| Drequ |
Drequ |
No synsets found
|
|
| de |
de |
No synsets found
|
@DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
@DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
@DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
@DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
@DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
@DE@ conj. @1.@ (con...
@DE@ conj. v. $când,...
@DE@ prep. @1.@ (ara...
@DE@ pron. v. $care,...
@de@ conjcț., prep.,...
|
| sifilitic |
sifilitic |
No synsets found
|
@SIFIL'ITIC, -Ă,@ $sifilitici, -ce,$ #adj.# (Despre oameni; adesea substantivat) Atins de sifilis; (despre leziuni, erupții) cauzate de sifilis. ** (#Arg.#) Nereușit; nepotrivit; neplăcut. - Din #fr.# @syphilitique.@
@SIFIL'ITIC@ adj., s...
@SIFIL'ITIC@ s. v. $...
@sifil'itic@ adj. m....
@SIFIL'ITIC ~că (~ci...
@SIFIL'ITIC, -Ă@ $#a...
@SIFIL'ITIC, -Ă@ $#a...
@sifilitic, -ă,@ $si...
@sifil'itic@ adj. m....
@sifil'itic@ #adj.# ...
|
| libidinos |
libidinos |
No synsets found
|
@LIBIDIN'OS, -O'ASĂ,@ $libidinoși, -oase,$ #adj.# Care se lasă fără rușine stăpânit de pofta plăcerilor senzuale, înclinat spre lascivitate. - Din #fr.# @libidineux,@ #lat.# @libidinosus.@
@libidin'os@ adj. m....
@LIBIDIN'OS ~o'asă (...
@LIBIDIN'OS, -O'ASĂ@...
@LIBIDIN'OS, -O'ASĂ@...
@libidin'os@ adj. m....
@*libidinós, -oásă@ ...
@libidin'os@ #adj.# ...
@LIBIDIN'OS, -O'ASĂ,...
@LIBIDIN'OS, -O'ASĂ,...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| de |
de |
No synsets found
|
@DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
@DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
@DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
@DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
@DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
@DE@ conj. @1.@ (con...
@DE@ conj. v. $când,...
@DE@ prep. @1.@ (ara...
@DE@ pron. v. $care,...
@de@ conjcț., prep.,...
|
| ce |
ce |
No synsets found
|
@CE@ #pron.# #invar.# @I.@ (Interogativ, uneori cu nuanță exclamativă) @1.@ (Exprimă o întrebare) $Ce ai?$ ** (#Fam.#; ca răspuns la o chemare) Poftim? ** (Cu valoare de interjecție) Cum adică?! Se poate?! $Nu l-am găsit! - Ce?$ ** (Adjectival) Care? ce fel de...? @2.@ Pentru care motiv? din care cauză? $Ce te miri?$ * #Expr.# (În formule de răspuns) $De ce nu?$ = @a)@ cum să nu, desigur; @b)@ se poate, e posibil. $De ce, de nece,$ se spune cuiva pentru a încheia discuția când nu vrei să-i răspunzi la întrebare. * (Cu valoare de conjuncție) $Nu văd de ce te superi.$ ** (#Pop.#; cu valoare de conjuncție cauzală) Pentru că, fiindcă, deoarece. @3.@ (Interogativ-exclamativ, indică surpriza, indignarea, neîncrederea etc.) Cum adică? Nu cumva? $Ce! Vrei să spui că n-ai fost?$ @II.@ (Adverbial) Cât (de tare, de mult), cum. $Ce-aș mai râde să te văd păcălit.$ * #Expr.# $Te miri ce$ = nimica toată, puțin. $Cât pe ce$ = aproape, gata-gata. $Din ce în ce$ = cu cât trece timpul, tot mai mult. (#Pop.#) $Numai ce$ = (deodată) iată că..., pe neașteptate. ** (Dând nuanță de superlativ adjectivului sau adverbului pe care-l precedă) Cât de...! @III.@ (Cu valoare de conjuncție) Care lucru anume. $Nu mai știa ce să facă de bucurie.$ * #Expr.# $A ști$ (sau $a afla) ce și cum (e)$ = a fi bine informat despre ceva. @IV.@ (Relativ) @1.@ Care. * #Expr.# $Pe zi ce trece$ (sau $merge)$ sau $de ce trece$ (sau $merge)$ = pe măsură ce trece timpul, tot mai mult. @2.@ (În legătură cu "a fi", "a găsi", cu sens explicativ) $Ființă ticăloasă ce ești!$ * #Expr.# $N-ai$ (sau $n-aveți) pentru ce$ (sau $de ce),$ formulă de politețe prin care se răspunde cuiva care mulțumește. $A (nu) avea de ce...$ = a (nu) exista motiv întemeiat pentru... @3.@ Ceea ce. $Ați aflat ce s-a întâmplat?$ * #Expr.# $Ce-i drept$ = într-adevăr, de fapt. @##V.##@ (Nehotărât) @1.@ Un lucru oarecare, nu știu ce, nu știu cât; ceva. * (Substantivat; precedat de "un") $Un ce anume.$ * #Expr.# (#Reg.#) $Cu mare ce$ = cu mare greutate; greu, anevoie. @2.@ (Cu repetarea verbului din propoziția principală) $A stat ce-a stat.$ @3.@ Orice, oricât. $Zică cine ce va vrea.$ - #Lat.# @quid.@
@CE@ pron., adj., ad...
@ce@ pr. invar., adj...
@CE^1@ $pron. intero...
@CE^2@ $pron. rel. (...
ce inseamna expresia...
ce contin legumele?...
Ce inseamna.Nu apare...
ce inseamana nimfoma...
ce poate fi obtinut...
|
| căcat |
căcat |
No synsets found
|
@CĂC'AT@ s. v. $excr...
@CĂC'AT,@ $căc'ați,$...
@căc'at (căc'ați),@ ...
@căc'at@ (excrement)...
@CĂCÁT@ adj. v. @căc...
@căcat,@ $căcați$ @I...
@căcát@ (vest) și @c...
@CĂC'AT,@ (@1@) $căc...
@căc'at@ #s.# #v.# E...
Căcat...
|
| pe |
pe |
No synsets found
|
@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
@Pe@ ≠ sub...
@PE@ prep. @1.@ (loc...
@pe@ prep....
@PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
Pe internet se vorbe...
Pe lângă explicația ...
pe drept cuvant
pe drept cuvant
pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
|
| varză |
varză |
No synsets found
|
@V'ARZĂ,@ $verze,$ #s. f.# Plantă legumicolă bienală din familia cruciferelor, cu frunze mari, groase și ondulate, care se învelesc unele pe altele formând o căpățână compactă, folosită în alimentație $(Brassica oleracea); #p. ext.#$ mâncare preparată din frunzele acestei plante. * $Varză de Bruxelles$ = varietate de varză cu tulpina înaltă, cu căpățâna mică, de la care se consumă mugurii formați la subsuoara frunzelor $(Brassica oleracea gemmifera). Varză creață$ = varietate de varză cu frunzele încrețite și cu căpățâna afânată $(Brassica oleracea sabanda). Varză roșie$ = varietate de varză cu frunzele roșii-violete, care se consumă ca salată $(Brassica oleracea rubara).$ * #Expr.# (#Fam.#) $A face o varză$ = a încurca lucrurile, a nu face nici o ispravă. $A (se) face$ (sau $a ajunge, a fi$ etc.) $varză$ = (mai ales despre cărți și caiete) a (se) distruge, a (se) degrada, a (se) zdrențui. - #Lat.# @vir(i)dia@ verdețuri.
@V'ARZĂ@ s. $(BOT.)$...
@v'arză@ s. f., g.-d...
@V'ARZĂ v'erze@ $f.$...
@v'arză (v'erze),@ #...
@v'arză@ #s. f.#, #g...
@varză I.@ $#s. f.# ...
@v'arză@ s. f., g.-d...
@várză@ f., pl. $ver...
@varză@ f. plantă al...
|
| nu |
nu |
No synsets found
|
@NU@ #adv.# @I.@ (Servește la formarea formei negative a verbului, de obicei precedându-l nemijlocit). @1.@ (Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ) $Nu l-am cunoscut niciodată.$ * (În propoziții interogative) $Nu ai primit scrisorile mele?$ @2.@ (Neagă predicatul, fără a modifica logic caracterul propoziției) $Nu încape nici o îndoială.$ @3.@ (Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) $Nu făcea parte și el dintre noi?$ @II.@ (Neagă altă parte de propoziție decât predicatul) $A plecat repede, nu așa cum a venit.$ @III.@ (Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă, altul decât predicatul, atenuându-i înțelesul ori dându-i un înțeles contrar) $O casă mare, nu lipsită de eleganță.$ * #Expr.# $Nu altceva$ sau $nu glumă,$ (#reg.#) $nu șagă,$ formulă care confirmă sau întărește cele enunțate anterior. $Nu mai departe$ = chiar în cazul... $Nu o (singură) dată$ = de multe ori, adesea. @IV.@ (Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus, îndeplinind funcția de predicat) $Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale.$ * #Expr.# $nu și nu,$ formulă care exprimă împotrivirea, refuzul categoric. $De$ (sau $dacă) nu...$ = în caz contrar..., altfel... @##V.##@ (Cu valoare de propoziție independentă cu caracter negativ) $Ai prieteni? - Nu!$ - #Lat.# @non.@
@Nu@ ≠ da...
@NU@ adv. (pop.) ba....
@nu@ adv. (și: $n-$ ...
@NU@ $adv.$ 1) $(atr...
Nu am gasit explicat...
nu exista in diction...
nu stiu...
nu stiu ce inseamna...
[nu este in DN'86 - ...
|
| tu |
tu |
No synsets found
|
@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
@TU@ pron. dumneata,...
@tu@ pr., d. acc. $ț...
@TU@ $pron. pers. pe...
tu insuti
@tu@ #pr.#, #d.# #ac...
TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.
THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
tu
@tu@ #pron.# - #Pron...
@tu@ #adv.# - Se fol...
|
| pișa |
pișa |
No synsets found
|
@PIȘ'A,@ $piș,$ #vb.# I. (#Pop.#) @1.@ #Refl.# A urina. @2.@ #Tranz.# A uda, a stropi cu urină. - #Lat.# @*pissiare.@
@PIȘ'A@ vb. v. $ieși...
@piș'a@ vb., ind. pr...
@pișa,@ $piș (#pop.#...
@a (se) piș'a@ vb., ...
@piș'a@ @(a ~)@ (#po...
@PIȘ'A,@ $piș,$ #vb....
@piș'a@ #vb.# #v.# I...
@piș'a@ (#ar.#, #mgl...
@$piș'a$@
[#At:# MOX...
|
| pe |
pe |
No synsets found
|
@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
@Pe@ ≠ sub...
@PE@ prep. @1.@ (loc...
@pe@ prep....
@PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
Pe internet se vorbe...
Pe lângă explicația ...
pe drept cuvant
pe drept cuvant
pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
|
| priză |
priză |
No synsets found
|
@PR'IZĂ,@ $prize,$ #s. f.# @1.@ (#Tehn.#) Dispozitiv de conectare cu ajutorul căruia se realizează legătura electrică a unui receptor mobil la o rețea electrică prin intermediul unei fișe de curent; $#p. restr.#$ orificiu, cu un dispozitiv de obturare sau de reglare, făcut în peretele unei încăperi, al unui generator, al unei conducte etc., prin care se realizează legătura electrică. * $Priză aeriană de curent$ = priză în formă de bară, de liră etc., prin care se realizează legătura dintre o linie electrică aeriană și un tramvai, o locomotivă electrică etc. $Priză de pământ$ = dispozitiv prin intermediul căruia se realizează o legătură electrică conducătoare directă cu pământul. @2.@ Deschizătură în peretele exterior al unei construcții prin care se face aerisirea. @3.@ Angrenare a două roți dințate într-un mecanism. @4.@ Fenomen de transformare din stare plastică în stare rigidă a amestecurilor hidratate de lianți care se fololosesc în construcții. @5.@ (În sintagma) $Priză de aterizare$ (sau $de teren)$ = ansamblul manevrelor executate de un pilot pentru a ateriza exact în punctul dorit. @6.@ (#Fam.#; în #expr.#) $A avea$ (sau $a fi cu) priză la cineva$ (sau $asupra cuiva)$ = a avea trecere (la cineva), influență (asupra cuiva), a trezi interesul (cuiva). @7.@ (#Livr.#) Cantitate mică de tutun care se trage pe nas. @8.@ Doză (mică) de medicament. @9.@ Modul în care este prinsă mingea la handbal, baschet, rugbi etc.; mod în care atleții țin sulița sau prăjina, tenismenii racheta sau paleta. @10.@ (La judo, lupte etc.) Dezechilibrare și proiectare a adversarului. @11.@ (#Cin.#; în sintagma) $Priză directă$ = tehnică de înregistrare a dialogului sincron cu filmarea, asigurând veridicitatea interpretării actoricești. - Din #fr.# @prise.@
@PR'IZĂ@ s. v. $capt...
@pr'iză@ s. f., g.-d...
@PR'IZĂ^1 ~e@ $f.$ 1...
@PR'IZĂ^2 ~e@ $f.$ M...
@PR'IZĂ^3 ~e@ $f.$ C...
@PR'IZĂ^4 ~e@ $f.$ P...
@PR'IZĂ^5 ~e@ $f.$ (...
@PR'IZĂ@ $#s.f.#$ @1...
@PR'IZĂ@ $#s. f.#$ 1...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| eu |
eu |
No synsets found
|
@EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
@eu@ pr. [pron. $ieu...
@EU@ $pron. pers., p...
@EU-@ Element prim d...
eu...
Eu invatasem la scoa...
eu sint...
eu :P...
eu efectuez control
@eu^1@ [#pron.# $ieu...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| lindic |
lindic |
No synsets found
|
@LINDÍC@ s.n. v. @|c...
@LIND'IC@ s. v. $cli...
@LINDÍC,@ $lindíce,$...
@lind'ic (lind'ice),...
@lindic,@ $lindicuri...
@lind'ic@ #s.# #v.# ...
@lind'ic@ - clitoris...
@$lind'ic$@ $#sn#$
...
@lind'ic@ #s.n.# ($#...
|
| uzat |
uzat |
No synsets found
|
@UZ'AT, -Ă,@ $uzați, -te,$ #adj.# Degradat, deteriorat, stricat, tocit (prin folosire îndelungată). ** #Fig.# (Despre oameni) Slăbit, consumat, epuizat. - #V.# @uza.@
@UZ'AT@ adj. @1.@ v....
@UZ'AT, -Ă@ $#adj.#$...
@uz'at@ adj. m., pl....
@*uzát, -ă@ adj. (d....
@uzat@ a. @1.@ stric...
@UZ'AT, -Ă,@ $uzați,...
@UZ'AT, -Ă,@ $uzați,...
@UZ'AT@ #adj.# @1.@ ...
@$uz'at, ~ă$@ $#a#$ ...
|
| ? |
? |
No synsets found
|
|
| da |
da |
No synsets found
|
@DA^1@ #adv.# Cuvânt care se întrebuințează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmație, un consimțământ. * #Loc. adv.# $Ba da,$ exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. - Din #bg.#, #rus.#, #scr.# @da.@
@DA^2,@ $dau,$ #vb.# I. @I.@ #Tranz.# @1.@ A întinde, a înmâna cuiva ceva; a oferi. * #Expr.# $A da o masă, o petrecere$ etc. = a oferi o masă, a organiza o petrecere etc. $A(-și) da bună ziua$ (sau $bună seara, binețe$ etc.) = a (se) saluta. ** A pune cuiva ceva la dispoziție, la îndemână, a preda cuiva ceva; a-i face rost de ceva. * #Loc. vb.# $A da cu chirie$ = a închiria. $A da cu$ (sau $în) arendă$ = a arenda. $A da (cu) împrumut$ = a împrumuta. $A da înapoi$ = a înapoia, a restitui. $A da în primire$ = @a)@ a preda; @b)@ (#fam.#) a muri. @2.@ A distribui ceea ce revine cuiva ca parte. * #Expr.# $A da ceva în$ (sau $pe din) două$ = a împărți în două părți egale; a înjumătăți. $A(-i) da$ (cuiva) $un număr (oarecare) de ani$ = a(-i) atribui cuiva o anumită vârstă; a aprecia (cu aproximație) câți ani mai are cineva de trăit. ** A atribui, a repartiza cuiva ceva ca sarcină spre executare. $A da cuiva o problemă de rezolvat.$ * #Expr.# $A da cuiva de lucru$ = @a)@ a însărcina pe cineva cu o muncă; a procura cuiva o ocupație; @b)@ a cere cuiva un mare efort. @3.@ A încredința pe cineva în seama, în paza, în grija, pe mâna cuiva. * #Expr.# $A da în judecată$ = a chema o persoană în fața unei instanțe judecătorești în calitate de pârât. @4.@ A pune pe cineva în posesiunea unui lucru, a preda ceva cuiva; a-i dărui. @5.@ A pune pe cineva la dispoziția cuiva. * #Expr.# (#Pop.#) $A da o fată după cineva$ (sau $cuiva)$ sau $a(-i) da cuiva de bărbat$ (respectiv $de soție) pe cineva$ = a căsători cu... @6.@ A renunța la ceva sau la cineva în schimbul a..., a oferi în locul..., a schimba cu... * #Expr.# (#Fam.#) $A nu da pe cineva pe$ (sau $pentru) altul,$ se spune pentru a arăta că prețuim mai mult pe unul decât pe celălalt. (#Refl.#) $A nu se da pe cineva$ = a se considera superior cuiva. (#Refl.#; rar) $A nu se da pentru mult$ = a se declara mulțumit cu... ** A oferi, a plăti. @7.@ A vinde. $Cum dai merele?$ @8.@ A jertfi, a sacrifica. * #Expr.# $A-și da viața$ = a-și jertfi viața din devotament (pentru cineva sau pentru ceva). $Îmi dau capul,$ spune cineva pentru a-și arăta deplina certitudine asupra unui lucru. @9.@ A arunca, a azvârli. $Să dai sticlele astea sparte la gunoi.$ * #Expr.# $A da$ (pe cineva sau ceva) $dracului$ (sau $la dracu, naibii, în plata Domnului$ etc.) ori $a-l da încolo$ = a nu voi să știe (de cineva sau de ceva), a renunța la... $A da pe gât$ (sau $peste cap)$ = a bea (lacom, dintr-o dată, în cantități mari). ** A trimite sau a așeza pe cineva într-un loc pentru o anumită îndeletnicire. $L-a dat la școală.$ ** A mâna, a duce un animal la păscut, la iarbă etc. @10.@ A așeza, a orienta ceva într-un anumit mod, poziție sau direcție. $Își dăduse pe ochi pălăria rotundă.$ * #Expr.# $A da la$ (sau $într-o) o parte$ = a îndepărta. $A da ușa$ (sau $poarta$ etc.) $de perete$ = a împinge în lături, a deschide larg ușa (sau poarta etc.). $A da$ (ceva) $peste cap$ = @a)@ a lucra superficial; @b)@ a nimici, a distruge, a desființa. @11.@ (În #expr.# și #loc.#) $A da pe piatră$ = a ascuți. $A da la rindea$ = a netezi cu ajutorul rindelei. $A da găuri$ = a găuri. (#Reg.#; despre țesături) $A da în undă$ = a spăla, a clăti. $A da lecții$ (sau $meditații)$ = a preda lecții în afara școlii. $A da o telegramă$ = a expedia o telegramă. $A da la ziar$ = a publica sau a face să se publice în ziar. $A da la lumină$ (sau $la iveală, în vileag$ etc.) = a descoperi, a arăta; a publica o scriere. $A da viață$ = a naște; a făuri; $#fig.#$ a anima, a însufleți. $A da însemnătate$ = a acorda atenție. $A-și da (cu) părerea$ = a-și expune punctul de vedere. $A da foc$ = a aprinde. $A da bici$ = a lovi cu biciul; $#fig.#$ a grăbi, a zori. $A da la mână$ = a pune la dispoziția cuiva, a înmâna cuiva ceva. $A da o luptă, o bătălie$ = a purta o luptă, o bătălie; (#refl.#, despre lupte) a se desfășura. $A da un spectacol$ = a reprezenta un spectacol. $A da$ (pe cineva) $dezertor$ = a face cunoscut în mod oficial că cineva este dezertor. $A da gata$ = a termina, a lichida; a impresiona puternic, a cuceri (pe cineva). @12.@ (Despre sol, plante, animale etc.) A produce, a face. ** (Despre oameni) A produce, a crea. * #Expr.# $A da un chiot, un strigăt$ etc. = a scoate, a emite un chiot, un strigăt etc. @13.@ A provoca, a prilejui, a cauza. @14.@ (Urmat de verb ca: "a cunoaște", "a înțelege" etc. la conjunctiv sau la moduri nepredicative) A îngădui, a permite, a lăsa. * #Expr.# $A-i da$ (cuiva) $mâna să...$ = a dispune de mijloace materiale pentru a..., a avea posibilitatea să...; a-i veni (cuiva) bine la socoteală, a-i conveni (cuiva). @15.@ (Despre Dumnezeu, soartă, noroc etc.) A rândui, a destina, a sorti. * #Expr.# $Ș-apoi dă, Doamne, bine!$ = apoi a fost strașnic! $Ce-o$ (sau $cum a) da târgul și norocul$ = cum se va nimeri. $(Bine că) a dat Dumnezeu!$ = în sfârșit, în cele din urmă. ** #Intranz.# (În practicile superstițioase; în #expr.#) $A da în cărți$ (sau $cu cărțile)$ = a prezice viitorul. @16.@ (Împreună cu obiectul formează locuțiuni verbale) $A da sfaturi$ = a sfătui. $A da răspuns$ = a răspunde. $A-și da sfârșitul$ (sau $sufletul, duhul$ sau $obștescul sfârșit)$ = a muri. $A da raportul$ = a raporta. * #Expr.# $A da (un) examen$ = a susține un examen în fața unui examinator; $#fig.#$ a trece cu succes printr-o încercare. $A da seamă$ (sau $socoteală)$ = a răspunde de ceva. $A-și da seama$ = a se lămuri, a pricepe. @II.@ #Intranz.# @1.@ (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "din" sau "cu") A face o mișcare (repetată) conștientă sau reflexă. $Dă din mâini.$ * #Expr.# $A da din umeri$ = a înălța din umeri în semn de nedumerire, de neștiință, de nepăsare. $A da din gură$ = a vorbi mult. ** #Intranz.# și #tranz.# A o ține întruna, a nu se mai opri (din mers, din vorbă etc.). * #Expr.# (#Intranz.#; #fam.#) $Dă-i cu...,$ se spune pentru a arăta o succesiune de acțiuni. @2.@ A spăla, a unge, a vopsi, cu... @3.@ A lovi, a izbi, a bate. * #Expr.# (Despre două sau mai multe persoane) $A-și da cu cotul$ sau (#tranz.#) $a-și da coate$ = a (se) atinge cu cotul pentru a(-și) atrage atenția, a-și face semne. $A-i da$ (cuiva) $peste nas$ = a pune pe cineva la locul lui printr-o vorbă usturătoare. $A da$ (cuiva sau la ceva) $cu piciorul$ = a respinge (pe cineva sau ceva); a scăpa un prilej favorabil. * #Tranz.# $I-a dat o palmă.$ ** A trage cu o armă de foc. $Am învățat să dau cu pușca.$ ** A se lovi, a se atinge (de ceva), a ajunge până la... $Calul fugea de da cu burta de pământ.$ @4.@ (Urmat de determinări locale sau modale) A se duce către..., a o lua, a porni spre..., a apuca. * #Expr.# $A da încolo, încoace$ (sau $pe ici, pe colo, la deal, la vale)$ = a merge de colo până colo; $#fig.#$ a se frământa, a încerca în toate chipurile. $A nu ști încotro să$ (sau, #tranz.#, $s-o) deie$ (sau $dea)$ = a nu ști ce să mai facă, cum să mai procedeze. (#Tranz.#) $A o da pe...$ = a nu o aduce altfel, a o întoarce, a o schimba. ** A se abate, a trece (pe la...). * #Expr.# $A-i da cuiva ceva în$ (sau $prin) gând$ (sau $cap, minte)$ = a-i veni sau a-i trece cuiva ceva prin gând (sau prin cap, minte). @5.@ (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "de" sau "peste") A ajunge la..., a găsi, a afla, a întâlni. * $A da de fund$ = a ajunge până în fund; $#p. ext.#$ a ajunge la capăt, la sfârșit^1. $A-i da$ (cuiva) $de urmă$ = a găsi pe cel căutat. $A da de dracu$ = a o păți. $A da de rușine$ (sau $de necaz, de primejdie$ etc.) = a întâmpina o rușine (sau un necaz etc.) ** #Tranz.# (#Reg.#) A prinde de veste, a băga de seamă, a observa. @6.@ (Despre o nenorocire, un necaz etc.) A veni peste cineva pe nepregătite; a-l surprinde. @7.@ (Despre oameni) A ajunge într-un anumit punct, a nimeri într-un anumit loc; (despre drumuri) a se împreuna cu alt drum, a ajunge la... ** (Despre terenuri, locuri) A se întinde până la... ** (Despre ferestre, uși, încăperi etc.) A avea vederea spre..., a se deschide spre... @8.@ A nimeri în..., a intra, a cădea în... * #Expr.# $A da în gropi (de prost ce e)$ = a fi foarte prost. ** (Despre păr) A intra, a ajunge în... $Îi dă părul în ochi.$ * (Despre lumină) A cădea într-o direcție oarecare. @9.@ (În #expr.#) $A da în clocot$ (sau $în undă)$ = a începe să fiarbă, să clocotească. $A da în copt$ (sau $în pârg)$ = a începe să se coacă, să se pârguiască. (Despre frunze, muguri etc.) A ieși, a se ivi, a apărea. * #Expr.# $A-i da$ (cuiva) $lacrimile$ = a i se umezi ochii, a începe să plângă. $A(-i) da$ (cuiva) $sângele$ = a începe să sângereze. $A da inima$ (sau $duhul din cineva),$ se spune despre acela care este gata să se sufoce din cauza unui efort prea mare. ** (Despre lichide; determinat prin "afară" sau "pe din afară") A ieși afară din vas din cauza cantității prea mari. * #Expr.# (Despre lichide în fierbere) $A da în foc$ = a se umfla, a curge afară din vas. @10.@ (Despre anotimpuri, fenomene atmosferice etc.) A veni, a se lăsa, a se face. @11.@ A începe să..., a se apuca de...; a fi pe punctul de a..., a se pregăti să... $Dă să plece.$ @III. 1.@ #Refl.# și #intranz.# (Urmat de determinări locale) A se duce, a merge, a veni. * #Expr.# $A (se) da îndărăt$ (sau $înapoi)$ = a se retrage; $#fig.#$ a se codi, a se sustrage de la ceva, a ezita. (#Refl.# și #tranz.#) $A (se) da jos$ = a (se) coborî. ** #Refl.# A se așeza undeva. @2.@ #Refl.# și #intranz.# (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "la") A se năpusti, a se arunca asupra cuiva. @3.@ #Intranz.# A se deda la..., a fi înclinat spre... @4.@ #Refl.# (Urmat de determinări ca: "pe gheață", "de-a rostogolul", "în leagăn" etc.) A se deplasa într-o anumită direcție, a aluneca, a se rostogoli, a se legăna. * #Expr.# $A se da în vânt după...$ = a-și da toată osteneala să obțină ceva; $#fig.#$ a ține foarte mult la cineva sau la ceva. @5.@ #Refl.# A se lua cu binele pe lângă cineva, a încerca să intre sub pielea cuiva. @6.@ #Refl.# A trece de partea sau în partea..., a se alătura cuiva, a adera la ceva. ** A se acomoda cu cineva, a se lua după cineva sau după ceva. @7.@ #Refl.# A se lăsa în voia cuiva; a se lăsa stăpânit, copleșit de... @8.@ #Refl.# A nu opune rezistență; a ceda. * #Expr.# $A se da bătut$ = a se lăsa convins; a ceda. ** (#Înv.# și #fam.#; despre armate, cetăți, comandanți) A se preda, a se supune. @9.@ #Refl.# (#Reg.#; urmat de determinări introduse prin #prep.# "la" sau, rar, "spre") A se apuca de..., a se pune... $S-a dat la muncă.$ * #Expr.# $A se da în vorbă cu cineva$ = a intra în vorbă cu cineva. @10.@ #Refl.# (În #expr.#) $A se da drept cineva$ = a voi să treacă drept altcineva. [Forme gramaticale: #prez. ind.# $dau, dai, dă, dăm, dați, dau;$ #imperf.# $dădeam$ și $dam;$ #perf. s.# $dădui$ (#reg.# $dedei$ și $detei);$ #m. m. ca perf.# $dădusem$ și $dasem$ (#reg.# $dedesem$ și $detesem);$ #prez.# conjunctiv #pers.# 3 $să dea$ (#reg.# $să deie).$] - #Lat.# @dare.@
@DA^3@ #conj.# #v.# @dar^1.@
@A da@ ≠ a lua, a pr...
@Da@ ≠ nu...
@DA@ adv. desigur, f...
@DA@ vb. @1.@ v. $în...
@DA@ vb. v. $arunca,...
@da@ (în opoziție cu...
@da@ vb., ind. prez....
|
| tu |
tu |
No synsets found
|
@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
@TU@ pron. dumneata,...
@tu@ pr., d. acc. $ț...
@TU@ $pron. pers. pe...
tu insuti
@tu@ #pr.#, #d.# #ac...
TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.
THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
tu
@tu@ #pron.# - #Pron...
@tu@ #adv.# - Se fol...
|
| -aș |
-aș |
No synsets found
|
|
| pulă |
pulă |
No synsets found
|
@PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
@P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
@p'ulă (p'ule),@ #s....
Pulă, penis, tub, pe...
@pulă,@ $pule #s. f....
@$p'ulă$@
$#sf#$
@[...
@PULĂ@ $expr. (obs.)...
pulă și pideras...
@p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
$@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
|
| amanet |
amanet |
No synsets found
|
@AMAN'ET,@ $amanete,$ #s. n.# Gaj. ** (#Înv.#) Ostatic. - Din #tc.# @emanet,@ #ngr.# @amanáti.@
@AMAN'ET@ s. gaj, ga...
@aman'et@ s. n., pl....
@AMAN'ET ~e@ $n.$ Ob...
@aman'et (-turi),@ #...
@aman'et@ #s. n.#, (...
@AMAN'ET,@ $amanete,...
@amanét@ și @emanét@...
@aman'et@ s. n., pl....
@amanet@ n. @1.@ obi...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| de |
de |
No synsets found
|
@DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
@DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
@DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
@DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
@DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
@DE@ conj. @1.@ (con...
@DE@ conj. v. $când,...
@DE@ prep. @1.@ (ara...
@DE@ pron. v. $care,...
@de@ conjcț., prep.,...
|
| rebut |
rebut |
No synsets found
|
@REB'UT,@ $rebuturi,$ #s. n.# Produs care nu corespunde condițiilor calitative stabilite prin standarde, norme interne, contracte etc. și care nu poate fi utilizat direct în scopul pentru care a fost realizat, reprezentând o pierdere economică. * $Rebut recuperabil$ = rebut care, printr-o remaniere, poate fi adus la calitatea stabilită. - Din #fr.# @rebut.@
@reb'ut@ s. n., pl. ...
@REB'UT ~uri@ $n.$ P...
@REB'UT@ $#s.n.#$ Pr...
@REB'UT@ $#s. n.#$ p...
@reb'ut@ s. n., pl. ...
@reb'ut@ #s. n.#, #p...
@REB'UT,@ $rebuturi,...
@REB'UT,@ $rebuturi,...
@$reb'ut$@ $#sn#$
[...
|
| genital |
genital |
No synsets found
|
@GENIT'AL, -Ă,@ $genitali, -e,$ #adj.# (#Biol.#) Care servește la reproducerea organismului animal, la procreare. - Din #fr.# @génital,@ #lat.# @genitalis.@
@genit'al@ adj. m., ...
@GENIT'AL ~ă (~i, ~e...
@GENIT'AL, -Ă@ $#adj...
@GENIT'AL, -Ă@ $#adj...
@genital, -ă,@ $geni...
@*genitál, -ă@ adj. ...
@genit'al@ adj. m., ...
@GENITÁL, -Ă@ (< #fr...
@genit'al@ #adj.# #m...
|
| . |
. |
No synsets found
|
|