← Back to list

Sentence #6062

Similar

S-o fur pe mă-ta din pula lui tata.

S-o fur pe mă-ta din pula lui tata PERSON .
S- PART o PRON fur AUX pe ADP mă-ta NOUN din ADP pula NOUN lui DET tata. NOUN mark expl case obl case obl det nmod
            {
  "text": "S-o fur pe m\u0103-ta din pula lui tata.",
  "ents": [
    {
      "start": 30,
      "end": 34,
      "label": "PERSON"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 35
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 2,
      "tag": "Qs-y",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub|Variant=Short",
      "lemma": "S\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 2,
      "end": 3,
      "tag": "Pp3fsa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Gender=Fem|Number=Sing|Person=3|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "el",
      "dep": "expl",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 4,
      "end": 7,
      "tag": "Vmip1s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=1|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fura",
      "dep": "ROOT",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 8,
      "end": 10,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 11,
      "end": 16,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "m\u0103-ta",
      "dep": "obl",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 17,
      "end": 20,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "din",
      "dep": "case",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 21,
      "end": 25,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "pul\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 26,
      "end": 29,
      "tag": "Tf-so",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Number=Sing|PronType=Art",
      "lemma": "lui",
      "dep": "det",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 30,
      "end": 34,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "tat\u0103",
      "dep": "nmod",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 34,
      "end": 35,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 2
    }
  ]
}
        

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
No synsets found
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
                        
el el No synsets found
                            @EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
                        
                            @EL@ pron. dânsul, d...
                        
                            @el@ pr. [pron. $iel...
                        
                            @EL ea (ei, ele)@ $p...
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            @el@ [#pron.# $iel$]...
                        
                            @el (-ei),@ #pron.# ...
                        
                            el adereaza la idealuri
                        
                            el absolveste liceul la anul viitor
                        
fura fura No synsets found
                            @FUR'A,@ $fur,$ #vb.# I. #Tranz.# @1.@ A-și însuși pe ascuns sau cu forța un lucru care aparține altcuiva; a lua ceva fără nici un drept de la cineva, păgubindu-l; a hoți, a jefui, a prăda. * #Loc. adj.# $De furat$ = care a fost luat prin furt. * #Expr.# $Pe furate(le)$ = prin furt, prin răpire, prin hoție. $A fura$ (pe cineva) $cu ochiul$ = a privi pe cineva pe furiș (cu dragoste). $A fura$ (cuiva) $o sărutare$ (sau $un sărut)$ = a săruta pe furiș sau prin surprindere, fără voia persoanei respective. $A fura meseria$ (cuiva) = a-și însuși pe apucate o meserie de la cineva (văzând cum o face și imitându-l). $A fura inima$ (cuiva) = a fermeca, a încânta pe cineva. $A fura$ (cuiva) $ochii$ (sau $vederile)$ = a orbi pe cineva; $#fig.#$ a fi îndrăgostit. ** A răpi pe cineva. ** #Fig.# A lua pe neașteptate, pe nesimțite; a cuprinde. * #Expr.# $A-l fura$ (pe cineva) $somnul$ = a adormi. $A-l fura$ (pe cineva) $gândurile$ = a cădea pradă gândurilor, a medita îndelung. ** #Refl.# (Neobișnuit) A pleca pe furiș; a fugi. @2.@ #Fig.# A fermeca, a vrăji. [Formă gramaticală: (în #loc.#) $furate, furatele$] - #Lat.# @furare.@
                        
                            @FUR'A@ vb. @1.@ a-ș...
                        
                            @FUR'A@ vb. v. $fofi...
                        
                            @fur'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A FUR'A fur@ $tranz...
                        
                            @fur'a (f'ur, fur'at...
                        
                            @a fur'a@ vb., ind. ...
                        
                            @fur'a@ @(a ~)@ #vb....
                        
                            @furà@ v. @1.@ a lua...
                        
                            @FUR'A,@ $fur,$ #vb....
                        
pe pe No synsets found
                            @PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
                        
                            @Pe@ ≠ sub...
                        
                            @PE@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @pe@ prep....
                        
                            @PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
                        
                            Pe internet se vorbe...
                        
                            Pe lângă explicația ...
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
                        
mă-ta mă-ta No synsets found
                            @m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
                        
                            @m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
                        
din din No synsets found
                            @DIN@ #prep.# @I.@ (Cu sens local) @1.@ (Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva, unde se întâmplă ceva) $Oglinda din perete.$ @2.@ (Introduce un complement care arată punctul de plecare) $A ieșit din casă.$ ** (În corelație cu #prep.# "în", arată succesiunea în spațiu de la un loc la altul de același fel) $Sărea din piatră în piatră.$ @3.@ (Introduce un complement sau un atribut care arată originea, proveniența) $Medicament extras din plante.$ * $Din jos de...$ = mai jos de...; dincolo de... $Din sus de...$ = mai sus de... @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ (Introduce un complement care arată momentul existenței, timpul când se petrece o acțiune) $Îl striga din mers.$ @2.@ (Introduce un complement care indică punctul de plecare în timp) $Din tinerețe.$ @III.@ (Cu sens partitiv) Dintre. $Într-una din zile.$ @IV.@ (Introduce un complement de cauză) $A greșit din neglijență.$ @##V.##@ (Introduce un complement de mod) $Povestește din amintire.$ @VI.@ (Introduce un complement instrumental) $Bate din palme.$ @VII.@ (Construcția prepozițională indică materia din care este făcut un lucru) $Mămăligă din făină necernută.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri, al unei schimbări) $Ei fac din noapte zi.$ @IX.@ (#Pop.#; introduce un complement de relație) În ce privește, în privința. $Din glume îi întrece pe toți.$ - @De^4@ + @în.@
                        
                            @Din@ ≠ în...
                        
                            @DIN@ prep. @1.@ (lo...
                        
                            @din@ prep....
                        
                            @DIN@ $prep.$ 1) $(e...
                        
                            din punct de vedere ...
                        
                            Din grecescul orgao ...
                        
                            [din csúcs = culme, ...
                        
                            [din ce sursa? si re...
                        
                            din greaca laur,frun...
                        
pulă pulă No synsets found
                            @PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
                        
                            @P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
                        
                            @p'ulă (p'ule),@ #s....
                        
                            Pulă, penis, tub, pe...
                        
                            @pulă,@ $pule #s. f....
                        
                            @$p'ulă$@ 
$#sf#$
@[...
                        
                            @PULĂ@ $expr. (obs.)...
                        
                            pulă și pideras...
                        
                            @p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
                        
                            $@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
                        
lui lui No synsets found
                            @LUI@ pron., adj. să...
                        
                            @luĭ,@ V. @ĭel.@...
                        
                            @lui^1@ #art. hot.# ...
                        
                            @lui^2@ #pr.# #v.# @...
                        
                            $lui ~$ a-și reiua t...
                        
                            @LUI@ #pron.#, #adj....
                        
                            @lui^{1}@ #art.#◼◼◼{...
                        
                            @lui^{2}@ #pr.# ◼◼◼#...
                        
tată tată No synsets found
                            @T'ATĂ,@ $tați,$ #s. m.# @1.@ Bărbat care are copii; nume pe care i-l dau acestui bărbat copiii săi când i se adresează sau când vorbesc despre el ori pe care și-l dă el însuși când vorbește cu copiii săi; taică, părinte, tătân, babacă. * $Tată de familie$ = bărbat care are copii pe care îi crește; cap de familie. $Tată mare$ sau $tata-moșu$ = bunic. $Tată vitreg$ = al doilea soț al unei femei în raport cu copiii ei dintr-o căsătorie anterioară. $Tată bun$ = tată adevărat. * #Loc. adj.# $Din tată în fiu$ = transmis de-a lungul generațiilor, prin descendență directă, din generație în generație. * #Expr.# $Calcă pe urmele lui taică-său,$ se spune despre cel care seamănă cu tatăl său în apucături și obiceiuri (rele). $Bucățică ruptă tată-său$ sau $tată-său în picioare,$ se spune despre un copil care seamănă perfect tatălui său. $Se leapădă și de tată-său$ sau $vinde și pe tată-său,$ se zice despre un om rău, lipsit de scrupule. $Unde dă tata, crește carnea,$ se spune când părintele își pedepsește copiii pentru binele lor. $Măi tată!$ exclamație de uimire sau de satisfacție. @2.@ (La vocativ) Termen cu care se adresează cineva unui copil (sau unei persoane tinere străine) pentru a marca un raport de familiaritate și de simpatie. @3.@ (Uneori determinat prin "socru") Nume dat de ginere sau de noră socrului. @4.@ (#Fam.#) Nume dat unui bărbat (mai în vârstă) în semn de respect sau de afecțiune. ** (Pe lângă un nume de persoană) Nume dat unui neam etc. @5.@ (În credința creștină) Dumnezeu, creatorul lumii. * $Tatăl nostru$ = numele unei rugăciuni creștine. * #Expr.# $(A ști) ca (pe) Tatăl nostru$ = (a ști) foarte bine, pe de rost, fără greșeală. @6.@ #Fig.# (#Fam.#) Creator, făuritor, fondator. @7.@ (Glumeț) Cel care întrupează cele mai înalte calități, care este deasupra altora, îi covârșește pe toți. [#Nom.# #sg.# #art.#: $tata$ și $tatăl;$ #gen.#-#dat.# #sg.#: $tatii$ și $tatei$] - #Lat.# @tata.@
                        
                            @T'ATĂ@ s. @1.@ pări...
                        
                            @t'ată@ s. m., art. ...
                        
                            @T'ATĂ tați@ $m.$ 1)...
                        
                            @t'ată (-ți),@ #s. m...
                        
                            @tată,@ $tați #s. m....
                        
                            @t'ată@ s. m., art. ...
                        
                            @tátă@ m., pl. $tațĭ...
                        
                            @t'ată@ (părinte) #s...
                        
                            @!T'ată@ (Dumnezeu) ...
                        
. . No synsets found