| mă-ta |
mă-ta |
No synsets found
|
@m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
@m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
|
| fi |
fi |
No synsets found
|
@FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
@A fi@ ≠ a lipsi...
@FI@ vb. @1.@ v. $tr...
@fi@ vb., ind. prez....
@A FI sunt@ $intranz...
@fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
@fi (sunt, fost),@ #...
@fi@ și (est, pop.) ...
@a fi@ vb., ind. pre...
@fi^1@ (literă grece...
|
| un |
un |
No synsets found
|
@UN, O,@ $unii, unele,$ #art. nehot.# (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) $Un prieten.$ * (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) $O bucurie se vestea în ochii ei.$ * (Dă sens general substantivului) $Un artist, fie și mai genial decât Paganini.$ ** (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... $Mi se părea că văd un Platon.$ ** (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) $Un murdar.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# $unui, unei;$ #gen.#-#dat.# #pl.# $unor$] - #Lat.# @unus, una.@
@un@ adj. m., g.-d. ...
@un@ art. m., g.-d. ...
@un@ num. m. cu valo...
@UN o@ (@niște@) $ar...
un fenomen specific...
un cuvant medical......
un penis mai mic...
un coate goale, ce s...
un tip de culoare;sa...
|
| curvă |
curvă |
No synsets found
|
@C'URVĂ,@ $curve,$ #s. f.# @1.@ (#Pop.#) Femeie care duce o viață desfrânată. ** Prostituată. @2.@ #Fig.# Om ipocrit, josnic; cutră. - Din #v.# #sl.# @kurŭva.@
@C'URVĂ@ s. v. $pros...
@c'urvă@ s. f., pl. ...
@c'urvă (c'urve),@ #...
@curvă,@ $curvă #s. ...
cúrvă (-ve), s.f. – ...
@cúrvă@ f., pl. $e$ ...
@c'urvă@ s. f., g.-d...
@*c'urvă@ (#pop.#) #...
@curvă@ f. femeie ne...
|
| proast |
proast |
No synsets found
|
|
| care |
care |
No synsets found
|
@C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@
@C'ARE@ conj. v. $cu...
@C'ARE@ pron. v. $ci...
@C'ARE@ pron., adj. ...
@c'are@ adj. m., g.-...
@c'are@ pr. m., g. (...
@C'ARE^1@ $pron. int...
@C'ARE^2@ $pron. rel...
care contine grupari...
Care lucreaza fara s...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| fiecare |
fiecare |
No synsets found
|
@FIEC'ARE@ #pron. nehot.# (Indică ființele sau lucrurile luate în parte dintr-un grup sau dintr-o categorie) Și unul, și altul; oricare. * (Adjectival) $Fiecare om.$ [#Pr.#: $fi-e-.$ - #Gen.#-#dat.# $fiecăruia, fiecăreia.$ - #Var.#: (#înv.# și #pop.#) @fieșc'are, fieștec'are, fiștec'are@ #pron. nehot.#] - @Fie^1@ + @care.@
@FIEC'ARE@ pron., ad...
@fiec'are@ adj. m. (...
@fiec'are@ pr. m. (s...
@FIEC'ARE@ $pron. ne...
fiecare dintre boabele de excremente provenite de la rumegătoarele mici, în particular oi, capre, iepuri.
fiecare din cele doua uși mari de la șură.
Fiecare dintre noi a...
fiecare antonim mie...
fiecare din treptele...
|
| noapte |
noapte |
No synsets found
|
@NO'APTE,@ $nopți,$ #s. f.#, #adv.# @I.@ #S. f.# @1.@ Interval de timp cuprins între apusul soarelui și răsăritul lui, când este întuneric. * #Loc. adj.# $De noapte$ = @a)@ care lucrează, e de serviciu în timpul nopții; @b)@ (despre păsări, insecte, animale etc.) care își desfășoară activitatea în timpul nopții și doarme ziua. * #Loc. adv.# $Azi-$ (sau $astă-)noapte$ = noaptea trecută. $La noapte$ = în timpul nopții următoare. $Peste$ (sau $pe) noapte$ = în timpul nopții. $Noapte de noapte$ = în fiecare noapte; mereu. $Zi(ua) și noapte(a)$ sau $zi, noapte, zile, nopți, toată ziua (și) toată noaptea, din zori până-n noapte, nopți și zile$ etc. = tot timpul, neîntrerupt, continuu. $Cu noaptea în cap$ = dis-de-dimineață, în zori. $De (cu) noapte(a)$ = foarte devreme, dis-de-dimineață. * #Expr.# $Noapte bună!$ = urare făcută cuiva înainte de culcare. @2.@ #Fig.# Lipsă de lumină; întuneric, întunecime. $În pivniță era noapte.$ ** Lipsă de cultură, de civilizație, stare de înapoiere. * #Expr.# $Prost ca noaptea$ = foarte prost. @3.@ Stare de tristețe, de suferință morală, de apăsare. @II.@ #Adv.# (în forma $noaptea$ sau $nopțile)$ În (tot) timpul nopții (@I 1@); în fiecare noapte. - #Lat.# @nox, noctis.@
@Noapte@ ≠ zi...
@NO'APTE@ s. v. $bez...
@no'apte@ s. f., g.-...
@NO'APTE nopți@ $f.$...
@no'apte (n'opți),@ ...
@no'apte,@ $nopți$ #...
@no'apte@ s. f., g.-...
@noápte@ f., pl. $no...
@no'apte@ #s. f.#, #...
|
| fără |
fără |
No synsets found
|
@F'ĂRĂ,@ #conj.#, #prep.# @I. 1.@ (Urmat de o propoziție circumstanțială de mod sau de un infinitiv care îi ține locul, are valoarea unei negații) $A ascultat fără să răspundă nimic.$ ** (Urmat de o propoziție concesivă sau de un infinitiv care îi ține locul) Deși nu..., cu toate că nu... $Fără să fie desăvârșit, e mulțumitor.$ @2.@ (#Reg.#; după negație, cu sens adversativ) Ci, dar. ** (#Înv.#; adverbial) Decât, (în) afară de...; exceptând pe... @II.@ #Prep.# @1.@ (Introduce complemente circumstanțiale de mod și atribute, conținând ideea de excludere) Lipsit de... $Om fără necazuri.$ ** (În legătură cu cuvinte care arată cantitatea sau măsura, indicând cât lipsește până la o măsură deplină) $Este ora zece fără cinci minute.$ ** (În operații aritmetice de scădere) Minus, mai puțin. $Patru fără doi.$ @2.@ (Introduce complemente circumstanțiale sociative negative) $Pot eu să trăiesc și fără tine.$ ** (Introduce complemente circumstanțiale instrumentale negative) $A scos cuiele fără clește.$ - #Lat.# @foras@ "afară".
@FĂRĂ@ adv. @1.@ (în...
@FĂRĂ@ conj. v. $ci,...
@fără@ prep., conjcț...
@F'ĂRĂ^1@ $prep.$ 1)...
@F'ĂRĂ^2@ $conj.$ ($...
@f'ără@ #prep.# - @1...
fără frecvență
fără frecvență
fără
|
| lună |
lună |
No synsets found
|
@L'UNĂ,@ (@I 3, II@) $luni,$ #s. f.# @I. 1.@ Astru, satelit al Pământului, care se învârtește în jurul acestuia și pe care îl luminează în timpul nopții. * $Lună nouă$ = momentul în care Luna este în conjuncție cu Soarele, când se vede o mică porțiune din suprafața sa iluminată de acesta; înfățișarea Lunii în acest moment; crai-nou. $Lună plină$ = momentul în care Luna este în opoziție cu Soarele și i se vede întregul disc iluminat de soare; Luna văzută în întregime. * #Expr.# $A trăi în lună$ sau $a fi căzut din lună$ = a nu ști ce se petrece în jurul lui, a nu fi în temă, a fi rupt de realitate, lipsit de simț practic. $A apuca luna cu dinții$ sau $a prinde$ (sau $a atinge) luna cu mâna$ = a obține un lucru foarte greu de căpătat, a realiza ceva aproape imposibil. $A promite (și) luna de pe cer$ = a promite lucruri pe care nu le poate realiza. $A cere (și) luna de pe cer$ = a cere foarte mult, a cere imposibilul. $Câte-n lună și-n stele$ (sau $în soare)$ = tot ce se poate închipui, de toate. $A da cu barda$ (sau $a împușca) în lună$ sau $a fi un împușcă-n lună$ = a fi nesocotit. $A-i răsări$ (cuiva) $luna în cap$ = a cheli. ** (Adjectival) Foarte curat, strălucitor. * (Adverbial) $Parchet lustruit lună.$ @2.@ Lumină reflectată de lună (@I 1@). * #Loc. adv.# $La$ (sau $pe) lună$ = la (sau pe) lumina lunii. @3.@ Satelit al unei planete. @II. 1.@ Perioadă de timp care corespunde unei revoluții a Lunii (@I 1@) în jurul Pământului. * $Lună calendaristică$ = fiecare dintre intervalele de timp, apropiate de perioada de revoluție a lunii (@I 1@), în care e divizat anul calendaristic. $Lună siderală$ = perioadă de revenire a lunii în dreptul aceleiași stele fixe. $Lună sinodică$ = lunație. $Lună solară$ = interval de timp egal cu a douăsprezecea parte din anul solar. @2.@ (#Astron.#) Interval de timp egal cu fiecare dintre cele 12 diviziuni ale anului calendaristic, cu o durată de 28 până la 31 de zile. * $Lună de miere$ = prima lună dintr-o căsătorie. * #Loc. adv.# $Pe lună$ = lunar (@1@). $Cu luna$ = (închiriat sau angajat) cu plată lunară. $Cu lunile$ sau $luni de-a rândul, luni întregi, luni de zile$ = timp de mai multe luni (până într-un an). - #Lat.# @luna.@
@L'UNĂ@ s. $(ASTRON....
@L'UNĂ@ s. v. $ciclu...
@l'ună@ s. f., g.-d....
@L'UNĂ^1@ $f.$ 1) As...
@L'UNĂ^2 ~i@ $f.$ In...
@l'ună (l'uni),@ #s....
@lună@ $#adj.# #inva...
@l'ună,@ $luni$ #s. ...
@LUNĂ@ (< #lat.# $lu...
|
| și |
și |
No synsets found
|
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| el |
el |
No synsets found
|
@EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
@EL@ pron. dânsul, d...
@el@ pr. [pron. $iel...
@EL ea (ei, ele)@ $p...
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
@el@ [#pron.# $iel$]...
@el (-ei),@ #pron.# ...
el adereaza la idealuri
el absolveste liceul la anul viitor
|
| trage |
trage |
No synsets found
|
@TR'AGE,@ $trag,$ #vb.# III.
@I.@
@1.@ #Tranz.# A face efortul de a mișca, de a deplasa ceva, apucându-l pentru a-l da la o parte sau pentru a-l îndrepta spre un anumit punct. * #Expr.# $A trage$ (pe cineva) $de mânecă$ = @a)@ a-i face (cuiva) un semn, a-i atrage atenția spre un anumit lucru; @b)@ a îmbia, a îndemna. $A fi tras de păr$ = a fi relatat în mod exagerat, forțat, tendențios. $A trage$ (pe cineva) $la$ (sau $în) judecată$ = a cita pe cineva în fața justiției. $A trage pe sfoară$ = a păcăli. $A trage pe roată$ = a supune torturii cu ajutorul roții de tortură. $A trage la răspundere$ = a cere cuiva să dea socoteală de faptele sale, a face răspunzător. $A trage la fund$ (pe cineva) = a pune (pe cineva) într-o situație grea; a antrena (pe cineva) cu sine într-o afacere, într-o întreprindere dezavantajoasă, sortită eșecului. ** (Cu complementul "clopotul") A face să sune (prin deplasare într-o parte și în alta). ** A întinde, a încorda un fir, o sfoară (smucind). * #Expr.# $A trage sforile$ = a conduce în ascuns, din culise (o acțiune reprobabilă); a unelti. ** #Fig.# (#Înv.#) A îndemna; a atrage (asupra sa).
@2.@ #Tranz.# A duce, a târî după sine. * #Expr.# $A trage targa pe uscat$ = a trăi în lipsuri, în sărăcie; a o scoate greu la capăt. $A trage un picior$ sau $a trage piciorul$ = a șchiopăta. ** (Despre animale de tracțiune) a face ca un vehicul să se deplaseze (ducându-l după sine).
@3.@ #Tranz.# A pune (sau a scoate) (de) pe sine un obiect de îmbrăcăminte sau de încălțăminte; a înfunda pe cap o bonetă, o căciulă; a duce un accesoriu de îmbrăcăminte înspre o parte a corpului (spre a o acoperi); a aranja, a potrivi.
@4.@ #Intranz.# (#Pop.#) A avea greutatea de..., a cântări, a atârna.
@5.@ #Tranz.# A înfige (într-un corp ascuțit).
@6.@ #Tranz.# A îndrepta și a opri un vehicul, o ambarcație la locul de îmbarcare sau de coborâre.
@7.@ #Intranz.# A se opri undeva spre a fi găzduit; a se instala undeva pentru un timp limitat.
@8.@ #Refl.# și #intranz.# (#Reg.# și #fam.#; urmat de determinări locale introduse prin #prep.# "la") A se duce (mânat de o dorință), a se îndrepta spre o țintă. ** #Intranz.# #Fig.# A tinde spre..., a se simți atras către... ** #Intranz.# A prevesti o anumită stare. $Trage a rău$.
@9.@ #Refl.# (#Pop.#) A se da la o parte, a se feri din cale; a se retrage. * #Expr.# (#Tranz.#) $A-și trage mâna de deasupra cuiva$ = a înceta să mai ocrotească pe cineva.
@10.@ #Tranz.# #Fig.# A îndura, a suporta, a pătimi. * #Expr.# $A trage o spaimă$ = a se speria foarte tare. ** A suporta consecințele unui fapt reprobabil; a ispăși.
@II.@
@1.@ #Tranz.# A lua, a scoate; a smulge; a extrage. * #Loc. vb.# $A trage un profit$ = a profita. $A trage învățăminte din$ (sau $de pe urma)...$ = a învăța (dintr-o experiență). * #Expr.# $A trage foloase din$ (sau $de pe urma$)... = a avea, a obține un avantaj de pe urma...
@2.@ #Intranz.# #Fig.# (în #expr.#) $A trage cu urechea$ = a-și încorda auzul pentru a prinde zgomote ușoare, vorbe șoptite; a asculta pe furiș. $A trage cu ochiul$ (sau $cu coada ochiului$) = a se uita pe furiș, pentru a nu fi observat.
@3.@ #Tranz.# A inspira; a respira; a inhala. * #Expr.# $A-și trage sufletul$ (sau $răsuflarea$) = a respira greu din cauza oboselii, bătrâneții etc.; a se odihni după un efort greu. (#Intranz.#) $A trage să moară$ = a fi în agonie, a-și trăi ultimele clipe. ** A fuma, a priza.
@4.@ #Intranz.# (Despre sobe) A avea tiraj bun.
@5.@ #Tranz.# A sorbi, a înghiți, a bea. * #Expr.# (#Absol.#) $A trage la măsea$ (sau $la mustață$) = a fi bețiv.
@III.@ #Tranz.# A trasa, a marca, a desena o linie, un contur. * #Expr.# ($A fi) tras cu sfoara$ = (a fi) drept, aliniat. (#Intranz.#) $A trage$ (peste ceva) $cu condeiul$ (sau $cu buretele$) = a șterge; a anula; a face uitat, a uita.
@IV.@
@1.@ #Tranz.# (În diverse procese de muncă sau în acțiuni care presupun un efort fizic; cu sensul reieșind din determinări) $A trage la rindea$ = a rindelui. $A trage$ (o țesătură) $la piuă$ = a supune o țesătură unei operații mecanice la piuă, pentru a o face mai deasă. $A trage la tipar$ = a tipări. $A trage la șapirograf$ = a șapirografia. $A trage pe piatră$ (sau $pe amnar, pe curea$) = a ascuți. $A trage pe calapod$ = a întinde pe calapod. (#Intranz.#) $A trage cu acul$ = a coase, a broda. $A trage cu coasa$ = a cosi. $A trage la rame$ (sau $la, din lopată$) = a vâsli. ** A trece prin... $Trage firele prin spată$. * #Expr.# $A trage banul$ (sau $gologanul) prin barbă$ = a freca de barbă un ban câștigat (în credința superstițioasă că acest gest atrage un câștig ulterior bun). $Tras (ca) prin inel,$ se spune despre o persoană cu trupul subțire, mlădios. ** A întinde și a subția un material ductil, trecându-l printr-o filieră. ** #Refl.# (În #expr.#) $A se trage la față$ (sau $la obraji, la chip$) = a slăbi, a avea figura obosită, palidă.
@2.@ #Tranz.# (#Fam.#) A face ceva cu plăcere, cu multă energie, cu pasiune. * #Expr.# $A trage un (pui de) somn$ sau $a trage la soamne$ (ori $la aghioase$) = a dormi adânc.
@3.@ #Tranz.# A da una sau mai multe lovituri; a bate, a plesni.
@4.@ #Intranz.# A descărca o armă spre țintă, a face ca proiectilul, săgeata etc. să pornească spre țintă.
@5.@ #Tranz.# A freca o anumită regiune a corpului în scopuri terapeutice; a masa. ** A fricționa. @##V.## 1.@ #Intranz.# (Despre vânt) A bate, a sufla.
@2.@ #Tranz.# (Adesea #impers.#, subînțelegându-se ca subiect aerul rece, curentul etc.) A învălui pe cineva, provocându-i o senzație neplăcută de răcoare (urmată adesea de îmbolnăvire). @VI.@ #Refl.#
@1.@ A descinde din..., a fi din neamul... ** A fi originar din...
@2.@ A proveni; a fi provocat (de...). [#Perf. s.# $trăsei,$ #part.# $tras$] - #Lat.# @*tragere@ (= $trahere$).
@TR'AGE@ vb. @1.@ v....
@TR'AGE@ vb. v. $ave...
@tr'age@ vb., ind. p...
@A TR'AGE trag 1.@ $...
@A SE TR'AGE mă trag...
@tr'age (-g, -as),@ ...
@trage,@ $trag$ @I.@...
@tr'age (a-și)@ #vb....
@a (se) tr'age@ vb.,...
|
| până |
până |
No synsets found
|
@P'ÂNĂ@ #conj.#, #prep.# @A.@ #Conj.# @I.@ (Introduce propoziții circumstanțiale de timp). @1.@ (Stabilește un raport de posterioritate, precizând limita până la care se îndeplinește acțiunea din regentă) $Greu le-a fost până și-au făcut rost de cărți.$ @2.@ (Urmat de o negație, stabilește un raport de anterioritate) Mai înainte ca..., mai înainte de... ** (În locuțiuni, urmat de o negație) $Până când. Până ce.$ @3.@ Atâta timp cât..., câtă vreme..., cât... * (În locuțiuni) $Până când. Până ce.$ @II.@ (Introduce propoziții circumstanțiale de loc; arată limita, hotarul în spațiu) $A mers până unde nu ajunsese nimeni.$ @B.@ #Prep.# (Împreună cu adverbe și cu alte prepoziții formează adverbe compuse, locuțiuni, prepoziții). @I.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Până mâine dimineață să termini lucrarea.$ * (În prepoziții compuse) $Până la. Până în.$ (Corelativ) $Din zori și până-n seară.$ * #Loc. conj.# $Până când. Până ce.$ * #Loc. adv.# $Până la urmă$ = în cele din urmă. $Până una-alta$ = pentru moment, deocamdată. @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc; urmat de adverbe) $Merg pe jos până acasă.$ * #Loc. adv.# $De colo până colo$ = din loc în loc, în multe locuri. $De sus până jos$ sau $de jos până sus$ = în întregime, tot. * (În prepoziții compuse) $Până la. Până în.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în prepoziții compuse) $S-a înduioșat până la lacrimi.$ * (În locuțiuni) $Până acolo$ = în asemenea măsură, în asemenea grad. $Până și$ = chiar și. - #Lat.# @paene-ad.@
@până@ conjcț., prep...
@PÂNĂ^1@ $prep.$ 1) ...
@PÂNĂ^2@ $conj.$ 1) ...
@p'ână@ conjcț., pre...
@p'ână@ #conjcț.#, #...
@p'ână@ @la@ #prep.#...
@până@ prep. arată t...
@P'ÂNĂ@ #conj.#, #pr...
@până@ (#ar.# $pânc$...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| os |
os |
No synsets found
|
@OS,@ $oase,$ #s. n.# @1.@ Element de bază al scheletului vertebratelor, caracterizat prin structura lui dură, solidă și rezistentă, de culoare albă. * $Os mort$ = umflătură a unui os (de obicei a oaselor de la picioarele de dinapoi ale calului) provenită dintr-o lovitură, dintr-un efort sau transmisă pe cale ereditară. * #Expr.# $A(-i) ajunge$ (cuiva) $cuțitul la os$ = a nu mai putea îndura un rău; a-și pierde răbdarea. $A băga$ (sau $a-i intra$ cuiva) $frica$ (sau $spaima$ etc.) $în oase$ = a (se) speria, a (se) îngrozi. $A fi numai piele și oase$ sau $a-i număra oasele$ = a fi foarte slab. $A(-i) trece$ (cuiva) $os prin os$ = a fi extrem de obosit. $Până la$ (sau $în) oase$ sau $până la$ (sau $în) măduva oaselor$ = în tot corpul; foarte mult, adânc. $A-i rupe$ (sau $a-i muia$ cuiva) $oasele$ = a bate foarte tare pe cineva. $A-i rămâne$ (sau $a-i putrezi) oasele (pe undeva)$ = a muri departe de casă, prin locuri străine. $A căpăta$ (sau $a avea, a dobândi$ etc.) $un os de ros$ = a obține (sau a avea) un avantaj, un profit. ** Os (@1@) sau material cornos prelucrat, întrebuințat la fabricarea unor obiecte, în industrie, în arte decorative etc. @2.@ #Fig.# (La #pl.#) Trup; ființă, făptură. @3.@ #Fig.# Neam, familie, viță. * #Expr.# $(A fi) din os sfânt$ (sau $din oase sfinte, din os de domn$ sau $domnesc)$ = (a fi) din neam domnesc, din familie domnitoare. @4.@ Compus: $osul-iepurelui$ = plantă cu miros greu, cu flori trandafirii îngrămădite la vârful ramurilor spinoase $(Ononis spinosa).$ - #Lat.# @ossum.@
@OS@ s. @1.@ ciolan,...
@os@ s. n., pl. $o'a...
@OS o'ase@ $n.$ ($la...
@-'OS, -O'ASĂ@ $#suf...
@os (o'ase),@ #s. n....
os copilaresc
@os,@ $oase #s. n.#$...
@Os,@ simbol chimic ...
@os@ s. n., pl. $o'a...
|
| ! |
! |
No synsets found
|
|