| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| da |
da |
No synsets found
|
@DA^1@ #adv.# Cuvânt care se întrebuințează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmație, un consimțământ. * #Loc. adv.# $Ba da,$ exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. - Din #bg.#, #rus.#, #scr.# @da.@
@DA^2,@ $dau,$ #vb.# I. @I.@ #Tranz.# @1.@ A întinde, a înmâna cuiva ceva; a oferi. * #Expr.# $A da o masă, o petrecere$ etc. = a oferi o masă, a organiza o petrecere etc. $A(-și) da bună ziua$ (sau $bună seara, binețe$ etc.) = a (se) saluta. ** A pune cuiva ceva la dispoziție, la îndemână, a preda cuiva ceva; a-i face rost de ceva. * #Loc. vb.# $A da cu chirie$ = a închiria. $A da cu$ (sau $în) arendă$ = a arenda. $A da (cu) împrumut$ = a împrumuta. $A da înapoi$ = a înapoia, a restitui. $A da în primire$ = @a)@ a preda; @b)@ (#fam.#) a muri. @2.@ A distribui ceea ce revine cuiva ca parte. * #Expr.# $A da ceva în$ (sau $pe din) două$ = a împărți în două părți egale; a înjumătăți. $A(-i) da$ (cuiva) $un număr (oarecare) de ani$ = a(-i) atribui cuiva o anumită vârstă; a aprecia (cu aproximație) câți ani mai are cineva de trăit. ** A atribui, a repartiza cuiva ceva ca sarcină spre executare. $A da cuiva o problemă de rezolvat.$ * #Expr.# $A da cuiva de lucru$ = @a)@ a însărcina pe cineva cu o muncă; a procura cuiva o ocupație; @b)@ a cere cuiva un mare efort. @3.@ A încredința pe cineva în seama, în paza, în grija, pe mâna cuiva. * #Expr.# $A da în judecată$ = a chema o persoană în fața unei instanțe judecătorești în calitate de pârât. @4.@ A pune pe cineva în posesiunea unui lucru, a preda ceva cuiva; a-i dărui. @5.@ A pune pe cineva la dispoziția cuiva. * #Expr.# (#Pop.#) $A da o fată după cineva$ (sau $cuiva)$ sau $a(-i) da cuiva de bărbat$ (respectiv $de soție) pe cineva$ = a căsători cu... @6.@ A renunța la ceva sau la cineva în schimbul a..., a oferi în locul..., a schimba cu... * #Expr.# (#Fam.#) $A nu da pe cineva pe$ (sau $pentru) altul,$ se spune pentru a arăta că prețuim mai mult pe unul decât pe celălalt. (#Refl.#) $A nu se da pe cineva$ = a se considera superior cuiva. (#Refl.#; rar) $A nu se da pentru mult$ = a se declara mulțumit cu... ** A oferi, a plăti. @7.@ A vinde. $Cum dai merele?$ @8.@ A jertfi, a sacrifica. * #Expr.# $A-și da viața$ = a-și jertfi viața din devotament (pentru cineva sau pentru ceva). $Îmi dau capul,$ spune cineva pentru a-și arăta deplina certitudine asupra unui lucru. @9.@ A arunca, a azvârli. $Să dai sticlele astea sparte la gunoi.$ * #Expr.# $A da$ (pe cineva sau ceva) $dracului$ (sau $la dracu, naibii, în plata Domnului$ etc.) ori $a-l da încolo$ = a nu voi să știe (de cineva sau de ceva), a renunța la... $A da pe gât$ (sau $peste cap)$ = a bea (lacom, dintr-o dată, în cantități mari). ** A trimite sau a așeza pe cineva într-un loc pentru o anumită îndeletnicire. $L-a dat la școală.$ ** A mâna, a duce un animal la păscut, la iarbă etc. @10.@ A așeza, a orienta ceva într-un anumit mod, poziție sau direcție. $Își dăduse pe ochi pălăria rotundă.$ * #Expr.# $A da la$ (sau $într-o) o parte$ = a îndepărta. $A da ușa$ (sau $poarta$ etc.) $de perete$ = a împinge în lături, a deschide larg ușa (sau poarta etc.). $A da$ (ceva) $peste cap$ = @a)@ a lucra superficial; @b)@ a nimici, a distruge, a desființa. @11.@ (În #expr.# și #loc.#) $A da pe piatră$ = a ascuți. $A da la rindea$ = a netezi cu ajutorul rindelei. $A da găuri$ = a găuri. (#Reg.#; despre țesături) $A da în undă$ = a spăla, a clăti. $A da lecții$ (sau $meditații)$ = a preda lecții în afara școlii. $A da o telegramă$ = a expedia o telegramă. $A da la ziar$ = a publica sau a face să se publice în ziar. $A da la lumină$ (sau $la iveală, în vileag$ etc.) = a descoperi, a arăta; a publica o scriere. $A da viață$ = a naște; a făuri; $#fig.#$ a anima, a însufleți. $A da însemnătate$ = a acorda atenție. $A-și da (cu) părerea$ = a-și expune punctul de vedere. $A da foc$ = a aprinde. $A da bici$ = a lovi cu biciul; $#fig.#$ a grăbi, a zori. $A da la mână$ = a pune la dispoziția cuiva, a înmâna cuiva ceva. $A da o luptă, o bătălie$ = a purta o luptă, o bătălie; (#refl.#, despre lupte) a se desfășura. $A da un spectacol$ = a reprezenta un spectacol. $A da$ (pe cineva) $dezertor$ = a face cunoscut în mod oficial că cineva este dezertor. $A da gata$ = a termina, a lichida; a impresiona puternic, a cuceri (pe cineva). @12.@ (Despre sol, plante, animale etc.) A produce, a face. ** (Despre oameni) A produce, a crea. * #Expr.# $A da un chiot, un strigăt$ etc. = a scoate, a emite un chiot, un strigăt etc. @13.@ A provoca, a prilejui, a cauza. @14.@ (Urmat de verb ca: "a cunoaște", "a înțelege" etc. la conjunctiv sau la moduri nepredicative) A îngădui, a permite, a lăsa. * #Expr.# $A-i da$ (cuiva) $mâna să...$ = a dispune de mijloace materiale pentru a..., a avea posibilitatea să...; a-i veni (cuiva) bine la socoteală, a-i conveni (cuiva). @15.@ (Despre Dumnezeu, soartă, noroc etc.) A rândui, a destina, a sorti. * #Expr.# $Ș-apoi dă, Doamne, bine!$ = apoi a fost strașnic! $Ce-o$ (sau $cum a) da târgul și norocul$ = cum se va nimeri. $(Bine că) a dat Dumnezeu!$ = în sfârșit, în cele din urmă. ** #Intranz.# (În practicile superstițioase; în #expr.#) $A da în cărți$ (sau $cu cărțile)$ = a prezice viitorul. @16.@ (Împreună cu obiectul formează locuțiuni verbale) $A da sfaturi$ = a sfătui. $A da răspuns$ = a răspunde. $A-și da sfârșitul$ (sau $sufletul, duhul$ sau $obștescul sfârșit)$ = a muri. $A da raportul$ = a raporta. * #Expr.# $A da (un) examen$ = a susține un examen în fața unui examinator; $#fig.#$ a trece cu succes printr-o încercare. $A da seamă$ (sau $socoteală)$ = a răspunde de ceva. $A-și da seama$ = a se lămuri, a pricepe. @II.@ #Intranz.# @1.@ (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "din" sau "cu") A face o mișcare (repetată) conștientă sau reflexă. $Dă din mâini.$ * #Expr.# $A da din umeri$ = a înălța din umeri în semn de nedumerire, de neștiință, de nepăsare. $A da din gură$ = a vorbi mult. ** #Intranz.# și #tranz.# A o ține întruna, a nu se mai opri (din mers, din vorbă etc.). * #Expr.# (#Intranz.#; #fam.#) $Dă-i cu...,$ se spune pentru a arăta o succesiune de acțiuni. @2.@ A spăla, a unge, a vopsi, cu... @3.@ A lovi, a izbi, a bate. * #Expr.# (Despre două sau mai multe persoane) $A-și da cu cotul$ sau (#tranz.#) $a-și da coate$ = a (se) atinge cu cotul pentru a(-și) atrage atenția, a-și face semne. $A-i da$ (cuiva) $peste nas$ = a pune pe cineva la locul lui printr-o vorbă usturătoare. $A da$ (cuiva sau la ceva) $cu piciorul$ = a respinge (pe cineva sau ceva); a scăpa un prilej favorabil. * #Tranz.# $I-a dat o palmă.$ ** A trage cu o armă de foc. $Am învățat să dau cu pușca.$ ** A se lovi, a se atinge (de ceva), a ajunge până la... $Calul fugea de da cu burta de pământ.$ @4.@ (Urmat de determinări locale sau modale) A se duce către..., a o lua, a porni spre..., a apuca. * #Expr.# $A da încolo, încoace$ (sau $pe ici, pe colo, la deal, la vale)$ = a merge de colo până colo; $#fig.#$ a se frământa, a încerca în toate chipurile. $A nu ști încotro să$ (sau, #tranz.#, $s-o) deie$ (sau $dea)$ = a nu ști ce să mai facă, cum să mai procedeze. (#Tranz.#) $A o da pe...$ = a nu o aduce altfel, a o întoarce, a o schimba. ** A se abate, a trece (pe la...). * #Expr.# $A-i da cuiva ceva în$ (sau $prin) gând$ (sau $cap, minte)$ = a-i veni sau a-i trece cuiva ceva prin gând (sau prin cap, minte). @5.@ (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "de" sau "peste") A ajunge la..., a găsi, a afla, a întâlni. * $A da de fund$ = a ajunge până în fund; $#p. ext.#$ a ajunge la capăt, la sfârșit^1. $A-i da$ (cuiva) $de urmă$ = a găsi pe cel căutat. $A da de dracu$ = a o păți. $A da de rușine$ (sau $de necaz, de primejdie$ etc.) = a întâmpina o rușine (sau un necaz etc.) ** #Tranz.# (#Reg.#) A prinde de veste, a băga de seamă, a observa. @6.@ (Despre o nenorocire, un necaz etc.) A veni peste cineva pe nepregătite; a-l surprinde. @7.@ (Despre oameni) A ajunge într-un anumit punct, a nimeri într-un anumit loc; (despre drumuri) a se împreuna cu alt drum, a ajunge la... ** (Despre terenuri, locuri) A se întinde până la... ** (Despre ferestre, uși, încăperi etc.) A avea vederea spre..., a se deschide spre... @8.@ A nimeri în..., a intra, a cădea în... * #Expr.# $A da în gropi (de prost ce e)$ = a fi foarte prost. ** (Despre păr) A intra, a ajunge în... $Îi dă părul în ochi.$ * (Despre lumină) A cădea într-o direcție oarecare. @9.@ (În #expr.#) $A da în clocot$ (sau $în undă)$ = a începe să fiarbă, să clocotească. $A da în copt$ (sau $în pârg)$ = a începe să se coacă, să se pârguiască. (Despre frunze, muguri etc.) A ieși, a se ivi, a apărea. * #Expr.# $A-i da$ (cuiva) $lacrimile$ = a i se umezi ochii, a începe să plângă. $A(-i) da$ (cuiva) $sângele$ = a începe să sângereze. $A da inima$ (sau $duhul din cineva),$ se spune despre acela care este gata să se sufoce din cauza unui efort prea mare. ** (Despre lichide; determinat prin "afară" sau "pe din afară") A ieși afară din vas din cauza cantității prea mari. * #Expr.# (Despre lichide în fierbere) $A da în foc$ = a se umfla, a curge afară din vas. @10.@ (Despre anotimpuri, fenomene atmosferice etc.) A veni, a se lăsa, a se face. @11.@ A începe să..., a se apuca de...; a fi pe punctul de a..., a se pregăti să... $Dă să plece.$ @III. 1.@ #Refl.# și #intranz.# (Urmat de determinări locale) A se duce, a merge, a veni. * #Expr.# $A (se) da îndărăt$ (sau $înapoi)$ = a se retrage; $#fig.#$ a se codi, a se sustrage de la ceva, a ezita. (#Refl.# și #tranz.#) $A (se) da jos$ = a (se) coborî. ** #Refl.# A se așeza undeva. @2.@ #Refl.# și #intranz.# (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "la") A se năpusti, a se arunca asupra cuiva. @3.@ #Intranz.# A se deda la..., a fi înclinat spre... @4.@ #Refl.# (Urmat de determinări ca: "pe gheață", "de-a rostogolul", "în leagăn" etc.) A se deplasa într-o anumită direcție, a aluneca, a se rostogoli, a se legăna. * #Expr.# $A se da în vânt după...$ = a-și da toată osteneala să obțină ceva; $#fig.#$ a ține foarte mult la cineva sau la ceva. @5.@ #Refl.# A se lua cu binele pe lângă cineva, a încerca să intre sub pielea cuiva. @6.@ #Refl.# A trece de partea sau în partea..., a se alătura cuiva, a adera la ceva. ** A se acomoda cu cineva, a se lua după cineva sau după ceva. @7.@ #Refl.# A se lăsa în voia cuiva; a se lăsa stăpânit, copleșit de... @8.@ #Refl.# A nu opune rezistență; a ceda. * #Expr.# $A se da bătut$ = a se lăsa convins; a ceda. ** (#Înv.# și #fam.#; despre armate, cetăți, comandanți) A se preda, a se supune. @9.@ #Refl.# (#Reg.#; urmat de determinări introduse prin #prep.# "la" sau, rar, "spre") A se apuca de..., a se pune... $S-a dat la muncă.$ * #Expr.# $A se da în vorbă cu cineva$ = a intra în vorbă cu cineva. @10.@ #Refl.# (În #expr.#) $A se da drept cineva$ = a voi să treacă drept altcineva. [Forme gramaticale: #prez. ind.# $dau, dai, dă, dăm, dați, dau;$ #imperf.# $dădeam$ și $dam;$ #perf. s.# $dădui$ (#reg.# $dedei$ și $detei);$ #m. m. ca perf.# $dădusem$ și $dasem$ (#reg.# $dedesem$ și $detesem);$ #prez.# conjunctiv #pers.# 3 $să dea$ (#reg.# $să deie).$] - #Lat.# @dare.@
@DA^3@ #conj.# #v.# @dar^1.@
@A da@ ≠ a lua, a pr...
@Da@ ≠ nu...
@DA@ adv. desigur, f...
@DA@ vb. @1.@ v. $în...
@DA@ vb. v. $arunca,...
@da@ (în opoziție cu...
@da@ vb., ind. prez....
|
| Dumnezeu |
Dumnezeu |
No synsets found
|
@DUMNEZ'EU,@ (rar) $dumnezei,$ #s. m.# @1.@ Ființă supranaturală, considerată în credințele religioase drept creatoare a lumii și cea care determină destinul oamenilor. * #Loc. adj.# $Bătut de Dumnezeu$ = năpăstuit, nenorocit. * #Expr.# $Încotro$ (sau $unde, cum) te-a îndrepta Dumnezeu$ = la voia întâmplării, oriunde. $(Va fi) cum va da$ (sau $va vrea) Dumnezeu$ = (va fi) cum s-o întâmpla, la întâmplare, potrivit destinului. $Cum dă Dumnezeu$ = cum se întâmplă; $#p. ext.#$ prost, rău. $A porni$ (sau $a merge$ etc.) $cu Dumnezeu$ = a porni (sau a merge etc.) în pace, cu bine, sănătos. $Cu Dumnezeu înainte!$ = noroc! succes! (la drum, într-o acțiune întreprinsă etc.) $A nu avea$ (sau $a fi fără) nici un Dumnezeu$ = a nu crede în nimic; a nu avea (sau a fi fără) nici un sens, nici o valoare, nici un gust. $A lăsa$ (pe cineva) $în plata$ (sau $în știrea) lui Dumnezeu$ = a lăsa (pe cineva) în pace sau la voia întâmplării. $A (se) ruga (ca) de toți Dumnezeii$ = a se ruga cu insistență; a implora. $Parcă$ (sau $i se pare că) a apucat$ (sau $a prins) pe Dumnezeu de (un) picior,$ se spune despre cineva care are un mare și neașteptat noroc. (Punând accentul în frază) $Dumnezeu știe!$ = nu se știe! $Dumnezeule!$ exclamație de spaimă, durere, deznădejde, entuziasm, mirare. $Pentru (numele lui) Dumnezeu$! exclamație de implorare, deznădejde sau dezaprobare. $Ce Dumnezeu!$ exclamație de necaz, de nemulțumire. $Să dea Dumnezeu!$ = (formulă de urare) să se împlinească ceea ce doresc (sau dorești etc.)! @2.@ Divinitate, zeu. - #Lat.# @dom(i)ne deus.@
@DUMNEZ'EU@ s. $(BIS...
@Dumnez'eu@ s. pr. m...
@Dumnez'eu@ (zeu) s....
@DUMNEZ'EU ~i@ $m. s...
Dumnezeu este judeca...
@Dumnez'eu (dumnez'e...
Dumnezeu...
@Dumnezeu@ #s. m.# @...
@DUMNEZEU@ (#lat.# $...
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| tu |
tu |
No synsets found
|
@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
@TU@ pron. dumneata,...
@tu@ pr., d. acc. $ț...
@TU@ $pron. pers. pe...
tu insuti
@tu@ #pr.#, #d.# #ac...
TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.
THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
tu
@tu@ #pron.# - #Pron...
@tu@ #adv.# - Se fol...
|
| cădea |
cădea |
No synsets found
|
@CĂDE'A,@ $cad,$ #vb.# II. @I.@ #Intranz.# @1.@ A se deplasa de sus în jos datorită greutății, a se lăsa în jos; a pica. ** #Fig.# (Despre iarnă, ger, seară etc.) A se lăsa, a veni, a se apropia. ** (Despre ape de munte) A curge repede. @2.@ (Despre dinți, păr, fulgi, frunze etc.) A se desprinde din locul unde era fixat. @3.@ A se lăsa în jos continuând să fie prins; a atârna, a se pleca. @4.@ A se răsturna, a se prăvăli; a se dărâma, a se surpa. * #Expr.# $A cădea (bolnav) la pat$ = a se îmbolnăvi. $A cădea în picioare$ = a ieși cu abilitate dintr-o situație grea. ** (Determinat prin "în genunchi", "cu rugăminte" etc.) A se așeza în genunchi înaintea cuiva spre a-i cere iertare ori ajutor sau pentru a-i arăta supunere; a ruga pe cineva cu umilință sau cu stăruință. @II.@ #Intranz.# #Fig.# @1.@ A pieri, a muri (în luptă). @2.@ (Despre orașe, poziții strategice etc.) A ajunge în mâna adversarului, a fi cucerit. @3.@ A avea un insucces, a nu reuși. $A căzut la examen.$ @4.@ (Despre guverne, legi etc.) A-și înceta existența, a nu mai fi în vigoare. @5.@ A nimeri din întâmplare, pe neașteptate într-un loc sau într-o situație. * #Expr.# $A-i cădea cuiva (cu) drag$ (sau $la inimă)$ = a stârni dragostea cuiva, a-i deveni drag. ** A se arunca, a se năpusti asupra cuiva. @6.@ A intra în... (sau sub...), a fi cuprins de.... $A căzut în extaz.$ * #Expr.# $A cădea pe gânduri$ = a deveni îngândurat. $A-i cădea bine$ = a-i plăcea, a-i prii. $A-i cădea rău$ = a nu-i conveni, a nu-i plăcea. @7.@ A se situa, a se afla. $Satul cade pe malul Dunării.$ ** (La ghicitul în cărți) A se arăta, a se vedea, a reieși. @8.@ (În #expr.#) $A cădea la învoială$ (sau $de acord)$ = a ajunge la o înțelegere. @III.@ #Refl. unipers.# A reveni cuiva, a se cuveni. $Partea aceasta mi se cade mie.$ ** A ședea bine; a se potrivi. - #Lat.# @cadere.@
@A cădea@ ≠ a rezist...
@CĂDE'A@ vb. @1.@ a ...
@CĂDE'A@ vb. v. $afl...
@căde'a@ vb., ind. p...
@A CĂDE'A cad@ $intr...
@A SE CĂDE'A se c'ad...
@căde'a (c'ad, căz'u...
@cădea,@ $cad #v. i....
@CĂDE'A,@ $cad,$ #vb...
|
| mână |
mână |
No synsets found
|
@M'ÂNĂ,@ $mâini,$ #s. f.# @I. 1.@ Fiecare dintre cele două membre superioare ale corpului omenesc, de la umăr până la vârful degetelor, în special partea de la extremitatea antebrațului, care se termină cu cele cinci degete. * #Loc. adj.# $De mână$ = @a)@ făcut cu mâna, lucrat manual; @b)@ (despre unelte, instrumente) acționat manual. * #Loc. adv.# $Pe$ (sau $la) mâna dreaptă$ (sau $stângă)$ = pe partea dreaptă (sau stângă). $Pe sub mână$ = pe ascuns, clandestin. $În mână$ = direct, personal. $Mână-n mână$ = în colaborare, în înțelegere, în perfect acord. $Peste mână$ = anevoios, incomod, dificil (de obținut, de realizat, de efectuat). * #Expr.# (#Pop.#) $A bate$ (sau $a da) mâna$ (cu cineva) = a se înțelege cu cineva (în privința unei tranzacții); a face un târg, a se învoi (din preț), strângându-și mâna (în semn de pecetluire a tranzacției încheiate). $A(-și) da mâna (cu cineva)$ = @a)@ a strânge cuiva mâna în semn de salut sau de împăcare; @b)@ a se alia, a colabora. $A putea$ (sau $a fi bun) să se ia de mână cu cineva$ = a se asemăna, a se potrivi cu cineva din punctul de vedere al defectelor sau al acțiunilor rele. (#Pop.#) $A se ține cu mâinile de burtă$ (sau $de pântece, de inimă) de(-atâta) râs$ = a râde cu mare poftă, în gura mare. $A pune$ (sau $a băga) mâna în foc pentru cineva$ (sau $pentru ceva)$ = a garanta pentru cineva sau pentru ceva. $A pune$ (sau $a încrucișa) mâinile pe piept$ = a muri. $A se spăla pe mâini$ = a refuza să-și ia răspunderea unei probleme (dificile) sau a unei fapte (reprobabile). $A da$ (sau $a lăsa, a pierde) ceva din$ (sau $de la) mână$ = a da (sau a lăsa, a pierde) ceva care îți aparține sau de care ești sigur că îl poți obține. $Cu mâna goală$ = fără a aduce nimic; fără a lua nimic; $#p. ext.#$ fără a-și fi atins scopul, fără nici un rezultat. $A avea$ (sau $a fi la cineva) mâna$ = (la jocul de cărți) a-i veni rândul să împartă cărțile. $A trece$ (sau $a ceda) mâna (cuiva)$ = (la jocul de cărți) a nu juca în turul respectiv, cedând rândul jucătorului următor. $(O) mână de ajutor$ = (mai ales în legătură cu verbele "a da", "a cere", "a solicita", "a fi") sprijin, ajutor. $A lega cuiva mâinile (și picioarele)$ sau $a lega$ (sau $a fi legat) de mâini și de picioare$ = a pune pe cineva sau a fi în imposibilitate să acționeze. $A avea$ (sau $a lăsa, a da cuiva) mână liberă$ = a avea (sau a da cuiva) posibilitatea să acționeze după bunul său plac; a avea (sau a da cuiva) libertate totală de acțiune. $A avea$ (ceva) $pe mână$ = a dispune de ceva. $A pune mâna$ = @a)@ a face, a întreprinde ceva; @b)@ a fura. $A pune mâna pe ceva$ = a ajunge în posesiunea unui lucru, a-și însuși un lucru (prin mijloace necinstite). $A pune mâna pe cineva$ = @a)@ a prinde, a înhăța, a înșfăca pe cineva; @b)@ a găsi pe cel de care ai nevoie. $A-i pune$ (cuiva) $mâna în piept$ (sau $în gât)$ = a prinde, a înșfăca (pe cineva); a cere cuiva socoteală, a(-l) trage la răspundere. $A pune$ (cuiva) $mâna în cap$ = a lua (pe cineva) la bătaie. $A-i pune Dumnezeu$ (cuiva) $mâna în cap$ = a avea noroc, a-i merge totul din plin. $A-i lua$ (cuiva) $boala$ (sau $durerea) cu mâna$ = a face să treacă boala (sau să înceteze durerea etc. cuiva) repede, numaidecât. $Cu mâinile încrucișate$ (sau $în sân, în buzunar)$ = inactiv. $A pune mână de la mână$ = a strânge, a aduna (bani, obiecte etc.) prin contribuție benevolă. $A avea mână ușoară$ sau $a fi ușor de mână$ = a lucra cu finețe și cu abilitate (ca medic). $A fi greu de mână$ = a lucra neîndemânatic, brutal (ca medic). $A avea mână bună$ sau $a fi bun de mână$ = @a)@ a fi îndemânatic, priceput; @b)@ a purta noroc cuiva; (la jocul de cărți) a da cărți bune celor cu care joacă. $A-și face mână bună la$ (sau $pe lângă) cineva$ = a obține favoarea cuiva, a se pune bine cu cineva. $A lua cu o mână și a da cu alta$ (sau $cu zece)$ = a cheltui mult, a fi risipitor. $A fi mână largă$ = a fi darnic, generos. (#Fam.#) $A fi mână spartă$ = a fi risipitor. $A avea$ (sau $a fi) mână strânsă$ = a fi econom; a fi zgârcit, meschin. $A-i da cuiva mâna$ (să facă ceva) = a-și putea permite (să facă ceva); a-i permite situația, împrejurările (să facă ceva). $Una la mână,$ se spune pentru a marca primul element al unei enumerări. $A fi mâna dreaptă a cuiva$ = a fi omul de încredere al cuiva. $A cere mâna cuiva$ = a cere în căsătorie. $Sărut mâna$ (sau $mâinile),$ formulă de salut adresată femeilor, preoților, persoanelor mai în vârstă etc. $Cu mâna lui$ (sau $mea, ta$ etc.) sau $cu mâinile lor$ (ori $noastre, voastre$ etc.) = direct, personal, fără intervenția nimănui. $A scoate castanele$ (sau $cărbunii) din foc cu mâna altuia$ = a se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei acțiuni periculoase ori riscante. $Cu amândouă mâinile$ = cu bunăvoință, foarte bucuros, din toată inima. (#Fam.#) $A avea$ (sau $a fi cu) mână lungă$ = a fi hoț, pungaș. $(A fi om) cu dare de mână$ = (a fi om) înstărit, bogat. (#Pop.#) $A da din mâini (și din picioare)$ = a face eforturi pentru obținerea unui lucru, a se strădui, a-și da osteneala. $A avea mâna curată$ (sau $mâinile curate)$ = a fi cinstit. $A primi$ (sau $a lua) în mână$ = a primi o sumă netă. $A duce de mână$ (pe cineva) = a călăuzi, a conduce (pe cineva); a sprijini, a proteja (pe cineva neajutorat, nepriceput). $De la mână până la gură$ = foarte repede, în timp foarte scurt. $Cu mâinile la piept$ sau $cu căciula în mână$ = într-o atitudine umilă; supus, smerit. $Cu mâna pe inimă$ (sau $pe cuget)$ = cu conștiința curată, cu convingerea că e adevărat. $A ajunge pe mâini bune$ = a ajunge în grija, în posesiunea cuiva competent. $A-și lua mâinile de pe cineva$ = a înceta de a mai proteja, de a mai ajuta pe cineva. $Din mână în mână$ = de la unul la altul, de la om la om. $A da mâna cu moartea$ = a trece printr-o mare primejdie; a fi foarte bolnav. $A da pe mâna justiției$ = a deferi justiției; a înainta un infractor organelor judiciare. $A fi$ (sau $a cădea, a încăpea$ etc.) $la$ (sau $pe) mâna cuiva$ = a fi (sau a cădea, a încăpea) sub puterea, sub autoritatea cuiva, la discreția cuiva. $A avea pe cineva sub mână$ = a avea pe cineva sub control, în subordine. $(A fi) mână de fier$ sau $mână forte$ = (a fi) om energic, autoritar. $Politică de mână forte$ = politică dictatorială, tiranică, abuzivă. * Compus: $mâna-Maicii-Domnului$ = mică plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina higroscopică și foarte ramificată, cu flori albe și cu fructele mici $(Anastatica hierochuntica).$ ** Persoană, individ (conceput ca autor al unei acțiuni). * $Mână de lucru$ = muncitor. $Mână moartă$ = (la unele jocuri de cărți) jucător fictiv căruia i se distribuie cărți, în ##cont.## @2.@ Cantitate mică din ceva, atât cât încape în palmă. * (Ca epitet, precedând termenul calificat, de care se leagă prin #prep.# "de", indică proporții foarte mici) $O mână de om.$ (Urmat de un substantiv la #pl.#, indică un număr redus, un grup restrâns de elemente de același fel) $O mână de oameni.$ @3.@ (În legătură cu numerale ordinale sau, rar, cardinale) Categorie, treaptă, rang, clasă; calitate. * #Loc. adj.# (#Pop.#) $De toată mâna$ = de toate felurile, de toate categoriile. @II.@ Numele unor unelte sau obiecte (de gospodărie) sau ale unor părți ale lor, care se aseamănă, ca formă și ca întrebuințare, cu mâna (@I 1@) sau care se apucă, se manevrează cu mâna. * $Mână curentă$ = balustradă. - #Lat.# @manus.@
@MÂNĂ@ s. @1.@ $(ANA...
@MÂNĂ@ s. v. $calita...
@mână@ s. f., g.-d. ...
@MÂNĂ mâini@ $f.$ 1)...
MÂNĂ?, mân, vb. I. T...
@MÂNĂ@ aripă, cange,...
@m'ână@ s. f., g.-d....
@m'ână@ #s. f.#, #g....
@mână@ f. @1.@ parte...
|
| și |
și |
No synsets found
|
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| picior |
picior |
No synsets found
|
@PICI'OR,@ $picioare,$ #s. n.# @1.@ Fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului omenesc, de la șold până la vârful degetelor, și fiecare dintre membrele celorlalte viețuitoare, care servesc la susținerea corpului și la deplasarea în spațiu. * #Loc. adj.# $Bun$ (sau $iute) de picior$ (sau $de picioare)$ = iute, sprinten. * #Loc. adv.# $În$ (sau $pe) picioare$ sau (#fam.#) $d(e)-a-n picioarele$ = în poziție verticală; sus. $În vârful picioarelor$ = cu corpul sprijinit numai pe vârfurile degetelor de la picioare; $#p. ext.#$ fără a face zgomot, tiptil. $Cu piciorul$ (sau $picioarele)$ = fără mijloc de locomoție, pe jos. $Din cap până în picioare$ = de sus și până jos, în întregime; cu desăvârșire. $Pe picior greșit$ = (la unele jocuri sportive) nepregătit pentru a para acțiunea adversarului sau, $#p. gener.#,$ pentru a răspunde unei provocări. * #Expr.# $Unde-ți stau picioarele îți va sta și capul$ = vei plăti cu viața (dacă nu vei face un anumit lucru). $A sări drept$ (sau $ars) în picioare$ = a se ridica repede, brusc. $A se pune$ (sau $a fi) pe$ (sau $în) picioare$ = @a)@ a se însănătoși după o boală (lungă); @b)@ a se reface din punct de vedere material. $A vedea$ (pe cineva) $pe$ (sau $în) picioare$ = a vedea pe cineva sănătos. (Glumeț sau #ir.#) $Are numai$ (atâția...) $ani pe un picior$ = are o vârstă mai mare decât cea pe care o mărturisește. $A pune piciorul$ (undeva) = a călca, a păși, $#p. ext.#,$ a pătrunde, a se instala undeva; a frecventa pe cineva. $A pune pe picioare$ = @a)@ a iniția, a organiza ceva, a face să meargă, să funcționeze; @b)@ a îngriji un bolnav și a-l însănătoși. $A scula$ (sau $a pune$ etc.) $în picioare$ = a mobiliza în vederea unei acțiuni. $A se topi$ (sau $a se usca, a pieri, a se pierde) pe$ (sau $din, de pe) picioare$ ori $d(e)-a-n picioarele$ = a slăbi, a se prăpădi cu încetul. $A boli$ (sau $a duce boala) pe picioare$ = a fi bolnav (ușor), fără a zăcea la pat. $(A fi) cu un picior în groapă$ (și $cu unul afară)$ = (a fi) foarte bătrân, prăpădit, bolnav; (a fi) aproape de moarte. $A vedea pe cineva cu picioarele înainte$ = a vedea pe cineva mort. $A sta$ (sau $a fi) în picioarele cuiva$ = a împiedica, a încurca, a deranja pe cineva; a fi inoportun. $A sta$ (sau $a rămâne, a fi) în picioare$ = @a)@ a exista sau a continua să existe; @b)@ (despre teorii, planuri, ipoteze etc.) a corespunde cu realitatea, a fi întemeiat; @c)@ a sta, a rămâne intact sau în poziție verticală. $E tată-său$ (sau $mamă-sa$ etc.) $în picioare$ = seamănă întocmai, e leit cu tatăl său (sau cu mama sa etc.). $A sări într-un picior$ = a se bucura mult. $Cât te-ai întoarce$ (sau $învârti) într-un picior$ = repede de tot, într-o clipă. (#Fam.#) $A o lua$ (sau $a o apuca) la picior$ sau $a-și lua picioarele pe umeri$ (sau $la spinare)$ = a începe să fugă (repede), a o lua la goană; a încerca să se facă nevăzut prin fugă. $A nu-i (mai) sta$ (cuiva) $picioarele$ sau (#reg.#) $a nu-și mai strânge picioarele$ = a nu (mai) sta potolit, liniștit, a alerga de colo-colo; a umbla mult. $A-și bate$ (sau $a-și rupe) picioarele$ = a umbla mult, a obosi de prea multă alergătură. (#Pop.#) $A prinde$ (undeva) $picior$ = a se așeza, a se stabili undeva. $A cădea$ (sau $a se arunca) la picioarele cuiva$ sau $a săruta picioarele cuiva$ = a se ruga (umil) de cineva; a se umili înaintea cuiva. $A călca$ (pe cineva) $pe picior$ = @a)@ a preveni pe cineva (călcându-l pe încălțăminte) să nu facă sau să nu spună ceva; @b)@ a face sau a spune (cuiva) ceva supărător. (#Pop.# și #fam.#) $A vorbi$ (sau $a scrie$ etc.) $cu picioarele$ = a vorbi (sau a scrie etc.) greșit (logic sau gramatical) ori fără talent; $#p. ext.#$ a scrie urât, a mâzgăli. $Fără cap și fără picioare$ = fără logică, lipsit de sens. (#Fam.#) $A face$ (sau $a căpăta) picioare$ = (despre obiecte) a dispărea. $(A sta$ sau $a ședea$ etc.) $picior peste picior$ = (a ședea într-o poziție comodă) cu o parte a unui picior ridicată și așezată peste celălalt picior. $Cu coada între picioare$ = rușinat, umilit. $A (se) lua peste picior$ = a (se) ironiza, a-și bate joc. $A călca$ (pe cineva sau ceva) $în picioare$ = a distruge, a nimici; a disprețui, a desconsidera. $A pune$ (sau $a așterne, a închina$ etc. ceva) $la picioarele cuiva$ = a închina, a oferi cuiva (ceva) în semn de supunere, de prețuire, de omagiu. $A-i pune$ (cuiva) $capul sub picior$ = a omorî pe cineva. $A bate din picior$ = a încerca să-și impună voința; a se răsti, a comanda. $A(-i) pune$ (cuiva) $piciorul în prag$ = a lua o atitudine hotărâtă, a se opune energic. $A da din mâini și din picioare$ = a face tot posibilul pentru a duce o acțiune la bun sfârșit, pentru a scăpa dintr-o încurcătură etc. (#Fam.#) $A sta cu picioarele în apă rece$ = a se gândi profund și îndelung la ceva. $A fi$ (sau $a se afla$ etc.) $pe picior de pace$ (sau $de război)$ = a fi (sau a se afla etc.) în stare de pace (sau de război). $A fi pe picior de egalitate$ (sau $pe același picior) cu cineva$ = a se bucura de aceleași drepturi, a avea aceeași situație cu altcineva. $A da cu piciorul$ = a respinge sau a lăsa să-i scape un prilej favorabil. $A trăi pe picior mare$ = a duce o viață de belșug, a cheltui mult. $Parcă l-a apucat$ (sau $l-a prins) pe Dumnezeu de (un) picior,$ se spune despre cineva care trăiește o bucurie mare și neașteptată. $A fi$ (sau $a sta) pe picior de ducă$ (sau $de plecare)$ = a fi gata de plecare. $A lega$ (pe cineva) $de mâini și de picioare$ = a imobiliza (pe cineva); a nu lăsa (cuiva) posibilitatea să acționeze. $A(-și) tăia craca$ (sau $creanga) de sub picioare$ = a pierde sau a face să piardă un avantaj, a(-și) periclita situația. $A cădea de pe$ (sau $din) picioare$ sau $a nu se (mai) putea ține, a nu (mai) putea sta pe picioare, a nu-l (mai) ține$ etc. $picioarele,$ se spune despre un om care și-a pierdut echilibrul, puterile sau care este extrem de obosit. $A i se tăia$ (sau $a i se înmuia) cuiva (mâinile și) picioarele$ = a avea o senzație de slăbiciune fizică; a nu se putea stăpâni (de emoție, de durere etc.). $(Nici) picior de...$ = nimeni, (nici) urmă de..., (nici) țipenie. $Negustorie$ (sau $comerț, afaceri$ etc.) $pe picior$ = negustorie (sau comerț, afaceri etc.) făcute întâmplător, ocazional, fără sediu sau firmă înscrisă. * Compuse: (#Bot.#) $piciorul-caprei$ = plantă erbacee de pădure, cu frunze palmate cu trei diviziuni și cu flori albe sau roșietice $(Aegopodium podagraria); piciorul-cocoșului$ = nume dat unor plante erbacee cu frunze lobate și cu flori galbene $(Ranunculus).$ ** Picior (@1@) de animal sau de pasăre fript sau fiert (pentru a fi mâncat). @2.@ Proteza unui picior (@1@). @3.@ #P. anal.# Nume dat unor părți de obiecte, de construcții sau unor obiecte, instrumente etc. care seamănă cu piciorul (@1@) și servesc ca suport, ca element de susținere, de fixare etc. ** Partea de jos, apropiată de pământ, a tulpinii unei plante; $#p. ext.#$ rădăcină. @4.@ #P. anal.# Element al unei construcții care servește la susținerea și la legarea ei de teren; partea de jos, masivă, a unei construcții, a unui zid etc. ** $Picior de siguranță$ = parte din masivul unui zăcământ lăsată neexploatată în scopul protecției unor lucrări sau a unor construcții de la suprafață. @5.@ #P. anal.# Partea de jos a unui munte, a unui deal etc.; zonă mai largă de la baza unei forme de relief. @6.@ (#Reg.#) Regulator (la plug). ** Coada coasei. @7.@ (#Mat.#; în sintagma) $Piciorul perpendicularei$ = intersecția unei drepte cu planul sau cu dreapta pe care cade perpendicular. @8.@ Veche unitate de măsură, având lungimea de aproximativ o treime dintr-un metru, folosită și astăzi în unele țări. @9.@ Unitate ritmică a unui vers, compusă dintr-un număr fix de silabe lungi și scurte sau accentuate și neaccentuate. - #Lat.# @petiolus.@
@PICI'OR@ s. @1.@ $(...
@PICI'OR@ s. v. $coc...
@pici'or@ s. n., pl....
@PICIOR ~o'are@ $n.$...
picior (reg.) ...
picior s.n. (reg.) ...
picior...
@pici'or (picio'are)...
@PICIOR@ unitate de ...
|
| și |
și |
No synsets found
|
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| trebui |
trebui |
No synsets found
|
@TREBU'I,@ #pers.# 3 $trebuie,$ #vb.# IV. @1.@ #Intranz.# A avea nevoie (de ceva); a fi nevoie (de ceva). * #Loc. adv.# $Cum trebuie$ = așa cum se cuvine, cum se cade; bine. * #Expr.# $Așa-ți trebuie!$ = așa ți se cuvine, așa meriți. $Atâta i-a trebuit (ca să...)$ = asta a așteptat (ca să...) @2.@ #Tranz.# #unipers.# și #impers.# Este necesar să..., este obligatoriu să..., se cere (neapărat) să... @3.@ #Tranz.# #unipers.# și #impers.# A fi probabil sau posibil, a se putea presupune. [#Prez. ind.# #pers.# 1 #sg.#: (rar) $tr'ebui$ și $trebui'esc$] - Din #sl.# @trĕbovati.@
@TREBU'I@ vb. @1.@ v...
@trebu'i@ vb., ind. ...
@A TREBU'I@ $pers.$ ...
@trebu'i (a ~)@ #vb....
@a trebu'i@ vb., ind...
@TREBU'I,@ #pers.# 3...
@TREBU'I,@ #pers.# 3...
@TREBU'I@ #vb.# @1.@...
@trebu'i@ (#mgl.# $t...
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| merge |
merge |
No synsets found
|
@M'ERGE,@ $merg,$ #vb.# III. #Intranz.# @I. 1.@ A se mișca deplasându-se dintr-un loc în altul; a se deplasa, a umbla. ** (Despre nave sau alte obiecte plutitoare) A pluti. ** (Despre păsări, avioane etc.) A zbura. ** (#Fam.#; despre mâncăruri și băuturi) A putea fi înghițit ușor; a aluneca pe gât. @2.@ A pleca, a porni, a se duce; a se îndrepta (spre...). * (La imperativ, ca termen de urare sau de îndemn) $Mergi cu bine!$ * #Expr.# $A merge înaintea cuiva$ = a întâmpina pe cineva. $A merge la pieire$ = a acționa necugetat, a-și periclita existența. $A merge (fiecare) în$ (sau $la) treaba lui$ = a-și relua treburile obișnuite, a-și vedea de interesele sale. $A(-i) merge$ (ceva) $(drept) la inimă$ (sau $la suflet)$ = a(-i) plăcea foarte mult. $A merge ață$ = a se duce drept la țintă. $De-i merge$ (sau $să-i meargă) colbul$ (sau $fulgii, peticile, untul)$ = (în legătură cu verbul "a bate" sau cu echivalentele lui; cu valoare adverbială) zdravăn, tare, violent. $A merge pe...$ = (despre vârstă) a se apropia de..., a împlini în curând... $De ce merge$ sau $pe zi$ (ori $pe an) ce merge$ = pe măsură ce trece timpul. ** A urma, a frecventa cursurile unei instituții de învățământ. ** (#Înv.# și #reg.#; despre ființe și lucruri) A intra, a pătrunde. ** #Fig.# A ajunge. $A mers până la a crede că-l poate îndrepta.$ * #Expr.# $A merge prea departe$ = a-și îngădui prea multe, a depăși limitele îngăduite. ** (#Pop.#) A se angaja (într-o slujbă). ** A se înrola. ** (Despre ape curgătoare, $#p. ext.#$ despre lichide) A curge; a se scurge. @3.@ A însoți, a întovărăși, a acompania. * #Expr.# $A merge mână în mână (cu...)$ = a fi în strânsă legătură, a se desfășura concomitent, a se înlănțui. $A merge după$ (cineva) = @a)@ (despre femei) a se mărita; @b)@ a urma sfaturile, povețele cuiva. $A merge în urma$ (sau $pe urmele) cuiva$ = a urmări pe cineva. ** (La unele jocuri, mai ales la cel de cărți) A se angaja, a participa la joc. @II. 1.@ (Despre întinderi de pământ, drumuri etc.) A se întinde până la...; a duce la... @2.@ (Despre știri, evenimente etc.) A ajunge la cunoștința cuiva; a se răspândi; a se propaga, a se generaliza. * #Expr.# $Merge vorba$ = se spune, se vorbește. $Îi merge$ (cuiva) $vestea$ (sau $numele, vorba$ etc.) = se spune despre el că... $Meargă-i numele!$ = să nu se mai audă despre el, să dispară definitiv. @III. 1.@ (Despre acțiuni, evenimente, fenomene etc.) A se desfășura, a evolua, a decurge. ** (Despre aparate, mecanisme etc.) A funcționa. @2.@ (Despre ființe) A o duce, a-i fi (bine sau rău). ** A reuși, a izbuti. @3.@ A înainta, a progresa, a se dezvolta. * #Expr.# (#Impers.#) $De ce$ (sau $pe zi ce) merge$ = pe măsură ce trece timpul; tot mai mult. ** (Despre oameni) A continua, a persevera. @IV. 1.@ (Despre materiale, mai ales despre alimente) A fi necesar, a se consuma, a se întrebuința (într-o anumită cantitate). @2.@ (#Înv.# și #pop.#) A se calcula, a se socoti. @3.@ (#Mat.#; despre numere) A se cuprinde, a intra în alt număr. @##V.## 1.@ A se potrivi, a fi posibil; a se putea, a se accepta, a se admite. * #Expr.# $Așa mai merge$ = așa se potrivește, e bine, îmi convine. $Treacă (și meargă)!$ sau $treacă-meargă!$ = fie! să zicem că se poate! să admitem (ca pe o concesie)! ** A se potrivi, a se armoniza, a se asorta. $Aceste culori merg bine.$ @2.@ (#Jur.#; despre termene, clauze etc.) A intra în vigoare. @3.@ (Despre bani, documente etc.) A fi valabil, a fi în uz, a avea curs. @4.@ (Despre salarii) A reveni (cuiva) în continuare. @VI.@ A umbla îmbrăcat într-un anumit fel; a purta. [#Perf. s.# $mersei,$ #part.# $mers.$ - #Var.#: (#reg.#) @m'ere@ #vb.# III] - #Lat.# @mergere@ "a se scufunda".
@A merge@ ≠ a sta, a...
@M'ERGE@ vb. @1.@ a ...
@M'ERGE@ vb. v. $aju...
@m'erge@ vb., ind. p...
@A M'ERGE merg@ $int...
@m'erge (merg, mers)...
merge are 5 litere 4...
@merge,@ $merg #v. i...
@a m'erge@ vb., ind....
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| limbă |
limbă |
No synsets found
|
@L'IMBĂ,@ $limbi,$ #...
@L'IMBĂ,@ $limbi,$ #s. f.# @I.@ Organ musculos mobil care se află în gură, servind la perceperea gustului, la mestecarea și la înghițirea alimentelor, la om fiind și organul principal de vorbire. * #Expr.# $A-și înghiți limba$ = @a)@ a mânca cu poftă; @b)@ a se abține de a spune ceva nepotrivit; @c)@ a fi foarte tăcut. $A alerga$ (sau a $umbla) după ceva$ (sau $după cineva) cu limba scoasă$ = a căuta cu orice preț să obțină sau să găsească ceva sau pe cineva de care are mare nevoie. $A scoate$ (sau $a-i ieși) limba de-un cot$ = @a)@ a-și pierde respirația, a gâfâi; @b)@ a munci mult, a fi foarte ostenit. $A avea limbă de aur$ = a avea darul de a vorbi frumos, elocvent. $A fi cu limba (fagure) de miere$ = a vorbi frumos, prietenos, amabil. $A avea limbă lungă$ sau $a fi lung de limbă$ (sau $limbă lungă)$ = a vorbi prea mult, a fi flecar. $A avea mâncărime de$ (sau $vierme la) limbă$ = a fi limbut, a nu păstra o taină. $A fi slobod la limbă$ (sau $limbă slobodă)$ = a spune multe cu sinceritate și fără prudență, a spune și ce nu trebuie. $A-și scurta limba$ = a vorbi mai puțin. $A scurta$ (sau a $tăia, a lega) limba cuiva$ = a opri, a împiedica pe cineva să vorbească. $A prinde (la) limbă$ = a căpăta curaj, a începe să vorbească. $A i se lua$ (sau $a-i pieri, a i se încurca, a i se îngroșa cuiva) limba$ sau a $nu avea limbă (de grăit)$ = a nu avea curajul să vorbească. $A-și pune frâu la limbă$ sau $a-și ține$ (sau $băga) limba (în gură)$ = a se feri de a spune ceea ce nu trebuie, a tăcea. $(A avea) limbă ascuțită$ (sau $rea, de șarpe)$ = (a fi) răutăcios, malițios în tot ce spune. $A înțepa cu limba$ = a fi ironic, a batjocuri. $A trage pe cineva de limbă$ = a descoase pe cineva, a căuta să afle tainele cuiva. $A fi cu două limbi$ sau $a avea mai multe limbi$ = a fi mincinos, fățarnic, prefăcut. $A-și mușca limba$ = a regreta că a vorbit ceea ce nu trebuia. $A-i sta$ (sau $a-i umbla, a-i veni) pe limbă$ = a nu-și putea aminti pe loc de ceva cunoscut. @II. 1.@ Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care aceștia își exprimă gândurile, sentimentele și dorințele; limbaj, grai. @2.@ Limbajul unei comunități umane, istoric constituită, caracterizat prin structură gramaticală, fonetică și lexicală proprie. * $Limbă comună$ = @a)@ stadiu în evoluția unei limbi, anterior diferențierii dialectale; @b)@ koine. ** Fel de exprimare propriu unei persoane, în special unui scriitor. @3.@ Totalitatea altor mijloace și procedee (decât sunetele articulate) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente. $Limba surdomuților.$ @4.@ (#Înv.# și #reg.#) Vorbă, cuvânt; grai, glas. * #Expr.# $Cu limbă de moarte$ = ca ultimă dorință (exprimată pe patul morții). $A lega pe cineva cu limbă de moarte$ = a obliga pe cineva (prin jurământ) să-ți îndeplinească o ultimă dorință, exprimată înainte de moarte. @5.@ (#Înv.#) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice. @6.@ (#Înv.# și #arh.#) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă; popor, neam, națiune. @III.@ Nume dat unor obiecte, instrumente etc. care seamănă formal sau funcțional cu limba (@I@). @1.@ Bară mobilă de metal, agățată în interiorul clopotului, care, prin mișcare, lovește pereții lui, făcându-l să sune. @2.@ Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului. ** Pendulul unui orologiu. @3.@ Obiect de metal, de os, de material plastic etc. care înlesnește încălțarea pantofilor; încălțător. @4.@ Bucată de piele, de pânză etc. lungă și îngustă, care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul. @5.@ Lama de metal a unui cuțit, a unui briceag etc. @6.@ Flacără de formă alungită. ** Fâșie de lumină care străbate întunericul. @7.@ Fâșie lungă și îngustă de pământ, de pădure etc. @8.@ Deschizătură, gură lăsată la cotețul de pescuit. @9.@ Compuse: (#Bot.#) $limba-apei$ = broscariță; $limba-boului$ = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și țepoși, cu flori albastre, roz sau albe $(Anchusa officinalis); limba-cucului$ = @a)@ ferigă mică cu rizom scurt și târâtor, de obicei cu o singură frunză penată compusă $(Botrychium lunaria);$ @b)@ plantă erbacee cu flori de culoare albăstruie-liliachie, care crește în regiunile subalpine $(Gentiana bulgarica); limba-mielului$ (sau $mielușelului)$ = plantă erbacee acoperită cu peri aspri, cu flori albastre sau albe; arăriel $(Borago officinalis); limba-oii$ = @a)@ plantă erbacee cu frunze dințate și spinoase, cu flori purpurii, care crește prin locuri umede și mlăștinoase $(Cirsium canum);$ @b)@ mică plantă erbacee cu frunzele dispuse în rozetă și cu flori roz grupate în spice $(Plantago gentianoides); limba-peștelui$ = plantă erbacee cu frunzele verzi-albăstrui și cu flori violete $(Limonium vulgare); limba-soacrei$ = nume dat mai multor specii de plante înrudite cu cactusul, cu tulpina spinoasă și flori roșii, albe sau galbene; $limba-șarpelui$ = ferigă mică cu rizomul lung, cu o singură frunză, de formă ovală, răspândită prin locurile umede, prin tufișuri și păduri $(Ophioglossum vulgatum); limba-vrăbiei$ = plantă erbacee cu tulpina dreaptă, cu frunze lanceolate și cu flori mici, verzui $(Thymelaea passerina);$ (#Iht.#) $limbă-de-mare$ = pește marin cu corpul oval și asimetric, cu ambii ochi situați pe o singură parte $(Solea nasuta).$ - #Lat.# @lingua.@
@L'IMBĂ@ s. @1.@ $(L...
@L'IMBĂ@ s. v. $agav...
@l'imbă@ s. f., g.-d...
@L'IMBĂ ~i@ $f.$ 1) ...
@l'imbă (l'imbi),@ #...
@LIMBĂ@ elice, pendu...
@limbă,@ $limbi #s. ...
@limbă@ (#it.# $tast...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| căca-m |
căca-m |
No synsets found
|
|
| -aș |
-aș |
No synsets found
|
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| drum |
drum |
No synsets found
|
@DRUM,@ $drumuri,$ #s. n.# @1.@ Cale de comunicație terestră, alcătuită dintr-o bandă îngustă și continuă de teren bătătorit, pietruit, pavat sau asfaltat. * $Drumul mare$ = șosea de mare circulație, care leagă localități principale. $Hoț$ (sau $tâlhar) de drumul mare$ = hoț care atacă oamenii în drum spre a-i jefui. $Drum-de-fier$ = cale ferată. * #Loc. adv.# $Peste drum$ = în față, vizavi. $În drum$ = în mijlocul drumului; în calea drumeților; în văzul tuturor. $Pe toate drumurile$ = peste tot, pretutindeni. * #Expr.# $A pune pe cineva pe drumuri$ = a face pe cineva să meargă mai mult decât ar fi necesar pentru rezolvarea unei probleme. $A bate$ (sau $a ține, a păzi) drumul$ (sau $drumurile)$ sau $a umbla$ (sau $a fi, a sta) pe drumuri$ = a umbla de colo-colo, fără rost, a umbla haimana. $A fi de pe drumuri$ = a fi fără familie, fără locuință stabilă, fără rost în viață. $A rămâne$ (sau $a ajunge$ etc.) $pe drumuri$ = a rămâne fără adăpost, fără slujbă, fără mijloace de trai; a sărăci, a scăpăta. $A lăsa$ (sau $a arunca, a azvârli$ etc.) (pe cineva) $pe drum$ (sau $pe drumuri)$ = a da (pe cineva) afară din casă sau din serviciu; a lipsi (pe cineva) de cele necesare traiului; a sărăci (pe cineva). $A aduna pe cineva de pe drumuri$ = a da cuiva adăpost, a pune pe cineva sub ocrotire. $Pe drum$ = gata să vină, să sosească, să apară, să se nască. $A sta$ (sau $a se pune$ etc.) $în drumul cuiva$ sau $a-i sta cuiva în drum$ = a se afla (sau a ieși) înaintea cuiva, împiedicându-l (să înainteze, să facă o treabă etc.); a împiedica pe cineva într-o acțiune, a i se împotrivi. $A se da din drumul cuiva$ = a se da la o parte, a face cuiva loc să treacă; a înceta să mai împiedice pe cineva în acțiunile sale. $A-și face$ (sau $a-și găsi, a-și croi) (un) drum (nou) în viață$ = a începe o (nouă) carieră, un nou fel de viață, a-și găsi un rost; a reuși. $A-și face drum$ = @a)@ a înainta (prin eforturi) într-o mulțime; @b)@ a se abate din cale spre a se duce undeva sau la cineva. $A apuca$ (sau $a lua) alt drum$ = a se ocupa de altceva, a se iniția în alt domeniu. $A ieși cuiva în drum$ = a întâmpina pe cineva. $A da drumul$ (cuiva sau la ceva) = @a)@ a lăsa din mână; @b)@ a lăsa sau a reda libertatea cuiva; a permite cuiva să intre sau să iasă; @c)@ a desface o cusătură, un tiv (pentru a lărgi sau a lungi o haină). $A-și da drumul$ = @a)@ a se lăsa în jos, a coborî; a se avânta; @b)@ a începe să povestească, să facă destăinuiri; @c)@ a izbucni (într-o avalanșă de vorbe, în țipete, plâns etc.). ** Parcurs; rută, itinerar; traseu, cursă (parcurse de cineva sau de ceva). $Drumul Oltului. Drum maritim.$ @2.@ Călătorie. * $Ultimul drum$ = drumul pe care este condus un mort la groapă. * #Expr.# $A-și căuta$ (sau $a-și vedea) de drum$ = @a)@ a-și continua călătoria, a merge mai departe; @b)@ a nu se amesteca în treburile altuia. $Drum bun!$ urare adresată cuiva care pleacă într-o călătorie. @3.@ Traiectorie. - Din #sl.# @drumŭ.@ #Cf.# #bg.#, #scr.# %drum.%
@DRUM@ s. @1.@ v. $c...
@drum@ s. n., pl. $d...
@DRUM ~uri@ $m.$ 1) ...
@drum (dr'umuri),@ #...
@DRUM DRĂM/@ $#s. n....
DRUM = un asfalt pe care circula de obicei masinile
@DRUM@ unghiul forma...
@drum@ s. n., pl. $d...
@drum@ n., pl. $urĭ$...
|
| tău |
tău |
No synsets found
|
@TĂU^1,@ $tăuri,$ #s...
@TĂU^1,@ $t'ăuri,$ #s. n.# @1.@ Apă stătătoare puțin adâncă; baltă. ** Lac (glaciar); iezer. @2.@ (#Înv.#) Prăpastie, abis. - Din #magh.# @tó.@
@TĂU^2, TA,@ $tăi, tale,$ #pron. pos.#, #adj. pos.# @I.@ #Pron. pos.# (Precedat de #art.# "al", "a", "ai", "ale") Înlocuiește numele obiectului posedat și numele celui căruia i se adresează vorbitorul. $A ta e cartea.$ ** (La #pl.#) Preocupările, deprinderile, opiniile etc. persoanei căreia i se adresează vorbitorul. * (În legătură cu verbe ca "a rămâne", "a fi" etc.) $Pe-a ta$ = așa cum vrei tu, cum dorești tu. ** (#Pop.#; la #m.# sau #f.#) Soțul sau soția persoanei căreia i se adresează vorbitorul. ** (La #m.# #pl.#) Familia de care ține persoana căreia i se adresează vorbitorul; rudele, prietenii, partizanii ei. $Nu-ți dau voie ai tăi să vii.$ ** (La #m.# sau #f.# #sg.#) Lucrurile personale, proprietatea, avutul persoanei căreia i se adresează vorbitorul. @II.@ #Adj. pos.# (Precedat de #art.# "al", "a", "ai", "ale" când stă înaintea substantivului nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt). @1.@ Care este al celui căruia i se adresează vorbitorul, indicând posesiunea $(casa ta),$ apartenența $(țara ta),$ dependența în legătură cu termeni care denumesc persoane considerate în raportul lor față de persoana căreia i se adresează vorbitorul $(frații tăi).$ @2.@ (Cu valoare subiectivă) $Călătoria ta va fi grea.$ @3.@ (Cu valoare obiectivă) $Grija ta n-o poartă nimeni.$ ** (Precedat de cuvinte cu valoare prepozițională) $Împotriva ta.$ - #Lat.# @tuus, tua.@
@TĂU@ s. v. $abis, a...
@tău/al tău@ adj. m....
@tău@ (precedat de $...
@tău@ s. n., art. $t...
@TĂU^1 ~ ri@ $n.$ 1)...
@TĂU^2 ta (tăi, t'al...
@TĂU^3 ta (tăi, t'al...
|
| ! |
! |
No synsets found
|
|