| mă-ta |
mă-ta |
No synsets found
|
@m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
@m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
|
| un |
un |
No synsets found
|
@UN, O,@ $unii, unele,$ #art. nehot.# (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) $Un prieten.$ * (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) $O bucurie se vestea în ochii ei.$ * (Dă sens general substantivului) $Un artist, fie și mai genial decât Paganini.$ ** (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... $Mi se părea că văd un Platon.$ ** (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) $Un murdar.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# $unui, unei;$ #gen.#-#dat.# #pl.# $unor$] - #Lat.# @unus, una.@
@un@ adj. m., g.-d. ...
@un@ art. m., g.-d. ...
@un@ num. m. cu valo...
@UN o@ (@niște@) $ar...
un fenomen specific...
un cuvant medical......
un penis mai mic...
un coate goale, ce s...
un tip de culoare;sa...
|
| mai |
mai |
No synsets found
|
@MAI^1@ #adv.# @I. 1.@ (Servește la formarea gradului comparativ) $Mai bun.$ * (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) $Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte.$ @2.@ (Servește la formarea gradului superlativ relativ) $Cel mai bun.$ * (Înaintea unui substantiv) $Te comporți ca cel mai copil dintre copii.$ * (Precedat de "ce" în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) $Ce mai drac frumos de fată!$ * #Expr.# $Mai rar$ = întâlnit extrem de rar. $Așa om mai rar!$ @II.@ (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. $Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase.$ @III.@ (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. $Mai îmi vine a crede.$ ** (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin #conj.# "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. $Cetina mai că-i ajunge la pământ.$ * $Mai-mai$ = cât pe-aci, gata-gata. @IV.@ (Înaintea unui verb) @1.@ (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. $Mai vine la noi.$ * #Expr.# $Mai e vorbă!$ = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ** (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) $Ce mai faci?$ @2.@ (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. $Poate să ne mai întâlnim.$ @3.@ (Exprimă nedumerire) $Nu se știe ce s-a mai făcut.$ @##V.##@ (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) @1.@ (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. $Avea casă, mai ceva bani.$ * #Expr.# $Ce mai atâta vorbă$ sau $ce mai încoace-ncolo,$ se zice când vrem să punem capăt unei discuții. @2.@ (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. $Mai una, mai alta.$ @VI.@ (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) $Ce mai zgomot, ce mai freamăt!$ - #Lat.# @magis.@
@MAI^2,@ $maiuri,$ #s. n.# Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ** (#Reg.#) Bătător^2. - #Lat.# @malleus.@
@MAI^3,@ $maiuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Ficat. - Din #magh.# @máj.@
@MAI^4@ #s. m.# #invar.# A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. - #Lat.# @maius,@ #sl.# @maĭ.@
@MAI@ adv. @1.@ încă...
@MAI@ s. (pop.) flor...
@MAI@ s. @1.@ măciuc...
@MAI@ s. v. $ciocan,...
@mai@ adv....
@mai@ (luna) s. m. i...
|
| lua |
lua |
No synsets found
|
@LU'A,@ $iau,$ #vb.# I. #Tranz.# @I. 1.@ A prinde un obiect în mână spre a-l ține (și a se servi de el) sau spre a-l pune în altă parte. * #Expr.# $A lua altă vorbă$ = a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discuții. $A(-și) lua picioarele la spinare$ = a pleca (repede) de undeva. $A lua pușca la ochi$ (sau $la cătare)$ = a pune arma în poziție de tragere, a se pregăti să tragă cu arma; a ochi. $A-și lua pălăria (din$ sau $de pe cap)$ = a saluta. $A lua pasărea din zbor,$ se spune despre un vânător foarte iscusit, bun ochitor. $A-și lua nădejdea$ (de la cineva sau de la ceva) = a renunța la ceva, a nu mai spera. $A-și lua seama$ sau (#intranz.#) $a-și lua de seamă$ = a se răzgândi. $A nu-și lua ochii de la$ (sau $de pe)...$ = a privi insistent. $A-și lua o grijă de pe cap$ = a scăpa de o grijă, a se elibera. $A-i lua cuiva$ (o suferință) $cu mâna$ = a face să-i treacă cuiva (o suferință) imediat. (#Refl.#) $A i se lua$ (cuiva) $o piatră de pe inimă,$ se spune când cineva a scăpat de o grijă chinuitoare. ** A apuca pe cineva sau ceva cu mâna; a cuprinde cu brațul (de după...); $#p. ext.#$ a înhăța, a înșfăca. * #Expr.# (#Fam.#) $A lua purceaua de coadă$ = a se îmbăta. (#Refl. recipr.#) $Poți să te iei de mână cu el$ = ai aceleași apucături ca el. $A se lua de cap$ (sau $de piept) cu cineva$ = a se încleșta la bătaie cu cineva; a se certa în mod violent cu cineva. $A se lua$ (cu cineva) $la trântă$ = a se lupta (cu cineva) corp la corp. @2.@ A mânca (pe apucate), a înghiți din ceva; $#spec.#$ a înghiți o doctorie. * #Expr.# $A (o) lua la măsea$ = a bea peste măsură. @3.@ A îmbrăca, a pune pe sine o haină etc. * #Expr.# $A lua hainele la purtare$ = a îmbrăca în toate zilele hainele de sărbătoare. (#Fam.#) $A-și lua nasul la purtare$ = a se obrăznici. @II. 1.@ A scoate ceva din locul în care se afla; a smulge, a desprinde. ** #Refl.# (Rar) A înceta să mai existe; a dispărea. @2.@ A scoate ceva în cantitate limitată. * #Expr.# $A lua$ (cuiva) $sânge$ = a face să curgă printr-o incizie o cantitate de sânge (pentru a obține o descongestionare, pentru analize etc.). @3.@ A deposeda pe cineva de un lucru (fără intenția de a și-l însuși). * #Expr.# $A-i lua$ (cuiva) $comanda$ = a înlătura (pe cineva) de la un post de răspundere, în special de la comanda unei unități militare. $A-i lua$ (cuiva) $ochii$ (sau $văzul, vederile)$ = a fermeca (pe cineva), a orbi prin strălucire, a impresiona foarte puternic, a zăpăci, a ului pe cineva. $A-i lua$ (cuiva) $viața$ (sau $sufletul, zilele)$ = a omorî. $A-și lua viața$ (sau $zilele)$ = a se sinucide. ** (#Pop.#) A face să paralizeze, a paraliza o parte a corpului. @III. 1.@ A-și însuși ceea ce i se cuvine, a pune stăpânire pe ceva; $#p. ext.#$ a primi, a căpăta. @2.@ A(-și) face rost de ceva; a găsi pe cineva sau ceva. * #Expr.# $Ia-l dacă ai de unde$ (sau $de unde nu-i),$ se spune despre cineva (sau despre ceva) care nu se mai găsește acolo unde era mai înainte. (#Fam.#) $A nu ști de unde să iei pe cineva$ = a nu-ți aduce aminte în ce împrejurare ai cunoscut pe cineva. @3.@ A cumpăra. @4.@ A încasa o sumă de bani. @5.@ A-și însuși un lucru străin. @6.@ A cuceri; a ocupa. ** A ataca într-un anumit fel sau cu o anumită armă. @7.@ A angaja pe cineva; a folosi un obiect pentru un timp determinat, contra plată. * #Expr.# $A lua$ (pe cineva) $părtaș$ = a-și asocia (pe cineva) într-o întreprindere. $A lua$ (pe cineva) $pe procopseală$ = a angaja (pe cineva) fără salariu, cu promisiunea de a-l căpătui. ** A invita pe cineva la joc, la dans. ** A primi pe cineva la sine; a contracta o legătură de rudenie cu cineva. ** #Refl. recipr.# A se căsători. @8.@ A se angaja, a se însărcina (cu ceva). * #Expr.# $A lua comanda$ = a fi numit la conducerea unei unități sau acțiuni (militare). $A lua$ (un lucru) $în primire$ = a primi un lucru, asumându-și răspunderea pentru buna lui păstrare. $A-și lua răspunderea$ = a se declara și a se socoti răspunzător de ceva. (#Refl. recipr.#) $A se lua la sfadă$ (sau $la ceartă$ etc.) = a se certa. @9.@ A contracta o boală molipsitoare. @10.@ (Despre vase) A avea o anumită capacitate, a cuprinde. @11.@ (În #expr.# și #loc. vb.#) $A lua măsura$ (sau $măsuri)$ = a fixa prin măsurători exacte dimensiunile necesare pentru a confecționa un obiect. $A lua$ (ceva) $cu chirie$ = a închiria. $A lua$ (ceva) $în arendă$ = a arenda. $A lua parte$ = a participa. $A lua pildă$ = a imita exemplul altuia. $A lua obiceiul$ (sau $năravul$ etc.) = a se obișnui să... $A lua (pasaje$ sau $idei) dintr-un autor$ = a reproduce într-o scriere sau într-o expunere proprie idei extrase din alt autor (indicând sursa sau însușindu-și pasajul în mod fraudulos). $A lua ființă$ = a se înființa. $A lua sfârșit$ = a se termina. $A lua înfățișarea$ (sau $aspectul$ etc.) = a părea, a da impresia de... $A lua un nou aspect, o nouă formă$ etc. = a se schimba, a se transforma. $A-și lua numele de la...$ = a purta un nume care se leagă de..., care amintește de... $A lua o notă bună$ (sau $rea)$ = a obține o notă bună (sau rea). $A lua apă$ = (despre ambarcații) a avea o spărtură prin care intră apa, a se umple de apă. $A lua foc$ = a se aprinde. (#Înv.#) $A lua veste$ (sau $scrisoare, răspuns$ etc.) = a primi veste (sau scrisoare, răspuns etc.). @IV. 1.@ A duce cu sine. * #Expr.# $A-și lua ziua bună$ = a se despărți de cineva, rostind cuvinte de rămas bun. $A-și lua traista și ciubucul,$ se zice despre un om foarte sărac care pleacă fără să aibă ce să ducă cu el. $A-și lua tălpășița$ (sau $catrafusele$ etc.) = a pleca repede dintr-un loc; a o șterge. $A lua$ (pe cineva) $la$ (sau $în) armată$ = a înrola un recrut. $A lua$ (pe cineva) $pe sus$ = a lua (pe cineva) cu forța. $A lua$ (pe cineva) $pe nepusă masă$ = a lua (pe cineva) fără veste, cu forța. $A-l lua moartea$ sau $Dumnezeu$ (ori, #depr.# $dracul, naiba)$ = a muri. $L-a luat dracul$ (sau $mama dracului, naiba),$ se spune când cineva este într-o situație critică sau la capătul puterilor (din cauza unui efort prea mare). (În imprecații) $Lua-l-ar naiba!$ ** A duce cu sine una sau mai multe persoane, cu rolul de însoțitor. * #Expr.# $A lua$ (pe cineva) $cu binele$ (sau $cu frumosul, cu binișorul, cu încetișorul$ etc.) = a proceda cu tact, cu blândețe, a trata (pe cineva) cu menajamente. $A lua$ (pe cineva) $cu răul$ = a se purta rău (cu cineva). $A lua pe cineva cu măgulele$ sau (#refl.#) $a se lua pe lângă cineva cu binele$ = a măguli pe cineva (pentru a-i câștiga bunăvoința). $A lua$ (pe cineva) $sub ocrotirea$ (sau $sub aripa) sa$ = a ocroti (pe cineva). $A lua$ (pe cineva sau ceva) $în batjocură$ (sau $în bătaie de joc, în râs, în zeflemea, peste picior$ etc.) = a-și bate joc de cineva. $A lua$ (pe cineva) $cu amenințări$ = a amenința (pe cineva). $A lua$ (pe cineva) $la rost$ (sau $la trei parale, la refec, la trei păzește, la socoteală$ etc.) = a mustra (pe cineva), a-i cere socoteală. $A lua$ (pe cineva) $pe departe$ = a începe (cu cineva) o discuție pe ocolite cu scopul de a obține ceva de la el sau de a-i comunica ceva neplăcut. $Nu mă lua așa!$ = nu mă trata, nu-mi vorbi în felul acesta nepotrivit. $A o lua de bună$ = a considera că este așa cum se spune, a primi, a accepta un lucru ca atare. $A lua$ (ceva) $de nimic$ = a nu lua în serios. $A lua$ (ceva) $în nume de bine$ (sau $de rău)$ = a judeca un lucru drept bun (sau rău). $A lua$ (pe cineva sau ceva) $de$ (sau $drept)...$ = a considera (pe cineva sau ceva) drept altcineva sau altceva; a confunda. $A lua lucrurile (așa) cum sunt$ = a se împăca cu situația. ** #Refl.# (Despre vopsele) A se desprinde, a se șterge (și a se lipi pe altceva). @2.@ (Despre vehicule) A transporta pe cineva. @##V.##@ A începe, a porni să... ** (Despre manifestări fizice sau psihice) A cuprinde (pe cineva). * #Expr.# $A-l lua ceva înainte$ = a-l cuprinde, a-l copleși. $A lua frica cuiva$ (sau $a ceva)$ = a se teme de cineva (sau de ceva). (#Refl.#) $A se lua de gânduri$ = a începe să fie îngrijorat, a se îngrijora; a se neliniști. @VI. 1.@ (Construit cu pronumele "o", cu valoare neutră) A pleca, a porni. * #Expr.# $A o lua din loc$ (sau $la picior)$ = a pleca repede. $A o lua la fugă$ = a porni în fugă, în goană. $A o lua la galop$ (sau $la trap, la pas)$ = a porni la galop (sau la trap, la pas). (#Reg.#) $A o lua în porneală$ = a porni la păscut. $A o lua înainte$ = a merge înaintea altuia sau a altora (pentru a-i conduce). $A i-o lua$ (cuiva) $înainte$ (sau $pe dinainte)$ = a întrece (pe cineva). $A-și lua zborul$ = a porni în zbor; $#fig.#$ a pleca repede; a părăsi (o rudă, un prieten) stabilindu-se în altă parte. (#Refl.#) $A se lua după cineva$ (sau $ceva)$ = @a)@ a porni în urma cuiva (sau a ceva); @b)@ a se alătura cuiva; @c)@ a urmări, a alunga, a fugări; @d)@ a porni undeva orientându-se după cineva sau după ceva; $#fig.#$ a imita pe cineva, a urma sfatul cuiva. (#Refl. recipr.#) $A se lua cu cineva$ = @a)@ a pleca la drum cu cineva; @b)@ a se întovărăși, a se asocia cu cineva. (#Refl.#) $A se lua cu cineva$ (sau $cu ceva)$ = a-și petrece vremea cu cineva (sau cu ceva) și a uita de o grijă, de o preocupare etc., a se distra. $A se lua cu vorba$ = a se antrena într-o conversație, uitând de treburi. ** A se îndrepta într-o direcție oarecare; a coti spre... $A luat-o la deal.$ ** (Despre căi de comunicație și ape curgătoare) A-și schimba direcția. $Drumul o ia la dreapta.$ @2.@ A merge, a parcurge. * #Expr.# $A(-și) lua câmpii$ = a pleca la întâmplare, fără nici un țel (de desperare, de durere etc.); a ajunge la desperare. [#Pr.#: $lu-a.$ - #Prez. ind.#: $iau, iei, ia, luăm, luați, iau;$ #prez. conj.# #pers.# 3: $să ia$] - #Lat.# @levare.@
@A lua@ ≠ a da...
@LU'A@ vb. @1.@ v. $...
@LU'A@ vb. v. $căsăt...
@lu'a@ vb. (sil. $lu...
@A LU'A iau 1.@ $tra...
@A SE LU'A mă iau@ $...
@lu'a ('iau, lu'at),...
@lua,@ $iau #v. t.#$...
@Lua,@ în mitologia ...
|
| vaccin |
vaccin |
No synsets found
|
@VACC'IN,@ $vaccinuri,$ #s. n.# @1.@ Produs biologic preparat din germeni patogeni sau din secreții microbiene, care se administrează prin injecții sau pe cale bucală unui om sau unui animal în scop preventiv (pentru a căpăta imunitate împotriva bolilor infecțioase) sau curativ. @2.@ Administrare a unui vaccin (@1@); vaccinare. @3.@ (#Concr.#) Urmă, semn, cicatrice rămasă pe corp în urma administrării unui vaccin (@1@). - Din #fr.# @vaccin,@ #lat.# @vaccinus.@ #Cf.# #it.# %vaccino.%
@vacc'in@ (preparat ...
@VACC'IN-@ #v.# @vac...
@VACC'IN@ $#s.n.#$ P...
@VACC'IN^1@ $#s. n.#...
@vaccín@ (preparat m...
@vacc'in@ (preparat ...
@vacc'in@ s. n., pl....
@*vaccín@ n., pl. $u...
@vaccin@ n. altoiu, ...
|
| antirabie |
antirabie |
No synsets found
|
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| că |
că |
No synsets found
|
@CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
@CĂ@ conj. @1.@ (con...
@CĂ@ conj. v. $dacă....
@că@ conjcț....
@CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
CĂ?utarea cuvântului...
@că@ #conj.# - @1.@ ...
@CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
@că@ conj. (lat. $qu...
@că@ conjcț....
|
| avea |
avea |
No synsets found
|
@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
@AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
@ave'a@ vb., ind. pr...
@A AVE'A am@ $tranz....
@ave'a (am, av'ut),@...
@ave'a^2 (a ~)@ #vb....
@AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
@aveá@ (a) v. tr. V....
@a ave'a@ vb., ind. ...
@ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
|
| prinde |
prinde |
No synsets found
|
@PR'INDE,@ $prind,$ #vb.# III. @I. 1.@ #Tranz.# A apuca ceva sau pe cineva cu mâna, cu ajutorul unui instrument etc. * #Expr.# $Parcă (l-)a prins pe Dumnezeu de (un) picior,$ se spune când cineva are o bucurie mare, neașteptată. ** (Despre animale) A apuca cu dinții, cu ghearele. ** A fixa, imobilizând. @2.@ #Tranz.# #Fig.# A lua cunoștință de ceva (cu ochii, cu urechea, cu mintea); a percepe. * #Expr.# (#Intranz.#) $A prinde de veste$ = a observa, a remarca, a afla ceva, a băga de seamă (din timp). @3.@ #Refl.# A-și încleșta mâna sau mâinile pe ceva pentru a se sprijini, pentru a se agăța. @4.@ #Refl. recipr.# A se lua de mână cu cineva (pentru a forma o horă, pentru a dansa). @5.@ #Tranz.# A cuprinde pe cineva cu mâinile, cu brațele. @II.@ #Tranz.# @1.@ A ajunge din urmă (și a imobiliza) pe cineva sau pe ceva care se mișcă, aleargă; a captura (un fugar, un răufăcător, un inamic). ** A pune mâna (sau laba) pe un animal. @2.@ A surprinde pe cineva asupra unei fapte (reprobabile) săvârșite pe ascuns; a descoperi pe cineva cu o vină, cu o neregulă. * #Expr.# $A prinde$ (pe cineva) $cu minciuna$ = a descoperi că cineva a mințit. ** A încurca pe cineva cu vorba, a-l face să se încurce în răspunsuri (încercând să ocolească adevărul). @3.@ A ajunge în ultima clipă spre a mai găsi o persoană, un vehicul etc. care sunt gata de plecare. * #Expr.# $A prinde momentul$ (sau $ocazia, prilejul)$ = a găsi, a nu lăsa să scape momentul (sau prilejul) favorabil. $A nu-l prinde pe cineva vremea în loc$ = a fi ocupat tot timpul, a nu sta nici o clipă neocupat. ** (Despre fenomene ale naturii, evenimente etc.) A surprinde. @4.@ #Fig.# (Despre stări fizice sau sufletești) A cuprinde (pe neașteptate); a copleși. ** A absorbi. @III. 1.@ #Tranz.# A fixa ceva prin legare, coasere sau agățare. ** #Refl.# A rămâne fixat sau agățat (de sau în ceva). ** #Fig.# A înregistra, a fixa și a reda prin mijloace artistice aspecte din lumea înconjurătoare. @2.@ #Tranz.# A înhăma; a înjuga. @3.@ #Refl.# A se lega, a se asocia cu cineva (în calitate de...). @4.@ #Refl.# și #tranz.# (#Pop.#) A (se) angaja, a (se) tocmi într-o slujbă. @5.@ #Refl.# A se angaja, a se învoi la ceva; a accepta, a primi. * #Expr.# $A se prinde chezaș$ (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva). ** #Refl. recipr.# A se lua cu cineva la întrecere, a se măsura, a rivaliza. ** #Refl. recipr.# A face un pariu cu cineva, a pune rămășag. @IV. 1.@ #Refl.# A se lipi de ceva sau de cineva. * #Expr.# $A nu se prinde lucrul de cineva,$ se spune când cineva nu are chef să lucreze. ** #Fig.# (Despre privire, ochi) A se opri, a se fixa, a se pironi asupra cuiva sau a ceva. ** #Refl.# și #tranz.# A (se) împreuna, a (se) îmbina formând un tot, a (se) suda. @2.@ #Tranz.# (Despre îmbrăcămintea cuiva; $#p. ext.#$ despre gesturi, atitudini etc.) A-i ședea cuiva bine, a i se potrivi. @3.@ #Refl.# (Despre mâncare; în #expr.#) $A se prinde de cineva$ = a-i prii cuiva, a se asimila. @##V.## 1.@ #Tranz.# A începe să... * #Expr.# (#Refl. recipr.#) $A se prinde$ (cu cineva) $la vorbă$ = @a)@ a începe să discute (cu cineva); @b)@ a se înțelege (unul cu altul), a cădea de acord să... @2.@ #Refl.# (#Pop.#) A se apuca de o treabă, a se porni la lucru. @VI. 1.@ #Tranz.# A obține, a căpăta, a dobândi. * #Expr.# (#Fam.#) $A prinde carne$ (sau $seu)$ = a se îngrășa. $A prinde minte$ sau (#intranz.#) $a prinde la minte$ = a câștiga experiență, a se face om de treabă. $A prinde viață$ = @a)@ a căpăta putere, tărie; a se înviora; @b)@ a începe să se realizeze, să fie pus în practică. $A prinde inimă$ sau (#intranz.#) $a prinde la inimă$ = a căpăta curaj, a se îmbărbăta. ** #Fig.# A-și însuși o cunoștință, o deprindere etc., a învăța (de la altul). @2.@ #Intranz.# și #refl.# A se dezvolta după transplantare, a crește. * #Expr.# (#Tranz.#) $A prinde rădăcini$ (sau $rădăcină)$ = a se fixa într-un loc, a căpăta stabilitate, forță, putere. @VII.@ #Refl.# #Fig.# (#Fam.#) A fi crezut, a fi luat drept adevărat, bun, valabil. @VIII.@ #Refl.# (Despre lapte; $#p. ext.#$ despre alte substanțe) A se coagula, a se închega. [#Prez. ind.# și: (#pop.#) $prinz.$ - #Perf. s.# $prinsei,$ #part.# $prins$] - #Lat.# @pre(he)ndere.@
@A (se) prinde@ ≠ a ...
@PR'INDE@ vb. @I.@ @...
@PR'INDE@ vb. v. $ac...
@pr'inde@ vb., ind. ...
@A PR'INDE prind 1.@...
@A SE PR'INDE mă pri...
@pr'inde (pr'ind, pr...
@prinde,@ $prind$ @I...
@a (se) pr'inde@ vb....
|
| el |
el |
No synsets found
|
@EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
@EL@ pron. dânsul, d...
@el@ pr. [pron. $iel...
@EL ea (ei, ele)@ $p...
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
@el@ [#pron.# $iel$]...
@el (-ei),@ #pron.# ...
el adereaza la idealuri
el absolveste liceul la anul viitor
|
| cu |
cu |
No synsets found
|
@CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
@Cu@ ≠ fără...
@CU@ prep. @1.@ (mod...
@cu@ prep....
@CU@ $prep.$ 1) $(in...
cu doua capete ...
cu valenta absoluta...
Cu cel mult trei dif...
Cu cel mult trei dif...
cu audiență, care ar...
|
| spume |
spume |
No synsets found
|
|
| la |
la |
No synsets found
|
@LA^1@ #prep.# @A. I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) @1.@ (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) $S-a dus la el.$ @2.@ (Complementul indică limita în spațiu) $Apa i-a ajuns la umeri.$ @3.@ (Complementul indică distanța) $Cade la doi metri de casă.$ @4.@ (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) $Locuiește la munte.$ ** (Atributul indică poziția) $Han la drumul mare.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) $Plecăm la începutul primăverii.$ * #Expr.# $La mulți ani!$ = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! @2.@ (Complementul indică periodicitatea) $Festivalul are loc o dată la doi ani.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) $S-a dus la vânătoare.$ * #Loc. adv.# (#Pop.# și #fam.#) $La ce?$ = în ce scop? ce rost are? @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Tresărea la orice zgomot.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Caii aleargă la galop.$ * #Expr.# $La preț$ (sau $la prețul) de...$ = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ** (Complementul indică măsura) $Mătasea se vinde la metru.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Cântă la pian.$ @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $Este rău la suflet.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect) $Nu răspunzi la întrebări.$ @IX. 1.@ (Cu valoare de #num. nehot.#, exprimă o cantitate mare) $Bea la apă.$ @2.@ (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. $Erau la 30 de oameni.$ @B.@ (În prepoziții compuse) @I.@ $De la.$ @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) $Coboară de la munte.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) $Doarme de la prânz.$ * #Loc. adv.# $De la o vreme$ = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în #loc. adj.#) $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția nimănui. @4.@ (Introduce un complement indirect) $De la cine ai primit scrisoarea?$ @5.@ (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) $Flori de la munte. Degetele de la mână.$ @6.@ (Introduce un atribut care indică timpul) $Ședința de la ora 12.$ @II.@ $Pe la.$ (Dă o nuanță de aproximație) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Vino pe la noi.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pe la amiază.$ @III.@ Până la. @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Așteaptă până la vară.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Îl conduce până la ușă.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Îi chinuiește până la exasperare.$ * #Expr.# $Până la unul$ = absolut toți. - #Lat.# @illac.@
@LA^2@ #s. m.# #invar.# Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. - Din #it.# @la.@
@LA^3,@ $lau,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. * Compus: $lă-mă-mamă$ #subst.# = om prost, lălâu. [#Prez. ind.#: $lau, lai, lă, lăm, lați, lau$] - #Lat.# @lavare.@
@LA@ adv. v. $aproap...
@LA@ prep. @1.@ (loc...
@LA@ vb. v. $îmbăia,...
@la@ prep....
@la@ s. m. invar....
@la@ vb., ind. prez....
@LA@ $prep.$ 1) ($ex...
|
| gură |
gură |
No synsets found
|
@G'URĂ,@ $guri,$ #s. f.# @I. 1.@ Cavitate din partea anterioară (și inferioară) a capului oamenilor și animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; $#p. restr.#$ buzele și deschizătura dintre ele; buze. * #Loc. adv.# $Gură-n gură$ = foarte aproape unul de celălalt. * #Expr.# $A(-i) da$ (cuiva) $o gură$ = a săruta (pe cineva). $Cu sufletul la gură$ = @a)@ abia mai putând respira (de emoție sau de oboseală); @b)@ foarte bolnav, aproape de moarte. $A uita de la mână până la gură$ = a uita repede, a fi uituc. $Parcă se bat lupii la gura lui,$ se spune despre cineva care mănâncă lacom sau vorbește repede. $A se duce (ca) pe gura lupului$ = a dispărea. $A scoate$ (sau $a scăpa ca) din gura lupului$ = a (se) salva dintr-o mare primejdie. $A țipa$ (sau $a striga$ etc.) $ca din$ (sau $ca în) gură de șarpe$ = a țipa din răsputeri, deznădăjduit. $A se zvârcoli ca în gură de șarpe$ = a se zbate cu desperare. $A avea gura moale$ (sau $tare)$ sau $a fi moale$ (sau $tare) în$ (sau $de) gură$ = (despre cai) a se supune ușor (sau greu) la mișcările ce i se fac cu frâul. * Compuse: $gură-cască$ (sau $-căscată)$ = persoană care-și pierde vremea în zadar sau care dovedește neglijență, dezinteres condamnabil; persoană care stă absentă, care nu înțelege ce i se spune; $gură-de-lup$ = @a)@ defect congenital de conformație a feței omului, constând dintr-o despicătură la buza și la gingia superioară și în cerul-gurii, și în comunicarea cavității bucale cu fosele nazale; @b)@ ochi dublu al unei parâme; @c)@ unealtă cu care se îndoaie tabla groasă; $gura-leului$ = plantă erbacee ornamentală cu flori de diverse culori, asemănătoare cu o gură (@I 1@) $(Antirrhinum majus); gura-lupului$ = plantă erbacee cu flori vinete-violete, având o margine albă sau gălbuie $(Scutellaria altissima).$ ** Sărutare, sărut. @2.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ cu care cineva se hrănește. * #Expr.# $A pune$ (sau $a lua, a băga) ceva în gură$ = a mânca (puțin). $A i se face gura pungă$ = a avea o senzație de astringență din cauza unor alimente acre introduse în gură. $A da$ (cuiva) $mură-n gură$ = a-i da (cuiva) ceva de-a gata, fără să facă cel mai mic efort. $De-ale gurii$ = (lucruri de) mâncare. ** Îmbucătură, sorbitură, înghițitură. * #Expr.# $Nici o gură de apă$ = nimic. ** Membru de familie care trebuie hrănit. @3.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al vorbirii; cloanță. * #Expr.# $A tăcea din gură$ = a nu (mai) vorbi nimic. $A închide$ (sau $a astupa) cuiva gura$ = a face pe cineva să nu mai vorbească, a pune pe cineva în situația de a nu mai putea spune nimic. $A lua cuiva vorba din gură$ = @a)@ a spune tocmai ceea ce voia să zică altul în clipa respectivă; @b)@ a întrerupe pe cineva când vorbește. $A i se muia$ (cuiva) $gura$ = a nu mai avea curajul să vorbească; a schimba, a atenua tonul și conținutul celor spuse. $A-l lua$ (pe cineva) $gura pe dinainte$ sau $a-l scăpa gura$ = a destăinui ceva fără voie, a spune ceva ce n-ar fi trebuit să spună. $A avea gura$ (sau $a fi gură) spartă$ = a nu putea ține un secret, a dezvălui orice secret. $A fi slobod la gură$ = a vorbi mult și fără sfială, depășind uneori limitele bunei-cuviințe. $A fi cu gura mare$ = a fi certăreț. $A avea o gură cât o șură$ = a vorbi mult și tare. $A-și păzi$ (sau $ține$ etc.) $gura$ = a-și impune tăcere; a fi prudent în tot ce vorbește. $A(-i tot) da din gură$ (sau $cu gura)$ sau $a-i umbla$ (ori $a-i merge, a-i toca$ etc.) $gura (ca o meliță, ca o moară stricată$ sau $hodorogită$ sau $ca o pupăză)$ = a vorbi repede și fără întrerupere; a flecări. $A fi bun de gură$ = (adesea #peior.#) a vorbi mult și cu ușurință, a se pricepe să-și pledeze cauza, să convingă. $A fi rău de gură$ (sau $gură rea)$ = @a)@ a bârfi, a fi intrigant; @b)@ a prevesti (cuiva) ceva rău, nefavorabil. $A (nu) se uita în$ (sau $la) gura cuiva$ = a (nu) ține seamă de ceea ce spune cineva, a (nu) crede pe cineva. $A vorbi$ (sau $a zice, a spune$ etc.) $cu jumătate de gură$ (sau $cu gura jumătate)$ = a vorbi (sau a zice etc.) nehotărât, fără convingere. $E numai gura de el,$ se spune despre cineva care promite, dar nu se ține de cuvânt, sau care se laudă cu multe, dar nu face nimic. $A-i umbla$ (cuiva) $vorba prin gură$ = a nu găsi cuvântul potrivit pentru a exprima ceva (dar a fi pe punctul de a-l găsi). $A trece$ (sau $a umbla, a fi purtat) din gură în gură$ = (despre vorbe, cântece etc.) a (se) transmite de la om la om, din generație în generație. * Compus: $gură-spartă$ = om flecar, limbut, care nu poate ține un secret. ** Ceea ce spune cineva; vorbă, spusă, mărturisire. * #Expr.# $Gura lumii$ = vorbe, bârfeli, scorneli. $Gura satului$ (sau $a mahalalei)$ = (persoană care născocește) vorbe, bârfeli, intrigi. $A intra în gura lumii$ (sau $a satului, a mahalalei)$ = a ajunge să fie vorbit de rău. $A te lua după gura cuiva$ = a acționa (în mod greșit) după sfatul cuiva. $A se pune$ (sau $a sta) cu gura pe cineva$ = a insista mult pe lângă cineva pentru a-l convinge să facă un lucru; a cicăli pe cineva. ** Glas, grai. * #Expr.# $Nu i se aude gura,$ se zice despre un om tăcut, liniștit, potolit. $Cât îl ține$ (sau $îl ia) gura$ sau $în gura mare$ = foarte tare, din răsputeri. $A nu avea gură (să răspunzi$ sau $să spui ceva)$ = a nu avea putința sau curajul (de a mai răspunde sau de a mai spune ceva). ** Gălăgie, țipăt, ceartă. * #Loc. vb.# $A sta$ (sau $a sări, a începe) cu gura pe$ (sau $la) cineva$ = a certa pe cineva, a se răsti la cineva. * #Expr.# $A da gură la câini$ = a striga la câini să nu mai latre. ** (Personificat) Cel care vorbește; vorbitor. * #Expr.# $Gurile rele$ = bârfitorii. @4.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al cântării. @II.@ Deschizătură a unui obiect, a unei încăperi etc., prin care intră, se introduce, se varsă, iese etc. ceva, prin care se stabilește o comunicație etc. $Gura vasului. Gura cămășii. Gură de canal. Gura fluviului.$ * $Gură de ham$ = ham primitiv, format numai din cureaua de pe piept și din cea care se petrece pe după gâtul calului. $Gură de apă$ = instalație care servește pentru a lua apă dintr-o rețea de distribuție. $Gură de incendiu$ = gură de apă la care se montează un furtun pentru luarea apei sub presiune în caz de incendiu. $Gură de foc$ = nume generic pentru armele de foc (grele). $Gură artificială$ = aparat compus, în general, dintr-un difuzor montat într-o incintă acustică, de formă și dimensiuni astfel alese, încât caracteristicile acustice să fie asemănătoare cu acelea ale gurii umane. * #Expr.# $A lega gura pânzei$ = @a)@ a înnoda capetele firelor de urzeală înainte de a începe țesutul; @b)@ a se înstări. $A prins pânza gură$ = s-a făcut începutul. $A se afla$ (sau $a trimite pe cineva) în gura tunului$ = a fi expus (sau a expune pe cineva) la un mare pericol. - #Lat.# @gula@ "gâtlej, gât".
@G'URĂ@ s. @1.@ $(AN...
@G'URĂ@ s. v. $afirm...
@g'ură@ s. f., g.-d....
@G'URĂ ~i@ $f.$ 1) $...
@g'ură (g'uri),@ #s....
@gură,@ $guri #s. f....
@GURĂ@ aftă, bot, bu...
@gúră@ f., pl. $ĭ$ (...
@g'ură@ s. f., g.-d....
|
| acela |
acela |
No synsets found
|
@AC'ELA, AC'EEA,@ $aceia, acelea,$ #pron. dem.#, #adj. dem.# (postpus) @1.@ #Pron. dem.# (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor) $Cine e acela?$ * #Loc. adj.# (#Reg.#) $Ca acela$ sau $ca aceea$ = puternic, însemnat; extraordinar. * #Loc. adv.# $De aceea$ = pentru acest (sau acel) motiv, din această cauză. $Drept aceea$ = prin urmare; deci. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceea$ = în plus. @2.@ #Adj. dem.# (postpus) Acel, acea. $Omul acela. Casa aceea.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $aceluia, aceleia,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $acelora.$ - #Var.#: (#Înv.#) @ac'el, ac'ea@ #pron. dem.#] - #Lat.# @*ecce-illu, ecce-illa.@
@AC'ELA@ pron. cela,...
@ac'ela@ pr. m., adj...
@AC'ELA ac'eea (ac'e...
@AC'ELA^1, AC'EEA,@ ...
@ACÉLA^1, ACÉEA,@ ad...
@AC'ELA^2, AC'EEA,@ ...
acela el...
@ac'ela@ pron. m., a...
@ac'ela@ #pr.# #m.#,...
|
| de |
de |
No synsets found
|
@DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
@DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
@DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
@DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
@DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
@DE@ conj. @1.@ (con...
@DE@ conj. v. $când,...
@DE@ prep. @1.@ (ara...
@DE@ pron. v. $care,...
@de@ conjcț., prep.,...
|
| la |
la |
No synsets found
|
@LA^1@ #prep.# @A. I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) @1.@ (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) $S-a dus la el.$ @2.@ (Complementul indică limita în spațiu) $Apa i-a ajuns la umeri.$ @3.@ (Complementul indică distanța) $Cade la doi metri de casă.$ @4.@ (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) $Locuiește la munte.$ ** (Atributul indică poziția) $Han la drumul mare.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) $Plecăm la începutul primăverii.$ * #Expr.# $La mulți ani!$ = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! @2.@ (Complementul indică periodicitatea) $Festivalul are loc o dată la doi ani.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) $S-a dus la vânătoare.$ * #Loc. adv.# (#Pop.# și #fam.#) $La ce?$ = în ce scop? ce rost are? @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Tresărea la orice zgomot.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Caii aleargă la galop.$ * #Expr.# $La preț$ (sau $la prețul) de...$ = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ** (Complementul indică măsura) $Mătasea se vinde la metru.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Cântă la pian.$ @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $Este rău la suflet.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect) $Nu răspunzi la întrebări.$ @IX. 1.@ (Cu valoare de #num. nehot.#, exprimă o cantitate mare) $Bea la apă.$ @2.@ (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. $Erau la 30 de oameni.$ @B.@ (În prepoziții compuse) @I.@ $De la.$ @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) $Coboară de la munte.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) $Doarme de la prânz.$ * #Loc. adv.# $De la o vreme$ = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în #loc. adj.#) $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția nimănui. @4.@ (Introduce un complement indirect) $De la cine ai primit scrisoarea?$ @5.@ (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) $Flori de la munte. Degetele de la mână.$ @6.@ (Introduce un atribut care indică timpul) $Ședința de la ora 12.$ @II.@ $Pe la.$ (Dă o nuanță de aproximație) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Vino pe la noi.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pe la amiază.$ @III.@ Până la. @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Așteaptă până la vară.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Îl conduce până la ușă.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Îi chinuiește până la exasperare.$ * #Expr.# $Până la unul$ = absolut toți. - #Lat.# @illac.@
@LA^2@ #s. m.# #invar.# Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. - Din #it.# @la.@
@LA^3,@ $lau,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. * Compus: $lă-mă-mamă$ #subst.# = om prost, lălâu. [#Prez. ind.#: $lau, lai, lă, lăm, lați, lau$] - #Lat.# @lavare.@
@LA@ adv. v. $aproap...
@LA@ prep. @1.@ (loc...
@LA@ vb. v. $îmbăia,...
@la@ prep....
@la@ s. m. invar....
@la@ vb., ind. prez....
@LA@ $prep.$ 1) ($ex...
|
| protecție |
protecție |
No synsets found
|
@PROT'ECȚIE,@ $protecții,$ #s. f.# @1.@ Faptul de a proteja, de a ocroti, de a apăra; ansamblu de măsuri care protejează; persoană, instituție etc. care protejează; dispozitiv, sistem tehnic etc. care servește la protejare. * $Protecția muncii$ = ansamblu de măsuri luate pentru ocrotirea vieții și a sănătății celor ce muncesc, pentru asigurarea desfășurării muncii în condițiile cele mai bune. * #Loc. adj.# $De protecție$ = protector. ** Sprijin, ajutor dat cuiva de o persoană influentă pentru obținerea unui avantaj; $#p. ext.#$ persoană care acordă acest sprijin. @2.@ (#Înv.#) Protectorat. - Din #lat.# @protectio, -onis,@ #fr.# @protection.@
@PROT'ECȚIE@ s. @1.@...
@PROT'ECȚIE@ s. v. $...
@prot'ecție@ s. f. (...
@PROT'ECȚIE ~i@ $f.$...
@PROT'ECȚIE@ $#s.f.#...
@PROT'ECȚIE@ $#s. f....
@prot'ecție@ s. f. (...
@prot'ecție@ $(-ți-e...
@PROT'ECȚIE,@ $prote...
|
| mediu |
mediu |
No synsets found
|
@M'EDIU^1,@ $medii,$ #s. n.# @1.@ Natura înconjurătoare alcătuită din totalitatea factorilor externi în care se află ființele și lucrurile. * $Mediu intern$ = totalitatea umorilor care scaldă celulele organismului. $Mediu de cultură$ = soluție nutritivă sterilizată, utilizată pentru înmulțirea microbilor în laborator, în diverse scopuri. @2.@ Societatea, lumea în mijlocul căreia trăiește cineva; ambianță. @3.@ Substanță solidă, lichidă sau gazoasă, câmp electromagnetic sau gravitațional etc. în care se desfășoară fenomenele fizice. @4.@ Persoană care poate fi trecută în stare de hipnoză, de transă și despre care, în practicile oculte, se crede că poate comunica cu spiritele și poate servi ca intermediar între ele și cei vii. - Din #lat.# @medium.@
@M'EDIU^2, -IE,@ $medii,$ #adj.#, #s. f.# @1.@ #Adj.# Care se află în mijloc; de mijloc, mijlociu. * $Învățământ mediu$ = treaptă a învățământului public, între învățământul elementar și cel superior. $Școală medie$ = școală de învățământ mediu. $Termen mediu$ = al doilea termen al silogismului. ** (#Mat.#; substantivat, #m.# #pl.#, în forma $mezi)$ Termenii care se găsesc la mijlocul unei proporții. ** #Fig.# Moderat, echilibrat, ponderat. @2.@ #Adj.# Care reprezintă o medie (@3@). @3.@ #S. f.# Valoare mijlocie a mai multor mărimi. * $Medie aritmetică$ = rezultatul obținut din împărțirea sumei mai multor mărimi la numărul lor. $Unde medii$ (și substantivat, #f.# #pl.#) = unde radio cu lungimea între 100 și 1000 m; domeniu cuprins între 186,9 m și 571,4 m destinat posturilor naționale de radiodifuziune. * #Loc. adv.# $În medie$ = luând o măsură intermediară între cantitățile sau calitățile diferitelor elemente componente; una cu alta, una peste alta. ** Rezultatul obținut din adunarea notelor primite de un elev, de un student etc. și împărțirea acestora prin numărul lor total. * #Expr.# $A (nu)-i ieși$ sau $a (nu) avea media$ (sau $medie)$ = a (nu) obține nota de trecere. - Din #lat.# @medius, -a, -um.@
@M'EDIU@ adj. v. $mi...
@M'EDIU@ s. ambianță...
@M'EDIU@ s. v. $cale...
@m'ediu@ adj. m. [$-...
@m'ediu@ s. n. [$-di...
@M'EDIU^1 ~i@ $n.$ 1...
@M'EDIU^2 medii@ $m....
@M'EDIU^3 ~e (~i)@ 1...
|
| ( |
( |
No synsets found
|
|
| animal |
animal |
No synsets found
|
@ANIM'AL, -Ă,@ $animali, -e,$ #s. n.#, #adj.# @1.@ #S. n.# Ființă organizată, uni- sau pluricelulară, înzestrată cu facultatea de a simți și de a se mișca; $#p. restr.#$ vietate, jivină, dobitoc. @2.@ #S. n.# Om brutal, grosolan, josnic, care se poartă ca un animal (@1@). @3.@ #Adj.# De animal (@1@), propriu animalelor. $Căldură animală.$ ** De natură organică. $Cărbune animal.$ - Din #fr.# @animal,@ #lat.# @animalis.@
@ANIM'AL@ s. creatur...
@anim'al@ adj. m., p...
@anim'al@ s. n., pl....
@ANIM'AL^1 ~ă (~i, ~...
@ANIM'AL^2 ~e@ $n.$ ...
animal intalnit in p...
animal mic cu urechi...
animal preisroric ca...
animal preistoric ca...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| că |
că |
No synsets found
|
@CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
@CĂ@ conj. @1.@ (con...
@CĂ@ conj. v. $dacă....
@că@ conjcț....
@CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
CĂ?utarea cuvântului...
@că@ #conj.# - @1.@ ...
@CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
@că@ conj. (lat. $qu...
@că@ conjcț....
|
| acesta |
acesta |
No synsets found
|
@AC'ESTA, ACE'ASTA,@ $aceștia, acestea,$ #pron. dem.#, #adj. dem.# (postpus) @1.@ #Pron. dem.# (Indică pe cineva sau ceva relativ apropiat de subiectul vorbitor) $Ce e aceasta?$ * #Loc. adv.# $Pentru aceasta$ = din această cauză, de aceea. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceasta$ = în plus. $Cu toate acestea$ = totuși. @2.@ #Adj. dem.# (postpus) (Arată că ființa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află aproape, în spațiu sau timp, de vorbitor) $Dealul acesta. Casa aceasta.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $acestuia, acesteia,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $acestora$] - #Lat.# @*ecce-istu, ecce-ista.@
@AC'ESTA@ pron. (pop...
@ac'esta@ pr. m., ad...
@AC'ESTA ace'asta (a...
@AC'ESTA^1, ACE'ASTA...
@AC'ESTA^2, ACE'ASTA...
@ac'esta@ #pr.# #m.#...
Acesta est une extras din Don Quichote, cred ca cuvantul maciuca are ceva in legature cu Vargas y Machuca, este prea importanta asemanarea si sensul comun, merci, bulbuci@from.ro
"I remember having
read how a Spanish knight, Diego Perez de Vargas by name, having
broken his sword in battle, tore from an oak a ponderous bough or
branch, and with it did such things that day, and pounded so many
Moors, that he got the surname of Machuca, and he and his
descendants from that day forth were called Vargas y Machuca.
@ACÉSTA^1, ACEÁSTA,@...
@ACÉSTA^2, ACEÁSTA,@...
|
| fi |
fi |
No synsets found
|
@FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
@A fi@ ≠ a lipsi...
@FI@ vb. @1.@ v. $tr...
@fi@ vb., ind. prez....
@A FI sunt@ $intranz...
@fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
@fi (sunt, fost),@ #...
@fi@ și (est, pop.) ...
@a fi@ vb., ind. pre...
@fi^1@ (literă grece...
|
| mă-ta |
mă-ta |
No synsets found
|
@m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
@m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
|
| ) |
) |
No synsets found
|
|
| . |
. |
No synsets found
|
|