← Back to list

Sentence #6043

Similar

Linge-a-m-ai pe mânerul burtii de muscă zgâriată pe perete!

Linge-a-m ORGANIZATION -ai pe mânerul burtii de muscă PRODUCT zgâriată pe perete PRODUCT !

            {
  "text": "Linge-a-m-ai pe m\u00e2nerul burtii de musc\u0103 zg\u00e2riat\u0103 pe perete!",
  "ents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 9,
      "label": "ORGANIZATION"
    },
    {
      "start": 24,
      "end": 39,
      "label": "PRODUCT"
    },
    {
      "start": 52,
      "end": 58,
      "label": "PRODUCT"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 59
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 9,
      "tag": "Np",
      "pos": "PROPN",
      "morph": "",
      "lemma": "linge-a-m",
      "dep": "ROOT",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 9,
      "end": 12,
      "tag": "Va--2s----y",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=2|Variant=Short",
      "lemma": "-ai",
      "dep": "dep",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 13,
      "end": 15,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 16,
      "end": 23,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "m\u00e2ner",
      "dep": "obl",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 24,
      "end": 30,
      "tag": "Ncfsoy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "burtii",
      "dep": "nmod",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 31,
      "end": 33,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 34,
      "end": 39,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "musc\u0103",
      "dep": "nmod",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 40,
      "end": 48,
      "tag": "Vmp--sf",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Fem|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "zg\u00e2ria",
      "dep": "acl",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 49,
      "end": 51,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 52,
      "end": 58,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "perete",
      "dep": "obl",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 58,
      "end": 59,
      "tag": "EXCL",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "!",
      "dep": "punct",
      "head": 0
    }
  ]
}

Word Data

Word	Lemma	WordNet Synsets	DEXonline Definitions
linge-a-m	linge-a-m	No synsets found
-ai	-ai	No synsets found
pe	pe	No synsets found	@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@ @Pe@ ≠ sub... @PE@ prep. @1.@ (loc... @pe@ prep.... @PE@ $prep.$ @I.@ 1$... Pe internet se vorbe... Pe lângă explicația ... pe drept cuvant pe drept cuvant pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
mâner	mâner	No synsets found	@MÂN'ER,@ $mânere,$ #s. n.# Parte a unui obiect care permite apucarea (și manevrarea) acestuia cu mâna. - @Mână@ + #suf.# $-ar.$ @MÂN'ER@ s. @1.@ v. ... @MÂN'ER@ s. v. $cocâ... @mân'er@ s. n., pl. ... @MÂN'ER ~e@ $n.$ Par... @mân'er@ s. n., pl. ... @mân'er@ #s. n.#, #p... @mâner@ n. partea un... @MÂN'ER,@ $mânere,$ ... @mân'er@ - partea un...
burtii	burtii	No synsets found
de	de	No synsets found	@DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.% @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee. @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee. @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@ @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.# @DE@ conj. @1.@ (con... @DE@ conj. v. $când,... @DE@ prep. @1.@ (ara... @DE@ pron. v. $care,... @de@ conjcț., prep.,...
muscă	muscă	No synsets found	@M'USCĂ,@ $muște,$ #s. f.# @I. 1.@ Denumire dată mai multor genuri de insecte cu aparatul bucal adaptat pentru supt, dintre care cea mai cunoscută $(Musca domestica)$ trăiește pe lângă casa omului; $#p. gener.#$ (#pop.#) nume dat oricărei insecte mici, zburătoare, căreia nu i se cunoaște numele. * #Expr.# $Să se audă musca!$ = să fie tăcere deplină, să fie liniște perfectă. $Rău de muscă$ = @a)@ (despre cai) nărăvaș; @b)@ (despre oameni) care nu-și poate înfrâna simțurile; senzual. $A cădea$ (sau $a se băga) ca musca-n lapte$ = a sosi undeva într-un moment rău ales sau interveni într-o discuție în mod nepotrivit. $A fi$ (sau $a se ști, a se simți) cu musca pe căciulă$ = a fi (sau a se ști, a se simți) vinovat. $A se aduna$ (sau $a se strânge, a veni) ca muștele (la miere)$ = a se aduna undeva în număr mare. $A muri ca muștele$ = a muri în număr foarte mare. $A se speria de toate muștele$ = a se speria de orice fleac, de toate nimicurile. * Compuse: $musca-țețe$ = insectă din Africa ecuatorială, care transmite boala somnului $(Glossina palpalis); muscă-columbacă$ = insectă de circa 5 mm lungime, care inoculează la vite și la oameni o substanță foarte toxică $(Simulium columbaczensis); muscă-verde$ = insectă de culoare verde, cu reflexe metalice, care depune ouăle pe cadavre, pe alimente (mai ales pe carne) etc. $(Lucilia caesar); muscă-cenușie-de-carne$ = insectă de culoare cenușie, care depune larvele pe alimente, pe carne etc. $(Sarcophaga carnaria); muscă-de-cal$ = insectă de culoare brună-roșcată, parazită pe suprafața corpului unor animale $(Hippobosca equina); musca-cireșelor$ = insectă de culoare neagră care depune ouă în cireșe în perioada coacerii $(Rhagoletis cerasi); muscă-de-varză$ = insectă ale cărei larve atacă varza și alte plante din familia cruciferelor $(Chortophila brassicae); muscă-mare$ (sau $-albastră, -de-carne)$ sau $musca-hoiturilor$ = specie de muscă mare, cu abdomenul albastru lucios, care își depune ouăle pe cadavre, pe alimente etc. $(Calliphora vomitoria); muscă-bețivă$ = insectă foarte mică, care trăiește în roiuri și își depune ouăle în must $(Drosophila funebris sau fenestrarum).$ $Muscă artificială$ = imitație de insecte sau de larve, montată pe cârligul de pescuit și folosită ca momeală pentru pești. @2.@ (#Înv.# și #pop.#) Albină. @II.@ #P. anal.# @1.@ (La oameni) Smoc de păr lăsat să crească sub buza inferioară. Mustață foarte mică. @2.@ (#Reg.#) Cavitate înnegrită pe care o prezintă dinții calului, după care i se poate aprecia vârsta. @3.@ (#Pop.#) Vână neagră la rădăcina nasului (evidentă la unele persoane). @4.@ (La tir) Punct negru situat în mijlocul panoului de tragere; (la #pl.#) lovituri în centrul țintei. @5.@ (#Reg.#) Punct de broderie la cusăturile cu motive naționale. @6.@ (Sport) Categorie de greutate în care sunt încadrați sportivii între 48 și 51 kg la box, iar la lupte juniorii până la 49 kg și seniorii până la 52 kg. - #Lat.# @musca.@ @M'USCĂ@ s. $(ENTOM.... @M'USCĂ@ s. v. $albi... @m'uscă@ s. f., g.-d... @M'USCĂ m'uște@ $f.$... @m'uscă (m'uște),@ #... @muscă,@ $muște #s. ... @m'uscă@ s. f., g.-d... @múscă@ f., pl. $ște... @m'uscă@ #s. f.#, #g...
zgâria	zgâria	No synsets found	@ZGÂRI'A,@ $zg'ârii,$ #vb.# I. @1.@ #Tranz.# și #refl.# A(-și) face o rană superficială pe piele cu unghiile, cu ghearele sau cu un obiect ascuțit. ** #Tranz.# A face pe un obiect o urmă superficială cu ajutorul unui corp ascuțit și dur; a râcâi. * #Expr.# $A zgâria pământul$ = a ara superficial. $A zgâria hârtia$ = a scrie o literatură proastă. @2.@ #Tranz.# #Fig.# A produce o senzație auditivă neplăcută. ** A impresiona în mod neplăcut gustul, mirosul; a ustura. @3.@ Compuse: $zgârie-brânză$ #s. m.# și #f.# #invar.# = epitet dat unui om zgârcit, avar, cărpănos; $zgârie-nori$ #s. m.# #invar.# = clădire înaltă cu foarte multe etaje. [#Pr.#: $ri-a$] - #Lat.# @*scaberare@ (< $scaber).$ @ZGÂRI'A@ vb. @1.@ (... @zgâri'a@ vb. (sil. ... @A ZGÂRI'A zgârii@ $... @zgâri'a@ @(a ~)@ $(... @a (se) zgâri'a@ vb.... @ZGÂRI'A,@ $zg'ârii,... @zgâri'a@ (#mgl.# $z... @$zgâri'a$@ [#At:# D... @zgâri'a (a ~)@ (#de...
pe	pe	No synsets found	@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@ @Pe@ ≠ sub... @PE@ prep. @1.@ (loc... @pe@ prep.... @PE@ $prep.$ @I.@ 1$... Pe internet se vorbe... Pe lângă explicația ... pe drept cuvant pe drept cuvant pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
perete	perete	No synsets found	@PER'ETE,@ $pereți,$ #s. m.# @1.@ Element de construcție așezat vertical (sau puțin înclinat), făcut din zidărie, din lemn, din piatră etc., care limitează, separă sau izolează încăperile unei clădiri între ele sau de exterior și care susține planșeele, etajele și acoperișul. * #Loc. adj.# $De perete$ = care este fixat, prins de perete. $Lampă de perete.$ * #Loc. adj. și adv.# $Perete în perete$ = cu unul din pereți comun sau lipit de cel al încăperii vecine; $#p. ext.#$ (care este) în imediata vecinătate a (locuinței) cuiva. * #Expr.# $A da$ (sau $a deschide, a lasa, a izbi$ etc.) $ușă$ (sau $poarta) de perete$ = a deschide larg, la maximum ușă, poarta. $A se da$ (sau $a se izbi, a se bate) cu capul de pereți$ (sau $de toți pereții)$ = a fi deznădăjduit; a regreta enorm o greșeală făcută. $De când (se) scria musca pe perete$ = de demult. $Între patru pereți$ = @a)@ la adăpost; @b)@ în secret; izolat. $Pereții au ochi$ (sau $urechi),$ se zice pentru a atrage cuiva atenția să fie precaut, să se ferească atunci cînd spune ceva (secret). $A vorbi la pereți$ = a vorbi zadarnic, fără să fie ascultat. @2.@ Masiv pietros care se înalță (aproape) vertical. @3.@ Parte a unui obiect, a unui sistem tehnic etc. care se aseamănă cu un perete (@1@), mărginind, izolând, protejând; piesă dintr-un sistem tehnic care are rolul de a separa între ele anumite spații sau sistemul tehnic de spațiile înconjurătoare. ** Element anatomic, membrană etc. care înconjură o cavitate a corpului. [#Var.#: (#reg.#) @păr'ete@ #s. m.#] - #Lat.# @paries, -tis.@ @PER'ETE@ s. zid. $(... @PER'ETE@ s. v. $bor... @per'ete@ s. m., pl.... @PER'ETE ~ți@ $m.$ 1... perete... @per'ete (per'eți),@... @per'ete@ s. m., pl.... @peréte,@ V. @părete... @per'ete@ #s. m.#, #...
!	!	No synsets found