← Back to list

Sentence #6198

Similar

Bag pula în tot neamu' matii ăla de maimuțe răpitoare ce sunteți, că-ți spânzură ob-ul din pizda și curg căcații pe stradă când umbli crăcănată! Pa.

Bag pula în tot neamu' matii ăla de maimuțe răpitoare ce sunteți, că-ți spânzură ob-ul din pizda și curg căcații PRODUCT pe stradă când umbli crăcănată! Pa.
Bag NOUN pula NOUN în ADP tot DET neamu' NOUN matii NOUN ăla DET de ADP maimuțe NOUN răpitoare ADJ ce PRON sunteți, AUX că SCONJ -ți PRON spânzură VERB ob ADV -ul DET din ADP pizda NOUN și CCONJ curg AUX căcații NOUN pe ADP stradă NOUN când ADV umbli AUX crăcănată! ADJ Pa. NOUN nsubj case det dep nmod det case nmod amod conj cop mark iobj advcl advmod fixed case obl cc conj obj case obl advmod advcl xcomp 
            {
  "text": "Bag pula \u00een tot neamu' matii \u0103la de maimu\u021be r\u0103pitoare ce sunte\u021bi, c\u0103-\u021bi sp\u00e2nzur\u0103 ob-ul din pizda \u0219i curg c\u0103ca\u021bii pe strad\u0103 c\u00e2nd umbli cr\u0103c\u0103nat\u0103! Pa.",
  "ents": [
    {
      "start": 105,
      "end": 112,
      "label": "PRODUCT"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 144
    },
    {
      "start": 145,
      "end": 148
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 3,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "Bag",
      "dep": "ROOT",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 4,
      "end": 8,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "pul\u0103",
      "dep": "nsubj",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 9,
      "end": 11,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 12,
      "end": 15,
      "tag": "Di3msr",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Masc|Number=Sing|Person=3|PronType=Ind",
      "lemma": "tot",
      "dep": "det",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 16,
      "end": 21,
      "tag": "Ncmsryy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing|Variant=Short",
      "lemma": "neam",
      "dep": "dep",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 21,
      "end": 22,
      "tag": "QUOT",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "'",
      "dep": "punct",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 23,
      "end": 28,
      "tag": "Ncfp-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "matii",
      "dep": "nmod",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 29,
      "end": 32,
      "tag": "Dd3msr---o",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Masc|Number=Sing|Person=3|Position=Postnom|PronType=Dem",
      "lemma": "acela",
      "dep": "det",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 33,
      "end": 35,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 36,
      "end": 43,
      "tag": "Ncfp-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "maimu\u021b\u0103",
      "dep": "nmod",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 44,
      "end": 53,
      "tag": "Afpf--n",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem",
      "lemma": "r\u0103pitor",
      "dep": "amod",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 54,
      "end": 56,
      "tag": "Pw3--r",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Person=3|PronType=Int,Rel",
      "lemma": "ce",
      "dep": "conj",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 57,
      "end": 64,
      "tag": "Vaip2p",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fi",
      "dep": "cop",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 64,
      "end": 65,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 66,
      "end": 68,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 68,
      "end": 71,
      "tag": "Pp2-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "iobj",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 72,
      "end": 80,
      "tag": "Vmis3s",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Past|VerbForm=Fin",
      "lemma": "sp\u00e2nzura",
      "dep": "advcl",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 81,
      "end": 83,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "ob",
      "dep": "advmod",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 83,
      "end": 86,
      "tag": "Tfmsry",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing|PronType=Art|Variant=Short",
      "lemma": "-ul",
      "dep": "fixed",
      "head": 17
    },
    {
      "id": 19,
      "start": 87,
      "end": 90,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "din",
      "dep": "case",
      "head": 20
    },
    {
      "id": 20,
      "start": 91,
      "end": 96,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "pizda",
      "dep": "obl",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 21,
      "start": 97,
      "end": 99,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 22,
      "start": 100,
      "end": 104,
      "tag": "Vmip3p",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "curge",
      "dep": "conj",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 23,
      "start": 105,
      "end": 112,
      "tag": "Ncfp-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "c\u0103ca\u021bie",
      "dep": "obj",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 24,
      "start": 113,
      "end": 115,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 25
    },
    {
      "id": 25,
      "start": 116,
      "end": 122,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "strad\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 26,
      "start": 123,
      "end": 127,
      "tag": "Rw",
      "pos": "ADV",
      "morph": "PronType=Int,Rel",
      "lemma": "c\u00e2nd",
      "dep": "advmod",
      "head": 27
    },
    {
      "id": 27,
      "start": 128,
      "end": 133,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "umbla",
      "dep": "advcl",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 28,
      "start": 134,
      "end": 143,
      "tag": "Afpfsrn",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "cr\u0103c\u0103nat",
      "dep": "xcomp",
      "head": 27
    },
    {
      "id": 29,
      "start": 143,
      "end": 144,
      "tag": "EXCL",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "!",
      "dep": "punct",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 30,
      "start": 145,
      "end": 147,
      "tag": "Ncm--n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc",
      "lemma": "Pa",
      "dep": "ROOT",
      "head": 30
    },
    {
      "id": 31,
      "start": 147,
      "end": 148,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 30
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
Bag Bag No synsets found 
                            @bag,@ a @băga@ v. t...
                        
                            @BAG@ cf. vb. a băga...
pulă pulă No synsets found 
                            @PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
                        
                            @P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
                        
                            @p'ulă (p'ule),@ #s....
                        
                            Pulă, penis, tub, pe...
                        
                            @pulă,@ $pule #s. f....
                        
                            @$p'ulă$@ 
$#sf#$
@[...
                        
                            @PULĂ@ $expr. (obs.)...
                        
                            pulă și pideras...
                        
                            @p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
                        
                            $@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
tot tot No synsets found 
                            @TOT, TO'ATĂ,@ $toți, toate,$ #adj. nehot.#, #pron. nehot.#, #adv.#, #s. n.# @I.@ #Adj. nehot.# @1.@ (La #sg.#) Întreg; integral, complet; din care nu lipsește nimeni sau nimic; cât există, cât este, cât are; cât e de mare, cât se întinde, cât cuprinde; cât durează, cât ține. $Tot orașul. Tot timpul.$ * #Loc. prep.# $Cu tot...$ = în ciuda... @2.@ (La #sg.#) Perfect. ** (Dă ideea de superlativ) Cum nu există (altul) mai mare, mai mult. * #Loc. adj.# $De tot...$ = cum nu se poate mai mult. @3.@ (La #sg.#) Fiecare (dintre...), oricare; care se repetă. * #Loc. adj.# $De toată ziua$ sau $de toate zilele$ = care se face, se întâmplă, se poartă în fiecare zi. * #Loc. adv.# $Peste tot$ = pretutindeni. @4.@ (La #pl.#) Care este în număr complet, fără să lipsească nici unul; care este în serie completă, fără să lipsească ceva. * #Loc. adv.# $În toate părțile$ = pretutindeni. ** (Alcătuiește, împreună cu un #num. card.#, numerale colective) $Toți cinci.$ * #Expr.# $A vârî$ (sau $a băga) pe cineva în toți sperieții$ = a înfricoșa. @II.@ #Pron. nehot.# @1.@ (La #pl.#; cu nuanță de #num. nehot.#) Lucrurile sau ființele câte intră în discuție sau care sunt de același fel (fără să lipsească nici unul). * #Loc. adv.# $Înainte de toate$ = în primul rând, mai presus de orice altceva. ** (Precedat de #conj.# "și", rezumă o enumerație) Restul care n-a fost amintit; celelalte. ** (Predomină ideea de varietate, de diversitate) Orice lucru, fără alegere. * #Expr.# $Toate ca toate$ (sau $toatele), dar...$ (sau $însă...)$ = celelalte ar mai merge, dar...; treacă-meargă, dar... @2.@ Lucrurile care, considerate împreună, formează un ansamblu. ** #Loc. adv.# $Cu totul (și cu totul)$ = pe de-a-ntregul, în întregime. $Cu totul$ = @a)@ în total; @b)@ cu desăvârșire, în întregime. $În tot$ sau $(în) totului tot$ = @a)@ la un loc, una cu alta; în total; @b)@ într-un cuvânt, la urma urmelor. $Tot în tot$ = pe de-a-ntregul. $De tot$ = @a)@ (cu sens modal) cu desăvârșire, în întregime; @b)@ (cu sens temporal) pentru totdeauna, definitiv; @c)@ foarte, extrem de... * #Loc. prep.# $Cu tot cu...$ sau $cu (cineva$ sau $ceva) cu tot$ = împreună, la un ##loc.## * #Expr.# $Asta-i tot$ sau $atâta$ (ori $atâta-i) tot$ = doar atât (și nimic mai mult). @3.@ (Intră în compunerea unor adjective) $Atotcuprinzător.$ @III.@ #Adv.# (Exprimă continuitatea, persistența) @1.@ Și acuma, în continuare, încă; (în construcții negative) nici acuma, până acuma nu... ** Și mai departe, ca și altă dată. @2.@ Mereu, tot timpul, toată vremea, totdeauna, pururea; necontenit, neîncetat, întruna. * #Expr.# $Să tot aibă...$ = ar putea să aibă (cel mult)... $Să tot fie...$ = ar putea să fie (cel mult)... ** Statornic, permanent. @3.@ De repetate ori, adeseori, de multe ori. @4.@ (Exprimă o gradație a intensității) Din ce în ce. @IV.@ #Adv.# (Stabilește identitatea, similitudinea, simultaneitatea) @1.@ (De) asemenea, la fel; în același chip. * #Expr.# $Tot așa$ (sau $astfel, atâta, același)$ = întocmai, exact așa (sau atâta, același). * (În corelație cu "așa" sau "atât de...", formează gradul de egalitate al comparativului) $Tot atât de bun.$ * #Expr.# $Mi-e tot atâta$ = mi-e perfect egal. @2.@ (Urmat de substantive și pronume, arată că ființa sau lucrul respectiv revine, apare într-o situație similară) Iarăși, din nou (sau ca totdeauna). ** (Urmat de un substantiv precedat de #art. nehot.#) Același. ** (Urmat de numeralul "unu") Unu singur. @3.@ Numai, în mod exclusiv. * #Expr.# $Tot unul și unul$ = de seamă, de frunte, ales. ** (Urmat de un adjectiv sau de un substantiv la #pl.#) Fără excepție, unul și unul. ** De tot, cu totul, în întregime, pe de-a-ntregul, complet. @4.@ De fiecare dată, întotdeauna, regulat. @##V.##@ #Adv.# @1.@ Și astfel, și așa, oricum. @2.@ Totuși, și încă. @VI.@ #S. n.# @1.@ Întreg, unitate (rezultată din totalitatea părților), totalitate. ** #Fig.# Lume, univers. @2.@ #Fig.# (#Art.#) Lucru esențial (la care se reduc toate celelalte). * #Expr.# $Aici e totul$ = în asta constă tot, asta explică tot. [#Gen.#-#dat.# #pl.# $(a) tuturor, (a) tuturora$] - #Lat.# @totus, -a, -um.@
                        
                            @Tot@ ≠ nimic...
                        
                            @TOT@ adj., s., adv....
                        
                            @TOT@ s. v. $slovac....
                        
                            @tot@ adj. m., pl. $...
                        
                            @tot@ s. m., pl. $to...
                        
                            @tot@ s. n., art. $t...
                        
                            @TOT^1 to'ată (toți,...
                        
                            @TOT^2@ $adv.$ 1) Ca...
                        
                            @TOT^3@ $n.$ 1) Ansa...
neam neam No synsets found 
                            @NEAM,@ $neamuri,$ #s. n.#, #adv.# @I.@ #S. n.# @1.@ Popor, națiune. * #Loc. adv.# $De neam$ (sau $de neamul lui)$ sau $neam de...$ = de origine, de naționalitate. * #Expr.# $De tot neamul$ sau $de toate neamurile$ = de toate naționalitățile; $#p. ext.#$ de toate felurile, de toate speciile. $A-și trage neamul din...$ = a proveni de la..., a se trage din... ** Seminție; trib; populație. @2.@ Totalitatea persoanelor înrudite între ele prin sânge sau prin alianță; persoană care face parte din aceeași familie cu cineva (în raport cu acesta); rudă. * #Expr.# $De neam (bun, mare$ etc) = dintr-o familie nobilă sau dintr-o familie de oameni corecți, cumsecade. $Neam prost$ = om bădăran, mitocan. $A fi neam după Adam$ sau $a fi neam (de) a cincea$ (sau $a șasea, a noua) spiță$ = a fi rudă foarte îndepărtată sau a nu fi rudă de loc cu cineva. @3.@ (#Înv.# și #pop.#) Rând de oameni din aceeași generație; generație. * #Expr.# $Neam de neamul meu$ (sau $tău$ etc.) sau $neam de neam$ = @a)@ (în propoziții afirmative) din tată în fiu, din moși-strămoși, din generație în generație; @b)@ (în propoziții negative) nimeni din familia mea (sau ta etc.). ** (#Înv.# și #reg.#) Partea de țarină pe care o lucrează o familie. @4.@ (La #pl.#; în evul mediu) Mulțime de boieri; clasă boierească; familie boierească; descendenți ai unor boieri mari. @5.@ Categorie de oameni care au aceeași profesiune sau anumite însușiri ori interese comune. @6.@ Specie, gen, varietate, fel, soi. * $Neamul omenesc$ = genul uman, omenirea. @II.@ #Adv.# (#Reg.# și #fam.#) Deloc, câtuși de puțin, nimic. - Din #magh.# @nem.@
                        
                            @NEAM@ adv. v. $defe...
                        
                            @NEAM@ s. @1.@ semin...
                        
                            @NEAM@ s. v. $genera...
                        
                            @neam@ adv....
                        
                            @neam@ s. n., pl. $n...
                        
                            @NEAM ~uri@ $n.$ 1) ...
                        
                            @neam^1@ s.m. sg. (î...
                        
                            Neam prost. Se recun...
                        
                            @ne'am (ne'amuri),@ ...
' ' No synsets found
matii matii No synsets found
acela acela No synsets found 
                            @AC'ELA, AC'EEA,@ $aceia, acelea,$ #pron. dem.#, #adj. dem.# (postpus) @1.@ #Pron. dem.# (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor) $Cine e acela?$ * #Loc. adj.# (#Reg.#) $Ca acela$ sau $ca aceea$ = puternic, însemnat; extraordinar. * #Loc. adv.# $De aceea$ = pentru acest (sau acel) motiv, din această cauză. $Drept aceea$ = prin urmare; deci. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceea$ = în plus. @2.@ #Adj. dem.# (postpus) Acel, acea. $Omul acela. Casa aceea.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $aceluia, aceleia,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $acelora.$ - #Var.#: (#Înv.#) @ac'el, ac'ea@ #pron. dem.#] - #Lat.# @*ecce-illu, ecce-illa.@
                        
                            @AC'ELA@ pron. cela,...
                        
                            @ac'ela@ pr. m., adj...
                        
                            @AC'ELA ac'eea (ac'e...
                        
                            @AC'ELA^1, AC'EEA,@ ...
                        
                            @ACÉLA^1, ACÉEA,@ ad...
                        
                            @AC'ELA^2, AC'EEA,@ ...
                        
                            acela el...
                        
                            @ac'ela@ pron. m., a...
                        
                            @ac'ela@ #pr.# #m.#,...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
maimuță maimuță No synsets found 
                            @MAIM'UȚĂ,@ $maimuțe,$ #s. f.# @1.@ Nume generic dat animalelor tropicale cu conformația exterioară foarte asemănătoare cu a omului, inteligente și sociabile, cu un spirit de imitație foarte dezvoltat. @2.@ (#Fam.#) Epitet depreciativ pentru o persoană foarte urâtă sau care obișnuiește să imite pe alții. - #Cf.# #ngr.# %maimú,% #tc.# %maymun.%
                        
                            @MAIM'UȚĂ@ s. $(ZOOL...
                        
                            @MAIM'UȚĂ@ s. v. $co...
                        
                            @maim'uță@ s. f., g....
                        
                            @MAIM'UȚĂ ~e@ $f.$ 1...
                        
                            @maim'uță (maim'uțe)...
                        
                            @maimuță,@ $maimuțe ...
                        
                            @MAIMÚȚĂ@ (< #ngr.#,...
                        
                            @maim'uță@ s. f., g....
                        
                            @maĭmúță@ f., pl. $e...
răpitor răpitor No synsets found 
                            @RĂPIT'OR, -O'ARE,@ $răpitori, -oare,$ #adj.# @1.@ (Adesea substantivat; despre oameni) Care răpește pe cineva. @2.@ (Despre animale) Care prinde și consumă hrană de origine animală, de obicei vie. ** (Substantivat, #f.# #pl.#) Numele a două ordine de păsări de pradă (de zi sau de noapte), bune zburătoare, cu cioc gros, arcuit și încovoiat și cu picioare terminate cu gheare ascuțite și întoarse; (și la #sg.#) pasăre care face parte din unul dintre aceste ordine. ** #Fig.# Hrăpăreț, uzurpator. @3.@ #Fig.# Care vrăjește, captivează; fermecător, încântător. - @Răpi@ + #suf.# $-tor.$
                        
                            @RĂPIT'OR@ adj. @1.@...
                        
                            @răpit'or@ adj. m., ...
                        
                            @RĂPIT'OR ~o'are (~'...
                        
                            @răpit'or@ adj. m., ...
                        
                            @răpitór, -oáre@ adj...
                        
                            @răpit'or@ #adj.# #m...
                        
                            @răpitor@ a. @1.@ ca...
                        
                            @RĂPIT'OR, -O'ARE,@ ...
                        
                            @RĂPIT'OR, -O'ARE,@ ...
ce ce No synsets found 
                            @CE@ #pron.# #invar.# @I.@ (Interogativ, uneori cu nuanță exclamativă) @1.@ (Exprimă o întrebare) $Ce ai?$ ** (#Fam.#; ca răspuns la o chemare) Poftim? ** (Cu valoare de interjecție) Cum adică?! Se poate?! $Nu l-am găsit! - Ce?$ ** (Adjectival) Care? ce fel de...? @2.@ Pentru care motiv? din care cauză? $Ce te miri?$ * #Expr.# (În formule de răspuns) $De ce nu?$ = @a)@ cum să nu, desigur; @b)@ se poate, e posibil. $De ce, de nece,$ se spune cuiva pentru a încheia discuția când nu vrei să-i răspunzi la întrebare. * (Cu valoare de conjuncție) $Nu văd de ce te superi.$ ** (#Pop.#; cu valoare de conjuncție cauzală) Pentru că, fiindcă, deoarece. @3.@ (Interogativ-exclamativ, indică surpriza, indignarea, neîncrederea etc.) Cum adică? Nu cumva? $Ce! Vrei să spui că n-ai fost?$ @II.@ (Adverbial) Cât (de tare, de mult), cum. $Ce-aș mai râde să te văd păcălit.$ * #Expr.# $Te miri ce$ = nimica toată, puțin. $Cât pe ce$ = aproape, gata-gata. $Din ce în ce$ = cu cât trece timpul, tot mai mult. (#Pop.#) $Numai ce$ = (deodată) iată că..., pe neașteptate. ** (Dând nuanță de superlativ adjectivului sau adverbului pe care-l precedă) Cât de...! @III.@ (Cu valoare de conjuncție) Care lucru anume. $Nu mai știa ce să facă de bucurie.$ * #Expr.# $A ști$ (sau $a afla) ce și cum (e)$ = a fi bine informat despre ceva. @IV.@ (Relativ) @1.@ Care. * #Expr.# $Pe zi ce trece$ (sau $merge)$ sau $de ce trece$ (sau $merge)$ = pe măsură ce trece timpul, tot mai mult. @2.@ (În legătură cu "a fi", "a găsi", cu sens explicativ) $Ființă ticăloasă ce ești!$ * #Expr.# $N-ai$ (sau $n-aveți) pentru ce$ (sau $de ce),$ formulă de politețe prin care se răspunde cuiva care mulțumește. $A (nu) avea de ce...$ = a (nu) exista motiv întemeiat pentru... @3.@ Ceea ce. $Ați aflat ce s-a întâmplat?$ * #Expr.# $Ce-i drept$ = într-adevăr, de fapt. @##V.##@ (Nehotărât) @1.@ Un lucru oarecare, nu știu ce, nu știu cât; ceva. * (Substantivat; precedat de "un") $Un ce anume.$ * #Expr.# (#Reg.#) $Cu mare ce$ = cu mare greutate; greu, anevoie. @2.@ (Cu repetarea verbului din propoziția principală) $A stat ce-a stat.$ @3.@ Orice, oricât. $Zică cine ce va vrea.$ - #Lat.# @quid.@
                        
                            @CE@ pron., adj., ad...
                        
                            @ce@ pr. invar., adj...
                        
                            @CE^1@ $pron. intero...
                        
                            @CE^2@ $pron. rel. (...
                        
                            ce inseamna expresia...
                        
                            ce contin legumele?...
                        
                            Ce inseamna.Nu apare...
                        
                            ce inseamana nimfoma...
                        
                            ce poate fi obtinut...
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
spânzura spânzura No synsets found 
                            @SPÂNZUR'A,@ $sp'ânzur,$ #vb.# I. @1.@ #Tranz.# A omorî, a executa pe cineva (în urma unei condamnări) prin strangulare, cu ajutorul spânzurătorii (@2@). * #Expr.# (#Absol.#) $A tăia și a spânzura,$ se spune despre o persoană care abuzează în mod nelimitat de puterea, de autoritatea sa. ** #Refl.# A se sinucide, strangulându-se cu ștreangul. @2.@ #Tranz.# A agăța un obiect de unul dintre capete, lăsând restul să atârne liber în jos. * #Expr.# (#Fam.#) $A spânzura$ (cuiva) $lingurile la brâu$ (sau $de gât)$ = a nu da mâncare celui care vine târziu la masă. ** #Refl.# A se agăța, a se prinde (și a se ține strâns) de cineva sau de ceva; a se atârna. ** #Intranz.# A atârna, a cădea liber în jos (fiind prins sau agățat de ceva în partea superioară). @3.@ #Intranz.# (#Înv.# și #pop.#; în #expr.#) $A spânzura de...$ (sau $de la...$ ) = a depinde de..., a fi condiționat de... @4.@ #Tranz.# #Fig.# (#Fam.#) A cheltui o sumă de bani (fără rost, pe lucruri care nu sunt strict necesare). - Probabil #lat.# @*expendiolare.@
                        
                            @SPÂNZUR'A@ vb. @1.@...
                        
                            @SPÂNZUR'A@ vb. v. $...
                        
                            @spânzur'a@ vb., ind...
                        
                            @A SPÂNZUR'A spânzur...
                        
                            @A SE SPÂNZUR'A mă s...
                        
                            @spânzur'a@ #vb.# I ...
                        
                            @a (se) spânzur'a@ v...
                        
                            @spânzur'a@ @(a ~)@ ...
                        
                            @spânzurà@ v. @1.@ a...
ob ob No synsets found 
                            @OB-@ $#pref.#$ "(în...
                        
                            OB0oTY http://www.Fy...
-ul -ul No synsets found
din din No synsets found 
                            @DIN@ #prep.# @I.@ (Cu sens local) @1.@ (Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva, unde se întâmplă ceva) $Oglinda din perete.$ @2.@ (Introduce un complement care arată punctul de plecare) $A ieșit din casă.$ ** (În corelație cu #prep.# "în", arată succesiunea în spațiu de la un loc la altul de același fel) $Sărea din piatră în piatră.$ @3.@ (Introduce un complement sau un atribut care arată originea, proveniența) $Medicament extras din plante.$ * $Din jos de...$ = mai jos de...; dincolo de... $Din sus de...$ = mai sus de... @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ (Introduce un complement care arată momentul existenței, timpul când se petrece o acțiune) $Îl striga din mers.$ @2.@ (Introduce un complement care indică punctul de plecare în timp) $Din tinerețe.$ @III.@ (Cu sens partitiv) Dintre. $Într-una din zile.$ @IV.@ (Introduce un complement de cauză) $A greșit din neglijență.$ @##V.##@ (Introduce un complement de mod) $Povestește din amintire.$ @VI.@ (Introduce un complement instrumental) $Bate din palme.$ @VII.@ (Construcția prepozițională indică materia din care este făcut un lucru) $Mămăligă din făină necernută.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri, al unei schimbări) $Ei fac din noapte zi.$ @IX.@ (#Pop.#; introduce un complement de relație) În ce privește, în privința. $Din glume îi întrece pe toți.$ - @De^4@ + @în.@
                        
                            @Din@ ≠ în...
                        
                            @DIN@ prep. @1.@ (lo...
                        
                            @din@ prep....
                        
                            @DIN@ $prep.$ 1) $(e...
                        
                            din punct de vedere ...
                        
                            Din grecescul orgao ...
                        
                            [din csúcs = culme, ...
                        
                            [din ce sursa? si re...
                        
                            din greaca laur,frun...
pizda pizda No synsets found 
                            pizda, vulva, in car...
                        
                            pizda...
                        
                            pizda= (vulgar) spun...
                        
                            Pizda = Gaura de fut...
                        
                            pizda ( vulgar)  , vulva
                        
                            pizda de copil...
                        
                            PIZDA,PIZDE,F.(CUVANT OBISNUIT)= O PIZDA CARE SUGE PULA(ROM. PIZDA CARE SE FUTE CU TOTI BARBATII SI SUGE PULA SI SPERMA LOR).
                        
                            pizda mati cand este...
                        
                            Pizda...
                        
                            pizda, gaoz, futai l...
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
curge curge No synsets found 
                            @C'URGE,@ #pers.# 3 $c'urge,$ #vb.# III. #Intranz.# @I. 1.@ (Despre ape) A se mișca necontenit în direcția pantei. * #Expr.# $A curge gârlă$ = a veni din belșug. $Va curge multă apă pe gârlă$ (sau $pe Dunăre)$ = va trece mult timp. $Dacă$ (sau $de) nu curge, pică$ = chiar dacă câștigul nu este mare, tot te alegi cu ceva. ** (Despre ploaie) A cădea din abundență, întruna. @2.@ A pluti. $Curgeau pe râu scânduri rupte.$ @3.@ (Despre sânge) A circula. @4.@ (Despre lacrimi, sudoare; $#p. ext.#$ despre sânge) A se scurge, a picura. ** A supura. ** (Despre unele materii trecute în stare lichidă) A se prelinge. $A curs lumânarea.$ ** A lăsa să se scurgă lichidul dinăuntru. $Curge butoiul.$ @5.@ A se desprinde din ceva, căzând succesiv, bucată după bucată. @6.@ A atârna, a spânzura. $Părul lung curgea în vițe până pe spate.$ * #Expr.# $A-i curge$ (cuiva) $peticele$ = a fi îmbrăcat în haine zdrențăroase. @7.@ (Despre grupuri de ființe sau de vehicule) A se succeda necontenit, a veni mereu; a năpădi. @II.@ #Fig.# @1.@ (Despre vorbe, discursuri, stil etc.) A se înșira cu ușurință. @2.@ (Despre timp, viață, zile etc.) A trece, a se desfășura. @3.@ (Despre termene, dobânzi) A se socoti, a începe de la... @4.@ (#Înv.#; despre apariția unui fenomen) A rezulta, a proveni, a decurge. [#Perf. s.# $curse,$ #part.# $curs.$ - #Var.#: (#înv.# și #reg.#) @c'ure@ #vb.# III] - #Lat.# @currere@ (după $merge).$
                        
                            @C'URGE@ vb. @1.@ (a...
                        
                            @C'URGE@ vb. v. $dec...
                        
                            @c'urge@ vb., ind. p...
                        
                            @A C'URGE@ $pers. 3$...
                        
                            @c'urge (-g, c'urs),...
                        
                            @a c'urge@ vb., ind....
                        
                            @c'urge@ @(a ~)@ #vb...
                        
                            @curge@ v. @1.@ a se...
                        
                            @C'URGE,@ #pers.# 3 ...
căcație căcație No synsets found
pe pe No synsets found 
                            @PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
                        
                            @Pe@ ≠ sub...
                        
                            @PE@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @pe@ prep....
                        
                            @PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
                        
                            Pe internet se vorbe...
                        
                            Pe lângă explicația ...
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
stradă stradă No synsets found 
                            @STR'ADĂ,@ $străzi,$ #s. f.# @1.@ Drum (pavat sau asfaltat) în interiorul unei localități, de-a lungul căruia se înșiră, de o parte și de alta, trotuarele și casele. * #Expr.# $Omul de pe stradă$ = un anonim, o persoană oarecare (reprezentând opinia publică). $A arunca$ (pe cineva) $în stradă$ = a da (pe cineva) afară din casă; $#p. ext.#$ a lua (cuiva) tot ce are, a sărăci. @2.@ Locuitorii unei străzi (@1@). [#Pl.# și: (#înv.#) $strade$] - Din #ngr.# @stráta,@ #it.# @strada.@
                        
                            @STR'ADĂ@ s. (pop.) ...
                        
                            @str'adă@ s. f., g.-...
                        
                            @STR'ADĂ ~ăzi@ $f.$ ...
                        
                            @STR'ADĂ@ $#s.f.#$ @...
                        
                            @STR'ADĂ@ $#s. f.#$ ...
                        
                            @str'adă (-'ăzi),@ #...
                        
                            @str'adă@ s. f., g.-...
                        
                            @str'adă@ #s. f.#, #...
                        
                            @stradă@ f. uliță....
când când No synsets found 
                            @CÂND@ #adv.#, #conj.# @I.@ #Adv.# (În propoziții interogative) În ce moment? în care perioadă de timp? $Când a sosit?$ * #Expr.# $Când și când$ sau $din când în când$ = câteodată, uneori. $Când..., când...$ = câteodată..., altă dată...; ba..., ba...; uneori..., alteori... @II.@ #Conj.# @1.@ (Introduce o propoziție temporală) @a)@ În momentul sau în vremea în care... $Când a văzut-o, s-a bucurat.$ @b)@ După ce. $Când i-a pierdut din ochi, s-a ridicat.$ @c)@ Înainte de (a)..., până (a) nu... $Parada începuse când a sosit.$ @d)@ Deși; în vreme ce. $Când altul s-ar bucura, tu ești nepăsător.$ @e)@ Și (deodată). $Au ajuns, când, ce să vezi?$ @2.@ (Introduce o propoziție atributivă în legătură cu noțiuni de timp) (În) care. $Acum e timpul când vin copiii.$ * #Expr.# $A (nu) avea când să...$ = a (nu) avea timpul material necesar să... @3.@ (Introduce o propoziție cauzală cu nuanță temporală) Fiindcă, deoarece, odată ce. $Când știa că trebuie să plece nu mai putea dormi.$ @4.@ (Introduce o propoziție condițională) Dacă, de. $Ce să spui când nu ai nimic de spus?$ * #Expr.# $Ca și când$ = parcă. @5.@ (Introduce o propoziție completivă directă) $Spune-mi când să vin.$ - #Lat.# @quando.@
                        
                            @CÂND@ conj. @1.@ (t...
                        
                            @când@ adv., conjcț....
                        
                            @CÂND^1@ $adv.$ 1) $...
                        
                            @CÂND^2@ $conj.$ 1) ...
                        
                            Când am să plec departe ... în lumină
Nu vreau decât două lalele :
Una roșie și alta galbenă 
În fiecare a 22 – a zi din lună .
Atunci mă voi înălța pentru tine 
Precum curcubeul după o zi ploioasă 
Pe cerul senin de vară 
Și te voi învălui cu toată dragostea mea.
                        
                            Când se fut doi oameni atunci este sex... cand se simt foarte bine.. si fac ahha yea asa
                        
                            Când mergi la munte,...
                        
                            @când@ adv., conjcț....
                        
                            @când@ #adv.#, #conj...
umbla umbla No synsets found 
                            @UMBL'A,@ $'umblu,$ #vb.# I. #Intranz.# @I. 1.@ A se deplasa dintr-un loc în altul; a merge (@I 1@), a circula (@1@). * #Expr.# $A-i umbla cuiva ceva prin gură$ = a nu-și putea aminti pentru un moment de ceva care îi este extrem de familiar, de cunoscut. (#Pop.#) $A-i umbla cuiva ceva prin$ (sau $în) cap$ = a fi preocupat de ceva, a avea ceva de gând. (#Pop.#) $Umblă sănătos!$ (sau $cu bine!),$ urare adresată cuiva care pleacă. (#Pop.#) $A umbla după cineva$ = a căuta cu insistență să obțină simpatia cuiva; a face curte unei femei. @2.@ A străbate (ca drumeț) un loc; a merge din loc în loc, a colinda, a cutreiera; a hoinări, a vagabonda. ** (Rar) A se plimba. ** (#Pop.#; despre nori) A se mișca, a se deplasa. @3.@ (#Pop.#) A merge, a se duce undeva regulat; a frecventa. $Umblă la școală.$ ** A se ocupa, a se îndeletnici cu..., a lucra la... $Umblă în cărăușie.$ @4.@ A se purta (îmbrăcat sau încălțat) într-un anumit fel. $Umblă întunecat și încruntat.$ @II. 1.@ (#Pop.#; despre unelte, aparate, mecanisme etc.) A se afla în funcțiune; a funcționa. @2.@ (Despre gură, ochi etc.) A se mișca continuu. * #Expr.# $A-i umbla cuiva limba (prin gură)$ = a vorbi (mult). @III.@ (#Pop.#) A trece (din mână în mână), a ajunge (de la unul la altul). ** (Despre bani) A fi în circulație, a avea valoare, curs. @IV. 1.@ A căuta, a scotoci, a cotrobăi (pentru a găsi ceva). @2.@ A lua în mână; a pune mâna pe ceva, a atinge. ** (#Pop.#) A lucra cu..., a se servi de...; a mânui. ** #Fig.# A se folosi de..., a face uz de... $Nu umbla cu minciuni!$ @##V.##@ #Fig.# A căuta, a se strădui să obțină ceva; a se sili, a încerca să... * #Expr.# $A umbla după cai verzi (pe pereți)$ = a căuta să obțină lucruri nerealizabile. $A umbla după doi iepuri deodată$ = a urmări în același timp două scopuri, două avantaje diferite. ** A intenționa, a fi gata să... [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @îmbl'a@ #vb.# I.] - #Lat.# @ambulare.@
                        
                            @UMBL'A@ vb. @1.@ v....
                        
                            @umbl'a@ vb., ind. p...
                        
                            @A UMBL'A^1 'umblu@ ...
                        
                            @A UMBL'A^2 'umblă@ ...
                        
                            @umbl'a (-lu, -'at),...
                        
                            @a umbl'a@ vb., ind....
                        
                            @umbl'a@ @(a ~)@ #vb...
                        
                            @umblà@ v. @1.@ a se...
                        
                            @UMBL'A,@ $'umblu,$ ...
crăcănat crăcănat No synsets found 
                            @CRĂCĂN'AT, -Ă,@ $crăcănați, -te,$ #adj.# (La #pl.#; despre picioare) Depărtat unul de altul, întins în lături (și curbat în afară); desfăcut, rășchirat; (despre oameni și animale) cu picioarele depărtate și curbate în afară; crăcit. - #V.# @crăcăna.@
                        
                            @CRĂCĂN'AT@ adj. (po...
                        
                            @CRĂCĂN'AT^1@ $adv.$...
                        
                            @CRĂCĂN'AT^2 ~tă (~ț...
                        
                            @crăcănát, -ă@ adj. ...
                        
                            @crăcăn'at@ adj. m.,...
                        
                            @crăcănat@ a. @1.@ c...
                        
                            @CRĂCĂN'AT, -Ă,@ $cr...
                        
                            @CRĂCĂN'AT, -Ă,@ $cr...
                        
                            @CRĂCĂN'AT@ #adj.# (...
! ! No synsets found
Pa Pa No synsets found 
                            @PA@ #interj.# Termen de salut folosit mai ales la despărțire de către copii și în vorbirea cu copiii sau, familiar, între adulți; la revedere! - #Cf.# #germ.# %pa,% #magh.# %pá.%
                        
                            @PA@ interj. v. $sal...
                        
                            @pa@ interj....
                        
                            @PA@ $interj. fam. (...
                        
                            @pa@ (#gr.# πα, de l...
                        
                            @pa@ #subst.# Treapt...
                        
                            @PA@ #interj.# (Form...
                        
                            @Pa^1,@ simbol chimi...
                        
                            @Pa^2@ (#FIZ.#), sim...
                        
                            @pa!@ $#interj.#$ la...
. . No synsets found