; a se comporta. $Fă cum știi.$ ** #Refl.# (În construcții interogative) A se descurca într-un anumit fel. $Ce se face acum?$ @2.@ A-i merge cuiva bine (sau rău), a o duce bine (sau rău). @3.@ (În superstiții, determinat prin "a bine", "a rău", "a ploaie" etc.) A prevesti, a cobi. $Porcul face a ploaie.$ @4.@ (#Pop.#; în superstiții) A vrăji, a fermeca; a descânta. $I-a făcut de boală.$ @II. 1.@ A valora, a prețui; a costa. $Cât fac pantofii?$ @2.@ (La #pers.# 3; cu valoare impersonală) A fi vrednic (de a...), a merita (să...). $Scump, dar face!$ @3.@ (#Fam.#; în #expr.#) $Nu face pentru...$ = @a)@ nu e potrivit, nu corespunde pentru...; @b)@ nu e de prestigiul cuiva, nu cadrează cu... @III. 1.@ A se îndrepta, a merge, a porni (către sau spre...); a o coti (spre...). $Am făcut la dreapta.$ ** #Refl.# (#Fam.#) A se abate, a se duce (sau a veni), a se apropia. $Fă-te încoace!$ @2.@ A zice, a spune. $Am să te cert, făcea el.$ @C.@ #Refl.# @I. 1.@ (despre zi, noapte, întuneric etc.) A se produce, a se ivi, a se lăsa. * #Expr.# $A i se face$ (cuiva) $negru$ (sau $roșu$ etc.) $înaintea ochilor$ = a nu mai vedea, a i se face rău (din cauza supărării, a mâniei); a se supăra, a se mânia foarte tare. ** #Impers.# (#Pop.#) A i se părea cuiva că vede sau că aude ceva sau pe cineva (în vis sau în imaginație). $Se făcea că vede un palat.$ @2.@ (despre drumuri, văi etc.) A se desfășura, a se deschide (înaintea ochilor). $Se făcea o vale lungă.$ @3.@ (despre senzații sau sentimente; construit cu dativul pronumelui) A se naște, a se produce (în cineva) deodată, a fi cuprins de... $I s-a făcut frică.$ ** A fi cuprins de o dorință nestăpânită pentru ceva, a simți dorul de... $I s-a făcut de ducă.$ @4.@ (#Pop.#) A se întâmpla. $Ce s-a făcut cu el?$ * #Expr.# $Ce s-a făcut$ (cineva)? = ce a devenit? cum s-a descurcat? $Cum se face că...$ (sau $de...$)$?$ = cum e posibil ca...? @II. 1.@ A ajunge, a deveni. $Copilul s-a făcut mare.$ * #Loc. vb.# $A se face galben$ = a se îngălbeni. $A se face vânăt$ = a se învineți. $A se face roșu$ = a se înroși, a se îmbujora. * #Expr.# $A se face stăpân pe ceva$ = a lua un lucru în stăpânire cu forța sau fără a-i aparține. $A se face în două$ = (despre drumuri, rețele etc.) a se bifurca, a se despărți, a se ramifica. ** A ajunge la numărul de..., la un total de... $Ceata se face de două sute de oșteni.$ ** A îmbrățișa cariera de..., a deveni. $Se face muncitor metalurgist.$ ** #Intranz.# A îndeplini o treabă sau o funcție ocazională. ** (Determinat prin "la loc", "din nou", "iarăși" etc.) A redeveni. $S-a făcut din nou om.$ @2.@ A se preface, a simula. $Se face că pleacă.$ ** #Intranz.# A-și lua înfățișarea de..., a se arăta, a-și da aere de... $Face pe nevinovata.$ - #Lat.# @facere.@
@A (se) face@ ≠ a (s...
@A face@ ≠ a strica...
@F'ACE@ vb. @1.@ v. ...
@f'ace@ vb., ind. pr...
@A F'ACE fac 1.@ $tr...
@A SE F'ACE mă fac@ ...
@f'ace (f'ac, făc'ut...
@face,@ $fac #vb.#$ ...
@a f'ace@ vb., ind. ...
|
| un |
un |
No synsets found
|
@UN, O,@ $unii, unele,$ #art. nehot.# (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) $Un prieten.$ * (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) $O bucurie se vestea în ochii ei.$ * (Dă sens general substantivului) $Un artist, fie și mai genial decât Paganini.$ ** (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... $Mi se părea că văd un Platon.$ ** (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) $Un murdar.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# $unui, unei;$ #gen.#-#dat.# #pl.# $unor$] - #Lat.# @unus, una.@
@un@ adj. m., g.-d. ...
@un@ art. m., g.-d. ...
@un@ num. m. cu valo...
@UN o@ (@niște@) $ar...
un fenomen specific...
un cuvant medical......
un penis mai mic...
un coate goale, ce s...
un tip de culoare;sa...
|
| pic |
pic |
No synsets found
|
@PIC^1,@ (@I@) #interj.#, (@II@) $picuri,$ #s. n.# @I.@ #Interj.# (Adesea repetat) @1.@ Cuvânt care imită sunetul produs de căderea în picături a unui lichid pe un obiect tare. @2.@ (Rar) Cuvânt care imită zgomotul produs de ciocul păsărilor când ciugulesc. @II.@ #S. n.# @1.@ Picătură (@1@), strop. @2.@ Cantitate, măsură, durată etc. (foarte) mică din ceva; strop, fir, fărâmă. * #Loc. adv.# $(Câte) un pic$ = @a)@ puțin; @b)@ (în construcții negative) deloc. $Nici pic$ = deloc, câtuși de puțin. $Pic cu pic$ = puțin câte puțin, încetul cu încetul. * #Loc. adv. și adj.# $Fără (un$ sau $nici un) pic de...$ = (care e) lipsit (cu totul) de... [#Var.#: (#reg.#) @p'icur@ #s. m.#] - Onomatopee.
@PIC^2,@ $picuri,$ #s. n.# Ciocan de abataj. - Din #germ.# @Pick@[hammer].
@PIC^3@ #s. n.# Produs chimic folosit pentru scoaterea petelor de cerneală (albastră). - Din @picătură@ (derivat regresiv).
@PIC@ interj., s. @I...
@PIC@ s. v. $picon.$...
@pic@ interj....
@pic@ s. n. /@p'icur...
@pic@ (fărâmă) s. n....
@pic@ (miner., nav.)...
@PIC^1@ $interj. (se...
|
| labă |
labă |
No synsets found
|
@L'ABĂ,@ $labe,$ #s. f.# @1.@ Parte a piciorului de la gleznă în jos la animalele patrupede și la om; partea piciorului pe care calcă păsările (palmipede); $#p. gener.#$ picior (al unor animale). * Compuse: $laba-mâței$ = @a)@ ciupercă comestibilă de culoare albă, care crește prin pădurile umbroase și umede $(Clavaria coralloides);$ @b)@ ciupercă comestibilă mare cu tulpina albă, groasă și cărnoasă; creasta-cocoșului $(Clavaria flava); laba-ursului$ = @a)@ nume dat mai multor specii de ciuperci de pădure $(Clavaria);$ @b)@ crucea-pământului; $laba-gâștei$ = @a)@ mică plantă erbacee cu flori roșii-purpurii $(Geranium dissectum);$ @b)@ ridurile formate în jurul ochilor (la persoanele în vârstă); @c)@ (#fam.#) scris dezordonat, urât. ** (#Mar.#) $Labă-de-pisică$ = încrețitură abia vizibilă a apei mării, semn al unui început de vânt. @2.@ (#Fam.# și #depr.#) Mână. * #Expr.# $A pune laba$ (pe cineva sau pe ceva) = a apuca, a înhăța (pe cineva sau ceva). $A-i încăpea$ (sau $a-i cădea) în labă$ = a ajunge la mâna sau la discreția cuiva. - Din #magh.# @láb.@
@L'ABĂ@ s. @1.@ $(AN...
@L'ABĂ@ s. v. $membr...
@l'abă@ s. f., g.-d....
@L'ABĂ ~e@ $f.$ 1) P...
@labă@ ; $lăbar$ s.f. @1.@ (vulg) act sexual de tip masturbare; @2.@ persoana frustrata sexual care freaca organul genital propriu - @labă@ + suf. $-ar.$
@l'abă (l'abe),@ #s....
@labă,@ $labe #s. f....
labă, masturbare. (d...
@l'abă@ s. f., g.-d....
|
| la |
la |
No synsets found
|
@LA^1@ #prep.# @A. I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) @1.@ (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) $S-a dus la el.$ @2.@ (Complementul indică limita în spațiu) $Apa i-a ajuns la umeri.$ @3.@ (Complementul indică distanța) $Cade la doi metri de casă.$ @4.@ (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) $Locuiește la munte.$ ** (Atributul indică poziția) $Han la drumul mare.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) $Plecăm la începutul primăverii.$ * #Expr.# $La mulți ani!$ = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! @2.@ (Complementul indică periodicitatea) $Festivalul are loc o dată la doi ani.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) $S-a dus la vânătoare.$ * #Loc. adv.# (#Pop.# și #fam.#) $La ce?$ = în ce scop? ce rost are? @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Tresărea la orice zgomot.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Caii aleargă la galop.$ * #Expr.# $La preț$ (sau $la prețul) de...$ = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ** (Complementul indică măsura) $Mătasea se vinde la metru.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Cântă la pian.$ @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $Este rău la suflet.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect) $Nu răspunzi la întrebări.$ @IX. 1.@ (Cu valoare de #num. nehot.#, exprimă o cantitate mare) $Bea la apă.$ @2.@ (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. $Erau la 30 de oameni.$ @B.@ (În prepoziții compuse) @I.@ $De la.$ @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) $Coboară de la munte.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) $Doarme de la prânz.$ * #Loc. adv.# $De la o vreme$ = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în #loc. adj.#) $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția nimănui. @4.@ (Introduce un complement indirect) $De la cine ai primit scrisoarea?$ @5.@ (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) $Flori de la munte. Degetele de la mână.$ @6.@ (Introduce un atribut care indică timpul) $Ședința de la ora 12.$ @II.@ $Pe la.$ (Dă o nuanță de aproximație) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Vino pe la noi.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pe la amiază.$ @III.@ Până la. @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Așteaptă până la vară.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Îl conduce până la ușă.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Îi chinuiește până la exasperare.$ * #Expr.# $Până la unul$ = absolut toți. - #Lat.# @illac.@
@LA^2@ #s. m.# #invar.# Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. - Din #it.# @la.@
@LA^3,@ $lau,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. * Compus: $lă-mă-mamă$ #subst.# = om prost, lălâu. [#Prez. ind.#: $lau, lai, lă, lăm, lați, lau$] - #Lat.# @lavare.@
@LA@ adv. v. $aproap...
@LA@ prep. @1.@ (loc...
@LA@ vb. v. $îmbăia,...
@la@ prep....
@la@ s. m. invar....
@la@ vb., ind. prez....
@LA@ $prep.$ 1) ($ex...
|
| căcat |
căcat |
No synsets found
|
@CĂC'AT@ s. v. $excr...
@CĂC'AT,@ $căc'ați,$...
@căc'at (căc'ați),@ ...
@căc'at@ (excrement)...
@CĂCÁT@ adj. v. @căc...
@căcat,@ $căcați$ @I...
@căcát@ (vest) și @c...
@CĂC'AT,@ (@1@) $căc...
@căc'at@ #s.# #v.# E...
Căcat...
|
| . |
. |
No synsets found
|
|