← Back to list

Sentence #6183

Similar

Mânca-mi-ați pula de săraci și să-mi mâncați coaiele în loc de micul dejun și să-mi spălați pula în gâtul mamelor voastre ca să fiu și eu gigolo!

Mânca-mi-ați pula de săraci și să-mi mâncați coaiele în loc de micul dejun și să-mi spălați pula în gâtul mamelor PERSON voastre ca să fiu și eu gigolo ORGANIZATION !
Mânca AUX -mi PRON -ați AUX pula NOUN de ADP săraci NOUN și CCONJ să PART -mi PRON mâncați VERB coaiele NOUN în ADP loc NOUN de ADP micul ADJ dejun NOUN și CCONJ să PART -mi PRON spălați VERB pula NOUN în ADP gâtul NOUN mamelor NOUN voastre DET ca ADV să PART fiu AUX și CCONJ eu PRON gigolo! NOUN iobj dep obj case nmod cc mark expl:poss conj obj case fixed fixed amod obl cc mark expl:poss conj obj case obl nmod det mark fixed advcl cc nsubj conj 
            {
  "text": "M\u00e2nca-mi-a\u021bi pula de s\u0103raci \u0219i s\u0103-mi m\u00e2nca\u021bi coaiele \u00een loc de micul dejun \u0219i s\u0103-mi sp\u0103la\u021bi pula \u00een g\u00e2tul mamelor voastre ca s\u0103 fiu \u0219i eu gigolo!",
  "ents": [
    {
      "start": 106,
      "end": 113,
      "label": "PERSON"
    },
    {
      "start": 135,
      "end": 144,
      "label": "ORGANIZATION"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 145
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 5,
      "tag": "Vmii3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Imp|VerbForm=Fin",
      "lemma": "M\u00e2nca",
      "dep": "ROOT",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 5,
      "end": 8,
      "tag": "Pp1-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "eu",
      "dep": "iobj",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 8,
      "end": 12,
      "tag": "Va--3s----y",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=3|Variant=Short",
      "lemma": "-a\u021bi",
      "dep": "dep",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 13,
      "end": 17,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "pul\u0103",
      "dep": "obj",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 18,
      "end": 20,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 5
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 21,
      "end": 27,
      "tag": "Ncmp-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "s\u0103rac",
      "dep": "nmod",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 28,
      "end": 30,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 31,
      "end": 33,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 33,
      "end": 36,
      "tag": "Pp1-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "eu",
      "dep": "expl:poss",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 37,
      "end": 44,
      "tag": "Vmip2p",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "m\u00e2nca",
      "dep": "conj",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 45,
      "end": 52,
      "tag": "Ncfpry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "coai\u0103",
      "dep": "obj",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 53,
      "end": 55,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 15
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 56,
      "end": 59,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "loc",
      "dep": "fixed",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 60,
      "end": 62,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "fixed",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 63,
      "end": 68,
      "tag": "Afpmsry",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Degree=Pos|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "mic",
      "dep": "amod",
      "head": 15
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 69,
      "end": 74,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "dejun",
      "dep": "obl",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 75,
      "end": 77,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 78,
      "end": 80,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 80,
      "end": 83,
      "tag": "Pp1-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "eu",
      "dep": "expl:poss",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 19,
      "start": 84,
      "end": 91,
      "tag": "Vmip2p",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "sp\u0103la",
      "dep": "conj",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 20,
      "start": 92,
      "end": 96,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "pul\u0103",
      "dep": "obj",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 21,
      "start": 97,
      "end": 99,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 22,
      "start": 100,
      "end": 105,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "g\u00e2t",
      "dep": "obl",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 23,
      "start": 106,
      "end": 113,
      "tag": "Ncfpoy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "mam\u0103",
      "dep": "nmod",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 24,
      "start": 114,
      "end": 121,
      "tag": "Ds2fp-p",
      "pos": "DET",
      "morph": "Gender=Fem|Number=Plur|Number[psor]=Plur|Person=2|Poss=Yes|PronType=Prs",
      "lemma": "voastre",
      "dep": "det",
      "head": 23
    },
    {
      "id": 25,
      "start": 122,
      "end": 124,
      "tag": "Rc",
      "pos": "ADV",
      "morph": "",
      "lemma": "ca",
      "dep": "mark",
      "head": 27
    },
    {
      "id": 26,
      "start": 125,
      "end": 127,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "fixed",
      "head": 25
    },
    {
      "id": 27,
      "start": 128,
      "end": 131,
      "tag": "Vasp1s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Sub|Number=Sing|Person=1|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fi",
      "dep": "advcl",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 28,
      "start": 132,
      "end": 134,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 30
    },
    {
      "id": 29,
      "start": 135,
      "end": 137,
      "tag": "Pp1-sn--------s",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Nom|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Strong",
      "lemma": "eu",
      "dep": "nsubj",
      "head": 30
    },
    {
      "id": 30,
      "start": 138,
      "end": 144,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "gigolo",
      "dep": "conj",
      "head": 27
    },
    {
      "id": 31,
      "start": 144,
      "end": 145,
      "tag": "EXCL",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "!",
      "dep": "punct",
      "head": 0
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
Mânca Mânca No synsets found 
                            @MÂNC'A,@ $măn'ânc,$ #vb.# I. #Tranz.# @1.@ A mesteca un aliment în gură și a-l înghiți; a folosi în alimentație, a consuma. * #Expr.# $A (nu) avea ce mânca$ = a (nu) avea din ce trăi. $A mânca pâinea cuiva$ = a fi în slujba cuiva; a se folosi de binefacerile cuiva; a fi întreținut de cineva. $A (nu mai) mânca (pâine și sare) dintr-un talger$ (sau $dintr-un blid) cu cineva$ = a (nu mai) conviețui cu cineva; a (nu) se (mai) afla în raporturi intime sau prietenești cu cineva. $A-și mânca de sub unghie$ (sau $unghii)$ = a fi foarte zgârcit. $A mânca rahat$ = a minți; a bârfi, a cleveti. $A-i mânca$ (cuiva) $rațele$ (sau $câinii) din traistă$ (sau $din buzunar)$ = @a)@ a fi mic de statură; @b)@ a fi bleg, prost. $(Parcă) a mâncat laur,$ se spune despre cineva care (parcă) și-a pierdut mințile. $A-i mânca cuiva colacii$ (sau $coliva)$ = a vedea mort pe cineva. (#Refl. pas.#) $A crede că tot ce zboară se mănâncă$ = a fi naiv, credul; a-și face iluzii. (#Pop.#) $Mănâncă-l fript$ sau $mănânc-o friptă,$ se spune pentru a exprima disprețul față de cineva sau de ceva, precum și renunțarea la un anumit lucru. $A mânca foc pentru cineva$ = a face orice pentru a fi de folos cuiva. $A mânca foc$ (sau $jeratic)$ = (despre cai) a fi foarte iute. $A mânca$ (cuiva sau $a-și mânca$ cu cineva sau cu ceva) $viața$ (sau $zilele, tinerețile^{{În original, probabil greșit,... $tinerețele...$/1}}$ etc.) = a(-și) irosi, a(-și) distruge viața, tinerețea etc. $A-i mânca sufletul$ (cuiva) = a supăra, a necăji, a chinui (pe cineva) peste măsură. $A mânca$ (cuiva) $capul$ = a distruge, a nimici. $A-și mânca credința$ (sau $omenia, lefteria)$ = a-și pierde prestigiul, cinstea, creditul. $A mânca$ (pe cineva) $din ochi$ = a privi (pe cineva) cu mare plăcere sau cu mare dragoste; a privi (pe cineva) foarte insistent și drăgăstos. $Să-l$ (sau $s-o) mănânci din ochi (nu alta),$ se spune despre o persoană frumoasă, atrăgătoare, iubită. $A mânca$ (ceva) $cu ochii$ = a se uita cu mare poftă (la ceva). (#Pop.#) $Mânca-ți-aș ochii$ sau $mânca-te-aș,$ se spune pentru a-și exprima afecțiunea față de persoana căreia i se adresează (căutând să-i câștige bunăvoința). $A mânca bătaie$ (sau $trânteală, chelfăneală$ etc.) = a fi bătut de cineva; $#p. ext.#$ a fi învins (într-o luptă, într-o competiție, la un joc de societate etc.). $A mânca (o) săpuneală$ (sau $papară)$ = a fi (aspru) certat. $A fugi$ (sau $a alerga) mâncând pământul$ sau $a mânca pământul fugind$ (sau $alergând)$ = a fugi foarte repede, în graba mare. ** #Intranz.# A se hrăni, a se alimenta. ** #Fig.# (#Fam.#) A trăi din... ** #Fig.# A lua, a-și însuși (pe nedrept) un bun material; a cheltui, a risipi. ** #Fig.# (#Pop.#) A exploata, a spolia, a jecmăni pe cineva. ** #Fig.# (#Pop.#) A suferi, a pătimi, a îndura, a înghiți. ** #Fig.# (#Fam.#) A omite, litere, cuvinte, sunete în vorbire sau în scris. @2.@ (Despre animale și despre păsări sălbatice) A rupe prada în bucăți, a sfâșia (și a devora). * #Expr.# $A mânca carne de om$ = (despre oameni) a fi rău, crud, agresiv. ** (Despre viermi, molii, agenți fizici sau chimici) A roade, a distruge. ** (Despre boli) A distruge (treptat), a măcina, a mina. @3.@ (Despre insecte) A pișca, a ciupi. @4.@ (Precedat de un #pron. pers.# la #acuz.#; despre corp sau despre părți ale corpului) A produce o senzație de mâncărime. * #Expr.# (Glumeț) $A-l mânca$ (pe cineva) $spinarea$ (sau $pielea)$ = a se comporta ca și cum ar vrea să fie bătut. $A-l mânca$ (pe cineva) $palma$ (sau $palmele)$ = a fi dornic, a avea chef să bată pe cineva. (În superstiții) $A-l mânca$ (pe cineva) $palma dreaptă$ = a avea o senzație de mâncărime în palma dreaptă, semn că va trebui să dea o sumă de bani. (În superstiții) $A-l mânca$ (pe cineva) $palma stângă$ = a avea o senzație de mâncărime în palma stângă, semn că va primi o sumă de bani. $A-l mânca$ (pe cineva) $tălpile$ = a nu avea astâmpăr să stea într-un loc, a fi nerăbdător să plece. $Te mănâncă cojocul$ = nu te astâmperi, nu te potolești, vrei să te bat; cauți bătaie. (#Pop.#) $A-l mânca$ (pe cineva) $să...$ = a simți impulsul, îndemnul irezistibil să... a fi tentat să... @5.@ A roade cu dinții un lucru necomestibil, a-și înfige dinții într-un lucru necomestibil. @6.@ #Fig.# A face să dispară; a consuma, a nimici, a distruge. @7.@ #Fig.# (Despre nenorociri, stări sufletești etc.) A face pe cineva să sufere; a consuma, a chinui. @8.@ #Fig.# A face cuiva rău (pe ascuns); a submina. ** #Refl. recipr.# A se certa, a se dușmăni, a se săpa, a-și face rău unul altuia. - #Lat.# @manducare.@
                        
                            @MÂNC'A@ vb. @1.@ (m...
                        
                            @MÂNC'A@ vb. v. $aru...
                        
                            @mânc'a@ vb., ind. p...
                        
                            @A MÂNC'A mănânc 1.@...
                        
                            @A SE MÂNC'A mă mănâ...
                        
                            @mânca,@ $mănânc$ @I...
                        
                            @a mânc'a@ vb., ind....
                        
                            @mânc'a@ @(a ~)@ #vb...
                        
                            @mâncà@ v. @1.@ a am...
eu eu No synsets found 
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
-ați -ați No synsets found
pulă pulă No synsets found 
                            @PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
                        
                            @P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
                        
                            @p'ulă (p'ule),@ #s....
                        
                            Pulă, penis, tub, pe...
                        
                            @pulă,@ $pule #s. f....
                        
                            @$p'ulă$@ 
$#sf#$
@[...
                        
                            @PULĂ@ $expr. (obs.)...
                        
                            pulă și pideras...
                        
                            @p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
                        
                            $@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
sărac sărac No synsets found 
                            @SĂR'AC, -Ă,@ $săraci, -ce,$ #adj.# @1.@ (Adesea substantivat) Care nu are avere, care este lipsit de bunurile materiale necesare vieții; sărman, nevoiaș. * #Expr.# $Sărac și curat,$ se spune despre cei care preferă să rămână săraci (@1@) decât să se îmbogățească prin mijloace incorecte. ** (Substantivat) Cerșetor. ** (Despre lucruri) Care reflectă sărăcia; sărăcăcios. @2.@ (Despre țări, orașe) Lipsit de bunuri materiale (mai ales naturale), populat cu oameni puțin avuți. ** (Despre sol, terenuri) Care este puțin productiv; neroditor. @3.@ (Mai ales cu determinări introduse prin #prep.# "de") Lipsit de..., fără... * #Loc. adj.# $Sărac cu duhul$ = lipsit de inteligență, de spirit; prost. ** (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "în") Care posedă ceva în cantitate nesatisfăcătoare. ** Care este în cantitate mică, puțin, insuficient. ** (Despre limbă) Care are vocabular redus, care posedă insuficiente mijloace de exprimare. ** #Fig.# Lipsit de conținut; inexpresiv. $Stil sărac.$ @4.@ (Despre surse de lumină) Lipsit de intensitate; slab. @5.@ (Despre plante, vegetație) Lipsit de vigoare, pipernicit, firav. @6.@ Lipsit de fast, modest, simplu; banal, mediocru. @7.@ (Exprimă compătimire față de cineva sau ceva) Biet, sărman, nenorocit, sărăcan. [#Var.#: (#pop.#) @sire'ac, -ă@ #adj.#] - Din #bg.#, #scr.# @sirak.@
                        
                            @Sărac@ ≠ avut, boga...
                        
                            @SĂR'AC@ adj., s. @1...
                        
                            @SĂR'AC@ adj., s. v....
                        
                            @SĂR'AC@ s. v. $cerș...
                        
                            @săr'ac@ adj. m., pl...
                        
                            @SĂR'AC ~că (~ci, ~c...
                        
                            @săr'ac (săr'acă),@ ...
                        
                            @SĂRAC, Gheorghe@ (#...
                        
                            @săr'ac@ adj. m., pl...
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
eu eu No synsets found 
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
mânca mânca No synsets found 
                            @MÂNC'A,@ $măn'ânc,$ #vb.# I. #Tranz.# @1.@ A mesteca un aliment în gură și a-l înghiți; a folosi în alimentație, a consuma. * #Expr.# $A (nu) avea ce mânca$ = a (nu) avea din ce trăi. $A mânca pâinea cuiva$ = a fi în slujba cuiva; a se folosi de binefacerile cuiva; a fi întreținut de cineva. $A (nu mai) mânca (pâine și sare) dintr-un talger$ (sau $dintr-un blid) cu cineva$ = a (nu mai) conviețui cu cineva; a (nu) se (mai) afla în raporturi intime sau prietenești cu cineva. $A-și mânca de sub unghie$ (sau $unghii)$ = a fi foarte zgârcit. $A mânca rahat$ = a minți; a bârfi, a cleveti. $A-i mânca$ (cuiva) $rațele$ (sau $câinii) din traistă$ (sau $din buzunar)$ = @a)@ a fi mic de statură; @b)@ a fi bleg, prost. $(Parcă) a mâncat laur,$ se spune despre cineva care (parcă) și-a pierdut mințile. $A-i mânca cuiva colacii$ (sau $coliva)$ = a vedea mort pe cineva. (#Refl. pas.#) $A crede că tot ce zboară se mănâncă$ = a fi naiv, credul; a-și face iluzii. (#Pop.#) $Mănâncă-l fript$ sau $mănânc-o friptă,$ se spune pentru a exprima disprețul față de cineva sau de ceva, precum și renunțarea la un anumit lucru. $A mânca foc pentru cineva$ = a face orice pentru a fi de folos cuiva. $A mânca foc$ (sau $jeratic)$ = (despre cai) a fi foarte iute. $A mânca$ (cuiva sau $a-și mânca$ cu cineva sau cu ceva) $viața$ (sau $zilele, tinerețile^{{În original, probabil greșit,... $tinerețele...$/1}}$ etc.) = a(-și) irosi, a(-și) distruge viața, tinerețea etc. $A-i mânca sufletul$ (cuiva) = a supăra, a necăji, a chinui (pe cineva) peste măsură. $A mânca$ (cuiva) $capul$ = a distruge, a nimici. $A-și mânca credința$ (sau $omenia, lefteria)$ = a-și pierde prestigiul, cinstea, creditul. $A mânca$ (pe cineva) $din ochi$ = a privi (pe cineva) cu mare plăcere sau cu mare dragoste; a privi (pe cineva) foarte insistent și drăgăstos. $Să-l$ (sau $s-o) mănânci din ochi (nu alta),$ se spune despre o persoană frumoasă, atrăgătoare, iubită. $A mânca$ (ceva) $cu ochii$ = a se uita cu mare poftă (la ceva). (#Pop.#) $Mânca-ți-aș ochii$ sau $mânca-te-aș,$ se spune pentru a-și exprima afecțiunea față de persoana căreia i se adresează (căutând să-i câștige bunăvoința). $A mânca bătaie$ (sau $trânteală, chelfăneală$ etc.) = a fi bătut de cineva; $#p. ext.#$ a fi învins (într-o luptă, într-o competiție, la un joc de societate etc.). $A mânca (o) săpuneală$ (sau $papară)$ = a fi (aspru) certat. $A fugi$ (sau $a alerga) mâncând pământul$ sau $a mânca pământul fugind$ (sau $alergând)$ = a fugi foarte repede, în graba mare. ** #Intranz.# A se hrăni, a se alimenta. ** #Fig.# (#Fam.#) A trăi din... ** #Fig.# A lua, a-și însuși (pe nedrept) un bun material; a cheltui, a risipi. ** #Fig.# (#Pop.#) A exploata, a spolia, a jecmăni pe cineva. ** #Fig.# (#Pop.#) A suferi, a pătimi, a îndura, a înghiți. ** #Fig.# (#Fam.#) A omite, litere, cuvinte, sunete în vorbire sau în scris. @2.@ (Despre animale și despre păsări sălbatice) A rupe prada în bucăți, a sfâșia (și a devora). * #Expr.# $A mânca carne de om$ = (despre oameni) a fi rău, crud, agresiv. ** (Despre viermi, molii, agenți fizici sau chimici) A roade, a distruge. ** (Despre boli) A distruge (treptat), a măcina, a mina. @3.@ (Despre insecte) A pișca, a ciupi. @4.@ (Precedat de un #pron. pers.# la #acuz.#; despre corp sau despre părți ale corpului) A produce o senzație de mâncărime. * #Expr.# (Glumeț) $A-l mânca$ (pe cineva) $spinarea$ (sau $pielea)$ = a se comporta ca și cum ar vrea să fie bătut. $A-l mânca$ (pe cineva) $palma$ (sau $palmele)$ = a fi dornic, a avea chef să bată pe cineva. (În superstiții) $A-l mânca$ (pe cineva) $palma dreaptă$ = a avea o senzație de mâncărime în palma dreaptă, semn că va trebui să dea o sumă de bani. (În superstiții) $A-l mânca$ (pe cineva) $palma stângă$ = a avea o senzație de mâncărime în palma stângă, semn că va primi o sumă de bani. $A-l mânca$ (pe cineva) $tălpile$ = a nu avea astâmpăr să stea într-un loc, a fi nerăbdător să plece. $Te mănâncă cojocul$ = nu te astâmperi, nu te potolești, vrei să te bat; cauți bătaie. (#Pop.#) $A-l mânca$ (pe cineva) $să...$ = a simți impulsul, îndemnul irezistibil să... a fi tentat să... @5.@ A roade cu dinții un lucru necomestibil, a-și înfige dinții într-un lucru necomestibil. @6.@ #Fig.# A face să dispară; a consuma, a nimici, a distruge. @7.@ #Fig.# (Despre nenorociri, stări sufletești etc.) A face pe cineva să sufere; a consuma, a chinui. @8.@ #Fig.# A face cuiva rău (pe ascuns); a submina. ** #Refl. recipr.# A se certa, a se dușmăni, a se săpa, a-și face rău unul altuia. - #Lat.# @manducare.@
                        
                            @MÂNC'A@ vb. @1.@ (m...
                        
                            @MÂNC'A@ vb. v. $aru...
                        
                            @mânc'a@ vb., ind. p...
                        
                            @A MÂNC'A mănânc 1.@...
                        
                            @A SE MÂNC'A mă mănâ...
                        
                            @mânca,@ $mănânc$ @I...
                        
                            @a mânc'a@ vb., ind....
                        
                            @mânc'a@ @(a ~)@ #vb...
                        
                            @mâncà@ v. @1.@ a am...
coaiă coaiă No synsets found
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
loc loc No synsets found 
                            @LOC,@ $locuri,$ #s. n.# @I. 1.@ Punct, porțiune determinată în spațiu. * #Loc. adv.# $Din$ (sau $de pe) loc$ = de acolo de unde este sau se află cineva, stând nemișcat, fără a se deplasa. $În$ (sau $pe) loc$ = @a)@ pe aceeași bucată de pământ, acolo unde se află cineva sau ceva; @b)@ neclintit; @c)@ imediat, într-o clipă. * #Expr.# $Pe loc repaus$ = comandă militară indicând ieșirea din poziția de nemișcare a soldatului și adoptarea unei poziții mai libere. $A-i sta cuiva mintea în loc,$ se spune când cineva se află în fața unui lucru de neînțeles, pe care nu-l poate cuprinde cu mintea. $A sta pe loc$ = a se opri (din mers). $La loc$ = acolo unde era mai înainte, unde stătea de obicei. * #Expr.# $A-i veni$ (cuiva) $inima$ (sau $sufletul) la loc$ = a i se potoli (cuiva) emoția, a se liniști; a-i trece spaima. $A pune pe cineva la locul lui$ = a-i da cuiva o lecție de bună-cuviință, a arăta cuiva ce se cuvine și ce nu. (#Fam.#) $La loc comanda$ (sau $mișcarea),$ se spune pentru a reveni asupra unei dispoziții (sau asupra unei mișcări greșite). $La un loc$ = împreună, laolaltă. $Până într-un$ (sau $la un) loc$ = până la un punct sau până la un moment; într-o măsură oarecare. $În$ (sau $peste) tot locul$ = pretutindeni. $Din loc în loc$ (sau $dintr-un loc într-altul)$ = @a)@ de colo până colo, încoace și încolo; @b)@ din distanță în distanță, ici și colo. $Pe unele$ (sau, rar, $une) locuri$ = ici și colo, pe alocuri. * #Expr.# $A o lua$ (sau $a porni) din loc$ = a pleca de undeva. $A nu-și (mai) afla$ (sau $găsi) locul$ sau $a nu-l (mai) ține$ (sau $încăpea) pe cineva locul$ = a nu mai avea astâmpăr sau odihnă; a fi nerăbdător, neliniștit. $A nu (mai) avea loc de cineva$ = @a)@ a fi incomodat de cineva; @b)@ a se lega mereu de cineva, a-i pricinui neajunsuri. $A sta$ (sau $a se ține, a rămâne, a încremeni) țintuit locului$ (sau $pe loc, în loc)$ = a sta neclintit, fără să se miște. $A sta la un loc$ = a sta liniștit, a fi cuminte. $A muta din loc$ = a duce în altă parte. $(A merge, a veni, a pleca$ etc.) $la fața locului$ = (a se deplasa) acolo unde s-a întâmplat ceva (pentru a face cercetări). $O palmă de loc$ = o distanță mică. ** (#Pop.#) Bucată de pământ (cultivabil). * $Loc de casă$ = teren destinat pentru construcție. $Loc de veci$ = teren într-un cimitir aflat în proprietatea cuiva și destinat pentru morminte sau cavouri. ** Regiune; ținut; $#p. ext.#$ țară. ** Așezare omenească, localitate; regiunea, țara, localitatea în care s-a născut cineva. * #Expr.# $(A fi) de loc$ (sau $de locul lui$ ori $al ei$ etc.) $din...$ sau $din partea locului$ = (a fi) originar din... sau din regiunea unde se află cineva. @2.@ Spațiu ocupat de cineva sau de ceva. * $Loc de muncă$ (sau $de producție)$ = parte din suprafața unei unități economice în care un lucrător sau un grup de lucrători execută anumite operații în vederea obținerii producției, folosind în acest scop utilaj și echipament tehnic corespunzător. $Loc de muncă$ = întreprindere sau instituție în care o persoană își desfășoară activitatea în mod obișnuit. * #Expr.# $A lua loc$ = a se așeza. $Ia loc!$ = șezi! $A-și face loc$ = a-și croi un drum, a răzbate. $A face loc$ = a se da la o parte pentru a permite trecerea cuiva sau a ceva. $(A fi) la locul lui$ = (a fi) așa cum se cuvine. @3.@ Pasaj într-o scrisoare; publicație în care a apărut un anumit lucru. @II. 1.@ Slujbă, post^2; funcție. @2.@ Situație socială a cuiva; $#p. gener.#$ situație. * $Loc comun$ #v.# $comun.$ * #Expr.# $(A se pune) în locul cuiva$ = (a se închipui) în situația cuiva (pentru a-l putea înțelege). @III.@ Moment potrivit; prilej, ocazie. * #Expr.# $A da loc la...$ = a avea drept urmare; a determina, a provoca. $A fi locul$ = a fi cazul, a fi nimerit. $A avea loc$ = a se întâmpla, a se produce. $Din capul locului$ = de la început. @IV.@ (În #expr.#) $În loc de...$ sau $în locul...,$ se spune pentru a arăta o înlocuire, o substituire. $În loc să...$ (sau $de a...),$ se spune pentru a arăta raportul de opoziție dintre două idei, două acțiuni etc. - #Lat.# @locus.@
                        
                            @LOC@ s. @1.@ v. $pu...
                        
                            @LOC@ s. v. $depărta...
                        
                            @loc@ s. n., pl. $l'...
                        
                            @LOC ~uri@ $n.$ 1) P...
                        
                            loc. adv. - de neint...
                        
                            loc unde se termina ...
                        
                            loc ud
                        
                            Loc sau punct de pe suprafața pământului diametral opus altuia; fig. lucru, fapt, idee etc. în totală opoziție cu alt lucru, fapt, idee etc. - Din fr. antipode.
                        
                            loc ferit de curent...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
mic mic No synsets found 
                            @MIC, -Ă,@ $mici,$ #adj.# @1.@ Care este sub dimensiunile obișnuite; de proporții reduse. * $Literă mică$ = minusculă. $Degetul (cel) mic$ = cel mai subțire și mai scurt dintre degete, așezat lângă inelar. * #Loc. adv.# $În mic$ = pe scară redusă, fără amploare. * #Expr.# $A avea$ (pe cineva) $la degetul (cel) mic$ = @a)@ a dispune de cineva cum vrei; @b)@ a fi cu mult superior altuia. ** Care ocupă o suprafață redusă. ** Cu capacitate redusă, puțin încăpător; strâmt. ** Scurt; mărunt, scund. ** (Substantivat, #m.#) Fel de mâncare din carne (de vacă) tocată, de forma unor cârnăciori, condimentați și fripți direct pe grătar; mititel. ** (Despre ape, gropi, prăpăstii etc.) Puțin adânc sau (relativ) îngust. ** Subțire. ** Îngust. $Pălărie cu boruri mici.$ @2.@ Puțin numeros; redus, limitat. @3.@ (Despre sunet, glas etc.) Puțin intens; slab, încet, stins^2, scăzut. @4.@ (Despre zi, noapte etc.) Care durează puțin; scurt. @5.@ De vârstă fragedă; nevârstnic; tânăr. * (Substantivat) $Cei mici$ = copiii. * #Loc. adv.# $De mic$ = din copilărie. * #Expr.# $Cu mic, cu mare$ sau $mic și mare$ = toată lumea. ** (Precedat de "cel" sau "cel mai") Mezin. @6.@ Fără (prea) mare valoare; neînsemnat, neimportant. @7.@ #Fig.# (Despre oameni) Lipsit de noblețe sufletească, de caracter; meschin, josnic. * #Expr.# $Mic la minte$ = redus, mărginit. @8.@ Care se află pe o treaptă inferioară într-o ierarhie. * $Socru mic$ = tatăl miresei; (la #pl.#) părinții miresei. $Soacră mică$ = mama miresei. - Probabil #lat.# @*miccus.@
                        
                            @Mic@ ≠ colosal, îna...
                        
                            @MIC@ adj. v. $mesch...
                        
                            @MIC@ adj., s. @1.@ ...
                        
                            @mic@ adj. m., f. $m...
                        
                            @mic@ s. m., pl. $mi...
                        
                            @MIC m'ică (mici)@ 1...
                        
                            Mic...
                        
                            1.mic,de rand,neinsemnat,marunt,banal;2.egoist,rau,avid,josnic,infarmșaracacios(constructie)
                        
                            mic pitic...
dejun dejun No synsets found 
                            @DEJ'UN,@ $dejunuri,$ #s. n.# Masa de amiază; (și în sintagma $micul dejun)$ mâncare de dimineață. - #Cf.# #fr.# %déjeuner.%
                        
                            @DEJ'UN@ s. v. $prân...
                        
                            @dej'un@ s. n., pl. ...
                        
                            @DEJ'UN ~uri@ $n.$ 1...
                        
                            @DEJ'UN@ $#s.n.#$ Ma...
                        
                            @DEJ'UN@ $#s. n.#$ m...
                        
                            @*dejún@ n., pl. $ur...
                        
                            @dej'un@ s. n., pl. ...
                        
                            @dej'un@ #s. n.#, #p...
                        
                            @dejun@ n. @1.@ gust...
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
eu eu No synsets found 
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
spăla spăla No synsets found 
                            @SPĂL'A,@ $spăl,$ #vb.# I. @1.@ #Tranz.# și #refl.# A (se) curăța folosind apă, săpun, detergenți etc. * #Expr.# (#Tranz.#) $A spăla pe cineva (pe cap)$ = a mustra tare pe cineva, a-l ocărî. $A-și spăla obrazul$ = a face față unei situații, a scăpa de rușine; a ieși cu bine dintr-o încurcătură. (#Fam.#) $Iese la spălat,$ se spune ca o consolare glumeață celui care are o supărare, un necaz (mărunt). (#Refl.#) $Spală-te$ (sau $spălați-vă)$ sau $să se spele pe cap$ = descurcă-te (sau descurcați-vă) sau să se descurce cu propriile puteri. ** #Tranz.# (#Fam.#) A purta cuiva de grijă (spălându-i rufele). ** #Tranz.# A face să se șteargă, să dispară o greșeală, un rău, o insultă. @2.@ #Tranz.# (Despre ploaie, râuri, șuvoaie etc.) A roade pământul, a-l lua și a-l duce cu sine; a produce o eroziune; a mânca, a săpa. ** (Despre ape, valuri) A uda, a scălda un țărm. @3.@ #Tranz.# A supune un minereu unui curent de apă, pentru a separa unul dintre componenții lui. - #Lat.# @*expellavare@ (= $ex-per-lavare).$
                        
                            @SPĂL'A@ vb. @1.@ (r...
                        
                            @SPĂL'A@ vb. v. $ero...
                        
                            @spăl'a@ vb., ind. p...
                        
                            @A SPĂL'A spăl@ $tra...
                        
                            @spăl'a (-l, -at),@ ...
                        
                            @spăl'a@ #vb.# I în ...
                        
                            @a (se) spăl'a@ vb.,...
                        
                            @spăl'a@ @(a ~)@ #vb...
                        
                            @spălà@ v. @1.@ a cu...
pulă pulă No synsets found 
                            @PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
                        
                            @P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
                        
                            @p'ulă (p'ule),@ #s....
                        
                            Pulă, penis, tub, pe...
                        
                            @pulă,@ $pule #s. f....
                        
                            @$p'ulă$@ 
$#sf#$
@[...
                        
                            @PULĂ@ $expr. (obs.)...
                        
                            pulă și pideras...
                        
                            @p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
                        
                            $@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
gât gât No synsets found 
                            @GÂT,@ $gâturi,$ #s. n.# @1.@ Parte a corpului (la om și la unele animale) care unește capul cu trunchiul; grumaz; gâtlan; $#p. ext.#$ gâtlej. * #Expr.# $A se arunca$ (sau $a se agăța$ etc.) $de gâtul cuiva$ = @a)@ a îmbrățișa (cu căldură) pe cineva; @b)@ a copleși, a obosi pe cineva cu manifestările de dragoste. $A-și rupe$ (sau $a-și frânge) gâtul$ = @a)@ a se accidenta (grav) sau a muri în urma unui accident; @b)@ a-și pierde situația (bună) în urma unor greșeli; a fi arestat, condamnat în urma săvârșirii unei fapte ilegale. $A strânge de gât$ (pe cineva) = a sugruma (pe cineva). $A lua$ (sau $a înhăța) de gât$ (pe cineva) = a înșfăca (pe cineva), a cere socoteală (cu violență), a brutaliza. (#Fam.#) $A face gât$ = a avea pretenții (neîntemeiate); a face gălăgie, scandal. $A da$ (o băutură) $pe gât$ = a bea repede (dintr-o singură înghițitură sau din câteva înghițituri). $A fi sătul până în gât$ = a fi dezgustat, a nu mai putea suporta (în continuare). $A-i sta$ (sau $a i se opri) în gât$ = @a)@ a nu putea înghiți; @b)@ a nu se putea împăca cu ceva sau cu cineva, a nu putea suferi. ** Cantitate de băutură câtă se poate bea dintr-o singură înghițitură. @2.@ Parte a unor obiecte, a unor piese etc. care prezintă asemănare cu gâtul (@1@). * $Prună cu gât$ = prună gâtlană. #v.# $gâtlan$ (@2@). - Din #sl.# @glŭtŭ@ "înghițitură".
                        
                            @GÂT@ s. @1.@ $(ANAT...
                        
                            @GÂT@ s. v. $măsea.$...
                        
                            @gât@ s. n., pl. $gâ...
                        
                            @GÂT ~uri@ $n.$ 1) $...
                        
                            @gât@ s. n., pl. $g'...
                        
                            @gât@ #s. n.#, #pl.#...
                        
                            @gât@ n. @1.@ partea...
                        
                            @GÂT,@ $gâturi,$ #s....
                        
                            @GÂT.@ Alb, alb-brun...
mamă mamă No synsets found 
                            @M'AMĂ,@ $mame,$ #s. f.# @1.@ Femeie considerată în raport cu copiii ei, nume pe care i-l dau copiii acestei femei când i se adresează sau când vorbesc despre dânsa; maică, muică, mamaie, mamacă, neneacă. * $Mamă eroină$ = (În trecut) titlu care se acorda femeilor cu cel puțin zece copii în viață. * #Loc. adj.# $De mamă$ = (despre relații de rudenie) care se află în linie maternă. * #Expr.# $Vai de mama mea$ (sau $ta, lui$ etc.) = vai de mine (sau de tine, de el etc.). $(De) mama focului$ = grozav, strașnic, extraordinar. $La mama dracului$ = foarte departe. $De când mama m-a$ (sau $te-a, l-a$ etc.) $făcut$ = de când sunt (sau ești, este etc.) pe lume; de totdeauna. $De$ (sau $pe) când era mama fată (mare)$ = de foarte multă vreme. (#Pop.#) $A cere cât pe mă-sa$ = a pretinde un preț exagerat. $O mamă de bătaie$ = o bătaie strașnică. ** Femela unui animal în raport cu puii ei. @2.@ (La #voc.#) Termen (afectuos) cu care o femeie se adresează copiilor ei sau, $#p. ext.#,$ unei persoane mai tinere. $Florico, mamă, să ne scrii!.$ @3.@ (În sintagmele) $Mamă mare$ (sau, #pop.#, $bătrână, bună)$ = bunică. $Mamă soacră$ = soacră. @4.@ Termen de politețe folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) o femeie (în vârstă). @5.@ Compus: $mama$ (sau $muma$)-$pădurii$ (sau -$pădurilor)$ = @a)@ personaj din mitologia populară, închipuit de obicei ca o bătrână urâtă și rea, care umblă prin păduri, cântând sau bocind, ademenind copii sau chiar mâncând oameni; @b)@ plantă erbacee, parazită, cu tulpina fără frunze, acoperită cu solzi și cu flori purpurii $(Latharea squamaria).$ @6.@ #Fig.# Izvor, cauză. [#Var.#: (#reg.#) @m'umă@ #s. f.#] - #Lat.# @mamma.@
                        
                            @M'AMĂ@ s. @1.@ (pop...
                        
                            @M'AMĂ@ s. v. $cauză...
                        
                            @m'amă@ s. f., g.-d....
                        
                            @M'AMĂ ~e@ $f.$ 1) $...
                        
                            @m'amă (m'ame),@ #s....
                        
                            @m'amă@ s. f., g.-d....
                        
                            @mámă@ f., pl. $e$ (...
                        
                            @m'amă@ #s. f.#, #g....
                        
                            @mamă@ f @1.@ femeie...
voastre voastre No synsets found 
                            @vo'astre^1/ale vo'a...
                        
                            @vo'astre^2@ @(ale ~...
                        
                            @vo'astre^3/a vo'ast...
                        
                            @vo'astre^1/ale vo'a...
                        
                            @vo'astre^2 (ale ~)@...
                        
                            @vo'astre^3/a vo'ast...
ca ca No synsets found 
                            @CA^1@ #adv.#, #interj.# @A.@ #Adv.# @I.@ (Se compară două sau mai multe lucruri, ființe, situații) @1.@ La fel cu, cum (e), precum (e), după cum (e). $O carte ca cea din raft.$ * #Expr.# $Ieri ca (și) astăzi$ = totdeauna. $Ca (și) cum$ = parcă. ** Cât. $Înalt ca bradul.$ @2.@ Aproape, cam, aproximativ. * #Expr.# $Ca mâine(-poimâine)$ = în curând. $Ca ieri(-alaltăieri)$ = de puțin timp. @3.@ Decât. $E mult mai frumos ca acesta.$ @II. 1.@ (Se compară o noțiune cu ea însăși) În felul..., cum e obiceiul, cum se știe. $Tinerii, ca tinerii, se zbenguiesc.$ * #Expr.# $Toate ca toate, dar...$ = toate le înțeleg, dar... ** Treacă-meargă, fie. $Ziua, ca ziua, trece vremea mai repede.$ @2.@ În calitate de..., fiind... $El înainte, ca ghid, iar noi după el, ca vizitatori.$ ** În loc de..., drept... $Se poate socoti ca răsplată.$ * #Expr.# (#Fam.#) $Ca ce?$ = pentru ce? cu ce scop? @3.@ Cu privire la..., în ce privește... $Ca formă, lucrarea este bine prezentată.$ @4.@ (Explicativ sau enumerativ) Cum, precum, așa, bunăoară, de exemplu. $Animale sălbatice, ca: râși, urși, vulpi.$ @B.@ #Interj.# (#Reg.#) Ia! Ei! $Ca dă-te mai încoace și mai spune o dată.$ - #Lat.# @quam.@
                        
                            @CA^2@ #conj.# (Urmat, cu sau fără intercalări, de "să") Introduce subordonate cu predicatul la conjunctiv. - #Lat.# @qu[i]a.@
                        
                            @CA@ adv. v. $aproap...
                        
                            @CA@ adv., prep., co...
                        
                            @ca@ adv., conjcț., ...
                        
                            @CA^1@ $adv.$ 1) $(e...
                        
                            @CA^2@ $conj.$ @I.@ ...
                        
                            @ca@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            @ca@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            ca mine
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
eu eu No synsets found 
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
gigolo gigolo No synsets found 
                            @GIGOL'O@ #s. m.# (Franțuzism) Bărbat cu moravuri dubioase. [#Pr.#: $jigolo$] - Din #fr.# @gigolo.@
                        
                            @gigol'o@ s. m. [$gi...
                        
                            @GIGOL'O@ $m. fam.$ ...
                        
                            @GIGOL'O@ $s.m.invar...
                        
                            @GIGOL'O@ I $#s. m.#...
                        
                            @gigol'o@ s. m. [$gi...
                        
                            @gigol'o@ (#fr.#) [$...
                        
                            @GIGOL'O,@ $gigolo,$...
                        
                            @$g'igolo@ #smi#$ [#...
                        
                            @gigol'o@ (#fr.#) [$...
! ! No synsets found