← Back to list

Sentence #6208

Similar

Tu crezi că știi să înjuri… fals! Pe ce mă bazez?! Păi, dau pariu că nu te-ai întrebat de ce înjuri, pur și simplu ai făcut-o! Așa că: UNU - să-ți descarci nervii, DOI - să te răzbuni, să jignești pe cineva. UNU - Umbli prin casă neatent(ă) și dai cu degetul în piciorul mesei ori în altceva; te seacă la inimă și zici: Dumnezeii ma-tii de masă! Te răcorește, dar nu destul. Ca să fie mai bine, încearcă ceva mai picant (să te amuze și pe tine): Futu-ți sufletu' și mormântu' ma-tii de masă, care te-a căcat pe lumea asta! Știi că masa nu are suflet, mamă, mormânt și nici n-a fost căcată pe lume, dar o să te amuze ideea, dacă ai simțul umorului cât de cât. DOI - Te-a supărat cineva, nu poți să-l bați și atunci înjuri: du-te-n pizda ma-tii! Dar jignirea vine pe două căi: tonul pe care o spui și cuvintele pe care le folosești. Tonul poate fi: nepăsător (mai du-te-n pizda ma-tii, ești prost), admirativ (du-te-n pizda ma-tii, ești tare, moșule), scârbit (duuute-n pizda ma-tii) etc. (păcat că nu mă poți auzi!).

Tu crezi că știi să înjuri… fals! Pe ce mă bazez?! Păi, dau pariu că nu te-ai întrebat de ce înjuri, pur PRODUCT și simplu ai făcut-o! Așa că: UNU ORGANIZATION - să-ți descarci nervii, DOI NUMERIC_VALUE - să te răzbuni, să jignești pe cineva. UNU NUMERIC_VALUE - Umbli prin casă neatent(ă) și dai cu degetul în piciorul mesei ori în altceva; te seacă la inimă și zici: Dumnezeii ma-tii de masă! Te răcorește, dar nu destul. Ca să fie mai bine, încearcă ceva mai picant PERSON (să te amuze și pe tine): Futu-ți sufletu' și mormântu' ma-tii de masă, care te-a căcat pe lumea asta! Știi că masa nu are suflet, mamă PERSON , mormânt și nici n-a fost căcată pe lume, dar o să te amuze ideea, dacă ai simțul umorului cât de cât. DOI ORDINAL - Te-a supărat cineva PERSON , nu poți să-l bați și atunci înjuri: du-te-n pizda ma-tii! Dar jignirea vine pe două NUMERIC_VALUE căi: tonul pe care o spui și cuvintele pe care le folosești. Tonul poate fi: nepăsător (mai du-te-n pizda ma-tii, ești prost), admirativ (du-te-n pizda ma-tii, ești tare, moșule PRODUCT ), scârbit ( duuute-n LOC pizda ma-tii) etc. (păcat că nu mă poți auzi!).
Tu PRON crezi AUX că SCONJ știi AUX să PART înjuri… AUX fals! ADV Pe ADP ce PRON mă PRON bazez?! AUX Păi, INTJ dau AUX pariu NOUN că SCONJ nu PART te- PRON ai AUX întrebat VERB de ADP ce PRON înjuri, AUX pur ADV și CCONJ simplu ADV ai AUX făcut VERB -o! PRON Așa ADV că: SCONJ UNU - X să PART -ți PRON descarci AUX nervii, NOUN DOI - NOUN să PART te PRON răzbuni, AUX să PART jignești AUX pe ADP cineva. PRON UNU - NOUN Umbli VERB prin ADP casă NOUN neatent(ă) ADV și CCONJ dai AUX cu ADP degetul NOUN în ADP piciorul NOUN mesei NOUN ori CCONJ în ADP altceva; PRON te PRON seacă ADJ la ADP inimă NOUN și CCONJ zici: AUX Dumnezeii NOUN ma-tii NOUN de ADP masă! NOUN Te PRON răcorește, AUX dar CCONJ nu PART destul. ADV Ca ADV să PART fie AUX mai ADV bine, ADV încearcă VERB ceva ADV mai ADV picant ( ADJ să PART te PRON amuze AUX și CCONJ pe ADP tine): PRON Futu VERB -ți PRON sufletu' VERB și CCONJ mormântu' AUX ma-tii NOUN de ADP masă, NOUN care PRON te- PRON a AUX căcat VERB pe ADP lumea NOUN asta! DET Știi AUX că SCONJ masa NOUN nu PART are AUX suflet, NOUN mamă, NOUN mormânt NOUN și CCONJ nici ADV n- PART a AUX fost AUX căcată VERB pe ADP lume, NOUN dar CCONJ o PART să PART te PRON amuze AUX ideea, NOUN dacă SCONJ ai DET simțul NOUN umorului NOUN cât ADV de ADP cât. ADV DOI - NOUN Te- PRON a AUX supărat VERB cineva, PRON nu PART poți AUX să PART -l PRON bați AUX și CCONJ atunci ADV înjuri: ADJ du VERB -te PRON -n ADP pizda NOUN ma-tii! PROPN Dar CCONJ jignirea NOUN vine AUX pe ADP două NUM căi: NOUN tonul NOUN pe ADP care PRON o PRON spui AUX și CCONJ cuvintele NOUN pe ADP care PRON le PRON folosești. AUX Tonul NOUN poate AUX fi: VERB nepăsător ( ADV mai ADV du VERB -te PRON -n ADP pizda NOUN ma-tii, PROPN ești AUX prost), ADV admirativ ( ADJ du VERB -te PRON -n ADP pizda NOUN ma-tii, PROPN ești AUX tare, ADV moșule), X scârbit ( ADJ duuute VERB -n ADP pizda NOUN ma-tii) PROPN etc. ( ADV păcat NOUN că SCONJ nu PART mă PRON poți AUX auzi!). VERB nsubj mark ccomp mark ccomp advmod case obj expl:pv advmod fixed mark advmod obj aux ccomp:pmod advmod fixed ccomp advmod fixed fixed aux conj obj fixed dep mark expl:poss appos obj conj mark obj parataxis mark conj case obl appos case obl xcomp cc conj case obl case nmod nmod cc case conj obj conj case obl cc conj conj nmod case nmod obj cc advmod conj mark mark cop advmod advcl obj advmod amod mark obj parataxis advmod case obl iobj nsubj cc conj nmod case nmod nsubj obj aux acl case obl det mark nsubj advmod ccomp obj conj conj cc advmod advmod aux aux:pass conj case obl cc mark mark expl:pv conj nsubj mark det obl nmod advmod case dep parataxis obj aux parataxis obj advmod mark obj ccomp cc advmod conj punct fixed case nmod nmod cc nsubj case nummod obl parataxis case obj expl acl cc conj case obj expl acl nsubj cop advcl advmod punct fixed case obl nmod cop ccomp parataxis dep fixed case obl nmod cop advmod conj dep ccomp case obl nmod punct mark advmod dep csubj ccomp 
            {
  "text": "Tu crezi c\u0103 \u0219tii s\u0103 \u00eenjuri\u2026 fals! Pe ce m\u0103 bazez?! P\u0103i, dau pariu c\u0103 nu te-ai \u00eentrebat de ce \u00eenjuri, pur \u0219i simplu ai f\u0103cut-o! A\u0219a c\u0103: UNU - s\u0103-\u021bi descarci nervii, DOI - s\u0103 te r\u0103zbuni, s\u0103 jigne\u0219ti pe cineva. UNU - Umbli prin cas\u0103 neatent(\u0103) \u0219i dai cu degetul \u00een piciorul mesei ori \u00een altceva; te seac\u0103 la inim\u0103 \u0219i zici: Dumnezeii ma-tii de mas\u0103! Te r\u0103core\u0219te, dar nu destul. Ca s\u0103 fie mai bine, \u00eencearc\u0103 ceva mai picant (s\u0103 te amuze \u0219i pe tine): Futu-\u021bi sufletu' \u0219i morm\u00e2ntu' ma-tii de mas\u0103, care te-a c\u0103cat pe lumea asta! \u0218tii c\u0103 masa nu are suflet, mam\u0103, morm\u00e2nt \u0219i nici n-a fost c\u0103cat\u0103 pe lume, dar o s\u0103 te amuze ideea, dac\u0103 ai sim\u021bul umorului c\u00e2t de c\u00e2t. DOI - Te-a sup\u0103rat cineva, nu po\u021bi s\u0103-l ba\u021bi \u0219i atunci \u00eenjuri: du-te-n pizda ma-tii! Dar jignirea vine pe dou\u0103 c\u0103i: tonul pe care o spui \u0219i cuvintele pe care le folose\u0219ti. Tonul poate fi: nep\u0103s\u0103tor (mai du-te-n pizda ma-tii, e\u0219ti prost), admirativ (du-te-n pizda ma-tii, e\u0219ti tare, mo\u0219ule), sc\u00e2rbit (duuute-n pizda ma-tii) etc. (p\u0103cat c\u0103 nu m\u0103 po\u021bi auzi!).",
  "ents": [
    {
      "start": 101,
      "end": 104,
      "label": "PRODUCT"
    },
    {
      "start": 135,
      "end": 138,
      "label": "ORGANIZATION"
    },
    {
      "start": 164,
      "end": 167,
      "label": "NUMERIC_VALUE"
    },
    {
      "start": 208,
      "end": 211,
      "label": "NUMERIC_VALUE"
    },
    {
      "start": 413,
      "end": 419,
      "label": "PERSON"
    },
    {
      "start": 551,
      "end": 555,
      "label": "PERSON"
    },
    {
      "start": 659,
      "end": 662,
      "label": "ORDINAL"
    },
    {
      "start": 678,
      "end": 684,
      "label": "PERSON"
    },
    {
      "start": 765,
      "end": 769,
      "label": "NUMERIC_VALUE"
    },
    {
      "start": 941,
      "end": 947,
      "label": "PRODUCT"
    },
    {
      "start": 959,
      "end": 967,
      "label": "LOC"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 33
    },
    {
      "start": 34,
      "end": 50
    },
    {
      "start": 51,
      "end": 126
    },
    {
      "start": 127,
      "end": 207
    },
    {
      "start": 208,
      "end": 345
    },
    {
      "start": 346,
      "end": 374
    },
    {
      "start": 375,
      "end": 445
    },
    {
      "start": 446,
      "end": 522
    },
    {
      "start": 523,
      "end": 658
    },
    {
      "start": 659,
      "end": 743
    },
    {
      "start": 744,
      "end": 830
    },
    {
      "start": 831,
      "end": 986
    },
    {
      "start": 987,
      "end": 1015
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 2,
      "tag": "Pp2-sn--------s",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Nom|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Strong",
      "lemma": "tu",
      "dep": "nsubj",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 3,
      "end": 8,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "crede",
      "dep": "ROOT",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 9,
      "end": 11,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 12,
      "end": 16,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "\u0219ti",
      "dep": "ccomp",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 17,
      "end": 19,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 5
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 20,
      "end": 26,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "\u00eenj",
      "dep": "ccomp",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 26,
      "end": 27,
      "tag": "HELLIP",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "\u2026",
      "dep": "punct",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 28,
      "end": 32,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "fals",
      "dep": "advmod",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 32,
      "end": 33,
      "tag": "EXCL",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "!",
      "dep": "punct",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 34,
      "end": 36,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 10
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 37,
      "end": 39,
      "tag": "Pw3--r",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Person=3|PronType=Int,Rel",
      "lemma": "ce",
      "dep": "obj",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 40,
      "end": 42,
      "tag": "Pp1-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "eu",
      "dep": "expl:pv",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 43,
      "end": 48,
      "tag": "Vmip1s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=1|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "bazeza",
      "dep": "ROOT",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 48,
      "end": 49,
      "tag": "QUEST",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "?",
      "dep": "punct",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 49,
      "end": 50,
      "tag": "EXCL",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "!",
      "dep": "punct",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 51,
      "end": 54,
      "tag": "I",
      "pos": "INTJ",
      "morph": "",
      "lemma": "p\u0103i",
      "dep": "advmod",
      "head": 17
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 54,
      "end": 55,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 15
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 56,
      "end": 59,
      "tag": "Vmip3p",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "da",
      "dep": "ROOT",
      "head": 17
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 60,
      "end": 65,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "pariu",
      "dep": "fixed",
      "head": 17
    },
    {
      "id": 19,
      "start": 66,
      "end": 68,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 23
    },
    {
      "id": 20,
      "start": 69,
      "end": 71,
      "tag": "Qz",
      "pos": "PART",
      "morph": "Polarity=Neg",
      "lemma": "nu",
      "dep": "advmod",
      "head": 23
    },
    {
      "id": 21,
      "start": 72,
      "end": 75,
      "tag": "Pp2-sa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 23
    },
    {
      "id": 22,
      "start": 75,
      "end": 77,
      "tag": "Va--2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=2",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 23
    },
    {
      "id": 23,
      "start": 78,
      "end": 86,
      "tag": "Vmp--sm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "\u00eentreba",
      "dep": "ccomp:pmod",
      "head": 17
    },
    {
      "id": 24,
      "start": 87,
      "end": 89,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "advmod",
      "head": 26
    },
    {
      "id": 25,
      "start": 90,
      "end": 92,
      "tag": "Pw3--r",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Person=3|PronType=Int,Rel",
      "lemma": "ce",
      "dep": "fixed",
      "head": 24
    },
    {
      "id": 26,
      "start": 93,
      "end": 99,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "\u00eenj",
      "dep": "ccomp",
      "head": 23
    },
    {
      "id": 27,
      "start": 99,
      "end": 100,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 28
    },
    {
      "id": 28,
      "start": 101,
      "end": 104,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "pur",
      "dep": "advmod",
      "head": 32
    },
    {
      "id": 29,
      "start": 105,
      "end": 107,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "fixed",
      "head": 28
    },
    {
      "id": 30,
      "start": 108,
      "end": 114,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "simplu",
      "dep": "fixed",
      "head": 28
    },
    {
      "id": 31,
      "start": 115,
      "end": 117,
      "tag": "Va--2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=2",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 32
    },
    {
      "id": 32,
      "start": 118,
      "end": 123,
      "tag": "Vmp--sm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "face",
      "dep": "conj",
      "head": 23
    },
    {
      "id": 33,
      "start": 123,
      "end": 125,
      "tag": "Pp3fsa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Gender=Fem|Number=Sing|Person=3|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "el",
      "dep": "obj",
      "head": 32
    },
    {
      "id": 34,
      "start": 125,
      "end": 126,
      "tag": "EXCL",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "!",
      "dep": "punct",
      "head": 17
    },
    {
      "id": 35,
      "start": 127,
      "end": 130,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "a\u0219a",
      "dep": "ROOT",
      "head": 35
    },
    {
      "id": 36,
      "start": 131,
      "end": 133,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "fixed",
      "head": 35
    },
    {
      "id": 37,
      "start": 133,
      "end": 134,
      "tag": "COLON",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ":",
      "dep": "punct",
      "head": 38
    },
    {
      "id": 38,
      "start": 135,
      "end": 138,
      "tag": "X",
      "pos": "X",
      "morph": "",
      "lemma": "UNU",
      "dep": "dep",
      "head": 35
    },
    {
      "id": 39,
      "start": 139,
      "end": 140,
      "tag": "DASH",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "-",
      "dep": "punct",
      "head": 42
    },
    {
      "id": 40,
      "start": 141,
      "end": 143,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 42
    },
    {
      "id": 41,
      "start": 143,
      "end": 146,
      "tag": "Pp2-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "expl:poss",
      "head": 42
    },
    {
      "id": 42,
      "start": 147,
      "end": 155,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "descarc",
      "dep": "appos",
      "head": 38
    },
    {
      "id": 43,
      "start": 156,
      "end": 162,
      "tag": "Ncmpry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "nerv",
      "dep": "obj",
      "head": 42
    },
    {
      "id": 44,
      "start": 162,
      "end": 163,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 45
    },
    {
      "id": 45,
      "start": 164,
      "end": 167,
      "tag": "Yn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Abbr=Yes",
      "lemma": "DOI",
      "dep": "conj",
      "head": 43
    },
    {
      "id": 46,
      "start": 168,
      "end": 169,
      "tag": "DASH",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "-",
      "dep": "punct",
      "head": 49
    },
    {
      "id": 47,
      "start": 170,
      "end": 172,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 49
    },
    {
      "id": 48,
      "start": 173,
      "end": 175,
      "tag": "Pp2-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 49
    },
    {
      "id": 49,
      "start": 176,
      "end": 183,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "r\u0103zbuna",
      "dep": "parataxis",
      "head": 38
    },
    {
      "id": 50,
      "start": 183,
      "end": 184,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 52
    },
    {
      "id": 51,
      "start": 185,
      "end": 187,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 52
    },
    {
      "id": 52,
      "start": 188,
      "end": 196,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "jigni",
      "dep": "conj",
      "head": 49
    },
    {
      "id": 53,
      "start": 197,
      "end": 199,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 54
    },
    {
      "id": 54,
      "start": 200,
      "end": 206,
      "tag": "Pi3-sr",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Number=Sing|Person=3|PronType=Ind",
      "lemma": "cineva",
      "dep": "obl",
      "head": 52
    },
    {
      "id": 55,
      "start": 206,
      "end": 207,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 35
    },
    {
      "id": 56,
      "start": 208,
      "end": 211,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "UNU",
      "dep": "ROOT",
      "head": 56
    },
    {
      "id": 57,
      "start": 212,
      "end": 213,
      "tag": "DASH",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "-",
      "dep": "punct",
      "head": 58
    },
    {
      "id": 58,
      "start": 214,
      "end": 219,
      "tag": "Vmm-2s",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Imp|Number=Sing|Person=2|VerbForm=Fin",
      "lemma": "Umbli",
      "dep": "appos",
      "head": 56
    },
    {
      "id": 59,
      "start": 220,
      "end": 224,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "prin",
      "dep": "case",
      "head": 60
    },
    {
      "id": 60,
      "start": 225,
      "end": 229,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "cas\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 58
    },
    {
      "id": 61,
      "start": 230,
      "end": 239,
      "tag": "Yr",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Abbr=Yes",
      "lemma": "neatent(\u0103",
      "dep": "xcomp",
      "head": 58
    },
    {
      "id": 62,
      "start": 239,
      "end": 240,
      "tag": "RPAR",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ")",
      "dep": "punct",
      "head": 58
    },
    {
      "id": 63,
      "start": 241,
      "end": 243,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 64
    },
    {
      "id": 64,
      "start": 244,
      "end": 247,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "da",
      "dep": "conj",
      "head": 58
    },
    {
      "id": 65,
      "start": 248,
      "end": 250,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "cu",
      "dep": "case",
      "head": 66
    },
    {
      "id": 66,
      "start": 251,
      "end": 258,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "deget",
      "dep": "obl",
      "head": 64
    },
    {
      "id": 67,
      "start": 259,
      "end": 261,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 68
    },
    {
      "id": 68,
      "start": 262,
      "end": 270,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "picior",
      "dep": "nmod",
      "head": 66
    },
    {
      "id": 69,
      "start": 271,
      "end": 276,
      "tag": "Ncfsoy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "mas\u0103",
      "dep": "nmod",
      "head": 68
    },
    {
      "id": 70,
      "start": 277,
      "end": 280,
      "tag": "Ccssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "ori",
      "dep": "cc",
      "head": 72
    },
    {
      "id": 71,
      "start": 281,
      "end": 283,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 72
    },
    {
      "id": 72,
      "start": 284,
      "end": 291,
      "tag": "Pi3-sr",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Number=Sing|Person=3|PronType=Ind",
      "lemma": "altceva",
      "dep": "conj",
      "head": 68
    },
    {
      "id": 73,
      "start": 291,
      "end": 292,
      "tag": "SCOLON",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "AdpType=Prep",
      "lemma": ";",
      "dep": "punct",
      "head": 75
    },
    {
      "id": 74,
      "start": 293,
      "end": 295,
      "tag": "Pp2-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 75
    },
    {
      "id": 75,
      "start": 296,
      "end": 301,
      "tag": "Afpfsrn",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "sec",
      "dep": "conj",
      "head": 58
    },
    {
      "id": 76,
      "start": 302,
      "end": 304,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "la",
      "dep": "case",
      "head": 77
    },
    {
      "id": 77,
      "start": 305,
      "end": 310,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "inim\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 75
    },
    {
      "id": 78,
      "start": 311,
      "end": 313,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 79
    },
    {
      "id": 79,
      "start": 314,
      "end": 318,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "zice",
      "dep": "conj",
      "head": 58
    },
    {
      "id": 80,
      "start": 318,
      "end": 319,
      "tag": "COLON",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ":",
      "dep": "punct",
      "head": 58
    },
    {
      "id": 81,
      "start": 320,
      "end": 329,
      "tag": "Ncmpry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "Dumnezeii",
      "dep": "conj",
      "head": 56
    },
    {
      "id": 82,
      "start": 330,
      "end": 336,
      "tag": "Ncfsoy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "ma-tii",
      "dep": "nmod",
      "head": 81
    },
    {
      "id": 83,
      "start": 337,
      "end": 339,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 84
    },
    {
      "id": 84,
      "start": 340,
      "end": 344,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "mas\u0103",
      "dep": "nmod",
      "head": 82
    },
    {
      "id": 85,
      "start": 344,
      "end": 345,
      "tag": "EXCL",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "!",
      "dep": "punct",
      "head": 56
    },
    {
      "id": 86,
      "start": 346,
      "end": 348,
      "tag": "Pp2-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 87
    },
    {
      "id": 87,
      "start": 349,
      "end": 358,
      "tag": "Vmip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "r\u0103cori",
      "dep": "ROOT",
      "head": 87
    },
    {
      "id": 88,
      "start": 358,
      "end": 359,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 91
    },
    {
      "id": 89,
      "start": 360,
      "end": 363,
      "tag": "Ccssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "dar",
      "dep": "cc",
      "head": 91
    },
    {
      "id": 90,
      "start": 364,
      "end": 366,
      "tag": "Qz",
      "pos": "PART",
      "morph": "Polarity=Neg",
      "lemma": "nu",
      "dep": "advmod",
      "head": 91
    },
    {
      "id": 91,
      "start": 367,
      "end": 373,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "destul",
      "dep": "conj",
      "head": 87
    },
    {
      "id": 92,
      "start": 373,
      "end": 374,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 87
    },
    {
      "id": 93,
      "start": 375,
      "end": 377,
      "tag": "Rc",
      "pos": "ADV",
      "morph": "",
      "lemma": "ca",
      "dep": "mark",
      "head": 97
    },
    {
      "id": 94,
      "start": 378,
      "end": 380,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 97
    },
    {
      "id": 95,
      "start": 381,
      "end": 384,
      "tag": "Vasp3",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Sub|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fi",
      "dep": "cop",
      "head": 97
    },
    {
      "id": 96,
      "start": 385,
      "end": 388,
      "tag": "Rp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "",
      "lemma": "mai",
      "dep": "advmod",
      "head": 97
    },
    {
      "id": 97,
      "start": 389,
      "end": 393,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "bine",
      "dep": "advcl",
      "head": 99
    },
    {
      "id": 98,
      "start": 393,
      "end": 394,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 97
    },
    {
      "id": 99,
      "start": 395,
      "end": 403,
      "tag": "Vmip3",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Ind|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "\u00eencerca",
      "dep": "ROOT",
      "head": 99
    },
    {
      "id": 100,
      "start": 404,
      "end": 408,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "ceva",
      "dep": "obj",
      "head": 99
    },
    {
      "id": 101,
      "start": 409,
      "end": 412,
      "tag": "Rp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "",
      "lemma": "mai",
      "dep": "advmod",
      "head": 102
    },
    {
      "id": 102,
      "start": 413,
      "end": 419,
      "tag": "Afpms-n",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "picant",
      "dep": "amod",
      "head": 100
    },
    {
      "id": 103,
      "start": 420,
      "end": 421,
      "tag": "LPAR",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "(",
      "dep": "punct",
      "head": 106
    },
    {
      "id": 104,
      "start": 421,
      "end": 423,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 106
    },
    {
      "id": 105,
      "start": 424,
      "end": 426,
      "tag": "Pp2-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 106
    },
    {
      "id": 106,
      "start": 427,
      "end": 432,
      "tag": "Vmsp3",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Sub|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "amuza",
      "dep": "parataxis",
      "head": 99
    },
    {
      "id": 107,
      "start": 433,
      "end": 435,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "advmod",
      "head": 109
    },
    {
      "id": 108,
      "start": 436,
      "end": 438,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 109
    },
    {
      "id": 109,
      "start": 439,
      "end": 443,
      "tag": "Pp2-sa--------s",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Strong",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obl",
      "head": 106
    },
    {
      "id": 110,
      "start": 443,
      "end": 445,
      "tag": "RPAR",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "):",
      "dep": "punct",
      "head": 106
    },
    {
      "id": 111,
      "start": 446,
      "end": 450,
      "tag": "Vmm-2s",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Imp|Number=Sing|Person=2|VerbForm=Fin",
      "lemma": "Futu",
      "dep": "ROOT",
      "head": 111
    },
    {
      "id": 112,
      "start": 450,
      "end": 453,
      "tag": "Pp2-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "iobj",
      "head": 111
    },
    {
      "id": 113,
      "start": 454,
      "end": 461,
      "tag": "Vmii3p",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=3|Tense=Imp|VerbForm=Fin",
      "lemma": "suflet",
      "dep": "nsubj",
      "head": 111
    },
    {
      "id": 114,
      "start": 461,
      "end": 462,
      "tag": "QUOT",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "'",
      "dep": "punct",
      "head": 116
    },
    {
      "id": 115,
      "start": 463,
      "end": 465,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 116
    },
    {
      "id": 116,
      "start": 466,
      "end": 474,
      "tag": "Vmip1s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=1|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "morm\u00e2ntu",
      "dep": "conj",
      "head": 111
    },
    {
      "id": 117,
      "start": 474,
      "end": 475,
      "tag": "QUOT",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "'",
      "dep": "punct",
      "head": 118
    },
    {
      "id": 118,
      "start": 476,
      "end": 482,
      "tag": "Ncfsoy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "ma-tii",
      "dep": "nmod",
      "head": 116
    },
    {
      "id": 119,
      "start": 483,
      "end": 485,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 120
    },
    {
      "id": 120,
      "start": 486,
      "end": 490,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "mas\u0103",
      "dep": "nmod",
      "head": 118
    },
    {
      "id": 121,
      "start": 490,
      "end": 491,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 125
    },
    {
      "id": 122,
      "start": 492,
      "end": 496,
      "tag": "Pw3--r",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Person=3|PronType=Int,Rel",
      "lemma": "care",
      "dep": "nsubj",
      "head": 125
    },
    {
      "id": 123,
      "start": 497,
      "end": 500,
      "tag": "Pp2-sa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 125
    },
    {
      "id": 124,
      "start": 500,
      "end": 501,
      "tag": "Va--3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=3",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 125
    },
    {
      "id": 125,
      "start": 502,
      "end": 507,
      "tag": "Vmp--sm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "c\u0103ca",
      "dep": "acl",
      "head": 111
    },
    {
      "id": 126,
      "start": 508,
      "end": 510,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 127
    },
    {
      "id": 127,
      "start": 511,
      "end": 516,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "lume",
      "dep": "obl",
      "head": 125
    },
    {
      "id": 128,
      "start": 517,
      "end": 521,
      "tag": "Dd3fsr---o",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|Person=3|Position=Postnom|PronType=Dem",
      "lemma": "acesta",
      "dep": "det",
      "head": 127
    },
    {
      "id": 129,
      "start": 521,
      "end": 522,
      "tag": "EXCL",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "!",
      "dep": "punct",
      "head": 111
    },
    {
      "id": 130,
      "start": 523,
      "end": 527,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "\u0218tii",
      "dep": "ROOT",
      "head": 130
    },
    {
      "id": 131,
      "start": 528,
      "end": 530,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 134
    },
    {
      "id": 132,
      "start": 531,
      "end": 535,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "mas\u0103",
      "dep": "nsubj",
      "head": 134
    },
    {
      "id": 133,
      "start": 536,
      "end": 538,
      "tag": "Qz",
      "pos": "PART",
      "morph": "Polarity=Neg",
      "lemma": "nu",
      "dep": "advmod",
      "head": 134
    },
    {
      "id": 134,
      "start": 539,
      "end": 542,
      "tag": "Vmip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "avea",
      "dep": "ccomp",
      "head": 130
    },
    {
      "id": 135,
      "start": 543,
      "end": 549,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "suflet",
      "dep": "obj",
      "head": 134
    },
    {
      "id": 136,
      "start": 549,
      "end": 550,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 137
    },
    {
      "id": 137,
      "start": 551,
      "end": 555,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "mam\u0103",
      "dep": "conj",
      "head": 135
    },
    {
      "id": 138,
      "start": 555,
      "end": 556,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 139
    },
    {
      "id": 139,
      "start": 557,
      "end": 564,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "morm\u00e2nt",
      "dep": "conj",
      "head": 135
    },
    {
      "id": 140,
      "start": 565,
      "end": 567,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 145
    },
    {
      "id": 141,
      "start": 568,
      "end": 572,
      "tag": "Rz",
      "pos": "ADV",
      "morph": "PronType=Neg",
      "lemma": "nici",
      "dep": "advmod",
      "head": 145
    },
    {
      "id": 142,
      "start": 573,
      "end": 575,
      "tag": "Qz-y",
      "pos": "PART",
      "morph": "Polarity=Neg|Variant=Short",
      "lemma": "nu",
      "dep": "advmod",
      "head": 145
    },
    {
      "id": 143,
      "start": 575,
      "end": 576,
      "tag": "Va--3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=3",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 145
    },
    {
      "id": 144,
      "start": 577,
      "end": 581,
      "tag": "Vap--sm",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "fi",
      "dep": "aux:pass",
      "head": 145
    },
    {
      "id": 145,
      "start": 582,
      "end": 588,
      "tag": "Vmp--sf",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Fem|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "c\u0103ca",
      "dep": "conj",
      "head": 135
    },
    {
      "id": 146,
      "start": 589,
      "end": 591,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 147
    },
    {
      "id": 147,
      "start": 592,
      "end": 596,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "lume",
      "dep": "obl",
      "head": 145
    },
    {
      "id": 148,
      "start": 596,
      "end": 597,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 153
    },
    {
      "id": 149,
      "start": 598,
      "end": 601,
      "tag": "Ccssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "dar",
      "dep": "cc",
      "head": 153
    },
    {
      "id": 150,
      "start": 602,
      "end": 603,
      "tag": "Qf",
      "pos": "PART",
      "morph": "Tense=Fut",
      "lemma": "o",
      "dep": "mark",
      "head": 153
    },
    {
      "id": 151,
      "start": 604,
      "end": 606,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 153
    },
    {
      "id": 152,
      "start": 607,
      "end": 609,
      "tag": "Pp2-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "tu",
      "dep": "expl:pv",
      "head": 153
    },
    {
      "id": 153,
      "start": 610,
      "end": 615,
      "tag": "Vmsp3",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Sub|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "amuza",
      "dep": "conj",
      "head": 134
    },
    {
      "id": 154,
      "start": 616,
      "end": 621,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "idee",
      "dep": "nsubj",
      "head": 153
    },
    {
      "id": 155,
      "start": 621,
      "end": 622,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 158
    },
    {
      "id": 156,
      "start": 623,
      "end": 627,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "dac\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 158
    },
    {
      "id": 157,
      "start": 628,
      "end": 630,
      "tag": "Tsmp",
      "pos": "DET",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Plur|Poss=Yes|PronType=Prs",
      "lemma": "avea",
      "dep": "det",
      "head": 158
    },
    {
      "id": 158,
      "start": 631,
      "end": 637,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "sim\u021b",
      "dep": "obl",
      "head": 153
    },
    {
      "id": 159,
      "start": 638,
      "end": 646,
      "tag": "Ncmsoy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "umor",
      "dep": "nmod",
      "head": 158
    },
    {
      "id": 160,
      "start": 647,
      "end": 650,
      "tag": "Rw",
      "pos": "ADV",
      "morph": "PronType=Int,Rel",
      "lemma": "c\u00e2t",
      "dep": "advmod",
      "head": 162
    },
    {
      "id": 161,
      "start": 651,
      "end": 653,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 162
    },
    {
      "id": 162,
      "start": 654,
      "end": 657,
      "tag": "Rw",
      "pos": "ADV",
      "morph": "PronType=Int,Rel",
      "lemma": "c\u00e2t",
      "dep": "dep",
      "head": 158
    },
    {
      "id": 163,
      "start": 657,
      "end": 658,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 130
    },
    {
      "id": 164,
      "start": 659,
      "end": 662,
      "tag": "Yn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Abbr=Yes",
      "lemma": "DOI",
      "dep": "parataxis",
      "head": 172
    },
    {
      "id": 165,
      "start": 663,
      "end": 664,
      "tag": "DASH",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "-",
      "dep": "punct",
      "head": 168
    },
    {
      "id": 166,
      "start": 665,
      "end": 668,
      "tag": "Pp2-sa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "Te-",
      "dep": "obj",
      "head": 168
    },
    {
      "id": 167,
      "start": 668,
      "end": 669,
      "tag": "Va--3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=3",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 168
    },
    {
      "id": 168,
      "start": 670,
      "end": 677,
      "tag": "Vmp--sm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "sup\u0103ra",
      "dep": "parataxis",
      "head": 164
    },
    {
      "id": 169,
      "start": 678,
      "end": 684,
      "tag": "Pi3-sr",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Number=Sing|Person=3|PronType=Ind",
      "lemma": "cineva",
      "dep": "obj",
      "head": 168
    },
    {
      "id": 170,
      "start": 684,
      "end": 685,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 168
    },
    {
      "id": 171,
      "start": 686,
      "end": 688,
      "tag": "Qz",
      "pos": "PART",
      "morph": "Polarity=Neg",
      "lemma": "nu",
      "dep": "advmod",
      "head": 172
    },
    {
      "id": 172,
      "start": 689,
      "end": 693,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "putea",
      "dep": "ROOT",
      "head": 172
    },
    {
      "id": 173,
      "start": 694,
      "end": 696,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 175
    },
    {
      "id": 174,
      "start": 696,
      "end": 698,
      "tag": "Pp3msa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Gender=Masc|Number=Sing|Person=3|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "el",
      "dep": "obj",
      "head": 175
    },
    {
      "id": 175,
      "start": 699,
      "end": 703,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "ba",
      "dep": "ccomp",
      "head": 172
    },
    {
      "id": 176,
      "start": 704,
      "end": 706,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 178
    },
    {
      "id": 177,
      "start": 707,
      "end": 713,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "atunci",
      "dep": "advmod",
      "head": 178
    },
    {
      "id": 178,
      "start": 714,
      "end": 720,
      "tag": "Afpmp-n",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "\u00eenj",
      "dep": "conj",
      "head": 175
    },
    {
      "id": 179,
      "start": 720,
      "end": 721,
      "tag": "COLON",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ":",
      "dep": "punct",
      "head": 172
    },
    {
      "id": 180,
      "start": 722,
      "end": 724,
      "tag": "Vmm-2s",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Imp|Number=Sing|Person=2|VerbForm=Fin",
      "lemma": "du",
      "dep": "punct",
      "head": 172
    },
    {
      "id": 181,
      "start": 724,
      "end": 727,
      "tag": "Pp2-sa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "fixed",
      "head": 180
    },
    {
      "id": 182,
      "start": 727,
      "end": 729,
      "tag": "Spsay",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc|Variant=Short",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 183
    },
    {
      "id": 183,
      "start": 730,
      "end": 735,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "pizd\u0103",
      "dep": "nmod",
      "head": 180
    },
    {
      "id": 184,
      "start": 736,
      "end": 742,
      "tag": "Np",
      "pos": "PROPN",
      "morph": "",
      "lemma": "ma-tii",
      "dep": "nmod",
      "head": 183
    },
    {
      "id": 185,
      "start": 742,
      "end": 743,
      "tag": "EXCL",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "!",
      "dep": "punct",
      "head": 180
    },
    {
      "id": 186,
      "start": 744,
      "end": 747,
      "tag": "Ccssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "dar",
      "dep": "cc",
      "head": 188
    },
    {
      "id": 187,
      "start": 748,
      "end": 756,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "jignire",
      "dep": "nsubj",
      "head": 188
    },
    {
      "id": 188,
      "start": 757,
      "end": 761,
      "tag": "Vmip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "veni",
      "dep": "ROOT",
      "head": 188
    },
    {
      "id": 189,
      "start": 762,
      "end": 764,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 191
    },
    {
      "id": 190,
      "start": 765,
      "end": 769,
      "tag": "Mcfp-l",
      "pos": "NUM",
      "morph": "Gender=Fem|NumForm=Word|NumType=Card|Number=Plur",
      "lemma": "doi",
      "dep": "nummod",
      "head": 191
    },
    {
      "id": 191,
      "start": 770,
      "end": 773,
      "tag": "Ncfp-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "cale",
      "dep": "obl",
      "head": 188
    },
    {
      "id": 192,
      "start": 773,
      "end": 774,
      "tag": "COLON",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ":",
      "dep": "punct",
      "head": 193
    },
    {
      "id": 193,
      "start": 775,
      "end": 780,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "ton",
      "dep": "parataxis",
      "head": 188
    },
    {
      "id": 194,
      "start": 781,
      "end": 783,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 195
    },
    {
      "id": 195,
      "start": 784,
      "end": 788,
      "tag": "Pw3--r",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Person=3|PronType=Int,Rel",
      "lemma": "care",
      "dep": "obj",
      "head": 197
    },
    {
      "id": 196,
      "start": 789,
      "end": 790,
      "tag": "Pp3fsa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Gender=Fem|Number=Sing|Person=3|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "el",
      "dep": "expl",
      "head": 197
    },
    {
      "id": 197,
      "start": 791,
      "end": 795,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "spune",
      "dep": "acl",
      "head": 193
    },
    {
      "id": 198,
      "start": 796,
      "end": 798,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 199
    },
    {
      "id": 199,
      "start": 799,
      "end": 808,
      "tag": "Ncfpry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "cuv\u00e2nt",
      "dep": "conj",
      "head": 193
    },
    {
      "id": 200,
      "start": 809,
      "end": 811,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 201
    },
    {
      "id": 201,
      "start": 812,
      "end": 816,
      "tag": "Pw3--r",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Person=3|PronType=Int,Rel",
      "lemma": "care",
      "dep": "obj",
      "head": 203
    },
    {
      "id": 202,
      "start": 817,
      "end": 819,
      "tag": "Pp3fpa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Gender=Fem|Number=Plur|Person=3|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "el",
      "dep": "expl",
      "head": 203
    },
    {
      "id": 203,
      "start": 820,
      "end": 829,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "folosi",
      "dep": "acl",
      "head": 199
    },
    {
      "id": 204,
      "start": 829,
      "end": 830,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 188
    },
    {
      "id": 205,
      "start": 831,
      "end": 836,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "ton",
      "dep": "nsubj",
      "head": 206
    },
    {
      "id": 206,
      "start": 837,
      "end": 842,
      "tag": "Vmip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "putea",
      "dep": "ROOT",
      "head": 206
    },
    {
      "id": 207,
      "start": 843,
      "end": 845,
      "tag": "Vmnp",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Tense=Pres|VerbForm=Inf",
      "lemma": "fi",
      "dep": "cop",
      "head": 219
    },
    {
      "id": 208,
      "start": 845,
      "end": 846,
      "tag": "COLON",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ":",
      "dep": "punct",
      "head": 209
    },
    {
      "id": 209,
      "start": 847,
      "end": 856,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "nep\u0103s\u0103tor",
      "dep": "advcl",
      "head": 219
    },
    {
      "id": 210,
      "start": 857,
      "end": 858,
      "tag": "LPAR",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "(",
      "dep": "punct",
      "head": 212
    },
    {
      "id": 211,
      "start": 858,
      "end": 861,
      "tag": "Rp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "",
      "lemma": "mai",
      "dep": "advmod",
      "head": 212
    },
    {
      "id": 212,
      "start": 862,
      "end": 864,
      "tag": "Vmm-2s",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Imp|Number=Sing|Person=2|VerbForm=Fin",
      "lemma": "du",
      "dep": "punct",
      "head": 209
    },
    {
      "id": 213,
      "start": 864,
      "end": 867,
      "tag": "Pp2-sa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "fixed",
      "head": 212
    },
    {
      "id": 214,
      "start": 867,
      "end": 869,
      "tag": "Spsay",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc|Variant=Short",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 215
    },
    {
      "id": 215,
      "start": 870,
      "end": 875,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "pizd\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 209
    },
    {
      "id": 216,
      "start": 876,
      "end": 882,
      "tag": "Np",
      "pos": "PROPN",
      "morph": "",
      "lemma": "ma-tii",
      "dep": "nmod",
      "head": 215
    },
    {
      "id": 217,
      "start": 882,
      "end": 883,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 209
    },
    {
      "id": 218,
      "start": 884,
      "end": 888,
      "tag": "Vaip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fi",
      "dep": "cop",
      "head": 219
    },
    {
      "id": 219,
      "start": 889,
      "end": 894,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "prost",
      "dep": "ccomp",
      "head": 206
    },
    {
      "id": 220,
      "start": 894,
      "end": 895,
      "tag": "RPAR",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ")",
      "dep": "punct",
      "head": 206
    },
    {
      "id": 221,
      "start": 895,
      "end": 896,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 222
    },
    {
      "id": 222,
      "start": 897,
      "end": 906,
      "tag": "Afpms-n",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "admirativ",
      "dep": "parataxis",
      "head": 206
    },
    {
      "id": 223,
      "start": 907,
      "end": 908,
      "tag": "LPAR",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "(",
      "dep": "punct",
      "head": 224
    },
    {
      "id": 224,
      "start": 908,
      "end": 910,
      "tag": "Vmm-2s",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Imp|Number=Sing|Person=2|VerbForm=Fin",
      "lemma": "du",
      "dep": "dep",
      "head": 206
    },
    {
      "id": 225,
      "start": 910,
      "end": 913,
      "tag": "Pp2-sa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "fixed",
      "head": 224
    },
    {
      "id": 226,
      "start": 913,
      "end": 915,
      "tag": "Spsay",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc|Variant=Short",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 227
    },
    {
      "id": 227,
      "start": 916,
      "end": 921,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "pizd\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 231
    },
    {
      "id": 228,
      "start": 922,
      "end": 928,
      "tag": "Np",
      "pos": "PROPN",
      "morph": "",
      "lemma": "ma-tii",
      "dep": "nmod",
      "head": 227
    },
    {
      "id": 229,
      "start": 928,
      "end": 929,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 227
    },
    {
      "id": 230,
      "start": 930,
      "end": 934,
      "tag": "Vaip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fi",
      "dep": "cop",
      "head": 231
    },
    {
      "id": 231,
      "start": 935,
      "end": 939,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "tare",
      "dep": "advmod",
      "head": 224
    },
    {
      "id": 232,
      "start": 939,
      "end": 940,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 233
    },
    {
      "id": 233,
      "start": 941,
      "end": 947,
      "tag": "X",
      "pos": "X",
      "morph": "",
      "lemma": "mo\u0219ule",
      "dep": "conj",
      "head": 231
    },
    {
      "id": 234,
      "start": 947,
      "end": 948,
      "tag": "RPAR",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ")",
      "dep": "punct",
      "head": 224
    },
    {
      "id": 235,
      "start": 948,
      "end": 949,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 236
    },
    {
      "id": 236,
      "start": 950,
      "end": 957,
      "tag": "Afpms-n",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "sc\u00e2rbit",
      "dep": "dep",
      "head": 206
    },
    {
      "id": 237,
      "start": 958,
      "end": 959,
      "tag": "LPAR",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "(",
      "dep": "punct",
      "head": 238
    },
    {
      "id": 238,
      "start": 959,
      "end": 965,
      "tag": "Vmp--pf",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Fem|Number=Plur|VerbForm=Part",
      "lemma": "duuute",
      "dep": "ccomp",
      "head": 206
    },
    {
      "id": 239,
      "start": 965,
      "end": 967,
      "tag": "Spsay",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc|Variant=Short",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 240
    },
    {
      "id": 240,
      "start": 968,
      "end": 973,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "pizd\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 238
    },
    {
      "id": 241,
      "start": 974,
      "end": 980,
      "tag": "Np",
      "pos": "PROPN",
      "morph": "",
      "lemma": "ma-tii",
      "dep": "nmod",
      "head": 240
    },
    {
      "id": 242,
      "start": 980,
      "end": 981,
      "tag": "RPAR",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ")",
      "dep": "punct",
      "head": 240
    },
    {
      "id": 243,
      "start": 982,
      "end": 986,
      "tag": "Yr",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Abbr=Yes",
      "lemma": "etcetera",
      "dep": "punct",
      "head": 238
    },
    {
      "id": 244,
      "start": 987,
      "end": 988,
      "tag": "LPAR",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "(",
      "dep": "punct",
      "head": 245
    },
    {
      "id": 245,
      "start": 988,
      "end": 993,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "p\u0103cat",
      "dep": "ROOT",
      "head": 245
    },
    {
      "id": 246,
      "start": 994,
      "end": 996,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 249
    },
    {
      "id": 247,
      "start": 997,
      "end": 999,
      "tag": "Qz",
      "pos": "PART",
      "morph": "Polarity=Neg",
      "lemma": "nu",
      "dep": "advmod",
      "head": 249
    },
    {
      "id": 248,
      "start": 1000,
      "end": 1002,
      "tag": "Pp1-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "eu",
      "dep": "dep",
      "head": 249
    },
    {
      "id": 249,
      "start": 1003,
      "end": 1007,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "putea",
      "dep": "csubj",
      "head": 245
    },
    {
      "id": 250,
      "start": 1008,
      "end": 1012,
      "tag": "Vmnp",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Tense=Pres|VerbForm=Inf",
      "lemma": "auzi",
      "dep": "ccomp",
      "head": 249
    },
    {
      "id": 251,
      "start": 1012,
      "end": 1013,
      "tag": "EXCL",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "!",
      "dep": "punct",
      "head": 245
    },
    {
      "id": 252,
      "start": 1013,
      "end": 1014,
      "tag": "RPAR",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ")",
      "dep": "punct",
      "head": 245
    },
    {
      "id": 253,
      "start": 1014,
      "end": 1015,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 245
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
crede crede No synsets found 
                            @CR'EDE,@ $cred,$ #vb.# III. @1.@ #Tranz.# A fi încredințat sau convins de un fapt, de existența sau de adevărul unui lucru. * #Expr.# $Cred și eu!$ = se înțelege de la sine, nu e de mirare. $Ce$ (sau $cum) crezi?$ se zice pentru a exprima o amenințare sau o afirmare sigură. @2.@ #Intranz.# A recunoaște dreptatea cuiva, a fi înțelegător față de durerea sau de suferința cuiva. * #Expr.# $A nu-i veni$ (cuiva) $să creadă$ sau $a nu-și crede ochilor$ (sau $urechilor),$ exprimă mirarea față de un lucru de necrezut. @3.@ #Tranz.# A socoti, a fi de părere, a-și închipui, a i se părea. ** A considera pe cineva altfel decât este în realitate. ** #Refl.# A avea despre sine o părere exagerat de bună; a fi îngâmfat. @4.@ #Intranz.# A avea încredere deplină în cineva sau în ceva; a-și pune toată nădejdea în cineva sau în ceva. @5.@ #Intranz.# A admite existența lui Dumnezeu și a accepta dogmele bisericii; $#p. ext.#$ a avea o anumită credință religioasă. - #Lat.# @credere.@
                        
                            @CR'EDE@ vb. @1.@ v....
                        
                            @cr'ede@ vb., ind. p...
                        
                            @A CR'EDE cred 1.@ $...
                        
                            @A SE CR'EDE mă cred...
                        
                            @cr'ede (-d, -ez'ut)...
                        
                            @cr'ede (a)@ #vb.#, ...
                        
                            @a (se) cr'ede@ vb.,...
                        
                            @crede@ v. @1.@ a fi...
                        
                            @CR'EDE,@ $cred,$ #v...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
ști ști No synsets found 
                            @ȘTI,@ $știu,$ #vb.# IV. @I. 1.@ #Tranz.# și #intranz.# (Folosit și #absol.#) A avea cunoștință (de...), a fi informat (în legătură cu...), a cunoaște. * #Loc. adv.# $Pe știute$ = în cunoștință de cauză. $Pe neștiute$ = @a)@ fără să-și dea seama; @b)@ în ascuns, pe furiș, tiptil. * #Expr.# (#Tranz.#, #absol.#) $Nu știu, n-am văzut$ = sunt cu totul străin de ceva, nu am idee de nimic. $Știu eu$ (sau $știi tu$ etc.) $ce știu$ (sau $știi$ etc.) sau $las\' că știu eu,$ se spune pentru a arăta că cineva cunoaște bine o situație și că nu poate fi indus în eroare. $Știi ce?$ sau $știi ceva?, știi una?$ = fii atent la ce-ți spun, ascultă ceea ce am să-ți spun. $(Numai) Dumnezeu știe$ sau $știe Dumnezeu,$ se spune pentru a sprijini o afirmație sau o negație. $Dumnezeu (mai) știe$ sau $dracul (mai) știe,$ se spune pentru a exprima o nedumerire, neputința de a preciza sau de a explica ceva, o nesiguranță. (#Intranz.#) $A-i ști$ (cuiva) $de urmă$ = a ști unde se află cineva. $Pe cât$ (sau $după cât) știu$ = după informațiile pe care le am. @2.@ #Tranz.# A lua cunoștință de...; a afla, a auzi. @3.@ #Tranz.# A cunoaște pe cineva (din toate punctele de vedere). ** #Refl.# A se cunoaște pe sine, a avea cunoștință că este într-un anumit fel; a se vedea într-un anumit fel. ** #Refl. recipr.# A se cunoaște unul pe altul; a avea legături de prietenie. @4.@ #Intranz.# A ține seamă de ceva, a lua în considerație; a avea teamă sau respect de cineva. ** #Tranz.# A recunoaște pe cineva sau ceva drept... ** A avea parte de ceva, a se bucura de ceva. @5.@ #Intranz.# A se interesa de..., a se îngriji de... @II.@ #Tranz.# @1.@ A poseda cunoștințe sistematice într-un domeniu, a stăpâni o știință, o artă etc. * #Expr.# $A ști carte$ = a ști să scrie și să citească; $#p. ext.#$ a avea cunoștințe temeinice într-un domeniu, a fi învățat. $A ști pe de rost$ (sau $pe dinafară, ca pe apă, ca apa, ca pe Tatăl nostru)$ = a putea reproduce întocmai, din memorie, fără greșeală. ** A vorbi și a înțelege o anumită limbă. ** A se pricepe să facă ceea ce trebuie, a avea îndemânarea, abilitatea necesară într-o anumită împrejurare. * #Expr.# $A nu (mai) ști ce să (se) mai facă$ = a nu mai găsi nici o soluție pentru a ieși dintr-o încurcătură. $A nu mai ști ce să facă de...$ = a fi copleșit de... $A nu ști de unde s-o apuce$ = a nu se pricepe de unde să înceapă un lucru. (#Absol.#) $Știu eu?$ exprimă o îndoială, o nesiguranță, o șovăire. @2.@ A putea, a fi în stare să facă ceva; a fi apt pentru ceva. ** A fi hotărât să facă ceva. * #Expr.# $A nu ști ce vrea$ = a nu putea lua o hotărâre, a fi nedecis; a șovăi. @3.@ A ține minte, a-și aminti. @4.@ A-și da seama, a înțelege, a pricepe. * #Expr.# $A nu (prea) ști multe$ = a riposta îndată (la provocarea cuiva). $Mai știi$ sau $mai știu (și) eu, mai știi păcatul, de unde știi!?$ = se prea poate, nu poți fi sigur că nu e așa. $Nu știu cum$ = în mod inexplicabil. $A fi nu știu cum$ = a fi ciudat, bizar. $A-i fi$ (cuiva) $nu știu cum să...$ = a-i fi (cuiva) greu sau penibil să... (Substantivat) $Un nu știu cum$ sau $un nu știu ce$ = ceva nelămurit; farmec deosebit, nedefinit. (#Intranz.#) $A nu ști de glumă$ = a fi supărăcios. @5.@ A prevedea. ** A presupune, a bănui. @6.@ A avea certitudinea, a fi sigur de ceva. * #Expr.# $Să știu (bine) că...$ sau $de-aș ști că...$ = chiar dacă... ** #Refl. impers.# A fi lucru bine cunoscut. - #Lat.# @scire.@
                        
                            @ȘTI@ vb. @1.@ a afl...
                        
                            @ști@ vb., ind. prez...
                        
                            @A ȘTI știu 1.@ $tra...
                        
                            @A SE ȘTI ne știm@ $...
                        
                            @ști (-'iu, -i'ut),@...
                        
                            @a (se) ști@ vb., in...
                        
                            @ști@ @(a ~)@ #vb.#,...
                        
                            @ștì@ v. @1.@ a cuno...
                        
                            @ȘTI,@ $știu,$ #vb.#...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
înj înj No synsets found
… … No synsets found
fals fals No synsets found 
                            @FALS, -Ă,@ (@I@) $falși, -se,$ #adj.#, (@II@) $falsuri,$ #s. n.# @I.@ #Adj.# @1.@ Care este contrar adevărului: mincinos, neîntemeiat; care are numai aparența adevărului, autenticității; imitat, artificial. * (#Anat.#) $Coastă falsă$ = fiecare dintre cartilajele situate dedesubtul sternului, care realizează articularea pe stern a trei perechi de coaste. $Ușă$ (sau $fereastră) falsă$ = ușă (sau fereastră) aparentă, care nu poate fi folosită, făcută numai pentru simetria cu ansamblul. @2.@ (Despre oameni și manifestările lor) Prefăcut, fățarnic, ipocrit. @3.@ (#Muz.#; despre sunete, voce etc.) Care sună contrar legilor armoniei; distonant. * (Adverbial) $Cântă fals.$ @II.@ #S. n.# (#Jur.#) Infracțiune săvârșită prin alterarea adevărului într-un act scris, prin adaosuri sau ștersături făcute cu rea-credință, prin imitarea semnăturii, denaturarea conținutului, substituire de persoane etc. * #Expr.# $A se înscrie în fals$ = a ataca un act în fața justiției ca neautentic, contrafăcut; a contesta formal valabilitatea unei declarații. [#Var.#: (@I@) @falș, -ă@ #adj.#] - Din #lat.# @falsus,@ #it.# @falso.@
                        
                            @Fals@ ≠ adevărat, a...
                        
                            @FALS@ adj., s., adv...
                        
                            @fals@ adj. m., pl. ...
                        
                            @fals@ s. n., pl. $f...
                        
                            @FALS^1 ~să@ (@~și,@...
                        
                            @FALS^2 ~uri@ $n.$ 1...
                        
                            @FALS@ $#s.n.#$ Nead...
                        
                            @FALS, -Ă@ $#adj.#$ ...
                        
                            @fals (f'alsă),@ #ad...
! ! No synsets found
pe pe No synsets found 
                            @PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
                        
                            @Pe@ ≠ sub...
                        
                            @PE@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @pe@ prep....
                        
                            @PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
                        
                            Pe internet se vorbe...
                        
                            Pe lângă explicația ...
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
ce ce No synsets found 
                            @CE@ #pron.# #invar.# @I.@ (Interogativ, uneori cu nuanță exclamativă) @1.@ (Exprimă o întrebare) $Ce ai?$ ** (#Fam.#; ca răspuns la o chemare) Poftim? ** (Cu valoare de interjecție) Cum adică?! Se poate?! $Nu l-am găsit! - Ce?$ ** (Adjectival) Care? ce fel de...? @2.@ Pentru care motiv? din care cauză? $Ce te miri?$ * #Expr.# (În formule de răspuns) $De ce nu?$ = @a)@ cum să nu, desigur; @b)@ se poate, e posibil. $De ce, de nece,$ se spune cuiva pentru a încheia discuția când nu vrei să-i răspunzi la întrebare. * (Cu valoare de conjuncție) $Nu văd de ce te superi.$ ** (#Pop.#; cu valoare de conjuncție cauzală) Pentru că, fiindcă, deoarece. @3.@ (Interogativ-exclamativ, indică surpriza, indignarea, neîncrederea etc.) Cum adică? Nu cumva? $Ce! Vrei să spui că n-ai fost?$ @II.@ (Adverbial) Cât (de tare, de mult), cum. $Ce-aș mai râde să te văd păcălit.$ * #Expr.# $Te miri ce$ = nimica toată, puțin. $Cât pe ce$ = aproape, gata-gata. $Din ce în ce$ = cu cât trece timpul, tot mai mult. (#Pop.#) $Numai ce$ = (deodată) iată că..., pe neașteptate. ** (Dând nuanță de superlativ adjectivului sau adverbului pe care-l precedă) Cât de...! @III.@ (Cu valoare de conjuncție) Care lucru anume. $Nu mai știa ce să facă de bucurie.$ * #Expr.# $A ști$ (sau $a afla) ce și cum (e)$ = a fi bine informat despre ceva. @IV.@ (Relativ) @1.@ Care. * #Expr.# $Pe zi ce trece$ (sau $merge)$ sau $de ce trece$ (sau $merge)$ = pe măsură ce trece timpul, tot mai mult. @2.@ (În legătură cu "a fi", "a găsi", cu sens explicativ) $Ființă ticăloasă ce ești!$ * #Expr.# $N-ai$ (sau $n-aveți) pentru ce$ (sau $de ce),$ formulă de politețe prin care se răspunde cuiva care mulțumește. $A (nu) avea de ce...$ = a (nu) exista motiv întemeiat pentru... @3.@ Ceea ce. $Ați aflat ce s-a întâmplat?$ * #Expr.# $Ce-i drept$ = într-adevăr, de fapt. @##V.##@ (Nehotărât) @1.@ Un lucru oarecare, nu știu ce, nu știu cât; ceva. * (Substantivat; precedat de "un") $Un ce anume.$ * #Expr.# (#Reg.#) $Cu mare ce$ = cu mare greutate; greu, anevoie. @2.@ (Cu repetarea verbului din propoziția principală) $A stat ce-a stat.$ @3.@ Orice, oricât. $Zică cine ce va vrea.$ - #Lat.# @quid.@
                        
                            @CE@ pron., adj., ad...
                        
                            @ce@ pr. invar., adj...
                        
                            @CE^1@ $pron. intero...
                        
                            @CE^2@ $pron. rel. (...
                        
                            ce inseamna expresia...
                        
                            ce contin legumele?...
                        
                            Ce inseamna.Nu apare...
                        
                            ce inseamana nimfoma...
                        
                            ce poate fi obtinut...
eu eu No synsets found 
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
bazeza bazeza No synsets found
? ? No synsets found
! ! No synsets found
păi păi No synsets found 
                            @PĂI@ #adv.# #v.# @apoi.@
                        
                            @PĂI@ adv. dar?, oar...
                        
                            @păi@ adv., interj....
                        
                            @pă'i,@ $păi'esc,$ v...
                        
                            @p'ăi@ #adv.# - Sigu...
                        
                            @PĂ'I^2,@ $păiesc,$ ...
                        
                            @PĂI^1@ #adv.# (#Fam...
                        
                            @păi@ interj....
                        
                            @păĭ,@ V. @poĭ.@...
                        
                            @!păi@ #interj.#...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
da da No synsets found 
                            @DA^1@ #adv.# Cuvânt care se întrebuințează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmație, un consimțământ. * #Loc. adv.# $Ba da,$ exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. - Din #bg.#, #rus.#, #scr.# @da.@
                        
                            @DA^2,@ $dau,$ #vb.# I. @I.@ #Tranz.# @1.@ A întinde, a înmâna cuiva ceva; a oferi. * #Expr.# $A da o masă, o petrecere$ etc. = a oferi o masă, a organiza o petrecere etc. $A(-și) da bună ziua$ (sau $bună seara, binețe$ etc.) = a (se) saluta. ** A pune cuiva ceva la dispoziție, la îndemână, a preda cuiva ceva; a-i face rost de ceva. * #Loc. vb.# $A da cu chirie$ = a închiria. $A da cu$ (sau $în) arendă$ = a arenda. $A da (cu) împrumut$ = a împrumuta. $A da înapoi$ = a înapoia, a restitui. $A da în primire$ = @a)@ a preda; @b)@ (#fam.#) a muri. @2.@ A distribui ceea ce revine cuiva ca parte. * #Expr.# $A da ceva în$ (sau $pe din) două$ = a împărți în două părți egale; a înjumătăți. $A(-i) da$ (cuiva) $un număr (oarecare) de ani$ = a(-i) atribui cuiva o anumită vârstă; a aprecia (cu aproximație) câți ani mai are cineva de trăit. ** A atribui, a repartiza cuiva ceva ca sarcină spre executare. $A da cuiva o problemă de rezolvat.$ * #Expr.# $A da cuiva de lucru$ = @a)@ a însărcina pe cineva cu o muncă; a procura cuiva o ocupație; @b)@ a cere cuiva un mare efort. @3.@ A încredința pe cineva în seama, în paza, în grija, pe mâna cuiva. * #Expr.# $A da în judecată$ = a chema o persoană în fața unei instanțe judecătorești în calitate de pârât. @4.@ A pune pe cineva în posesiunea unui lucru, a preda ceva cuiva; a-i dărui. @5.@ A pune pe cineva la dispoziția cuiva. * #Expr.# (#Pop.#) $A da o fată după cineva$ (sau $cuiva)$ sau $a(-i) da cuiva de bărbat$ (respectiv $de soție) pe cineva$ = a căsători cu... @6.@ A renunța la ceva sau la cineva în schimbul a..., a oferi în locul..., a schimba cu... * #Expr.# (#Fam.#) $A nu da pe cineva pe$ (sau $pentru) altul,$ se spune pentru a arăta că prețuim mai mult pe unul decât pe celălalt. (#Refl.#) $A nu se da pe cineva$ = a se considera superior cuiva. (#Refl.#; rar) $A nu se da pentru mult$ = a se declara mulțumit cu... ** A oferi, a plăti. @7.@ A vinde. $Cum dai merele?$ @8.@ A jertfi, a sacrifica. * #Expr.# $A-și da viața$ = a-și jertfi viața din devotament (pentru cineva sau pentru ceva). $Îmi dau capul,$ spune cineva pentru a-și arăta deplina certitudine asupra unui lucru. @9.@ A arunca, a azvârli. $Să dai sticlele astea sparte la gunoi.$ * #Expr.# $A da$ (pe cineva sau ceva) $dracului$ (sau $la dracu, naibii, în plata Domnului$ etc.) ori $a-l da încolo$ = a nu voi să știe (de cineva sau de ceva), a renunța la... $A da pe gât$ (sau $peste cap)$ = a bea (lacom, dintr-o dată, în cantități mari). ** A trimite sau a așeza pe cineva într-un loc pentru o anumită îndeletnicire. $L-a dat la școală.$ ** A mâna, a duce un animal la păscut, la iarbă etc. @10.@ A așeza, a orienta ceva într-un anumit mod, poziție sau direcție. $Își dăduse pe ochi pălăria rotundă.$ * #Expr.# $A da la$ (sau $într-o) o parte$ = a îndepărta. $A da ușa$ (sau $poarta$ etc.) $de perete$ = a împinge în lături, a deschide larg ușa (sau poarta etc.). $A da$ (ceva) $peste cap$ = @a)@ a lucra superficial; @b)@ a nimici, a distruge, a desființa. @11.@ (În #expr.# și #loc.#) $A da pe piatră$ = a ascuți. $A da la rindea$ = a netezi cu ajutorul rindelei. $A da găuri$ = a găuri. (#Reg.#; despre țesături) $A da în undă$ = a spăla, a clăti. $A da lecții$ (sau $meditații)$ = a preda lecții în afara școlii. $A da o telegramă$ = a expedia o telegramă. $A da la ziar$ = a publica sau a face să se publice în ziar. $A da la lumină$ (sau $la iveală, în vileag$ etc.) = a descoperi, a arăta; a publica o scriere. $A da viață$ = a naște; a făuri; $#fig.#$ a anima, a însufleți. $A da însemnătate$ = a acorda atenție. $A-și da (cu) părerea$ = a-și expune punctul de vedere. $A da foc$ = a aprinde. $A da bici$ = a lovi cu biciul; $#fig.#$ a grăbi, a zori. $A da la mână$ = a pune la dispoziția cuiva, a înmâna cuiva ceva. $A da o luptă, o bătălie$ = a purta o luptă, o bătălie; (#refl.#, despre lupte) a se desfășura. $A da un spectacol$ = a reprezenta un spectacol. $A da$ (pe cineva) $dezertor$ = a face cunoscut în mod oficial că cineva este dezertor. $A da gata$ = a termina, a lichida; a impresiona puternic, a cuceri (pe cineva). @12.@ (Despre sol, plante, animale etc.) A produce, a face. ** (Despre oameni) A produce, a crea. * #Expr.# $A da un chiot, un strigăt$ etc. = a scoate, a emite un chiot, un strigăt etc. @13.@ A provoca, a prilejui, a cauza. @14.@ (Urmat de verb ca: "a cunoaște", "a înțelege" etc. la conjunctiv sau la moduri nepredicative) A îngădui, a permite, a lăsa. * #Expr.# $A-i da$ (cuiva) $mâna să...$ = a dispune de mijloace materiale pentru a..., a avea posibilitatea să...; a-i veni (cuiva) bine la socoteală, a-i conveni (cuiva). @15.@ (Despre Dumnezeu, soartă, noroc etc.) A rândui, a destina, a sorti. * #Expr.# $Ș-apoi dă, Doamne, bine!$ = apoi a fost strașnic! $Ce-o$ (sau $cum a) da târgul și norocul$ = cum se va nimeri. $(Bine că) a dat Dumnezeu!$ = în sfârșit, în cele din urmă. ** #Intranz.# (În practicile superstițioase; în #expr.#) $A da în cărți$ (sau $cu cărțile)$ = a prezice viitorul. @16.@ (Împreună cu obiectul formează locuțiuni verbale) $A da sfaturi$ = a sfătui. $A da răspuns$ = a răspunde. $A-și da sfârșitul$ (sau $sufletul, duhul$ sau $obștescul sfârșit)$ = a muri. $A da raportul$ = a raporta. * #Expr.# $A da (un) examen$ = a susține un examen în fața unui examinator; $#fig.#$ a trece cu succes printr-o încercare. $A da seamă$ (sau $socoteală)$ = a răspunde de ceva. $A-și da seama$ = a se lămuri, a pricepe. @II.@ #Intranz.# @1.@ (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "din" sau "cu") A face o mișcare (repetată) conștientă sau reflexă. $Dă din mâini.$ * #Expr.# $A da din umeri$ = a înălța din umeri în semn de nedumerire, de neștiință, de nepăsare. $A da din gură$ = a vorbi mult. ** #Intranz.# și #tranz.# A o ține întruna, a nu se mai opri (din mers, din vorbă etc.). * #Expr.# (#Intranz.#; #fam.#) $Dă-i cu...,$ se spune pentru a arăta o succesiune de acțiuni. @2.@ A spăla, a unge, a vopsi, cu... @3.@ A lovi, a izbi, a bate. * #Expr.# (Despre două sau mai multe persoane) $A-și da cu cotul$ sau (#tranz.#) $a-și da coate$ = a (se) atinge cu cotul pentru a(-și) atrage atenția, a-și face semne. $A-i da$ (cuiva) $peste nas$ = a pune pe cineva la locul lui printr-o vorbă usturătoare. $A da$ (cuiva sau la ceva) $cu piciorul$ = a respinge (pe cineva sau ceva); a scăpa un prilej favorabil. * #Tranz.# $I-a dat o palmă.$ ** A trage cu o armă de foc. $Am învățat să dau cu pușca.$ ** A se lovi, a se atinge (de ceva), a ajunge până la... $Calul fugea de da cu burta de pământ.$ @4.@ (Urmat de determinări locale sau modale) A se duce către..., a o lua, a porni spre..., a apuca. * #Expr.# $A da încolo, încoace$ (sau $pe ici, pe colo, la deal, la vale)$ = a merge de colo până colo; $#fig.#$ a se frământa, a încerca în toate chipurile. $A nu ști încotro să$ (sau, #tranz.#, $s-o) deie$ (sau $dea)$ = a nu ști ce să mai facă, cum să mai procedeze. (#Tranz.#) $A o da pe...$ = a nu o aduce altfel, a o întoarce, a o schimba. ** A se abate, a trece (pe la...). * #Expr.# $A-i da cuiva ceva în$ (sau $prin) gând$ (sau $cap, minte)$ = a-i veni sau a-i trece cuiva ceva prin gând (sau prin cap, minte). @5.@ (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "de" sau "peste") A ajunge la..., a găsi, a afla, a întâlni. * $A da de fund$ = a ajunge până în fund; $#p. ext.#$ a ajunge la capăt, la sfârșit^1. $A-i da$ (cuiva) $de urmă$ = a găsi pe cel căutat. $A da de dracu$ = a o păți. $A da de rușine$ (sau $de necaz, de primejdie$ etc.) = a întâmpina o rușine (sau un necaz etc.) ** #Tranz.# (#Reg.#) A prinde de veste, a băga de seamă, a observa. @6.@ (Despre o nenorocire, un necaz etc.) A veni peste cineva pe nepregătite; a-l surprinde. @7.@ (Despre oameni) A ajunge într-un anumit punct, a nimeri într-un anumit loc; (despre drumuri) a se împreuna cu alt drum, a ajunge la... ** (Despre terenuri, locuri) A se întinde până la... ** (Despre ferestre, uși, încăperi etc.) A avea vederea spre..., a se deschide spre... @8.@ A nimeri în..., a intra, a cădea în... * #Expr.# $A da în gropi (de prost ce e)$ = a fi foarte prost. ** (Despre păr) A intra, a ajunge în... $Îi dă părul în ochi.$ * (Despre lumină) A cădea într-o direcție oarecare. @9.@ (În #expr.#) $A da în clocot$ (sau $în undă)$ = a începe să fiarbă, să clocotească. $A da în copt$ (sau $în pârg)$ = a începe să se coacă, să se pârguiască. (Despre frunze, muguri etc.) A ieși, a se ivi, a apărea. * #Expr.# $A-i da$ (cuiva) $lacrimile$ = a i se umezi ochii, a începe să plângă. $A(-i) da$ (cuiva) $sângele$ = a începe să sângereze. $A da inima$ (sau $duhul din cineva),$ se spune despre acela care este gata să se sufoce din cauza unui efort prea mare. ** (Despre lichide; determinat prin "afară" sau "pe din afară") A ieși afară din vas din cauza cantității prea mari. * #Expr.# (Despre lichide în fierbere) $A da în foc$ = a se umfla, a curge afară din vas. @10.@ (Despre anotimpuri, fenomene atmosferice etc.) A veni, a se lăsa, a se face. @11.@ A începe să..., a se apuca de...; a fi pe punctul de a..., a se pregăti să... $Dă să plece.$ @III. 1.@ #Refl.# și #intranz.# (Urmat de determinări locale) A se duce, a merge, a veni. * #Expr.# $A (se) da îndărăt$ (sau $înapoi)$ = a se retrage; $#fig.#$ a se codi, a se sustrage de la ceva, a ezita. (#Refl.# și #tranz.#) $A (se) da jos$ = a (se) coborî. ** #Refl.# A se așeza undeva. @2.@ #Refl.# și #intranz.# (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "la") A se năpusti, a se arunca asupra cuiva. @3.@ #Intranz.# A se deda la..., a fi înclinat spre... @4.@ #Refl.# (Urmat de determinări ca: "pe gheață", "de-a rostogolul", "în leagăn" etc.) A se deplasa într-o anumită direcție, a aluneca, a se rostogoli, a se legăna. * #Expr.# $A se da în vânt după...$ = a-și da toată osteneala să obțină ceva; $#fig.#$ a ține foarte mult la cineva sau la ceva. @5.@ #Refl.# A se lua cu binele pe lângă cineva, a încerca să intre sub pielea cuiva. @6.@ #Refl.# A trece de partea sau în partea..., a se alătura cuiva, a adera la ceva. ** A se acomoda cu cineva, a se lua după cineva sau după ceva. @7.@ #Refl.# A se lăsa în voia cuiva; a se lăsa stăpânit, copleșit de... @8.@ #Refl.# A nu opune rezistență; a ceda. * #Expr.# $A se da bătut$ = a se lăsa convins; a ceda. ** (#Înv.# și #fam.#; despre armate, cetăți, comandanți) A se preda, a se supune. @9.@ #Refl.# (#Reg.#; urmat de determinări introduse prin #prep.# "la" sau, rar, "spre") A se apuca de..., a se pune... $S-a dat la muncă.$ * #Expr.# $A se da în vorbă cu cineva$ = a intra în vorbă cu cineva. @10.@ #Refl.# (În #expr.#) $A se da drept cineva$ = a voi să treacă drept altcineva. [Forme gramaticale: #prez. ind.# $dau, dai, dă, dăm, dați, dau;$ #imperf.# $dădeam$ și $dam;$ #perf. s.# $dădui$ (#reg.# $dedei$ și $detei);$ #m. m. ca perf.# $dădusem$ și $dasem$ (#reg.# $dedesem$ și $detesem);$ #prez.# conjunctiv #pers.# 3 $să dea$ (#reg.# $să deie).$] - #Lat.# @dare.@
                        
                            @DA^3@ #conj.# #v.# @dar^1.@
                        
                            @A da@ ≠ a lua, a pr...
                        
                            @Da@ ≠ nu...
                        
                            @DA@ adv. desigur, f...
                        
                            @DA@ vb. @1.@ v. $în...
                        
                            @DA@ vb. v. $arunca,...
                        
                            @da@ (în opoziție cu...
                        
                            @da@ vb., ind. prez....
pariu pariu No synsets found 
                            @PAR'IU,@ $pariuri,$ #s. n.# @1.@ Convenție prin care fiecare dintre persoanele care susțin lucruri contrare într-o dispută se obligă să ofere o compensație materială celui care se va dovedi că are dreptate; rămășag, prinsoare. @2.@ Joc de noroc, în special la cursele de cai, constând dintr-o miză care dă dreptul participantului câștigător la o cotă din totalul sumelor mizate de cei care au pierdut. - Din #fr.# @pari.@
                        
                            @PAR'IU@ s. prinsoar...
                        
                            @par'iu@ s. n., art....
                        
                            @PAR'IU ~ri@ $n.$ În...
                        
                            @PAR'IU@ $#s.n.#$ Ră...
                        
                            @PAR'IU@ $#s. n.#$ 1...
                        
                            @par'iu@ s. n., art....
                        
                            @*paríŭ@ n., pl. $ur...
                        
                            @par'iu@ #s. n.#, #a...
                        
                            @PAR'IU,@ $pariuri,$...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
nu nu No synsets found 
                            @NU@ #adv.# @I.@ (Servește la formarea formei negative a verbului, de obicei precedându-l nemijlocit). @1.@ (Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ) $Nu l-am cunoscut niciodată.$ * (În propoziții interogative) $Nu ai primit scrisorile mele?$ @2.@ (Neagă predicatul, fără a modifica logic caracterul propoziției) $Nu încape nici o îndoială.$ @3.@ (Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) $Nu făcea parte și el dintre noi?$ @II.@ (Neagă altă parte de propoziție decât predicatul) $A plecat repede, nu așa cum a venit.$ @III.@ (Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă, altul decât predicatul, atenuându-i înțelesul ori dându-i un înțeles contrar) $O casă mare, nu lipsită de eleganță.$ * #Expr.# $Nu altceva$ sau $nu glumă,$ (#reg.#) $nu șagă,$ formulă care confirmă sau întărește cele enunțate anterior. $Nu mai departe$ = chiar în cazul... $Nu o (singură) dată$ = de multe ori, adesea. @IV.@ (Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus, îndeplinind funcția de predicat) $Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale.$ * #Expr.# $nu și nu,$ formulă care exprimă împotrivirea, refuzul categoric. $De$ (sau $dacă) nu...$ = în caz contrar..., altfel... @##V.##@ (Cu valoare de propoziție independentă cu caracter negativ) $Ai prieteni? - Nu!$ - #Lat.# @non.@
                        
                            @Nu@ ≠ da...
                        
                            @NU@ adv. (pop.) ba....
                        
                            @nu@ adv. (și: $n-$ ...
                        
                            @NU@ $adv.$ 1) $(atr...
                        
                            Nu am gasit explicat...
                        
                            nu exista in diction...
                        
                            nu stiu...
                        
                            nu stiu ce inseamna...
                        
                            [nu este in DN'86 - ...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
întreba întreba No synsets found 
                            @ÎNTREB'A,@ $într'eb,$ #vb.# I. @1.@ #Tranz.# și #refl.# (recipr.) A(-și) pune întrebări, în scopul de a afla un răspuns. * #Expr.# (#Tranz.#) $Întreabă-mă să te întreb,$ se spune cuiva care cere o informație despre un lucru asupra căruia nici cel întrebat nu știe mai mult. @2.@ #Tranz.# și #intranz.# (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "de" sau "despre") A cere (cuiva) vești sau lămuriri despre..., a se interesa, a se informa de..., a cerceta. * #Expr.# (#Tranz.#) $A întreba$ (pe cineva) $de sănătate$ = a se interesa de starea în care se află cineva; a intra în vorbă cu cineva. @3.@ #Tranz.# A pune cuiva întrebări pentru a-i evalua, din răspunsuri, nivelul cunoștințelor; a chestiona, a examina. - #Lat.# @*interroguare@ (= $interrogare).$
                        
                            @A întreba@ ≠ a răsp...
                        
                            @ÎNTREB'A@ vb. @1.@ ...
                        
                            @ÎNTREB'A@ vb. v. $c...
                        
                            @întreb'a@ vb., ind....
                        
                            @A ÎNTREB'A într'eb ...
                        
                            @întreb'a (într'eb, ...
                        
                            @a (se) întreb'a@ vb...
                        
                            @întreb'a@ @(a ~)@ #...
                        
                            @întrebà@ v. a cerce...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
ce ce No synsets found 
                            @CE@ #pron.# #invar.# @I.@ (Interogativ, uneori cu nuanță exclamativă) @1.@ (Exprimă o întrebare) $Ce ai?$ ** (#Fam.#; ca răspuns la o chemare) Poftim? ** (Cu valoare de interjecție) Cum adică?! Se poate?! $Nu l-am găsit! - Ce?$ ** (Adjectival) Care? ce fel de...? @2.@ Pentru care motiv? din care cauză? $Ce te miri?$ * #Expr.# (În formule de răspuns) $De ce nu?$ = @a)@ cum să nu, desigur; @b)@ se poate, e posibil. $De ce, de nece,$ se spune cuiva pentru a încheia discuția când nu vrei să-i răspunzi la întrebare. * (Cu valoare de conjuncție) $Nu văd de ce te superi.$ ** (#Pop.#; cu valoare de conjuncție cauzală) Pentru că, fiindcă, deoarece. @3.@ (Interogativ-exclamativ, indică surpriza, indignarea, neîncrederea etc.) Cum adică? Nu cumva? $Ce! Vrei să spui că n-ai fost?$ @II.@ (Adverbial) Cât (de tare, de mult), cum. $Ce-aș mai râde să te văd păcălit.$ * #Expr.# $Te miri ce$ = nimica toată, puțin. $Cât pe ce$ = aproape, gata-gata. $Din ce în ce$ = cu cât trece timpul, tot mai mult. (#Pop.#) $Numai ce$ = (deodată) iată că..., pe neașteptate. ** (Dând nuanță de superlativ adjectivului sau adverbului pe care-l precedă) Cât de...! @III.@ (Cu valoare de conjuncție) Care lucru anume. $Nu mai știa ce să facă de bucurie.$ * #Expr.# $A ști$ (sau $a afla) ce și cum (e)$ = a fi bine informat despre ceva. @IV.@ (Relativ) @1.@ Care. * #Expr.# $Pe zi ce trece$ (sau $merge)$ sau $de ce trece$ (sau $merge)$ = pe măsură ce trece timpul, tot mai mult. @2.@ (În legătură cu "a fi", "a găsi", cu sens explicativ) $Ființă ticăloasă ce ești!$ * #Expr.# $N-ai$ (sau $n-aveți) pentru ce$ (sau $de ce),$ formulă de politețe prin care se răspunde cuiva care mulțumește. $A (nu) avea de ce...$ = a (nu) exista motiv întemeiat pentru... @3.@ Ceea ce. $Ați aflat ce s-a întâmplat?$ * #Expr.# $Ce-i drept$ = într-adevăr, de fapt. @##V.##@ (Nehotărât) @1.@ Un lucru oarecare, nu știu ce, nu știu cât; ceva. * (Substantivat; precedat de "un") $Un ce anume.$ * #Expr.# (#Reg.#) $Cu mare ce$ = cu mare greutate; greu, anevoie. @2.@ (Cu repetarea verbului din propoziția principală) $A stat ce-a stat.$ @3.@ Orice, oricât. $Zică cine ce va vrea.$ - #Lat.# @quid.@
                        
                            @CE@ pron., adj., ad...
                        
                            @ce@ pr. invar., adj...
                        
                            @CE^1@ $pron. intero...
                        
                            @CE^2@ $pron. rel. (...
                        
                            ce inseamna expresia...
                        
                            ce contin legumele?...
                        
                            Ce inseamna.Nu apare...
                        
                            ce inseamana nimfoma...
                        
                            ce poate fi obtinut...
înj înj No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
pur pur No synsets found 
                            @PUR^1,@ $puri,$ #s. m.# Plantă erbacee cu frunze lungi și înguste, cu flori purpurii, dispuse în umbrele $(Allium rotundum).$ - #Cf.# #lat.# %porrum.%
                        
                            @PUR^2, -Ă,@ $puri, pure,$ #adj.# @1.@ Care nu conține elemente străine; curat, neamestecat. @2.@ Nealterat, neviciat, nestricat. ** Fără pete; imaculat; limpede. ** #Fig.# Nepătat din punct de vedere moral; curat, neprihănit. @3.@ Veritabil, autentic, adevărat. $E adevărul pur.$ * #Loc. adv.# $Pur și simplu$ = nimic altceva decât...; numai și numai; nici mai mult, nici mai puțin decât... @4.@ (Despre voce, sunete etc.) Limpede, clar, cristalin. - Din #lat.# @purus,@ #fr.# @pur.@
                        
                            @Pur@ ≠ amestec, ame...
                        
                            @PUR@ adj. @1.@ v. $...
                        
                            @PUR@ adj. v. $candi...
                        
                            @PUR@ s. $(BOT.)$ @1...
                        
                            @PUR@ s. v. $ai sălb...
                        
                            @pur@ adj. m., pl. $...
                        
                            @pur@ s. m., pl. $pu...
                        
                            @PUR^1 ~i@ $m.$ Plan...
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
simplu simplu No synsets found 
                            @S'IMPLU, -Ă,@ $simpli, -e,$ #adj.# @1.@ Care este format dintr-un singur element sau din câteva elemente omogene; care nu se poate împărți în elemente de natură diferită; care nu este amestecat. * $Floare simplă$ = floare a cărei corolă este compusă dintr-un singur rând de petale și un rând de stamine. $Frunză simplă$ = frunză alcătuită dintr-un singur limb. (#Gram.#) $Timp simplu$ = timp verbal care se conjugă fără ajutorul verbelor auxiliare. (#Gram.#) $Perfect simplu$ = timp verbal simplu al modului indicativ, care exprimă o acțiune trecută, terminată de curând. @2.@ Care este lipsit de artificialitate, care nu este prefăcut; $#p. ext.#$ care nu este complicat sau încărcat, care nu prezintă dificultăți, care este ușor de făcut, de înțeles, de rezolvat. @3.@ Care este într-un singur plan; care se întâmplă o singură dată. $Contabilitate în partidă simplă.$ ** (Sport; despre o partidă) Care are loc între doi adversari; în care confruntarea are loc între adversari individuali. @4.@ Lipsit de podoabe, modest. ** Care este inferior ca preț sau calitate; $#p. ext.#$ fără valoare. @5.@ (Despre oameni și manifestările lor) Lipsit de rafinament, de afectare sau de prefăcătorie; sincer, cinstit. ** Lipsit de cultură; $#p. ext.#$ (#peior.#) necioplit, bădăran. @6.@ (Precedând numele, înlocuiește un adverb) Numai, doar; nimic mai mult; sadea, curat. * #Expr.# (#Fam.#) $Simplu ca bună ziua$ = foarte simplu. $Simplu muritor$ = om obișnuit. - Din #fr.# @simple.@
                        
                            @Simplu@ ≠ bombastic...
                        
                            @S'IMPLU@ adj., s. @...
                        
                            @s'implu@ adj. m., p...
                        
                            @S'IMPLU ~ă (~i, ~e)...
                        
                            simplu...
                        
                            @S'IMPLU@ $#adj.#$ @...
                        
                            @S'IMPLU@ $#adj.#$ 1...
                        
                            @s'implu@ adj. m., p...
                        
                            @s'implu@ #adj.# #m....
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
face face No synsets found 
                            @F'ACE,@ $fac,$ #vb.# III. @A.@ #Tranz.# @I. 1.@ A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. $Face un gard.$ ** A procura un obiect, dispunând confecționarea lui de către altcineva. $Își face pantofi.$ @2.@ A construi, a clădi; a ridica, a așeza. $Face o casă. Face fânul stoguri.$ @3.@ A găti, a prepara, a pregăti un aliment, o mâncare. @4.@ A compune, a scrie, a crea o operă literară; a executa, a realiza o operă artistică. @5.@ A stabili o lege, o convenție, o înțelegere. @6.@ A câștiga, a agonisi, a strânge bani, avere. @7.@ A pregăti ceva într-un anumit scop. $Își face bagajele.$ * #Expr.# $A face focul$ = a ațâța, a aprinde focul. ** A aranja (părul, sprâncenele, buzele, unghiile etc.). @II. 1.@ (Despre femei) A naște. * #Expr.# (#Pop.# și #fam.#) $De când l-a făcut mă-sa$ sau $de când mă-sa l-a făcut$ = de când s-a născut, dintotdeauna. ** (Despre soți) A procrea. ** (Despre mamifere) A făta. ** (Despre păsări) A oua. @2.@ (Despre pomi) A produce, a da roade; (despre plante) a scoate, a da muguri, frunze, flori etc. @3.@ (Despre ființe și plante) A căpăta, a dobândi; a-i apărea. $A făcut o bătătură.$ ** A se îmbolnăvi de... $A făcut scarlatină.$ @4.@ (În #expr.#) $A face ochi$ = @a)@ (despre puii unor animale) a putea deschide ochii (la câteva zile după naștere); @b)@ (#fam.#, despre oameni) a se trezi, a se scula din somn. $A face burtă$ (sau) $pântece$ = a se îngrășa. $A face genunchi$ = (despre pantaloni) a se deforma (de multă purtare) în dreptul genunchilor. @III. 1.@ A întocmi, a potrivi lucrurile astfel ca să...; a da cuiva posibilitatea de a... $Ce-a făcut, ce-a dres, că a reușit...$ @2.@ A determina, a convinge. $Nu l-au putut face să se însoare.$ @3.@ A obliga, a sili, a constrânge, a pune pe cineva să... $Nu mă face să plec.$ @4.@ A predispune la ceva; a îndemna. $Timpul urât îl face trist.$ @IV. 1.@ A determina sau a ajuta pe cineva sau ceva să-și schimbe starea inițială, să ajungă într-o anumită situație. $L-a făcut om.$ * #Expr.# $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) bine$ (sau $sănătos)$ = a (se) însănătoși, a (se) vindeca. @2.@ A preface, a schimba, a transforma în... $Faceți din piatră aur.$ * #Expr.# $A face din țânțar armăsar$ = a exagera mult. $A face$ (cuiva) $coastele pântece$ (sau $spinarea cobză)$ = a bate (pe cineva) tare. $A face noaptea$ (sau $din noapte) zi$ = a nu dormi, a rămâne treaz toată noaptea. $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) praf$ = a (se) distruge, a (se) nimici. @3.@ A zice, a spune (despre cineva sau cuiva) că este..., a califica; a învinui, a acuza pe cineva de... $L-a făcut măgar.$ * #Expr.# $A face$ (pe cineva) $cum îi vine la gură$ = a ocărî sau a certa (pe cineva) rău, fără a-și alege cuvintele, a batjocori (pe cineva). $A face$ (pe cineva) $cu ou și cu oțet$ #v.# $oțet.$ @##V.## 1.@ A săvârși, a făptui, a comite. $A făcut o eroare.$ * #Expr.# $Face ce face și...$ = încearcă prin toate mijloacele și izbutește să...; nu știu cum procedează că...; vorba e că... $A nu avea ce face$ (sau $ce să facă)$ = @a)@ a nu avea o ocupație; @b)@ a nu-i rămâne cuiva nimic de schimbat într-o situație, a nu avea posibilitatea să se împotrivească, să obiecteze, să ajute cu ceva; a nu avea încotro; @c)@ se spune despre cineva (sau cuiva) care comite sau este pe punctul să comită o imprudență, o prostie, o gafă. $A nu avea ce face cu...$ = a nu avea (nici o) nevoie de..., a nu-i trebui; a nu-i folosi, a nu-i servi la nimic. $Ce (mai) faci?$ = cum îți merge? cum o (mai) duci? $A face totul$ sau $a face tot posibilul$ (sau $în toate chipurile, posibilul și imposibilul) să$ (sau $ca să)$ = a depune toate eforturile (pentru a realiza ceva). (Exprimând surpriza neplăcută și purtând accentul în frază) $Ce face?!$ = cum?! cum se poate (una ca asta)? $Ce (tot) faci$ (sau $ce ai făcut de)...?$ = ce ți s-a întâmplat că...? care e cauza că...? $Ce-i de făcut$ (cu cineva sau cu ceva)? = cum să se procedeze (cu cineva sau cu ceva)? $N-am făcut nimic$ = @a)@ nu am realizat nimic, nu m-am ales cu nimic; @b)@ nu sunt vinovat, nu am comis ceea ce mi se impută. $Văzând și făcând$ = procedând conform situației, împrejurărilor, fără un plan dinainte stabilit. $A avea a$ (sau $de-a) face cu cineva$ (sau $cu ceva)$ = @a)@ a avea ceva comun cu cineva (sau cu ceva), a exista anumite relații între...; @b)@ a o păți, a suporta consecințele faptelor sale. $Ce are a face?$ = ce legătură este (între un lucru și altul)? ce interesează? și ce-i cu asta? $N-are a face!$ = nu interesează! n-are importanță! (#Refl.#) $S-a făcut!$ = ne-am înțeles! s-a aranjat! Fii fără grijă! @2.@ A provoca, a da naștere la..., a cauza, a pricinui. $A făcut o încurcătură$ * #Expr.# $Nu face nimic!$ = (formulă de politețe cu care se răspunde celui ce-și cere scuze pentru un neajuns sau o supărare pricinuită fără voie) nu are nici o importanță! $A i-o face (bună$ sau $lată$ sau $cu vârf)$ sau $a-i face$ (cuiva) $una (și bună)$ = a-i pricinui cuiva un rău, un neajuns. $A(-și) face inimă rea$ (sau $sânge rău)$ = a (se) supăra, a (se) consuma. $A-și face gânduri$ (sau $griji)$ = a se îngrijora. ** A arăta, a manifesta, a acorda. $I-a făcut toate onorurile.$ @3.@ A aduce la îndeplinire; a realiza, a îndeplini, a împlini. $Și-a făcut datoria.$ * #Expr.# $A face (un) târg$ (sau $târgul)$ = a cădea de acord, a încheia o tranzacție (comercială). ** A juca (un meci). @4.@ A exercita, a practica o meserie. $Face avocatură.$ ** A studia, a urma un curs sau o formă de învățământ. $Face medicina.$ @5.@ (Cu complementul "semn") A atrage cuiva atenția printr-un gest; a da cuiva să înțeleagă ceva printr-un semn. (Cu elipsa complementului) $Face din cap că a înțeles.$ * #Expr.# $A face$ (cuiva) $cu degetul$ = a amenința (pe cineva) cu degetul arătător. $A face$ (cuiva) $cu ochiul$ = @a)@ a face (cuiva) un semn simbolic (închizând și deschizând un ochi); @b)@ a atrage, a îmbia. @6.@ A parcurge, a străbate un drum sau o distanță. $A făcut 2 kilometri.$ @7.@ A petrece, a parcurge un interval de timp. $Cu el și-a făcut veacul.$ @B.@ #Intranz.# @I. 1.@ A proceda; a acționa; a se comporta. $Fă cum știi.$ ** #Refl.# (În construcții interogative) A se descurca într-un anumit fel. $Ce se face acum?$ @2.@ A-i merge cuiva bine (sau rău), a o duce bine (sau rău). @3.@ (În superstiții, determinat prin "a bine", "a rău", "a ploaie" etc.) A prevesti, a cobi. $Porcul face a ploaie.$ @4.@ (#Pop.#; în superstiții) A vrăji, a fermeca; a descânta. $I-a făcut de boală.$ @II. 1.@ A valora, a prețui; a costa. $Cât fac pantofii?$ @2.@ (La #pers.# 3; cu valoare impersonală) A fi vrednic (de a...), a merita (să...). $Scump, dar face!$ @3.@ (#Fam.#; în #expr.#) $Nu face pentru...$ = @a)@ nu e potrivit, nu corespunde pentru...; @b)@ nu e de prestigiul cuiva, nu cadrează cu... @III. 1.@ A se îndrepta, a merge, a porni (către sau spre...); a o coti (spre...). $Am făcut la dreapta.$ ** #Refl.# (#Fam.#) A se abate, a se duce (sau a veni), a se apropia. $Fă-te încoace!$ @2.@ A zice, a spune. $Am să te cert, făcea el.$ @C.@ #Refl.# @I. 1.@ (despre zi, noapte, întuneric etc.) A se produce, a se ivi, a se lăsa. * #Expr.# $A i se face$ (cuiva) $negru$ (sau $roșu$ etc.) $înaintea ochilor$ = a nu mai vedea, a i se face rău (din cauza supărării, a mâniei); a se supăra, a se mânia foarte tare. ** #Impers.# (#Pop.#) A i se părea cuiva că vede sau că aude ceva sau pe cineva (în vis sau în imaginație). $Se făcea că vede un palat.$ @2.@ (despre drumuri, văi etc.) A se desfășura, a se deschide (înaintea ochilor). $Se făcea o vale lungă.$ @3.@ (despre senzații sau sentimente; construit cu dativul pronumelui) A se naște, a se produce (în cineva) deodată, a fi cuprins de... $I s-a făcut frică.$ ** A fi cuprins de o dorință nestăpânită pentru ceva, a simți dorul de... $I s-a făcut de ducă.$ @4.@ (#Pop.#) A se întâmpla. $Ce s-a făcut cu el?$ * #Expr.# $Ce s-a făcut$ (cineva)? = ce a devenit? cum s-a descurcat? $Cum se face că...$ (sau $de...$)$?$ = cum e posibil ca...? @II. 1.@ A ajunge, a deveni. $Copilul s-a făcut mare.$ * #Loc. vb.# $A se face galben$ = a se îngălbeni. $A se face vânăt$ = a se învineți. $A se face roșu$ = a se înroși, a se îmbujora. * #Expr.# $A se face stăpân pe ceva$ = a lua un lucru în stăpânire cu forța sau fără a-i aparține. $A se face în două$ = (despre drumuri, rețele etc.) a se bifurca, a se despărți, a se ramifica. ** A ajunge la numărul de..., la un total de... $Ceata se face de două sute de oșteni.$ ** A îmbrățișa cariera de..., a deveni. $Se face muncitor metalurgist.$ ** #Intranz.# A îndeplini o treabă sau o funcție ocazională. ** (Determinat prin "la loc", "din nou", "iarăși" etc.) A redeveni. $S-a făcut din nou om.$ @2.@ A se preface, a simula. $Se face că pleacă.$ ** #Intranz.# A-și lua înfățișarea de..., a se arăta, a-și da aere de... $Face pe nevinovata.$ - #Lat.# @facere.@
                        
                            @A (se) face@ ≠ a (s...
                        
                            @A face@ ≠ a strica...
                        
                            @F'ACE@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @f'ace@ vb., ind. pr...
                        
                            @A F'ACE fac 1.@ $tr...
                        
                            @A SE F'ACE mă fac@ ...
                        
                            @f'ace (f'ac, făc'ut...
                        
                            @face,@ $fac #vb.#$ ...
                        
                            @a f'ace@ vb., ind. ...
el el No synsets found 
                            @EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
                        
                            @EL@ pron. dânsul, d...
                        
                            @el@ pr. [pron. $iel...
                        
                            @EL ea (ei, ele)@ $p...
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            @el@ [#pron.# $iel$]...
                        
                            @el (-ei),@ #pron.# ...
                        
                            el adereaza la idealuri
                        
                            el absolveste liceul la anul viitor
! ! No synsets found
așa așa No synsets found 
                            @AȘ'A@ #adv.#, #adj.# #invar.# @I.@ #Adv.# (Modal) @1.@ În felul acesta; astfel. * #Loc. adj.# $Așa-zis$ sau $așa-numit$ = pe nedrept sau convențional numit astfel; pretins, fals, aparent, impropriu. * #Expr.# $Așa o fi$ = e posibil; poate. $Și așa$ = în orice caz; oricum, tot. $Și așa, și așa$ = și într-un fel, și într-altul. $Ori așa, ori așa$ = ori într-un fel, ori într-altul. $Așa..., așa$ = după cum..., astfel. $Așa și așa$ = nu prea bine; potrivit. $Azi așa, mâine așa$ = continuând mereu în acest fel. $Nici așa, nici așa$ = nici într-un fel, nici într-altul. ** (Concluziv) În concluzie. * #Loc. conj.# $Așa că$ = deci. * #Expr.# $Așa-zicând$ = pentru a spune astfel. @2.@ În același fel, în același mod. $Așa să faci și tu.$ * #Expr.# $Și așa mai departe$ = etcetera. @3.@ Chiar precum se spune; întocmai, exact. $Ai să faci așa?$ * #Expr.# $Așa e?$ sau $nu-i așa?$ = am dreptate? (sau nu am?) $Așa?$ sau $cum așa?$ = adevărat să fie? $Așa?$ sau $așa stă treaba?!$ = va să zică astfel stau lucrurile?! $Așa, da!$ = sunt de acord cu ceea ce spui (sau faci) acum. (#Pop.# și #fam.#) $Mai așa$ = @a)@ desigur, firește; @b)@ nu prea tare. $Cam așa$ = după cum zici, ai (măcar în parte) dreptate. @4.@ Atât de... $Te uiți așa de trist!$ @5.@ (Cu sensul reieșind din context) @a)@ La întâmplare, la nimereală, într-o doară. $Vorbește și el așa.$ @b)@ După bunul plac, oricum. $Am vrut să fac așa.$ @c)@ Dintr-o dată, ca din senin; pe nesimțite, fără a-și da seama. $I-a venit așa un gând$ @II.@ #Adj.# #invar.# (Precedă substantivul) Asemenea, atare...; care este atât de mare, de mult, de frumos etc. $Așa nuntă mai rar.$ * #Expr.# $Mai așa$ = nu prea bun (sau frumos, mult etc.). - #Lat.# @eccum-sic.@
                        
                            @AȘ'A@ adv. v. $acum...
                        
                            @AȘ'A@ adv., adj. @1...
                        
                            @aș'a@ adv., adj. in...
                        
                            @AȘ'A^1@ $adv.$ 1) Î...
                        
                            @AȘ'A^2@ $adj. invar...
                        
                            @așa@ #adv.# - @1.@ ...
                        
                            @AȘ'A@ #adj.# #invar...
                        
                            @așá@ și (maĭ vechĭ)...
                        
                            @aș'a@ adv., adj. in...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
: : No synsets found
UNU UNU No synsets found 
                            @'UNU, 'UNA@ #num. card.# (Când precedă un substantiv are forma $un, o;$ când ține locul unui substantiv are forma $unul, una)$ @1.@ (Adesea substantivat) Primul număr din seria numerelor naturale, care reprezintă unitatea și se indică prin cifrele 1 și I. * (În corelație cu "doi", dă ideea de aproximație) $Vei petrece o zi sau două.$ * #Loc. adj.# $Tot unul și unul$ = numai oameni sau lucruri de valoare, deosebite. * #Loc. adv.# (#Fam.#) $De unul singur$ = izolat; individual; fără însoțitor. $Până la unul$ = toți, în unanimitate. (Sudat; cu formă feminină și valoare neutră) $întruna$ sau $tot întruna$ = mereu. * #Expr.# (#Pop.#) $A merge una$ = a merge alături, nedespărțiți. $A fi$ (sau $a face$ pe cineva) $una cu cineva$ ori $cu ceva$ = a fi (sau a face să fie) la fel cu altul; a egaliza, a uniformiza. $A o ține una (și bună)$ = a nu ceda, a fi perseverent, a se încăpățâna în susținerea unei păreri. * (Adjectival) $Are un an.$ (Eliptic, indicând ora, ziua etc.) $Acum e unu.$ * (Substantivat, #m.#) $Scrie un unu.$ ** (Cu valoare de #num. ord.#) Prim, întâi. $Tomul unu.$ ** (Precedat de "câte", formează #num.# distributiv corespunzător) $Venea numai câte unul să mă vadă.$ ** #Loc. adv.# $Câte unul-unul$ sau $unul câte unul$ = succesiv, pe rând. * (În corelație cu "doi", dă ideea de aproximație) $Mai trăsese câte-o dușcă-două de rachiu.$ @2.@ (Adjectival) Singur, unic. * (Folosit pentru întărirea pronumelui personal) $Eu unul mă duc să deschid ușa.$ @3.@ (Adjectival) Același, identic. $Suntem la un gând amândoi.$ @4.@ (Precedat de o negație sau în propoziții negative) Nimeni. [#Gen.#-#dat.# $unuia, uneia$ sau (când are forma $un, o) unui, unei$] - #Lat.# @unus, -a.@
                        
                            @'unu@ num. m., g.-d...
                        
                            @'UNU^1@ $m.$ 1) Num...
                        
                            @'UNU^2 'una@ $num. ...
                        
                            unu din cei mai marz...
                        
                            @'unu@ num. card. m....
                        
                            @'unu^1@ #num.# #m.#...
                        
                            @*unu^2@ (cifră, not...
                        
                            @'UNU, 'UNA@ #num. c...
                        
                            @'UNU, 'UNA@ #num. c...
- - No synsets found 
                            - Pronunțat: @$-bi-a...
                        
                            - Variantă: capod (A...
                        
                            - Variantă: canavață...
                        
                            - Variantă: (regiona...
                        
                            - Variante: @ceála@ ...
                        
                            -■ @Scris@ și: @$kir...
                        
                            - Variantă: eiumbtT ...
                        
                            - Variante: șocolată...
                        
                            -2. #Fig.# (Despre s...
                        
                            - Pronunțat monosila...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
descarc descarc No synsets found 
                            @descárc,@ a -@călțá...
nerv nerv No synsets found 
                            @NERV,@ $nervi,$ #s. m.# @1.@ Organ de transmisiune a impulsului nervos, care unește sistemul nervos central cu periferia organismului (piele, organe de simț, mușchi, glande etc.) și care este format din mănunchiuri de fibre reprezentând prelungirile neuronului înconjurate de o teacă constituită din mielină. * $Boală de nervi$ = boală nervoasă. $Bolnav de nervi$ = persoană care suferă de o boală nervoasă. * #Expr.# $A avea$ (sau $a fi în) nervi$ = a fi irascibil, iritabil, predispus la ceartă, nervos. $A-l apuca nervii$ = a avea o criză nervoasă, un acces de nervi. $A avea nervii slabi$ = a fi ușor iritabil sau impresionabil. ** (La #pl.#; rar) (Stare de) surescitare, enervare, nervozitate. @2.@ (#Bot.#; rar) Nervură (@1@). @3.@ #Fig.# (La #sg.#) Putere, vigoare; energie; ritm susținut. - Din #lat.# @nervus,@ #it.# @nervo.@
                        
                            @NERV@ s. v. $ligame...
                        
                            @nerv@ s. m., pl. $n...
                        
                            @NERV ~i@ $m.$ 1) Fo...
                        
                            @NERV@ $#s.m.#$ @1.@...
                        
                            @NERV@ $#s. m.#$ 1. ...
                        
                            @nerv (nervi),@ #s. ...
                        
                            @NERV@ (< #lat.#, #i...
                        
                            @nerv@ s. m., pl. $n...
                        
                            @* nerv@ m. (lat. $n...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
DOI DOI No synsets found 
                            @DOI, D'OUĂ@ #num. card.# Număr având în numărătoare locul între unu și trei și indicat matematic prin cifrele 2 și II. * (Adjectival) $Vine cu doi prieteni.$ * #Loc. adv.# $În$ (sau $din) două vorbe$ (sau $cuvinte)$ = pe scurt, fără multă vorbă. $La doi pași$ = aproape. * #Expr.# (#Fam.#) $(A spune) două vorbe și-un cuvânt$ = (a spune) pe scurt, în puține cuvinte. (#Fam.#) $În doi timpi și trei mișcări$ = foarte repede, imediat. * (Cu valoare de #num. ord.#) $Tomul doi.$ * (Intră în componența #num.# adverbial) $A venit de două ori.$ * (Intră în componența #num.# distributiv) $Plecau câte doi.$ * (Substantivat) $Trei de doi.$ * #Loc. adv.# $În$ (sau $pe din) două$ = în două bucăți, în două părți (egale). $În$ (sau $pe din) două cu...$ = amestecat (în părți egale) cu altceva. $Una-două$ = întruna, mereu, continuu. $Cu una, cu două$ = (în construcții negative) cu ușurință, repede. $Nici una, nici două$ = pe neașteptate; imediat. $Din două una$ sau $una din două$ = ori una, ori alta; ori..., ori... * #Expr.# $Una și cu una fac două$ = fără vorbă multă; scurt, limpede. $A nu vorbi$ sau $a nu zice (nici) două$ = a nu scoate o vorbă; a tăcea. ** (Adjectival) $Vreo doi$ = câțiva. ** (Substantivat) Cifră care indică numărul definit mai sus. $A scris un doi pe tablă.$ - #Lat.# @*dui, duae.@
                        
                            @doi@ num. m., f. $d...
                        
                            @DOI^1@ $m.$ 1) Numă...
                        
                            @DOI^2 d'ouă@ $num. ...
                        
                            @d'oi (-'ouă),@ #num...
                        
                            Doi uameni fin in procesul de inmultire
                        
                            @doi@ num. card. m.,...
                        
                            @doĭ@ (m.) @dóŭă@ (f...
                        
                            @doi@ #num.# #m.#, #...
                        
                            @doi@ num. numărul î...
- - No synsets found 
                            - Pronunțat: @$-bi-a...
                        
                            - Variantă: capod (A...
                        
                            - Variantă: canavață...
                        
                            - Variantă: (regiona...
                        
                            - Variante: @ceála@ ...
                        
                            -■ @Scris@ și: @$kir...
                        
                            - Variantă: eiumbtT ...
                        
                            - Variante: șocolată...
                        
                            -2. #Fig.# (Despre s...
                        
                            - Pronunțat monosila...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
răzbuna răzbuna No synsets found 
                            @RĂZBUN'A,@ $răzb'un,$ #vb.# I. @I. 1.@ #Refl.# și #intranz.# A-și face singur dreptate, pedepsind pe cel de la care a suferit un rău, o nedreptate. ** A-și vărsa focul, mânia, necazul pe cineva. @2.@ #Tranz.# A da satisfacție cuiva care nu este în măsură să-și facă singur dreptate, pedepsind în numele lui pe cel de la care a suferit un rău. ** A răscumpăra (@4@). @II.@ (#Pop.#) @1.@ #Refl.# (La #pers.# 3) A se face vreme bună, a se lumina, a se însenina. ** (Despre nori) A se împrăștia. @2.@ #Tranz.# (În #expr.#) $A răzbuna$ (pe cineva) $de inimă$ sau (#refl.#) $a i se răzbuna$ (cuiva) $inima$ = a (se) înveseli. - @Răz-@ + @bun.@
                        
                            @RĂZBUN'A@ vb. @1.@ ...
                        
                            @RĂZBUN'A@ vb. v. $a...
                        
                            @răzbun'a@ vb., ind....
                        
                            @A RĂZBUN'A răzb'un@...
                        
                            @A SE RĂZBUN'A mă ră...
                        
                            @a (se) răzbun'a@ vb...
                        
                            @răzbun'a@ @(a ~)@ #...
                        
                            @RĂZBUN'A,@ $răzb'un...
                        
                            @RĂZBUN'A,@ $răzb'un...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
jigni jigni No synsets found 
                            @JIGN'I,@ $jignesc,$ #vb.# IV. #Tranz.# @1.@ A atinge pe cineva în onoarea sau în demnitatea sa; a ofensa, a insulta. @2.@ (#Înv.#) A aduce un prejudiciu. [#Var.#: @jicn'i@ #vb.# IV] - Din #scr.# @žignuti.@
                        
                            @A jigni@ ≠ a flata,...
                        
                            @JIGN'I@ vb. a insul...
                        
                            @jign'i@ vb., ind. p...
                        
                            @A JIGN'I ~'esc@ $tr...
                        
                            @a jign'i@ vb., ind....
                        
                            @jign'i@ @(a ~)@ #vb...
                        
                            @jigni@ v. @1.@ a st...
                        
                            @JIGN'I,@ $jignesc,$...
                        
                            @JIGN'I,@ $jignesc,$...
pe pe No synsets found 
                            @PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
                        
                            @Pe@ ≠ sub...
                        
                            @PE@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @pe@ prep....
                        
                            @PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
                        
                            Pe internet se vorbe...
                        
                            Pe lângă explicația ...
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
cineva cineva No synsets found 
                            @CINEV'A@ #pron. nehot.# Un om oarecare (dintre mai mulți), o persoană pe care n-o cunoaștem (sau care nu trebuie sau nu vrem să fie numită); oarecine, careva, cinevași. ** (#Fam.#; purtând accentul în frază) Un om de valoare, de seamă. [#Gen.#-#dat.#: $cuiva$] - @Cine@ + @va.@
                        
                            @Cineva@ ≠ nimeni...
                        
                            @CINEV'A@ pron. care...
                        
                            @cinev'a@ pr., g.-d....
                        
                            @CINEV'A@ $pron. neh...
                        
                            cineva este bun (face lucruri bune , e amabil ) "mami vreau ceva bun " (ceva dulce , ceva ce ii place copilului respectiv).
                        
                            cineva...
                        
                            cineva...
                        
                            @cinevá@ pron. indef...
                        
                            cineva care iti face...
. . No synsets found
UNU UNU No synsets found 
                            @'UNU, 'UNA@ #num. card.# (Când precedă un substantiv are forma $un, o;$ când ține locul unui substantiv are forma $unul, una)$ @1.@ (Adesea substantivat) Primul număr din seria numerelor naturale, care reprezintă unitatea și se indică prin cifrele 1 și I. * (În corelație cu "doi", dă ideea de aproximație) $Vei petrece o zi sau două.$ * #Loc. adj.# $Tot unul și unul$ = numai oameni sau lucruri de valoare, deosebite. * #Loc. adv.# (#Fam.#) $De unul singur$ = izolat; individual; fără însoțitor. $Până la unul$ = toți, în unanimitate. (Sudat; cu formă feminină și valoare neutră) $întruna$ sau $tot întruna$ = mereu. * #Expr.# (#Pop.#) $A merge una$ = a merge alături, nedespărțiți. $A fi$ (sau $a face$ pe cineva) $una cu cineva$ ori $cu ceva$ = a fi (sau a face să fie) la fel cu altul; a egaliza, a uniformiza. $A o ține una (și bună)$ = a nu ceda, a fi perseverent, a se încăpățâna în susținerea unei păreri. * (Adjectival) $Are un an.$ (Eliptic, indicând ora, ziua etc.) $Acum e unu.$ * (Substantivat, #m.#) $Scrie un unu.$ ** (Cu valoare de #num. ord.#) Prim, întâi. $Tomul unu.$ ** (Precedat de "câte", formează #num.# distributiv corespunzător) $Venea numai câte unul să mă vadă.$ ** #Loc. adv.# $Câte unul-unul$ sau $unul câte unul$ = succesiv, pe rând. * (În corelație cu "doi", dă ideea de aproximație) $Mai trăsese câte-o dușcă-două de rachiu.$ @2.@ (Adjectival) Singur, unic. * (Folosit pentru întărirea pronumelui personal) $Eu unul mă duc să deschid ușa.$ @3.@ (Adjectival) Același, identic. $Suntem la un gând amândoi.$ @4.@ (Precedat de o negație sau în propoziții negative) Nimeni. [#Gen.#-#dat.# $unuia, uneia$ sau (când are forma $un, o) unui, unei$] - #Lat.# @unus, -a.@
                        
                            @'unu@ num. m., g.-d...
                        
                            @'UNU^1@ $m.$ 1) Num...
                        
                            @'UNU^2 'una@ $num. ...
                        
                            unu din cei mai marz...
                        
                            @'unu@ num. card. m....
                        
                            @'unu^1@ #num.# #m.#...
                        
                            @*unu^2@ (cifră, not...
                        
                            @'UNU, 'UNA@ #num. c...
                        
                            @'UNU, 'UNA@ #num. c...
- - No synsets found 
                            - Pronunțat: @$-bi-a...
                        
                            - Variantă: capod (A...
                        
                            - Variantă: canavață...
                        
                            - Variantă: (regiona...
                        
                            - Variante: @ceála@ ...
                        
                            -■ @Scris@ și: @$kir...
                        
                            - Variantă: eiumbtT ...
                        
                            - Variante: șocolată...
                        
                            -2. #Fig.# (Despre s...
                        
                            - Pronunțat monosila...
Umbli Umbli No synsets found
prin prin No synsets found 
                            @PRIN@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată spațiul pe care îl străbate sau pe unde pătrunde ceva) $Lumina trece prin geam.$ @2.@ (Complementul arată spațiul în interiorul căruia se desfășoară sau are loc o acțiune) În, pe undeva. $Se ascund prin văgăuni.$ ** (Complementul arată spațiul dintre două sau mai multe obiecte identice) Printre. @II.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cu..., cu ajutorul..., pe calea..., utilizând. $Se înțeleg prin soli.$ ** Datorită. ** De către, de. @III.@ (Introduce un complement circumstanțial modal, în construcții infinitivale cerute de obicei de verbele "a începe" și "a sfârși") $Autorul începe prin a-și expune planul.$ * #Loc. conj.# $Prin urmare$ = în consecință, deci. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) În..., în cursul..., în timpul... $Tresare prin somn.$ ** Cam în..., aproape de... @##V.##@ (Precedat de #prep.# "de", formează #loc. prep.# prin care se exprimă timpul, locul aproximativ) $De prin iulie. De prin pădure.$ [#Var.#: (#reg.#) @pân, pin@ #prep.#] - @Pre^2@ + @în.@
                        
                            @PRIN@ prep. @1.@ (l...
                        
                            @prin@ prep....
                        
                            @PRIN@ $prep.$ 1) ($...
                        
                            Prin Hemodializa, sangele circula in exteriorul corpului printr-un filtru special, numit dializor, cu ajutorul unor tuburi de plastic, cunoscute sub numele de linii de sange. Dializorul actioneaza ca un "rinichi artificial", separand produsele reziduale si excesul de apa din sange. Solutia de dializa transporta in exteriorul organismului produsele reziduale si excesul de apa, iar sangele astfel curatat este reintrodus in corpul pacientului. Intregul proces este controlat de masina de hemodializa, care pompeaza sangele, adauga anticoagulanti, regleaza procesul de purificare, controleaza amestecul solutiei de dializa si debitul acesteia prin sistem. Masina de hemodializa poate, de asemenea, monitoriza si inregistra semnele vitale ale pacientului. In mod obisnuit, un pacient efectueaza trei tratamente pe saptamana, de 3 pana la 6 ore fiecare.
                        
                            Prin actiunea de a recupera si 
Rescapare  
Recastigare 
Redobandire
 a-și scoate 
recăpăta.
A obține din nou
A readuce în stare de folosință (total sau parțial)
 A folosi un material sau o energie care în mod obișnuit se pierde.
a recâștiga, a redobândi. ♢ a lucra o zi, o oră etc. pentru a acoperi pe cele pierdute dintr-o cauză oarecare.
a utiliza total sau parțial un material, o energie care în mod obișnuit se pierde.
a-și recăpăta capacitatea de muncă.



Prin actiunea de a recupera si 
Gandire la ( eu / noi ; tu / voi ; el / ea /ele ; unii )

Recupera recuperez recuperam  recuperezi recupereaza 

Rescapa  / Rescap / Rescapi / rescapa / scapa / scapi de problema / scap 
(datele de la pieire ; disparitie distrugere ; stergere definitiva ; aducere inapoi )

Putem recastiga datele pierdute 

Recastiga : recastig /  re castig / recastigi / recastigam / recastiga / recastigati / recastigara 

Trimiterea spre Redobandire :  Redobandirea datelor / materialelor de suport !! se face in termen de maxim 7 de la momentul extragerii datelor de pe hard ( flash memory computer ) stricat 

Recapata : Recapat / recapeti / recapata / recapatam / recapatati  = datele

A obtine dinnou :  obtin dinnou datele / obtii datele / obtinem datele / obin datele

A readuce în stare de folosință (total sau parțial) :  Aduc in starea de folosinta  / aducem / aduceti / aducera / aduca 

A folosi dinnou fisierele scrise documentele firmei contabilitatea sql -ul bazele de date programul de contabilitate care în mod obisnuit (obișnuit ) se pierde daca nu apelati la profesionistii din laboratorul nostru.


Acum nu mai este nevoie sa lucrati (dinnou )  o zi, o oră etc. pentru a acoperi datele cele pierdute dintr-o cauză oarecare.

a-și recăpăta capacitatea de muncă. :   putem regenera  !!  / repara fizic , 

REMEDIEREA DEFECTIUNILOR LA HARD ! 



http://www.laboratorsmd.go.ro/
tel 074.24.37.899 sau (pentru urgente 0723.728.904 )






recuperam
INFORMÁȚIE
Informatie , info , informatiile si comunicatiile din fisierele salvate si sterse.
Vestea ca a-ti dat de noi nu este o veste intamplatoare ! Noi suntem solutia problemelor dv. Chiar acum ! Puteti apela non-stop in caz de urgente la 074.24.37.899  sau in  caz de urgente majore 0723.728.904
Daca a-ti sters o stire importanta din computer sau vre un antivirus v-a " curatat " de fisiere imporante pentru orice situatie ( situație) exista solutii .
Lămurirea : Va putem lamuri simplu si rapid care sunt problemele exacte si  situatiei . gravitatii ei .
Totalitate a materialului de informare și de documentare poate fi readus la viata de pe un hard-disk mort sau sters formatat instalat reinstalat windows linux sata raid etc
Nu va v-eti pierde izvoarele , sursele de informare stocate.
Fiecare dintre elementele recuperate sunt de cea mai buna calitate posibila, în raport cu cunoștințele prealabile, cuprinse în semnificația unui simbol sau a unui grup de simboluri (text scris, mesaj vorbit, imagini plastice, indicație a unui instrument etc.) stocat inainte sa aveti problema. 
 Teoria informației = teoria matematică a proprietăților generale ale surselor de informație, ale canalelor de transmisie și ale instalațiilor de păstrare și de prelucrare a informațiilor. 4. (Biol.; în sintagma) Informație genetică = totalitate a materialului genetic dintr-o celulă capabilă să creeze secvențe de aminoacizi care, la rândul lor, formează proteine active. – Din fr. information, lat. informatio. 
Sursa: DEX '98
                        
                            prin prisma   ,,,,...,..,
                        
                            Prin secularism se î...
                        
                            Prin secularism se î...
                        
                            @prin@ prep....
casă casă No synsets found 
                            @C'ASĂ^1,@ $case,$ #s. f.# @1.@ Clădire destinată pentru a servi de locuință omului. * #Loc. adj.# $De casă$ = făcut în casă^1. * #Expr.# $(A avea) o casă de copii$ = (a avea) copii mulți. $A-i fi cuiva casa casă și masa masă$ = a duce o viață ordonată, normală, liniștită. $A nu avea (nici) casă, (nici) masă$ = a duce o viață neregulată, plină de griji, de frământări. ** (#Reg.#) Cameră, odaie. * $Casă de veci$ = mormânt. @2.@ Încăpere specială într-o clădire, având o anumită destinație. * $Casa ascensorului$ = spațiul în care se deplasează cabina unui ascensor. $Casa scării$ = spațiul dintr-o clădire care adăpostește o scară. @3.@ Cutie dreptunghiulară în care se păstrează literele, semnele etc. tipografice de același caracter. @4.@ Gospodărie. @5.@ Totalitatea celor care locuiesc împreună (formând o familie); familie. ** Dinastie; neam. @6.@ Căsnicie, menaj. * #Expr.# $A face$ (sau $a duce) casă (bună) cu cineva$ = a trăi cu cineva (în bună înțelegere), a se împăca bine. $A duce casă bună cu ceva$ = a se împăca bine cu ceva. @7.@ (Urmat de determinări) Nume dat unor instituții, așezăminte, întreprinderi, firme comerciale etc. * $Casă de economii$ = instituție publică de credit care se ocupă cu strângerea disponibilităților bănești temporare ale populației, acordând pentru acestea mai ales dobândă. $Casă de ajutor reciproc$ = asociație benevolă a unor angajați sau pensionari, creată pentru acordarea de împrumuturi și de ajutoare membrilor ei din fondurile obținute din depunerile lor lunare. $Casă de filme$ = instituție producătoare de filme cinematografice. $Casă de cultură$ = instituție culturală în care au loc diverse manifestări culturale, educative etc. $Casă de nașteri$ = instituție medico-sanitară, în care se acordă viitoarelor mame, la naștere, asistență calificată. $Casă de vegetație$ = construcție specială, cu acoperișul și cu pereții de sticlă, folosită pentru experiențe de agrochimie, plantele fiind cultivate în vase de vegetație. ** $Specialitatea casei$ = produs specific al unei întreprinderi, al unei gospodine. @8.@ Boală a vinurilor, pe care acestea o capătă când ajung în contact cu aerul și care se caracterizează prin tulburare și prin schimbarea culorii. - #Lat.# @casa.@
                        
                            @C'ASĂ^2,@ $case,$ #s. f.# @1.@ Dulap sau lădiță de fier în care sunt ținuți bani, hârtii de valoare etc. $Casă de fier. Casă de bani.$ @2.@ Masă, pupitru sau birou într-un magazin, unde se achită costul cumpărăturilor. ** Ghișeu sau încăpere într-o întreprindere sau într-o instituție, unde se fac încasările și plățile, unde se eliberează biletele de călătorie, de spectacol etc. ** Sumă de bani de care dispune la un moment dat casieria unei instituții sau a unei întreprinderi. * $Plus$ (sau $minus) de casă$ = diferență în plus (sau în minus) rezultată la stabilirea încasărilor și plăților. $Registru de casă$ = registru în care se trec sumele încasate și cele plătite. * #Expr.# $A face casa$ = a întocmi bilanțul încasărilor și al plăților unei zile. - Din #it.# @cassa,@ #germ.# @Kasse.@
                        
                            @C'ASĂ@ s. @1.@ clăd...
                        
                            @C'ASĂ@ s. v. $camer...
                        
                            @c'asă@ (de locuit, ...
                        
                            @C'ASĂ^1 ~e@ $f.$ 1)...
                        
                            @C'ASĂ^2 ~e@ $f.$ 1)...
                        
                            @C'ASĂ^3@ Boală a vi...
                        
                            @C'ASĂ@ $#s.f.#$ @1....
                        
                            @c'asă (c'ase),@ #s....
neatent(ă neatent(ă No synsets found
) ) No synsets found
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
da da No synsets found 
                            @DA^1@ #adv.# Cuvânt care se întrebuințează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmație, un consimțământ. * #Loc. adv.# $Ba da,$ exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. - Din #bg.#, #rus.#, #scr.# @da.@
                        
                            @DA^2,@ $dau,$ #vb.# I. @I.@ #Tranz.# @1.@ A întinde, a înmâna cuiva ceva; a oferi. * #Expr.# $A da o masă, o petrecere$ etc. = a oferi o masă, a organiza o petrecere etc. $A(-și) da bună ziua$ (sau $bună seara, binețe$ etc.) = a (se) saluta. ** A pune cuiva ceva la dispoziție, la îndemână, a preda cuiva ceva; a-i face rost de ceva. * #Loc. vb.# $A da cu chirie$ = a închiria. $A da cu$ (sau $în) arendă$ = a arenda. $A da (cu) împrumut$ = a împrumuta. $A da înapoi$ = a înapoia, a restitui. $A da în primire$ = @a)@ a preda; @b)@ (#fam.#) a muri. @2.@ A distribui ceea ce revine cuiva ca parte. * #Expr.# $A da ceva în$ (sau $pe din) două$ = a împărți în două părți egale; a înjumătăți. $A(-i) da$ (cuiva) $un număr (oarecare) de ani$ = a(-i) atribui cuiva o anumită vârstă; a aprecia (cu aproximație) câți ani mai are cineva de trăit. ** A atribui, a repartiza cuiva ceva ca sarcină spre executare. $A da cuiva o problemă de rezolvat.$ * #Expr.# $A da cuiva de lucru$ = @a)@ a însărcina pe cineva cu o muncă; a procura cuiva o ocupație; @b)@ a cere cuiva un mare efort. @3.@ A încredința pe cineva în seama, în paza, în grija, pe mâna cuiva. * #Expr.# $A da în judecată$ = a chema o persoană în fața unei instanțe judecătorești în calitate de pârât. @4.@ A pune pe cineva în posesiunea unui lucru, a preda ceva cuiva; a-i dărui. @5.@ A pune pe cineva la dispoziția cuiva. * #Expr.# (#Pop.#) $A da o fată după cineva$ (sau $cuiva)$ sau $a(-i) da cuiva de bărbat$ (respectiv $de soție) pe cineva$ = a căsători cu... @6.@ A renunța la ceva sau la cineva în schimbul a..., a oferi în locul..., a schimba cu... * #Expr.# (#Fam.#) $A nu da pe cineva pe$ (sau $pentru) altul,$ se spune pentru a arăta că prețuim mai mult pe unul decât pe celălalt. (#Refl.#) $A nu se da pe cineva$ = a se considera superior cuiva. (#Refl.#; rar) $A nu se da pentru mult$ = a se declara mulțumit cu... ** A oferi, a plăti. @7.@ A vinde. $Cum dai merele?$ @8.@ A jertfi, a sacrifica. * #Expr.# $A-și da viața$ = a-și jertfi viața din devotament (pentru cineva sau pentru ceva). $Îmi dau capul,$ spune cineva pentru a-și arăta deplina certitudine asupra unui lucru. @9.@ A arunca, a azvârli. $Să dai sticlele astea sparte la gunoi.$ * #Expr.# $A da$ (pe cineva sau ceva) $dracului$ (sau $la dracu, naibii, în plata Domnului$ etc.) ori $a-l da încolo$ = a nu voi să știe (de cineva sau de ceva), a renunța la... $A da pe gât$ (sau $peste cap)$ = a bea (lacom, dintr-o dată, în cantități mari). ** A trimite sau a așeza pe cineva într-un loc pentru o anumită îndeletnicire. $L-a dat la școală.$ ** A mâna, a duce un animal la păscut, la iarbă etc. @10.@ A așeza, a orienta ceva într-un anumit mod, poziție sau direcție. $Își dăduse pe ochi pălăria rotundă.$ * #Expr.# $A da la$ (sau $într-o) o parte$ = a îndepărta. $A da ușa$ (sau $poarta$ etc.) $de perete$ = a împinge în lături, a deschide larg ușa (sau poarta etc.). $A da$ (ceva) $peste cap$ = @a)@ a lucra superficial; @b)@ a nimici, a distruge, a desființa. @11.@ (În #expr.# și #loc.#) $A da pe piatră$ = a ascuți. $A da la rindea$ = a netezi cu ajutorul rindelei. $A da găuri$ = a găuri. (#Reg.#; despre țesături) $A da în undă$ = a spăla, a clăti. $A da lecții$ (sau $meditații)$ = a preda lecții în afara școlii. $A da o telegramă$ = a expedia o telegramă. $A da la ziar$ = a publica sau a face să se publice în ziar. $A da la lumină$ (sau $la iveală, în vileag$ etc.) = a descoperi, a arăta; a publica o scriere. $A da viață$ = a naște; a făuri; $#fig.#$ a anima, a însufleți. $A da însemnătate$ = a acorda atenție. $A-și da (cu) părerea$ = a-și expune punctul de vedere. $A da foc$ = a aprinde. $A da bici$ = a lovi cu biciul; $#fig.#$ a grăbi, a zori. $A da la mână$ = a pune la dispoziția cuiva, a înmâna cuiva ceva. $A da o luptă, o bătălie$ = a purta o luptă, o bătălie; (#refl.#, despre lupte) a se desfășura. $A da un spectacol$ = a reprezenta un spectacol. $A da$ (pe cineva) $dezertor$ = a face cunoscut în mod oficial că cineva este dezertor. $A da gata$ = a termina, a lichida; a impresiona puternic, a cuceri (pe cineva). @12.@ (Despre sol, plante, animale etc.) A produce, a face. ** (Despre oameni) A produce, a crea. * #Expr.# $A da un chiot, un strigăt$ etc. = a scoate, a emite un chiot, un strigăt etc. @13.@ A provoca, a prilejui, a cauza. @14.@ (Urmat de verb ca: "a cunoaște", "a înțelege" etc. la conjunctiv sau la moduri nepredicative) A îngădui, a permite, a lăsa. * #Expr.# $A-i da$ (cuiva) $mâna să...$ = a dispune de mijloace materiale pentru a..., a avea posibilitatea să...; a-i veni (cuiva) bine la socoteală, a-i conveni (cuiva). @15.@ (Despre Dumnezeu, soartă, noroc etc.) A rândui, a destina, a sorti. * #Expr.# $Ș-apoi dă, Doamne, bine!$ = apoi a fost strașnic! $Ce-o$ (sau $cum a) da târgul și norocul$ = cum se va nimeri. $(Bine că) a dat Dumnezeu!$ = în sfârșit, în cele din urmă. ** #Intranz.# (În practicile superstițioase; în #expr.#) $A da în cărți$ (sau $cu cărțile)$ = a prezice viitorul. @16.@ (Împreună cu obiectul formează locuțiuni verbale) $A da sfaturi$ = a sfătui. $A da răspuns$ = a răspunde. $A-și da sfârșitul$ (sau $sufletul, duhul$ sau $obștescul sfârșit)$ = a muri. $A da raportul$ = a raporta. * #Expr.# $A da (un) examen$ = a susține un examen în fața unui examinator; $#fig.#$ a trece cu succes printr-o încercare. $A da seamă$ (sau $socoteală)$ = a răspunde de ceva. $A-și da seama$ = a se lămuri, a pricepe. @II.@ #Intranz.# @1.@ (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "din" sau "cu") A face o mișcare (repetată) conștientă sau reflexă. $Dă din mâini.$ * #Expr.# $A da din umeri$ = a înălța din umeri în semn de nedumerire, de neștiință, de nepăsare. $A da din gură$ = a vorbi mult. ** #Intranz.# și #tranz.# A o ține întruna, a nu se mai opri (din mers, din vorbă etc.). * #Expr.# (#Intranz.#; #fam.#) $Dă-i cu...,$ se spune pentru a arăta o succesiune de acțiuni. @2.@ A spăla, a unge, a vopsi, cu... @3.@ A lovi, a izbi, a bate. * #Expr.# (Despre două sau mai multe persoane) $A-și da cu cotul$ sau (#tranz.#) $a-și da coate$ = a (se) atinge cu cotul pentru a(-și) atrage atenția, a-și face semne. $A-i da$ (cuiva) $peste nas$ = a pune pe cineva la locul lui printr-o vorbă usturătoare. $A da$ (cuiva sau la ceva) $cu piciorul$ = a respinge (pe cineva sau ceva); a scăpa un prilej favorabil. * #Tranz.# $I-a dat o palmă.$ ** A trage cu o armă de foc. $Am învățat să dau cu pușca.$ ** A se lovi, a se atinge (de ceva), a ajunge până la... $Calul fugea de da cu burta de pământ.$ @4.@ (Urmat de determinări locale sau modale) A se duce către..., a o lua, a porni spre..., a apuca. * #Expr.# $A da încolo, încoace$ (sau $pe ici, pe colo, la deal, la vale)$ = a merge de colo până colo; $#fig.#$ a se frământa, a încerca în toate chipurile. $A nu ști încotro să$ (sau, #tranz.#, $s-o) deie$ (sau $dea)$ = a nu ști ce să mai facă, cum să mai procedeze. (#Tranz.#) $A o da pe...$ = a nu o aduce altfel, a o întoarce, a o schimba. ** A se abate, a trece (pe la...). * #Expr.# $A-i da cuiva ceva în$ (sau $prin) gând$ (sau $cap, minte)$ = a-i veni sau a-i trece cuiva ceva prin gând (sau prin cap, minte). @5.@ (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "de" sau "peste") A ajunge la..., a găsi, a afla, a întâlni. * $A da de fund$ = a ajunge până în fund; $#p. ext.#$ a ajunge la capăt, la sfârșit^1. $A-i da$ (cuiva) $de urmă$ = a găsi pe cel căutat. $A da de dracu$ = a o păți. $A da de rușine$ (sau $de necaz, de primejdie$ etc.) = a întâmpina o rușine (sau un necaz etc.) ** #Tranz.# (#Reg.#) A prinde de veste, a băga de seamă, a observa. @6.@ (Despre o nenorocire, un necaz etc.) A veni peste cineva pe nepregătite; a-l surprinde. @7.@ (Despre oameni) A ajunge într-un anumit punct, a nimeri într-un anumit loc; (despre drumuri) a se împreuna cu alt drum, a ajunge la... ** (Despre terenuri, locuri) A se întinde până la... ** (Despre ferestre, uși, încăperi etc.) A avea vederea spre..., a se deschide spre... @8.@ A nimeri în..., a intra, a cădea în... * #Expr.# $A da în gropi (de prost ce e)$ = a fi foarte prost. ** (Despre păr) A intra, a ajunge în... $Îi dă părul în ochi.$ * (Despre lumină) A cădea într-o direcție oarecare. @9.@ (În #expr.#) $A da în clocot$ (sau $în undă)$ = a începe să fiarbă, să clocotească. $A da în copt$ (sau $în pârg)$ = a începe să se coacă, să se pârguiască. (Despre frunze, muguri etc.) A ieși, a se ivi, a apărea. * #Expr.# $A-i da$ (cuiva) $lacrimile$ = a i se umezi ochii, a începe să plângă. $A(-i) da$ (cuiva) $sângele$ = a începe să sângereze. $A da inima$ (sau $duhul din cineva),$ se spune despre acela care este gata să se sufoce din cauza unui efort prea mare. ** (Despre lichide; determinat prin "afară" sau "pe din afară") A ieși afară din vas din cauza cantității prea mari. * #Expr.# (Despre lichide în fierbere) $A da în foc$ = a se umfla, a curge afară din vas. @10.@ (Despre anotimpuri, fenomene atmosferice etc.) A veni, a se lăsa, a se face. @11.@ A începe să..., a se apuca de...; a fi pe punctul de a..., a se pregăti să... $Dă să plece.$ @III. 1.@ #Refl.# și #intranz.# (Urmat de determinări locale) A se duce, a merge, a veni. * #Expr.# $A (se) da îndărăt$ (sau $înapoi)$ = a se retrage; $#fig.#$ a se codi, a se sustrage de la ceva, a ezita. (#Refl.# și #tranz.#) $A (se) da jos$ = a (se) coborî. ** #Refl.# A se așeza undeva. @2.@ #Refl.# și #intranz.# (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "la") A se năpusti, a se arunca asupra cuiva. @3.@ #Intranz.# A se deda la..., a fi înclinat spre... @4.@ #Refl.# (Urmat de determinări ca: "pe gheață", "de-a rostogolul", "în leagăn" etc.) A se deplasa într-o anumită direcție, a aluneca, a se rostogoli, a se legăna. * #Expr.# $A se da în vânt după...$ = a-și da toată osteneala să obțină ceva; $#fig.#$ a ține foarte mult la cineva sau la ceva. @5.@ #Refl.# A se lua cu binele pe lângă cineva, a încerca să intre sub pielea cuiva. @6.@ #Refl.# A trece de partea sau în partea..., a se alătura cuiva, a adera la ceva. ** A se acomoda cu cineva, a se lua după cineva sau după ceva. @7.@ #Refl.# A se lăsa în voia cuiva; a se lăsa stăpânit, copleșit de... @8.@ #Refl.# A nu opune rezistență; a ceda. * #Expr.# $A se da bătut$ = a se lăsa convins; a ceda. ** (#Înv.# și #fam.#; despre armate, cetăți, comandanți) A se preda, a se supune. @9.@ #Refl.# (#Reg.#; urmat de determinări introduse prin #prep.# "la" sau, rar, "spre") A se apuca de..., a se pune... $S-a dat la muncă.$ * #Expr.# $A se da în vorbă cu cineva$ = a intra în vorbă cu cineva. @10.@ #Refl.# (În #expr.#) $A se da drept cineva$ = a voi să treacă drept altcineva. [Forme gramaticale: #prez. ind.# $dau, dai, dă, dăm, dați, dau;$ #imperf.# $dădeam$ și $dam;$ #perf. s.# $dădui$ (#reg.# $dedei$ și $detei);$ #m. m. ca perf.# $dădusem$ și $dasem$ (#reg.# $dedesem$ și $detesem);$ #prez.# conjunctiv #pers.# 3 $să dea$ (#reg.# $să deie).$] - #Lat.# @dare.@
                        
                            @DA^3@ #conj.# #v.# @dar^1.@
                        
                            @A da@ ≠ a lua, a pr...
                        
                            @Da@ ≠ nu...
                        
                            @DA@ adv. desigur, f...
                        
                            @DA@ vb. @1.@ v. $în...
                        
                            @DA@ vb. v. $arunca,...
                        
                            @da@ (în opoziție cu...
                        
                            @da@ vb., ind. prez....
cu cu No synsets found 
                            @CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
                        
                            @Cu@ ≠ fără...
                        
                            @CU@ prep. @1.@ (mod...
                        
                            @cu@ prep....
                        
                            @CU@ $prep.$ 1) $(in...
                        
                            cu doua capete ...
                        
                            cu valenta absoluta...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            cu audiență, care ar...
deget deget No synsets found 
                            @D'EGET,@ $degete,$ #s. n.# @1.@ Fiecare dintre prelungirile mobile, alcătuite din falange, cu care se sfârșește mâna sau talpa piciorului la om ori laba la unele animale. $Îi dai un deget și-ți ia mâna toată. Sunt cinci degete la o mână și nu seamănă unul cu altul.$ * #Expr.# $A se ascunde$ (sau $a se da) după deget$ = a căuta în zadar să-și ascundă o vină evidentă, a fugi de răspundere. $A ști$ sau $a cunoaște$ (ceva) $(ca) pe degete$ = a ști sau a cunoaște ceva foarte bine. $Îi numeri$ (sau $îi poți număra) pe degete$ = sunt foarte puțini. $A purta$ sau $a învârti, a juca$ (pe cineva) $pe degete$ = a face ce vrei din cineva, a duce pe cineva de nas. $A-și da cu degetul în ochi (din cauza întunericului)$ = a nu vedea nimic. $A aluneca$ sau $a scăpa, a (se) strecura printre degete$ = a scăpa, a (se) strecura pe neobservate, pe nesimțite. $A sta cu degetul în gură$ = a pierde vremea. $A pune degetul$ = a aplica amprenta digitală în loc de iscălitură. $A pune degetul pe rană$ = a găsi punctul sensibil al unei chestiuni. $A umbla$ (sau $a păși, a merge) în vârful degetelor$ = a umbla pe furiș, tiptil, fără zgomot. $A încerca marea cu degetul$ = a încerca imposibilul. $A-și linge degetele$ = a-i plăcea foarte mult (ceva de mâncare). (Rar) $A avea$ (sau $a fi) în degetul cel mic$ (al cuiva) = a cunoaște foarte bine. $A nu-i putea ajunge$ (cuiva) $nici la degetul cel mic$ = a nu se putea compara cu cineva în privința capacității, comportării etc. @2.@ Compus: $cinci-degete$ = plantă erbacee târâtoare, ale cărei frunze au cinci foliole $(Potentilla reptans).$ @3.@ Piesă componentă a aparatelor de tăiere la cositori, secerători, combine de cereale etc., care separă și sprijină plantele în momentul tăierii. @4.@ Veche unitate de măsură pentru lungimi, având aproximativ lățimea unui deget (@1@). [#Var.#: (#pop.#) @deșt@ #s. n.#] - #Lat.# @digitus.@
                        
                            @d'eget@ s. n., pl. ...
                        
                            @D'EGET ~e@ $n.$ 1) ...
                        
                            @d'eget (d'egete),@ ...
                        
                            @deget,@ $degete #s....
                        
                            @déget@ n., pl. $e$ ...
                        
                            @d'eget@ s. n., pl. ...
                        
                            @d'eget@ #s. n.#, #p...
                        
                            @deget@ n. @1.@ fiec...
                        
                            @D'EGET,@ $degete,$ ...
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
picior picior No synsets found 
                            @PICI'OR,@ $picioare,$ #s. n.# @1.@ Fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului omenesc, de la șold până la vârful degetelor, și fiecare dintre membrele celorlalte viețuitoare, care servesc la susținerea corpului și la deplasarea în spațiu. * #Loc. adj.# $Bun$ (sau $iute) de picior$ (sau $de picioare)$ = iute, sprinten. * #Loc. adv.# $În$ (sau $pe) picioare$ sau (#fam.#) $d(e)-a-n picioarele$ = în poziție verticală; sus. $În vârful picioarelor$ = cu corpul sprijinit numai pe vârfurile degetelor de la picioare; $#p. ext.#$ fără a face zgomot, tiptil. $Cu piciorul$ (sau $picioarele)$ = fără mijloc de locomoție, pe jos. $Din cap până în picioare$ = de sus și până jos, în întregime; cu desăvârșire. $Pe picior greșit$ = (la unele jocuri sportive) nepregătit pentru a para acțiunea adversarului sau, $#p. gener.#,$ pentru a răspunde unei provocări. * #Expr.# $Unde-ți stau picioarele îți va sta și capul$ = vei plăti cu viața (dacă nu vei face un anumit lucru). $A sări drept$ (sau $ars) în picioare$ = a se ridica repede, brusc. $A se pune$ (sau $a fi) pe$ (sau $în) picioare$ = @a)@ a se însănătoși după o boală (lungă); @b)@ a se reface din punct de vedere material. $A vedea$ (pe cineva) $pe$ (sau $în) picioare$ = a vedea pe cineva sănătos. (Glumeț sau #ir.#) $Are numai$ (atâția...) $ani pe un picior$ = are o vârstă mai mare decât cea pe care o mărturisește. $A pune piciorul$ (undeva) = a călca, a păși, $#p. ext.#,$ a pătrunde, a se instala undeva; a frecventa pe cineva. $A pune pe picioare$ = @a)@ a iniția, a organiza ceva, a face să meargă, să funcționeze; @b)@ a îngriji un bolnav și a-l însănătoși. $A scula$ (sau $a pune$ etc.) $în picioare$ = a mobiliza în vederea unei acțiuni. $A se topi$ (sau $a se usca, a pieri, a se pierde) pe$ (sau $din, de pe) picioare$ ori $d(e)-a-n picioarele$ = a slăbi, a se prăpădi cu încetul. $A boli$ (sau $a duce boala) pe picioare$ = a fi bolnav (ușor), fără a zăcea la pat. $(A fi) cu un picior în groapă$ (și $cu unul afară)$ = (a fi) foarte bătrân, prăpădit, bolnav; (a fi) aproape de moarte. $A vedea pe cineva cu picioarele înainte$ = a vedea pe cineva mort. $A sta$ (sau $a fi) în picioarele cuiva$ = a împiedica, a încurca, a deranja pe cineva; a fi inoportun. $A sta$ (sau $a rămâne, a fi) în picioare$ = @a)@ a exista sau a continua să existe; @b)@ (despre teorii, planuri, ipoteze etc.) a corespunde cu realitatea, a fi întemeiat; @c)@ a sta, a rămâne intact sau în poziție verticală. $E tată-său$ (sau $mamă-sa$ etc.) $în picioare$ = seamănă întocmai, e leit cu tatăl său (sau cu mama sa etc.). $A sări într-un picior$ = a se bucura mult. $Cât te-ai întoarce$ (sau $învârti) într-un picior$ = repede de tot, într-o clipă. (#Fam.#) $A o lua$ (sau $a o apuca) la picior$ sau $a-și lua picioarele pe umeri$ (sau $la spinare)$ = a începe să fugă (repede), a o lua la goană; a încerca să se facă nevăzut prin fugă. $A nu-i (mai) sta$ (cuiva) $picioarele$ sau (#reg.#) $a nu-și mai strânge picioarele$ = a nu (mai) sta potolit, liniștit, a alerga de colo-colo; a umbla mult. $A-și bate$ (sau $a-și rupe) picioarele$ = a umbla mult, a obosi de prea multă alergătură. (#Pop.#) $A prinde$ (undeva) $picior$ = a se așeza, a se stabili undeva. $A cădea$ (sau $a se arunca) la picioarele cuiva$ sau $a săruta picioarele cuiva$ = a se ruga (umil) de cineva; a se umili înaintea cuiva. $A călca$ (pe cineva) $pe picior$ = @a)@ a preveni pe cineva (călcându-l pe încălțăminte) să nu facă sau să nu spună ceva; @b)@ a face sau a spune (cuiva) ceva supărător. (#Pop.# și #fam.#) $A vorbi$ (sau $a scrie$ etc.) $cu picioarele$ = a vorbi (sau a scrie etc.) greșit (logic sau gramatical) ori fără talent; $#p. ext.#$ a scrie urât, a mâzgăli. $Fără cap și fără picioare$ = fără logică, lipsit de sens. (#Fam.#) $A face$ (sau $a căpăta) picioare$ = (despre obiecte) a dispărea. $(A sta$ sau $a ședea$ etc.) $picior peste picior$ = (a ședea într-o poziție comodă) cu o parte a unui picior ridicată și așezată peste celălalt picior. $Cu coada între picioare$ = rușinat, umilit. $A (se) lua peste picior$ = a (se) ironiza, a-și bate joc. $A călca$ (pe cineva sau ceva) $în picioare$ = a distruge, a nimici; a disprețui, a desconsidera. $A pune$ (sau $a așterne, a închina$ etc. ceva) $la picioarele cuiva$ = a închina, a oferi cuiva (ceva) în semn de supunere, de prețuire, de omagiu. $A-i pune$ (cuiva) $capul sub picior$ = a omorî pe cineva. $A bate din picior$ = a încerca să-și impună voința; a se răsti, a comanda. $A(-i) pune$ (cuiva) $piciorul în prag$ = a lua o atitudine hotărâtă, a se opune energic. $A da din mâini și din picioare$ = a face tot posibilul pentru a duce o acțiune la bun sfârșit, pentru a scăpa dintr-o încurcătură etc. (#Fam.#) $A sta cu picioarele în apă rece$ = a se gândi profund și îndelung la ceva. $A fi$ (sau $a se afla$ etc.) $pe picior de pace$ (sau $de război)$ = a fi (sau a se afla etc.) în stare de pace (sau de război). $A fi pe picior de egalitate$ (sau $pe același picior) cu cineva$ = a se bucura de aceleași drepturi, a avea aceeași situație cu altcineva. $A da cu piciorul$ = a respinge sau a lăsa să-i scape un prilej favorabil. $A trăi pe picior mare$ = a duce o viață de belșug, a cheltui mult. $Parcă l-a apucat$ (sau $l-a prins) pe Dumnezeu de (un) picior,$ se spune despre cineva care trăiește o bucurie mare și neașteptată. $A fi$ (sau $a sta) pe picior de ducă$ (sau $de plecare)$ = a fi gata de plecare. $A lega$ (pe cineva) $de mâini și de picioare$ = a imobiliza (pe cineva); a nu lăsa (cuiva) posibilitatea să acționeze. $A(-și) tăia craca$ (sau $creanga) de sub picioare$ = a pierde sau a face să piardă un avantaj, a(-și) periclita situația. $A cădea de pe$ (sau $din) picioare$ sau $a nu se (mai) putea ține, a nu (mai) putea sta pe picioare, a nu-l (mai) ține$ etc. $picioarele,$ se spune despre un om care și-a pierdut echilibrul, puterile sau care este extrem de obosit. $A i se tăia$ (sau $a i se înmuia) cuiva (mâinile și) picioarele$ = a avea o senzație de slăbiciune fizică; a nu se putea stăpâni (de emoție, de durere etc.). $(Nici) picior de...$ = nimeni, (nici) urmă de..., (nici) țipenie. $Negustorie$ (sau $comerț, afaceri$ etc.) $pe picior$ = negustorie (sau comerț, afaceri etc.) făcute întâmplător, ocazional, fără sediu sau firmă înscrisă. * Compuse: (#Bot.#) $piciorul-caprei$ = plantă erbacee de pădure, cu frunze palmate cu trei diviziuni și cu flori albe sau roșietice $(Aegopodium podagraria); piciorul-cocoșului$ = nume dat unor plante erbacee cu frunze lobate și cu flori galbene $(Ranunculus).$ ** Picior (@1@) de animal sau de pasăre fript sau fiert (pentru a fi mâncat). @2.@ Proteza unui picior (@1@). @3.@ #P. anal.# Nume dat unor părți de obiecte, de construcții sau unor obiecte, instrumente etc. care seamănă cu piciorul (@1@) și servesc ca suport, ca element de susținere, de fixare etc. ** Partea de jos, apropiată de pământ, a tulpinii unei plante; $#p. ext.#$ rădăcină. @4.@ #P. anal.# Element al unei construcții care servește la susținerea și la legarea ei de teren; partea de jos, masivă, a unei construcții, a unui zid etc. ** $Picior de siguranță$ = parte din masivul unui zăcământ lăsată neexploatată în scopul protecției unor lucrări sau a unor construcții de la suprafață. @5.@ #P. anal.# Partea de jos a unui munte, a unui deal etc.; zonă mai largă de la baza unei forme de relief. @6.@ (#Reg.#) Regulator (la plug). ** Coada coasei. @7.@ (#Mat.#; în sintagma) $Piciorul perpendicularei$ = intersecția unei drepte cu planul sau cu dreapta pe care cade perpendicular. @8.@ Veche unitate de măsură, având lungimea de aproximativ o treime dintr-un metru, folosită și astăzi în unele țări. @9.@ Unitate ritmică a unui vers, compusă dintr-un număr fix de silabe lungi și scurte sau accentuate și neaccentuate. - #Lat.# @petiolus.@
                        
                            @PICI'OR@ s. @1.@ $(...
                        
                            @PICI'OR@ s. v. $coc...
                        
                            @pici'or@ s. n., pl....
                        
                            @PICIOR ~o'are@ $n.$...
                        
                            picior (reg.) ...
                        
                            picior s.n. (reg.) ...
                        
                            picior...
                        
                            @pici'or (picio'are)...
                        
                            @PICIOR@ unitate de ...
masă masă No synsets found 
                            @M'ASĂ^1,@ $mase,$ #s. f.# @1.@ Mulțime compactă de oameni, considerată ca o unitate; grupare mare de oameni cu anumite caractere comune; cercuri largi ale populației. * #Loc. adj.# $De masă$ = care cuprinde, care antrenează o (întreagă) colectivitate umană. * $Cântec de masă$ (sau $de mase)$ = cântec cu conținut patriotic, având un caracter mobilizator. @2.@ Îngrămădire de elemente (de aceeași natură ori diferite) care alcătuiesc împreună un singur corp; (totalitatea unui) corp format printr-o asemenea îngrămădire de elemente. * $Masă verde$ = nutreț pentru vite; furaj. $Mase plastice$ = materiale plastice. $Masă de aer$ = porțiune imensă, relativ omogenă, a troposferei, cu proprietăți distincte față de porțiunile înconjurătoare. * #Loc. adj. și adv.# $În masă$ = @a)@ în cantitate mare; masiv. $Transporturi în masă;$ @b)@ cu toții; în număr mare. ** Cantitate mare din ceva (în raport cu restul ansamblului). * $Masa vocabularului$ = partea cea mai mare și mai mobilă a vocabularului. ** Corp solid, compact; bloc. @3.@ (#Fiz.#) Cantitatea de materie a unui corp considerată ca o mărime caracteristică (în raport cu volumul). * $Masă atomică$ = greutate atomică. $Masă moleculară$ = greutate moleculară. $Masă specifică$ = densitate. @4.@ (#Jur.#) Totalitate a creditelor sau a datoriilor unui falit; fond bănesc al unei succesiuni sau al unei întreprinderi lucrative. - Din #fr.# @masse.@
                        
                            @M'ASĂ^2,@ $mese,$ #s. f.# @1.@ Mobilă formată dintr-o placă dreptunghiulară, pătrată sau rotundă, sprijinită pe unul sau pe mai multe picioare și pe care se mănâncă, se scrie etc. * $Masă verde$ = @a)@ masă^2 (@1@), de obicei acoperită cu postav verde, la care se joacă jocuri de noroc; $#p. ext.#$ joc de noroc; @b)@ masă^2 (@1@) în jurul căreia stau diplomații când duc tratative internaționale. $Masă rotundă$ = dezbatere liberă pe o temă dată, la care sunt chemați să-și spună cuvântul specialiștii din domeniul respectiv (sau reprezentanți ai publicului larg). $Sală de mese$ = încăpere în care se servește mâncarea într-o școală, într-o cazarmă, la o cantină etc. $Masă caldă$ = un fel de tejghea metalică încălzită pe care sunt expuse și menținute calde preparate alimentare, în localurile de alimentație publică. * #Loc. adv.# $Cu$ (sau $pe) nepusă masă$ = pe neașteptate, pe nepregătite, deodată. * #Expr.# $Capul$ (sau $fruntea) mesei$ = locul de cinste ocupat de unul dintre comeseni. $A pune$ (sau $a întinde, a așterne) masa$ = a aranja, a pregăti și a pune pe masă^2 (@1@) toate cele necesare pentru a servi mâncarea. $A strânge masa$ = a aduna de pe masă^2 (@1@) mâncările rămase și farfuriile, tacâmurile etc. cu care s-a mâncat. $A nu avea ce pune pe masă$ = a nu avea cu ce trăi, a fi sărac. $Pune-te$ (sau $întinde-te) masă, scoală-te$ (sau $ridică-te) masă$ = @a)@ se spune despre cei care duc o viață plină de desfătări, care trăiesc fără griji, care așteaptă totul de-a gata; @b)@ se spune când ești obligat să servești mereu de mâncare. $A întinde masă mare$ sau $a ține masă întinsă$ = a primi invitați mulți, a oferi ospețe, banchete; $#p. ext.#$ a se ține de petreceri. $A pune$ (pe cineva) $la masă cu tine$ = a trata (pe cineva) ca pe un prieten apropiat. ** (Cu sens colectiv) Persoanele care stau în jurul aceleiași mese^2 (@1@) și mănâncă; mesenii. @2.@ Ceea ce se mănâncă; mâncare, bucate; $#p. ext.#$ prânz, cină; ospăț, banchet. * $Înainte de masă$ = @a)@ în partea zilei care precedă prânzul; @b)@ în fiecare dimineață. $După masă$ = @a)@ în partea zilei care urmează după prânz; după-amiază; @b)@ în fiecare după-amiază. * #Expr.# $A lua masa$ sau $a sta$ (ori $a ședea) la masă$ = a mânca de prânz sau de cină. $A avea casă și masă$ = a avea ce-i trebuie pentru a trăi. $A-i fi$ (cuiva) $casa casă și masa masă$ = a duce o viață ordonată, fără necazuri. @3.@ Nume dat mai multor obiecte sau părți de obiecte care seamănă cu o masă^2 (@1@) și se folosesc în diverse scopuri practice. * $Masă de operație$ = obiect de metal pe care este întins un pacient în timpul intervenției chirurgicale. @4.@ Compus: (#Bot.#) $masa-raiului$ = plantă erbacee cu flori roz-purpurii $(Sedum carpaticum).$ - #Lat.# @mensa.@
                        
                            @M'ASĂ@ s. @1.@ mânc...
                        
                            @M'ASĂ@ s. @1.@ v. $...
                        
                            @M'ASĂ@ s. v. $car, ...
                        
                            @m'asă@ (mulțime, co...
                        
                            @m'asă@ (mobilă, prâ...
                        
                            @M'ASĂ^1 m'ese@ $f.$...
                        
                            @M'ASĂ^2 ~e@ $f.$ 1)...
                        
                            @M'ASĂ^3 ~e@ $f.$ Mu...
ori ori No synsets found 
                            @ORI@ #conj.#, #adv.# @I.@ #Conj.# (Cu funcție disjunctivă, adesea cu nuanță copulativă) @1.@ Sau. ** (În propoziții interogative) $Te duci ori ba?$ @2.@ (După o regentă, uneori în corelație cu "fie că", "sau", introduce sau leagă două propoziții subordonate opuse) $Fie că va da zăpadă, ori că iarba va înverzi.$ @II.@ #Adv.# (#Pop.#; introduce o propoziție interogativă) Oare. [#Var.#: @or@ #conj.#, #adv.#] - #Et. nec.#
                        
                            @ORI@ adv. v. $oare,...
                        
                            @ORI@ conj. fie, sau...
                        
                            @ori@ (sau) conjcț.,...
                        
                            @'ori@ loc. adv....
                        
                            @ORI@ $conj. (exprim...
                        
                            @ori@ conjcț., adv....
                        
                            @orĭ@ conj. (lat. $*...
                        
                            @ori^1@ (sau) #conjc...
                        
                            @ori^2@ (oare) (#înv...
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
altceva altceva No synsets found 
                            @'ALTCEVA@ #pron. nehot.# Alt lucru, un lucru diferit. - @Alt@ + @ceva.@
                        
                            @'altceva@ pr....
                        
                            @'ALTCEVA@ $pron. ne...
                        
                            @altcev'a@ $(alt-ce-...
                        
                            @'ALTCEVA@ #pron. ne...
                        
                            @'altceva@ pron. neh...
                        
                            @ALTCEV'A@ #pron. ne...
                        
                            @'ALTCEVA@ #pron. ne...
                        
                            @$'altceva@ #pnh#$ [...
                        
                            @altceva@...
; ; No synsets found
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
sec sec No synsets found 
                            @SEC, SE'ACĂ,@ $seci,$ #adj.# @1.@ Lipsit de apă; care a secat, s-a uscat. $Albia seacă a unui râu.$ ** (Despre locuri) Lipsit de umezeală; $#p. ext.#$ arid, neproductiv. * $Tuse seacă$ = tuse uscată, fără expectorație. $Timbru$ (sau $sigiliu) sec$ = urmă de ștampilă în relief, care se imprimă pe anumite acte cu o mașină specială, fără tuș. @2.@ În care nu se află nimic; gol, deșert. * $Nucă seacă$ = nucă fără miez sau cu miezul nedezvoltat. $Sunet sec$ = sunet scurt, fără rezonanță. $Ochi sec$ = orbită goală a ochiului. * #Expr.# (Substantivat) $A înghiți în sec$ = @a)@ a înghiți fără a avea ceva în gură; @b)@ a se reține de la ceva, a fi nevoit să-și înfrâneze o dorință. ** (#Pop.#; despre părțile corpului) Atrofiat, paralizat. $Mână seacă.$ @3.@ (În #loc. adj.#) $De sec$ = de post, care nu este de dulce. @4.@ #Fig.# Lipsit de conținut, de sens, fără folos. * #Loc. adv.# $În sec$ = în zadar, fără rost. @5.@ #Fig.# (Adesea substantivat) Fără minte, prost. @6.@ #Fig.# (Despre oameni și manifestările lor; adesea adverbial) Lipsit de sensibilitate, de căldură; aspru, tăios, rece. @7.@ #Fig.# (Rar) Tare, puternic, dârz. - #Lat.# @siccus.@
                        
                            @Sec@ ≠ alcoolizat, ...
                        
                            @SEC@ adj. @1.@ v. $...
                        
                            @SEC@ adj. v. $aspru...
                        
                            @SEC@ adj., s. v. $b...
                        
                            @SEC@ s. v. $post.$...
                        
                            @sec@ adj. m., f. $s...
                        
                            @SEC se'acă (seci)@ ...
                        
                            @sec (-e'acă),@ #adj...
                        
                            @sec@ adj. m., f. $s...
la la No synsets found 
                            @LA^1@ #prep.# @A. I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) @1.@ (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) $S-a dus la el.$ @2.@ (Complementul indică limita în spațiu) $Apa i-a ajuns la umeri.$ @3.@ (Complementul indică distanța) $Cade la doi metri de casă.$ @4.@ (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) $Locuiește la munte.$ ** (Atributul indică poziția) $Han la drumul mare.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) $Plecăm la începutul primăverii.$ * #Expr.# $La mulți ani!$ = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! @2.@ (Complementul indică periodicitatea) $Festivalul are loc o dată la doi ani.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) $S-a dus la vânătoare.$ * #Loc. adv.# (#Pop.# și #fam.#) $La ce?$ = în ce scop? ce rost are? @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Tresărea la orice zgomot.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Caii aleargă la galop.$ * #Expr.# $La preț$ (sau $la prețul) de...$ = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ** (Complementul indică măsura) $Mătasea se vinde la metru.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Cântă la pian.$ @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $Este rău la suflet.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect) $Nu răspunzi la întrebări.$ @IX. 1.@ (Cu valoare de #num. nehot.#, exprimă o cantitate mare) $Bea la apă.$ @2.@ (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. $Erau la 30 de oameni.$ @B.@ (În prepoziții compuse) @I.@ $De la.$ @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) $Coboară de la munte.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) $Doarme de la prânz.$ * #Loc. adv.# $De la o vreme$ = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în #loc. adj.#) $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția nimănui. @4.@ (Introduce un complement indirect) $De la cine ai primit scrisoarea?$ @5.@ (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) $Flori de la munte. Degetele de la mână.$ @6.@ (Introduce un atribut care indică timpul) $Ședința de la ora 12.$ @II.@ $Pe la.$ (Dă o nuanță de aproximație) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Vino pe la noi.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pe la amiază.$ @III.@ Până la. @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Așteaptă până la vară.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Îl conduce până la ușă.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Îi chinuiește până la exasperare.$ * #Expr.# $Până la unul$ = absolut toți. - #Lat.# @illac.@
                        
                            @LA^2@ #s. m.# #invar.# Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. - Din #it.# @la.@
                        
                            @LA^3,@ $lau,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. * Compus: $lă-mă-mamă$ #subst.# = om prost, lălâu. [#Prez. ind.#: $lau, lai, lă, lăm, lați, lau$] - #Lat.# @lavare.@
                        
                            @LA@ adv. v. $aproap...
                        
                            @LA@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @LA@ vb. v. $îmbăia,...
                        
                            @la@ prep....
                        
                            @la@ s. m. invar....
                        
                            @la@ vb., ind. prez....
                        
                            @LA@ $prep.$ 1) ($ex...
inimă inimă No synsets found 
                            @'INIMĂ,@ $inimi,$ #s. f.# @I. 1.@ Organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice, circulația sângelui în organism, la om și la animalele superioare; cord^1. ** Piept. @2.@ (#Pop.#) Stomac, burtă, pântece, rânză. * #Expr.# $A (mai) prinde (la) inimă$ = a scăpa de senzația de slăbiciune după ce a mâncat, a se (mai) întrema, a (mai) căpăta putere. $Pe inima goală$ = cu stomacul gol, fără să fi mâncat ceva. $A (se) simți greu la inimă$ = a-i fi greață, a-i veni să verse. @3.@ (La cărțile de joc) Cupă^2. @4.@ Piesă sau organ de mașină care are o formă asemănătoare cu o inimă (@I 1@). @II.@ #Fig.# @1.@ Inima (@I 1@) considerată ca sediu al sentimentelor umane: @a)@ (În legătură cu bucurii, plăceri) $I s-a bucurat inima când a auzit vestea cea bună.$ * #Loc. adv.# $După$ (sau $pe) voia$ (sau $pofta) inimii$ = după plac, nestingherit, cum îi e dorința. $Cu$ (sau $din) toată inima$ sau $cu dragă inimă$ = cu tot sufletul, cu foarte mare și sinceră plăcere. * #Expr.# $A râde inima în cineva$ sau $a-i râde cuiva inima$ = a fi bucuros, satisfăcut, mulțumit. $A unge$ (pe cineva) $la inimă$ = a face (cuiva) plăcere; a încânta, a bucura (pe cineva). $Cât îi cere$ (cuiva) $inima$ = atât cât vrea, cât poftește, cât are plăcere. $A-i merge$ (cuiva ceva) $la inimă$ = a-i plăcea (ceva) foarte mult. $A-și călca pe inimă$ = a renunța la propriul punct de vedere, la propria opinie sau plăcere. $(A fi) cu inima ușoară$ = (a fi) fără griji, bine dispus, cu conștiința împăcată. @b)@ (În legătură cu suferințe, dureri, necazuri) $Îl doare la inimă când vede atâta risipă.$ * #Expr.# $A seca$ (sau $a arde, a frige$ pe cineva) $la inimă$ = a provoca (cuiva) o durere morală, o supărare mare. $A i se rupe$ (sau $a-i rupe$ cuiva) $inima$ = a-i fi milă de cineva. $A i se topi inima$ = a suferi foarte tare. $A se sfârși la inimă$ = a se îmbolnăvi, a muri de durere, a fi copleșit de durere. $A avea ceva pe inimă$ = a fi chinuit de un gând neîmpărtășit, a avea o taină în suflet. $A-și răcori inima$ = a spune ce are pe suflet, a-și descărca sufletul. $A pune$ (ceva) $la inimă$ = a se supăra (pentru ceva) mai mult decât merită. $A-i strica$ (cuiva) $inima$ = a-i spulbera (cuiva) buna dispoziție, a indispune (pe cineva), a mâhni (pe cineva). $A rămâne cu inima friptă$ = a rămâne mâhnit, dezolat, îndurerat. $Parcă mi-a trecut$ (sau $mi-a dat cu) un fier ars$ (sau $roșu) prin inimă,$ se spune când cineva primește pe neașteptate o veste tristă sau când îl cuprinde o durere fizică în mod brusc. $Inimă albastră$ = suflet trist, îndurerat; tristețe, melancolie, mâhnire, deprimare; furie, ciudă, mânie, necaz. $Inimă rea$ = mâhnire, durere, amărăciune. $A-și face$ (sau $a-i face$ cuiva) $inimă rea$ = a se mâhni (sau a mâhni pe cineva). @c)@ (În legătură cu sentimente de iubire) $Inima-mi zboară la tine.$ * #Expr.# $A avea$ (pe cineva) $în$ (sau $la) inimă$ = a iubi (pe cineva). $A-i rămâne$ (cuiva) $inima la...$ = a rămâne cu gândul la cineva sau la ceva care i-a plăcut. $A avea tragere de inimă$ (pentru...) sau $a-l trage$ (pe cineva) $inima să...$ = a se simți atras să facă ceva. @d)@ (În legătură cu bunătatea sau răutatea cuiva, în #loc.# și în #expr.#) $Inimă dreaptă$ = om drept, cinstit, corect. $Inimă de aur$ = om bun. $Slab de inimă$ = milos, impresionabil, influențabil. $Cu inimă$ = bun, milos, înțelegător, uman. $A avea inimă bună$ (sau $de aur)$ sau $a fi bun la inimă$ (sau $cu inima bună)$ = a fi bun, milos, înțelegător, darnic. $A avea inima deschisă$ = a fi sincer, cinstit. $A spune de la$ (sau $din) inimă$ = a spune cu toată sinceritatea, fără reticențe, a vorbi deschis, fără rezerve. $A avea inima largă$ = a fi mărinimos, milos, darnic. $A se muia la inimă$ sau $a (i) se înmuia$ (cuiva) $inima$ = a deveni bun, milos; a se îndupleca. $A nu-l lăsa pe cineva inima să...,$ se spune când cineva nu-și poate opri pornirile bune, acțiunile generoase. $(A fi om) de inimă$ = (a fi om) bun, săritor. $A fi fără inimă$ sau $a fi rău$ (sau $câinos, negru) la inimă$ = a fi rău, înrăit. $(A avea) inimă haină$ (sau $sălbatică)$ = (a fi) crud, neînțelegător, dușmănos, rău. $(A avea) inimă de piatră$ (sau $împietrită)$ = (a fi) nesimțitor, rău, fără suflet, rece. $A i se împietri cuiva inima$ = a deveni insensibil la orice durere sau bucurie, a fi lipsit de omenie. @e)@ (În legătură cu instincte sau presimțiri) $Îmi spune inima că s-a întâmplat o nenorocire.$ @f)@ (În legătură cu curajul, cu îndrăzneala sau cu energia, cu puterea de voință sau de acțiune a cuiva) $Înfruntă pericolul cu inimă rece.$ * $Cu inimă$ = (#loc. adv.#) energic, cu viață; (#loc. adj. și adv.#) inimos, curajos; pasionat. * #Expr.# $A(-și) pierde inima$ = a-și pierde curajul, speranța, a se descuraja. $A-și lua inima în dinți$ = a-și face curaj, a se hotărî să întreprindă ceva. $A-i veni$ (cuiva) $inima la loc,$ se spune când cineva își recapătă calmul, echilibrul și curajul după un moment de emoție sau de spaimă. $A (mai) prinde (la) inimă$ = a căpăta (din nou) putere, curaj, a se restabili sufletește, a nu-i mai fi teamă. $A-i ține cuiva inima$ = a încuraja, a consola pe cineva. $A i se face$ (cuiva) $inima cât un purice$ = a-i fi (cuiva) frică de ceva; a se descuraja. $A i se tăia inima$ = a-și pierde curajul. @2.@ Inima (@I 1@) considerată ca centru și simbol al vieții sufletești. $L-am șters din inimă.$ * #Loc. adv.# $Din inimă$ sau $din toată inima, din adâncul inimii$ = din tot sufletul, cu toată puterea sufletească. * #Expr.# $(A fi) cu inima împăcată$ = (a fi) cu conștiința împăcată, liniștită, curată. @III.@ #Fig.# @1.@ Caracter, fire. $Seamănă cu tatăl lui la chip și la inimă.$ @2.@ Ființă, om, individ. $Înflăcărarea a cuprins toate inimile.$ @IV.@ #P. anal.# @1.@ Mijloc, centru, interior. * #Expr.# (#Ir.#) $A rupe inima târgului$ = @a)@ a cumpăra ce este mai prost, a face o afacere proastă; @b)@ a impresiona cu ceva foarte tare. @2.@ Piesă sau element de construcție care ocupă un loc central într-un sistem tehnic sau într-un element al acestuia. * $Inima carului$ (sau $a căruței)$ = partea din mijloc a carului (sau a căruței), care leagă osia de dinainte cu cea de dinapoi. @3.@ Partea din interior a unei plante, a unei legume, a unui fruct; miez. @4.@ Partea cea mai importantă, esențială a unui lucru. [#Pl.# și: (#înv.#) $inime.$ - #Var.#: @'inemă@ #s. f.#] - #Lat.# @anima.@
                        
                            @'INIMĂ@ s. @1.@ $(A...
                        
                            @'INIMĂ@ s. v. $abdo...
                        
                            @'inimă@ s. f., g.-d...
                        
                            @'INIMĂ ~i@ $f.$ 1) ...
                        
                            @in'imă ('inimi),@ #...
                        
                            @INIMĂ@ îmbinarea ce...
                        
                            @'inimă@ s. f., g.-d...
                        
                            @ínimă@ f., pl. $ĭ$ ...
                        
                            @'inimă@ #s. f.#, #g...
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
zice zice No synsets found 
                            @Z'ICE,@ $zic,$ #vb.# III. #Tranz.# @1.@ A exprima ceva în cuvinte, a spune, a rosti cu voce tare; $#p. ext.#$ a vorbi. * #Expr.# $Cât ai zice pește$ = într-o clipă, imediat, îndată. $A zice nu$ (sau $ba)$ = a refuza; a tăgădui, a se opune, a rezista. $A zice da$ = a afirma, a accepta, a consimți. $Vrea$ (sau $va, vra) să zică$ = @a)@ înseamnă, are sensul, semnificația, valoarea...; @b)@ așadar, deci, prin urmare. $Mai bine zis$ = mai exact, mai precis exprimat. ** A se adresa cuiva cu cuvintele..., a-i spune. ** (Despre texte) A cuprinde, a scrie, a relata. * (#Reg.#) A comunica, a transmite, a face cunoscut. @2.@ A afirma, a declara; a susține, a pretinde. ** A promite, a făgădui. ** A răspunde, a riposta; a invoca. $Mai zi dacă ai ce.$ ** A reproșa, a obiecta. $Frumos, n-am ce zice.$ * #Expr.# $Să nu zici că...$ = să nu-mi reproșezi că... ** A contesta. ** A sfătui, a îndemna; a porunci, a ordona. @3.@ (#Pop.#) A cânta (din gură sau dintr-un instrument); a doini, a hori. @4.@ A-și da o părere, a se pronunța într-o chestiune; $#p. ext.#$ a gândi, a socoti, a crede. $Toți vor zice cum vrei tu.$ * #Expr.# $(Că) bine zici!$ = bună idee! așa este. $Ce-am zis eu?$ = nu ți-am spus? vezi că am avut dreptate? $Zi...$ = @a)@ judecă, socotește, dă-ți părerea; @b)@ așadar, prin urmare. $Ce-ai zice...? =$ ce părere ai avea? cum ți-ar părea? $Să zicem$ = @a)@ să presupunem, să admitem; @b)@ de exemplu. $Vino, să zicem, la ora zece.$ ** (La optativ sau la conjunctiv) A avea sau a lăsa impresia că... $Așa, numai ca să zică și el că face o treabă.$ @5.@ A se adresa cuiva rostindu-i numele; a numi un obiect cu numele lui; $#p. ext.#$ a porecli. * #Impers.# $O fată ce-i zice Maria.$ * #Expr.# (#Refl.#) $Cum$ (sau $precum) s-ar (mai) zice$ = cum s-ar exprima, cum s-ar traduce (cu alte cuvinte). - #Lat.# @dicere.@
                        
                            @ZÍCE,@ $zic,$ vb. I...
                        
                            @A zice@ ≠ a tăcea...
                        
                            @Z'ICE@ vb. @1.@ a s...
                        
                            @Z'ICE@ vb. v. $chem...
                        
                            @z'ice@ vb., ind. pr...
                        
                            @A Z'ICE zic 1.@ $tr...
                        
                            @z'ice (-c, -is),@ #...
                        
                            @z'ice@ @(a ~)@ #vb....
                        
                            @Z'ICE,@ $zic,$ #vb....
: : No synsets found
Dumnezeii Dumnezeii No synsets found
ma-tii ma-tii No synsets found
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
masă masă No synsets found 
                            @M'ASĂ^1,@ $mase,$ #s. f.# @1.@ Mulțime compactă de oameni, considerată ca o unitate; grupare mare de oameni cu anumite caractere comune; cercuri largi ale populației. * #Loc. adj.# $De masă$ = care cuprinde, care antrenează o (întreagă) colectivitate umană. * $Cântec de masă$ (sau $de mase)$ = cântec cu conținut patriotic, având un caracter mobilizator. @2.@ Îngrămădire de elemente (de aceeași natură ori diferite) care alcătuiesc împreună un singur corp; (totalitatea unui) corp format printr-o asemenea îngrămădire de elemente. * $Masă verde$ = nutreț pentru vite; furaj. $Mase plastice$ = materiale plastice. $Masă de aer$ = porțiune imensă, relativ omogenă, a troposferei, cu proprietăți distincte față de porțiunile înconjurătoare. * #Loc. adj. și adv.# $În masă$ = @a)@ în cantitate mare; masiv. $Transporturi în masă;$ @b)@ cu toții; în număr mare. ** Cantitate mare din ceva (în raport cu restul ansamblului). * $Masa vocabularului$ = partea cea mai mare și mai mobilă a vocabularului. ** Corp solid, compact; bloc. @3.@ (#Fiz.#) Cantitatea de materie a unui corp considerată ca o mărime caracteristică (în raport cu volumul). * $Masă atomică$ = greutate atomică. $Masă moleculară$ = greutate moleculară. $Masă specifică$ = densitate. @4.@ (#Jur.#) Totalitate a creditelor sau a datoriilor unui falit; fond bănesc al unei succesiuni sau al unei întreprinderi lucrative. - Din #fr.# @masse.@
                        
                            @M'ASĂ^2,@ $mese,$ #s. f.# @1.@ Mobilă formată dintr-o placă dreptunghiulară, pătrată sau rotundă, sprijinită pe unul sau pe mai multe picioare și pe care se mănâncă, se scrie etc. * $Masă verde$ = @a)@ masă^2 (@1@), de obicei acoperită cu postav verde, la care se joacă jocuri de noroc; $#p. ext.#$ joc de noroc; @b)@ masă^2 (@1@) în jurul căreia stau diplomații când duc tratative internaționale. $Masă rotundă$ = dezbatere liberă pe o temă dată, la care sunt chemați să-și spună cuvântul specialiștii din domeniul respectiv (sau reprezentanți ai publicului larg). $Sală de mese$ = încăpere în care se servește mâncarea într-o școală, într-o cazarmă, la o cantină etc. $Masă caldă$ = un fel de tejghea metalică încălzită pe care sunt expuse și menținute calde preparate alimentare, în localurile de alimentație publică. * #Loc. adv.# $Cu$ (sau $pe) nepusă masă$ = pe neașteptate, pe nepregătite, deodată. * #Expr.# $Capul$ (sau $fruntea) mesei$ = locul de cinste ocupat de unul dintre comeseni. $A pune$ (sau $a întinde, a așterne) masa$ = a aranja, a pregăti și a pune pe masă^2 (@1@) toate cele necesare pentru a servi mâncarea. $A strânge masa$ = a aduna de pe masă^2 (@1@) mâncările rămase și farfuriile, tacâmurile etc. cu care s-a mâncat. $A nu avea ce pune pe masă$ = a nu avea cu ce trăi, a fi sărac. $Pune-te$ (sau $întinde-te) masă, scoală-te$ (sau $ridică-te) masă$ = @a)@ se spune despre cei care duc o viață plină de desfătări, care trăiesc fără griji, care așteaptă totul de-a gata; @b)@ se spune când ești obligat să servești mereu de mâncare. $A întinde masă mare$ sau $a ține masă întinsă$ = a primi invitați mulți, a oferi ospețe, banchete; $#p. ext.#$ a se ține de petreceri. $A pune$ (pe cineva) $la masă cu tine$ = a trata (pe cineva) ca pe un prieten apropiat. ** (Cu sens colectiv) Persoanele care stau în jurul aceleiași mese^2 (@1@) și mănâncă; mesenii. @2.@ Ceea ce se mănâncă; mâncare, bucate; $#p. ext.#$ prânz, cină; ospăț, banchet. * $Înainte de masă$ = @a)@ în partea zilei care precedă prânzul; @b)@ în fiecare dimineață. $După masă$ = @a)@ în partea zilei care urmează după prânz; după-amiază; @b)@ în fiecare după-amiază. * #Expr.# $A lua masa$ sau $a sta$ (ori $a ședea) la masă$ = a mânca de prânz sau de cină. $A avea casă și masă$ = a avea ce-i trebuie pentru a trăi. $A-i fi$ (cuiva) $casa casă și masa masă$ = a duce o viață ordonată, fără necazuri. @3.@ Nume dat mai multor obiecte sau părți de obiecte care seamănă cu o masă^2 (@1@) și se folosesc în diverse scopuri practice. * $Masă de operație$ = obiect de metal pe care este întins un pacient în timpul intervenției chirurgicale. @4.@ Compus: (#Bot.#) $masa-raiului$ = plantă erbacee cu flori roz-purpurii $(Sedum carpaticum).$ - #Lat.# @mensa.@
                        
                            @M'ASĂ@ s. @1.@ mânc...
                        
                            @M'ASĂ@ s. @1.@ v. $...
                        
                            @M'ASĂ@ s. v. $car, ...
                        
                            @m'asă@ (mulțime, co...
                        
                            @m'asă@ (mobilă, prâ...
                        
                            @M'ASĂ^1 m'ese@ $f.$...
                        
                            @M'ASĂ^2 ~e@ $f.$ 1)...
                        
                            @M'ASĂ^3 ~e@ $f.$ Mu...
! ! No synsets found
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
răcori răcori No synsets found 
                            @RĂCOR'I,@ $răcoresc,$ #vb.# IV. @1.@ #Refl.# A-și pierde din căldura inițială; a deveni răcoros, a se face mai rece. @2.@ #Tranz.# și #refl.# A(-și) potoli sau a(-și) astâmpăra căldura sau setea. @3.@ #Tranz.# și #refl.# #Fig.# A (se) liniști, a (se) calma, a (se) potoli. - Din @răcoare.@
                        
                            @A (se) răcori@ ≠ a ...
                        
                            @RĂC'ORI@ s. pl. v. ...
                        
                            @RĂCOR'I@ vb. v. $ră...
                        
                            @RĂCOR'I@ vb. v. $al...
                        
                            @răcor'i@ vb., ind. ...
                        
                            @A RĂCOR'I ~'esc@ $t...
                        
                            @A SE RĂCOR'I mă ~'e...
                        
                            @a (se) răcor'i@ vb....
                        
                            @răcor'i@ @(a ~)@ #v...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
dar dar No synsets found 
                            @DAR^1@ #conj.#, #adv.# @A.@ #Conj.# @I.@ (Leagă propoziții sau părți de propoziție adversative) @1.@ (Arată o opoziție) Cu toate acestea, totuși. * #Expr.# $D-apoi (bine)$ sau $dar cum să nu,$ se spune ca răspuns negativ la o propunere. ** Ci. $Nu că zic, dar așa este.$ @2.@ (Arată o piedică) Însă. $Ascult, dar nu înțeleg.$ * #Expr.# $Dar aș!$ = însă, nici vorbă, nici gând! @3.@ (Adaugă o idee nouă la cele spuse mai înainte) Mai mult decât atât, cu atât mai mult, darămite. $Munte cu munte se întâlnește, dar om cu om.$ * #Expr.# $D-apoi$ = darămite. ** (După o propoziție optativă urmată de o construcție negativă) Nicidecum, nici gând, * #Expr.# $Nici..., dar nici...$ = nici..., cu atât mai puțin... ** Altfel, altminteri. $Sunt om bun, dar ți-aș arăta eu!$ @II.@ (În propoziții conclusive) Prin urmare, așadar, deci. $Revin dar la primele idei.$ ** (În legătură cu un imperativ, exprimă nerăbdarea, încurajarea, dojana etc.) Ci. $Dar deschide odată!$ @III.@ (Introduce o propoziție interogativă) Oare? $Dar ce vreți voi de la mine?$ @IV.@ (Înaintea unui cuvânt care de obicei se repetă, întărește înțelesul acestuia) $Mă voi apuca serios de lucru, dar serios!$ ** (Exprimă surprinderea, uimirea, mirarea) $Dar frumos mai cânți!$ @B.@ #Adv.# (#Înv.# și #reg.#) Da, așa, astfel. * #Expr.# (#Pop.#) $Păi dar$ = cum altfel? ** Firește, desigur; negreșit. [#Var.#: @da, d'ară@ #conj.#] - #Et. nec.#
                        
                            @DAR^2,@ $daruri,$ #s. n.# @I. 1.@ Obiect primit de la cineva sau oferit fără plată cuiva, în semn de prietenie sau ca ajutor etc.; cadou. * #Loc. adj.# $De dar$ = primit gratis, dăruit. * #Loc. adv.# $În dar$ = fără plată, gratis; degeaba. ** Plocon. ** Donație. @2.@ (#Bis.#) Prinos, ofrandă. * $Sfintele daruri$ = pâinea și vinul sfințite pentru cuminecătură. @II. 1.@ Însușire (cu care se naște cineva); aptitudine, vocație, talent. * #Expr.# $A avea darul să...$ (sau $de a...)$ = a avea puterea, posibilitatea să..., a fi în stare să..., a fi de natură să... $A avea darul vorbirii$ = a vorbi frumos, a fi un bun orator. (#Ir.#) $A avea$ (sau $a lua) darul beției$ = a fi (sau a deveni) bețiv. @2.@ Avantaj, binefacere. @3.@ (În concepția creștină) Ajutor pe care îl acordă Dumnezeu omului; milă, har divin. * $Darul preoției$ = dreptul de a exercita funcțiile preoțești. - Din #sl.# @darú.@
                        
                            @DAR@ adv. v. $da, d...
                        
                            @DAR@ conj. v. $altf...
                        
                            @DAR@ conj., adv. @1...
                        
                            @DAR@ s. @I.@ @1.@ v...
                        
                            @dar@ conjcț....
                        
                            @dar@ s. n., pl. $d'...
                        
                            @DAR^1@ $conj.$ 1) $...
                        
                            @DAR^2 ~uri@ $n.$ 1)...
nu nu No synsets found 
                            @NU@ #adv.# @I.@ (Servește la formarea formei negative a verbului, de obicei precedându-l nemijlocit). @1.@ (Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ) $Nu l-am cunoscut niciodată.$ * (În propoziții interogative) $Nu ai primit scrisorile mele?$ @2.@ (Neagă predicatul, fără a modifica logic caracterul propoziției) $Nu încape nici o îndoială.$ @3.@ (Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) $Nu făcea parte și el dintre noi?$ @II.@ (Neagă altă parte de propoziție decât predicatul) $A plecat repede, nu așa cum a venit.$ @III.@ (Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă, altul decât predicatul, atenuându-i înțelesul ori dându-i un înțeles contrar) $O casă mare, nu lipsită de eleganță.$ * #Expr.# $Nu altceva$ sau $nu glumă,$ (#reg.#) $nu șagă,$ formulă care confirmă sau întărește cele enunțate anterior. $Nu mai departe$ = chiar în cazul... $Nu o (singură) dată$ = de multe ori, adesea. @IV.@ (Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus, îndeplinind funcția de predicat) $Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale.$ * #Expr.# $nu și nu,$ formulă care exprimă împotrivirea, refuzul categoric. $De$ (sau $dacă) nu...$ = în caz contrar..., altfel... @##V.##@ (Cu valoare de propoziție independentă cu caracter negativ) $Ai prieteni? - Nu!$ - #Lat.# @non.@
                        
                            @Nu@ ≠ da...
                        
                            @NU@ adv. (pop.) ba....
                        
                            @nu@ adv. (și: $n-$ ...
                        
                            @NU@ $adv.$ 1) $(atr...
                        
                            Nu am gasit explicat...
                        
                            nu exista in diction...
                        
                            nu stiu...
                        
                            nu stiu ce inseamna...
                        
                            [nu este in DN'86 - ...
destul destul No synsets found 
                            @DEST'UL, -Ă,@ $destui, -le,$ #adj.#, #adv.# @1.@ #Adj.#, #adv.# (Care este) în cantitate suficientă, atât cât trebuie. @2.@ #Adj.#, #adv.# (Care este) în cantitate sau în număr mare; mult. * (Substantivat, #n.# #pl.#) $A suferit destule.$ @3.@ #Adj.#, #adv.# (Care este) mai mult decât trebuie, prea mult. ** (Cu valoare de interjecție) Ajunge! încetează!. @4.@ #Adv.# (Urmat de un adjectiv sau de un adverb de care se leagă prin #prep.# "de") @a)@ (Exprimă ideea de diminuare a calității pozitive indicate de adjectivul sau adverbul pe care-l însoțește) Aproape..., suficient de..., relativ... $S-au înțeles destul de bine.$ @b)@ (Exprimă ideea de sporire a calității negative indicate de adjectivul sau adverbul pe care-l însoțește). $Destul de puțin. Destul de rău.$ - @De^4@ + @sătul.@
                        
                            @Destul@ ≠ insuficie...
                        
                            @DEST'UL@ adj., adv....
                        
                            @dest'ul@ adj. m., p...
                        
                            @DEST'UL^1@ $adv.$ 1...
                        
                            @DEST'UL^2 ~ă (~i, ~...
                        
                            @dest'ul@ #adv.# - @...
                        
                            @destúl, -ă@ adj.m p...
                        
                            @dest'ul@ adj. m., p...
                        
                            @dest'ul^1@ #adj.# #...
. . No synsets found
ca ca No synsets found 
                            @CA^1@ #adv.#, #interj.# @A.@ #Adv.# @I.@ (Se compară două sau mai multe lucruri, ființe, situații) @1.@ La fel cu, cum (e), precum (e), după cum (e). $O carte ca cea din raft.$ * #Expr.# $Ieri ca (și) astăzi$ = totdeauna. $Ca (și) cum$ = parcă. ** Cât. $Înalt ca bradul.$ @2.@ Aproape, cam, aproximativ. * #Expr.# $Ca mâine(-poimâine)$ = în curând. $Ca ieri(-alaltăieri)$ = de puțin timp. @3.@ Decât. $E mult mai frumos ca acesta.$ @II. 1.@ (Se compară o noțiune cu ea însăși) În felul..., cum e obiceiul, cum se știe. $Tinerii, ca tinerii, se zbenguiesc.$ * #Expr.# $Toate ca toate, dar...$ = toate le înțeleg, dar... ** Treacă-meargă, fie. $Ziua, ca ziua, trece vremea mai repede.$ @2.@ În calitate de..., fiind... $El înainte, ca ghid, iar noi după el, ca vizitatori.$ ** În loc de..., drept... $Se poate socoti ca răsplată.$ * #Expr.# (#Fam.#) $Ca ce?$ = pentru ce? cu ce scop? @3.@ Cu privire la..., în ce privește... $Ca formă, lucrarea este bine prezentată.$ @4.@ (Explicativ sau enumerativ) Cum, precum, așa, bunăoară, de exemplu. $Animale sălbatice, ca: râși, urși, vulpi.$ @B.@ #Interj.# (#Reg.#) Ia! Ei! $Ca dă-te mai încoace și mai spune o dată.$ - #Lat.# @quam.@
                        
                            @CA^2@ #conj.# (Urmat, cu sau fără intercalări, de "să") Introduce subordonate cu predicatul la conjunctiv. - #Lat.# @qu[i]a.@
                        
                            @CA@ adv. v. $aproap...
                        
                            @CA@ adv., prep., co...
                        
                            @ca@ adv., conjcț., ...
                        
                            @CA^1@ $adv.$ 1) $(e...
                        
                            @CA^2@ $conj.$ @I.@ ...
                        
                            @ca@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            @ca@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            ca mine
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
mai mai No synsets found 
                            @MAI^1@ #adv.# @I. 1.@ (Servește la formarea gradului comparativ) $Mai bun.$ * (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) $Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte.$ @2.@ (Servește la formarea gradului superlativ relativ) $Cel mai bun.$ * (Înaintea unui substantiv) $Te comporți ca cel mai copil dintre copii.$ * (Precedat de "ce" în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) $Ce mai drac frumos de fată!$ * #Expr.# $Mai rar$ = întâlnit extrem de rar. $Așa om mai rar!$ @II.@ (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. $Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase.$ @III.@ (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. $Mai îmi vine a crede.$ ** (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin #conj.# "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. $Cetina mai că-i ajunge la pământ.$ * $Mai-mai$ = cât pe-aci, gata-gata. @IV.@ (Înaintea unui verb) @1.@ (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. $Mai vine la noi.$ * #Expr.# $Mai e vorbă!$ = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ** (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) $Ce mai faci?$ @2.@ (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. $Poate să ne mai întâlnim.$ @3.@ (Exprimă nedumerire) $Nu se știe ce s-a mai făcut.$ @##V.##@ (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) @1.@ (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. $Avea casă, mai ceva bani.$ * #Expr.# $Ce mai atâta vorbă$ sau $ce mai încoace-ncolo,$ se zice când vrem să punem capăt unei discuții. @2.@ (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. $Mai una, mai alta.$ @VI.@ (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) $Ce mai zgomot, ce mai freamăt!$ - #Lat.# @magis.@
                        
                            @MAI^2,@ $maiuri,$ #s. n.# Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ** (#Reg.#) Bătător^2. - #Lat.# @malleus.@
                        
                            @MAI^3,@ $maiuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Ficat. - Din #magh.# @máj.@
                        
                            @MAI^4@ #s. m.# #invar.# A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. - #Lat.# @maius,@ #sl.# @maĭ.@
                        
                            @MAI@ adv. @1.@ încă...
                        
                            @MAI@ s. (pop.) flor...
                        
                            @MAI@ s. @1.@ măciuc...
                        
                            @MAI@ s. v. $ciocan,...
                        
                            @mai@ adv....
                        
                            @mai@ (luna) s. m. i...
bine bine No synsets found 
                            @B'INE@ #adv.#, #s. n.# #sg.# @I.@ #Adv.# @1.@ În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util. * #Expr.# $A(-i) prinde$ (cuiva) $bine$ (un lucru, o învățătură, o întâmplare) = a-i fi de folos, a-i fi prielnic. $A(-i) veni cuiva bine (să...)$ = a(-i) veni cuiva la îndemână; a fi avantajat de o situație prielnică. * (În formule de salut) $Bine ai$ (sau $ați) venit (sănătos, sănătoși)!$ * (Referitor la sănătate) $A se simți bine. A(-i) face$ (cuiva) $bine$ (mâncarea, băutura, plimbarea etc.). $A dormi$ (sau $a se odihni$ etc.) $bine. (Ce), nu ți-e bine?$ = @a)@ (ce), nu ești sănătos? ai o slăbiciune fizică?; @b)@ (ce), ești nebun? nu ești în toate mințile? @2.@ În concordanță cu regulile eticii sociale, în mod cuviincios, cum se cere, cuminte. $Să te porți bine cu oricine.$ * #Expr.# (#Fam.# și #ir.#) $Bine ți-a făcut!$ = așa trebuia, așa se cuvenea să-ți facă (pentru purtarea ta urâtă, condamnabilă)! ** În concordanță cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil, frumos, minunat. $Cântă și dansează bine. Cu rochia asta iți șade bine.$ * $Bărbat$ sau $femeie bine făcut(ă)$ = bărbat sau femeie chipeș(ă). ** În concordanță cu adevărul, cu corectitudinea; clar, precis, exact. $Vezi bine că așa stau lucrurile. Să știu bine că mor, și nu mă las până nu-mi aflu dreptatea!$ * $De-a binelea$ = de-adevărat, cu adevărat. ** (Având valoarea unei afirmații) $Bine, am să procedez cum vrei tu!$ * #Expr.# $(Că) bine zici$ = (că) zici așa cum trebuie. $Ei bine...$ = după cum spuneam... ** Cu grijă, cu atenție. $Uită-te bine și învață.$ @3.@ Deplin, în întregime, complet. $E cherchelit bine.$ ** (La comparativ) Mult. $A fost plecat doi ani și mai bine.$ ** Mult și prielnic. $A plouat bine. A mâncat și a băut bine.$ @II.@ #S. n.# #sg.# @1.@ Ceea ce este util, favorabil, prielnic, ceea ce aduce un folos cuiva. * $Om de bine$ = om care acționează în folosul, în sprijinul, care ajută pe cei din jurul său. * #Expr.# $A face$ (cuiva $un mare) bine$ sau $a face$ (cuiva) $bine$ (cu ceva) = a ajuta (pe cineva) la nevoie. $Să-ți$ (sau $să vă) fie de bine!$ = @a)@ să-ți (sau să vă) fie de (sau cu) folos!; @b)@ (#ir.#) se spune cuiva care a procedat (greșit) împotriva sfaturilor primite. $A vorbi$ (pe cineva) $de bine$ = a lăuda (pe cineva). @2.@ Ceea ce corespunde cu morala, ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic. * #Expr.# $A lua$ (pe cineva) $cu binele$ = a proceda cu blândețe, cu înțelegere, cu bunăvoință față de cineva supărat, irascibil sau îndârjit. @3.@ (#Fil.#; #art.#) Obiectul moralei ca știință. @4.@ (Adjectival; despre oameni) Armonios dezvoltat, plăcut la vedere. - #Lat.# @bene@ (în sensul @II 3,@ calc după #gr.# $agathós,$ #germ.# $das Gut).$
                        
                            @Bine@ ≠ rău, prost...
                        
                            @B'INE@ adv., adj., ...
                        
                            @b'ine@ adv....
                        
                            @b'ine@ s. n., art. ...
                        
                            @B'INE^1@ $adv.$ 1) ...
                        
                            @B'INE^2@ $n.$ 1) Ce...
                        
                            bine,in regula...
                        
                            @b'ine@ #adv.# - @1....
                        
                            @bíne@ adv. - @1.@ P...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
încerca încerca No synsets found 
                            @ÎNCERC'A,@ $înc'erc,$ #vb.# I. #Tranz.# @1.@ A verifica un lucru spre a-i controla însușirile; a proba. * #Expr.# $Pe încercate$ = cu ajutorul, prin mijlocirea unei probe. ** #Refl. recipr.# A-și măsura forțele în luptă cu cineva. @2.@ A întreprinde un lucru ca exercițiu, de probă; a face tentative de... ** A-și da silința să..., a face sforțări, a căuta să... @3.@ A fi cuprins de un sentiment, de o senzație; (despre sentimente, senzații etc.) a se face simțit, a cuprinde pe cineva. - #Lat.# #pop.# @in-circare.@
                        
                            @ÎNCERC'A@ vb. @1.@ ...
                        
                            @încerc'a@ vb., ind....
                        
                            @A ÎNCERC'A înc'erc@...
                        
                            @a (se) încerc'a@ vb...
                        
                            @încerc'a@ @(a ~)@ #...
                        
                            @încercà@ v. @1.@ a ...
                        
                            @ÎNCERC'A,@ $înc'erc...
                        
                            @ÎNCERC'A,@ $înc'erc...
                        
                            @ÎNCERC'A@ #vb.# @1....
ceva ceva No synsets found 
                            @CEV'A@ #pron. nehot.#, #adj. nehot.#, #adv.# @I.@ #Pron. nehot.# @1.@ Un lucru oarecare; oarece. * #Expr.# $A fi$ (sau $a ajunge$ etc.) $ceva de speriat,$ se spune despre cineva sau despre ceva care iese din comun (în bine sau în rău), care provoacă uimire, spaimă etc. $Așa ceva$ = un lucru ca acesta. $E ceva de el$ (sau $de capul lui)$ = are (unele) calități. @2.@ Un lucru (cât de) mic, o cantitate, o parte (cât de) neînsemnată, (cât de) puțin. $Să fac și eu ceva cât stau aici.$ @3.@ Lucru important, valoros, mult. @II.@ #Adj. nehot.# @1.@ Oarecare, oarecât, câtva. @2.@ (#Fam.#) Foarte bun, foarte frumos. * #Expr.# $Mai ceva$ = mai de seamă, mai frumos, mai bun sau mai rău, mai urât etc. @III.@ #Adv.# Întrucâtva, puțin, cât mai (sau cât de) puțin. ** (Repetat) Cât de cât, măcar, (foarte) puțin. - @Ce@ + @va.@
                        
                            @CEV'A@ pron., adj.,...
                        
                            @cev'a@ pr. invar., ...
                        
                            @CEV'A^1@ $adv.$ Puț...
                        
                            @CEV'A^2@ $adj.$ Car...
                        
                            @CEV'A^3@ $pron. neh...
                        
                            ceva...
                        
                            ceva ce iese din anu...
                        
                            ceva cool...
                        
                            ceva in care bagi pu...
mai mai No synsets found 
                            @MAI^1@ #adv.# @I. 1.@ (Servește la formarea gradului comparativ) $Mai bun.$ * (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) $Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte.$ @2.@ (Servește la formarea gradului superlativ relativ) $Cel mai bun.$ * (Înaintea unui substantiv) $Te comporți ca cel mai copil dintre copii.$ * (Precedat de "ce" în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) $Ce mai drac frumos de fată!$ * #Expr.# $Mai rar$ = întâlnit extrem de rar. $Așa om mai rar!$ @II.@ (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. $Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase.$ @III.@ (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. $Mai îmi vine a crede.$ ** (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin #conj.# "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. $Cetina mai că-i ajunge la pământ.$ * $Mai-mai$ = cât pe-aci, gata-gata. @IV.@ (Înaintea unui verb) @1.@ (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. $Mai vine la noi.$ * #Expr.# $Mai e vorbă!$ = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ** (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) $Ce mai faci?$ @2.@ (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. $Poate să ne mai întâlnim.$ @3.@ (Exprimă nedumerire) $Nu se știe ce s-a mai făcut.$ @##V.##@ (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) @1.@ (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. $Avea casă, mai ceva bani.$ * #Expr.# $Ce mai atâta vorbă$ sau $ce mai încoace-ncolo,$ se zice când vrem să punem capăt unei discuții. @2.@ (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. $Mai una, mai alta.$ @VI.@ (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) $Ce mai zgomot, ce mai freamăt!$ - #Lat.# @magis.@
                        
                            @MAI^2,@ $maiuri,$ #s. n.# Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ** (#Reg.#) Bătător^2. - #Lat.# @malleus.@
                        
                            @MAI^3,@ $maiuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Ficat. - Din #magh.# @máj.@
                        
                            @MAI^4@ #s. m.# #invar.# A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. - #Lat.# @maius,@ #sl.# @maĭ.@
                        
                            @MAI@ adv. @1.@ încă...
                        
                            @MAI@ s. (pop.) flor...
                        
                            @MAI@ s. @1.@ măciuc...
                        
                            @MAI@ s. v. $ciocan,...
                        
                            @mai@ adv....
                        
                            @mai@ (luna) s. m. i...
picant picant No synsets found 
                            @PIC'ANT, -Ă,@ $picanți, -te,$ #adj.# @1.@ (Despre mâncăruri, băuturi sau despre gustul lor) Condimentat (de obicei iute, usturător etc.). @2.@ #Fig.# (Despre glume, anecdote etc.) (Ușor) indecent, obscen, piperat. @3.@ #Fig.# (Despre persoane și despre înfățișarea lor) Nostim, atrăgător, seducător. - Din #fr.# @piquant.@
                        
                            @PIC'ANT@ adj. @1.@ ...
                        
                            @PIC'ANT@ adj. v. $d...
                        
                            @pic'ant@ adj. m., p...
                        
                            @PIC'ANT ~tă (~ți, ~...
                        
                            @PIC'ANT, -Ă@ $#adj....
                        
                            @PIC'ANT, -Ă@ $#adj....
                        
                            @pic'ant@ adj. m., p...
                        
                            @*picánt, -ă@ adj. (...
                        
                            @pic'ant@ #adj.# #m....
( ( No synsets found
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
amuza amuza No synsets found 
                            @AMUZ'A,@ $am'uz,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# A (se) distra, a (se) înveseli. - Din #fr.# @amuser.@
                        
                            @A se amuza@ ≠ a (se...
                        
                            @AMUZ'A@ vb. v. $dis...
                        
                            @amuz'a@ vb., ind. p...
                        
                            @A AMUZ'A am'uz@ $tr...
                        
                            @A SE AMUZ'A mă am'u...
                        
                            @AMUZ'A@ #vb.# I $#t...
                        
                            @amuzá (-z, -át),@ v...
                        
                            @amuz'a (-z, -'at),@...
                        
                            @AMUZ'A@ $#vb.# #tr....
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
pe pe No synsets found 
                            @PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
                        
                            @Pe@ ≠ sub...
                        
                            @PE@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @pe@ prep....
                        
                            @PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
                        
                            Pe internet se vorbe...
                        
                            Pe lângă explicația ...
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
): ): No synsets found
Futu Futu No synsets found
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
suflet suflet No synsets found 
                            @S'UFLET,@ $suflete,$ #s. n.# @1.@ Totalitatea proceselor afective, intelectuale și voliționale ale omului; psihic. * #Loc. adv.# $Din suflet$ sau $din tot sufletul, din adâncul sufletului$ = cu pasiune, cu convingere; foarte mult. $Cu$ (sau $fără) suflet$ = cu (sau fără) însuflețire, cu (sau fără) elan. ** Trăsătură de caracter (bună sau rea); $#p. ext.#$ caracter. ** Persoană considerată din punct de vedere al trăsăturilor de caracter. $Era un suflet mare, care înțelegea lumea.$ ** Omenie, bunătate, milă. $Om fără suflet.$ ** Curaj, temeritate, îndrăzneală. $A prinde suflet.$ @2.@ Factor, element esențial al unui lucru, al unei acțiuni etc. @3.@ (În filozofia idealistă și în concepția religioasă) Substanță spirituală care dă omului viață și care este socotită de origine divină și cu esență veșnică. * #Expr.# $A-și încărca sufletul cu...$ = a comite o faptă rea. $A avea$ (ceva) $pe suflet$ = a fi preocupat, chinuit de ceva. (#Fam.#) $A nu avea$ (pe cineva) $la suflet$ = a nu iubi (pe cineva), a nu-l simpatiza. $A(-i) scoate$ (cuiva) $sufletul$ = a nu lăsa (pe cineva) în pace, a sâcâi, a enerva. $A-i ieși$ (cuiva) $sufletul$ = @a)@ a muri; @b)@ a munci din greu, a se chinui. $Cu sufletul la gură$ = @a)@ în agonie; @b)@ respirând foarte greu de oboseală sau de emoție. $A-și stupi sufletul$ = a munci din greu, a se chinui cu ceva. $A-și căuta$ (sau $vedea, griji) de suflet$ (sau $de ale sufletului)$ = a se comporta în conformitate cu normele bisericești. $A căuta de sufletul cuiva$ = a da ceva de pomană în amintirea unui mort. $(Să) fie de sufletul cuiva!$ = fie ca Dumnezeu să-i ierte păcatele! $A fi$ (sau $a se face) trup și suflet cu cineva$ = a fi extrem de devotat cuiva. $A-și vinde sufletul$ = a păcătui foarte tare. @4.@ Viață. $A avea șapte suflete$ * #Expr.# $A (mai) prinde$ (sau $a căpăta) suflet$ = a se întrema (după o boală). $A lua$ (cuiva) $sufletul$ = a omorî (pe cineva). $A avea ceva pe$ (sau $la) sufletul său$ = a avea ceva în posesiune. ** Inimă. * #Expr.# $A i se rupe sufletul (de mila cuiva)$ = a suferi foarte mult pentru nenorocirea cuiva. $A(-i) merge$ (cuiva ceva) $la suflet$ = a(-i) plăcea mult, a(-i) produce o mare satisfacție. @5.@ Persoană, ins, om; $#p. gener.#$ orice ființă. ** Locuitor. $Oraș de un milion de suflete.$ @6.@ (#Pop.#) Suflare, suflu, respirație. $Pe nări el scoate suflet puternic.$ * #Loc. adv.# $Într-un suflet$ = foarte repede. * #Loc. vb.# $A-și trage sufletul$ = a respira. * #Expr.# $A-și lua suflet$ = a respira adânc; a-și potoli respirația. $A-i veni sufletul la loc$ = a-și potoli respirația; a se liniști. @7.@ (În sintagme și #expr.#) $Copil$ (rar $fiu) de suflet$ = copil adoptiv. $A lua de suflet$ = a adopta un copil. $A da de suflet$ = a-și ceda copilul unei persoane care îl adoptă. - #Lat.# @*suflitus@ (< $suflare).$
                        
                            @S'UFLET@ s. @1.@ co...
                        
                            @S'UFLET@ s. v. $ani...
                        
                            @s'uflet@ s. n. (sil...
                        
                            @S'UFLET ~e@ $n.$ 1)...
                        
                            @s'uflet@ s. n. (sil...
                        
                            @s'uflet@ $(su-flet)...
                        
                            @suflet@ n. @1.@ suf...
                        
                            @súflet@ n., pl. $e$...
                        
                            @S'UFLET,@ $suflete,...
' ' No synsets found
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
mormântu mormântu No synsets found
' ' No synsets found
ma-tii ma-tii No synsets found
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
masă masă No synsets found 
                            @M'ASĂ^1,@ $mase,$ #s. f.# @1.@ Mulțime compactă de oameni, considerată ca o unitate; grupare mare de oameni cu anumite caractere comune; cercuri largi ale populației. * #Loc. adj.# $De masă$ = care cuprinde, care antrenează o (întreagă) colectivitate umană. * $Cântec de masă$ (sau $de mase)$ = cântec cu conținut patriotic, având un caracter mobilizator. @2.@ Îngrămădire de elemente (de aceeași natură ori diferite) care alcătuiesc împreună un singur corp; (totalitatea unui) corp format printr-o asemenea îngrămădire de elemente. * $Masă verde$ = nutreț pentru vite; furaj. $Mase plastice$ = materiale plastice. $Masă de aer$ = porțiune imensă, relativ omogenă, a troposferei, cu proprietăți distincte față de porțiunile înconjurătoare. * #Loc. adj. și adv.# $În masă$ = @a)@ în cantitate mare; masiv. $Transporturi în masă;$ @b)@ cu toții; în număr mare. ** Cantitate mare din ceva (în raport cu restul ansamblului). * $Masa vocabularului$ = partea cea mai mare și mai mobilă a vocabularului. ** Corp solid, compact; bloc. @3.@ (#Fiz.#) Cantitatea de materie a unui corp considerată ca o mărime caracteristică (în raport cu volumul). * $Masă atomică$ = greutate atomică. $Masă moleculară$ = greutate moleculară. $Masă specifică$ = densitate. @4.@ (#Jur.#) Totalitate a creditelor sau a datoriilor unui falit; fond bănesc al unei succesiuni sau al unei întreprinderi lucrative. - Din #fr.# @masse.@
                        
                            @M'ASĂ^2,@ $mese,$ #s. f.# @1.@ Mobilă formată dintr-o placă dreptunghiulară, pătrată sau rotundă, sprijinită pe unul sau pe mai multe picioare și pe care se mănâncă, se scrie etc. * $Masă verde$ = @a)@ masă^2 (@1@), de obicei acoperită cu postav verde, la care se joacă jocuri de noroc; $#p. ext.#$ joc de noroc; @b)@ masă^2 (@1@) în jurul căreia stau diplomații când duc tratative internaționale. $Masă rotundă$ = dezbatere liberă pe o temă dată, la care sunt chemați să-și spună cuvântul specialiștii din domeniul respectiv (sau reprezentanți ai publicului larg). $Sală de mese$ = încăpere în care se servește mâncarea într-o școală, într-o cazarmă, la o cantină etc. $Masă caldă$ = un fel de tejghea metalică încălzită pe care sunt expuse și menținute calde preparate alimentare, în localurile de alimentație publică. * #Loc. adv.# $Cu$ (sau $pe) nepusă masă$ = pe neașteptate, pe nepregătite, deodată. * #Expr.# $Capul$ (sau $fruntea) mesei$ = locul de cinste ocupat de unul dintre comeseni. $A pune$ (sau $a întinde, a așterne) masa$ = a aranja, a pregăti și a pune pe masă^2 (@1@) toate cele necesare pentru a servi mâncarea. $A strânge masa$ = a aduna de pe masă^2 (@1@) mâncările rămase și farfuriile, tacâmurile etc. cu care s-a mâncat. $A nu avea ce pune pe masă$ = a nu avea cu ce trăi, a fi sărac. $Pune-te$ (sau $întinde-te) masă, scoală-te$ (sau $ridică-te) masă$ = @a)@ se spune despre cei care duc o viață plină de desfătări, care trăiesc fără griji, care așteaptă totul de-a gata; @b)@ se spune când ești obligat să servești mereu de mâncare. $A întinde masă mare$ sau $a ține masă întinsă$ = a primi invitați mulți, a oferi ospețe, banchete; $#p. ext.#$ a se ține de petreceri. $A pune$ (pe cineva) $la masă cu tine$ = a trata (pe cineva) ca pe un prieten apropiat. ** (Cu sens colectiv) Persoanele care stau în jurul aceleiași mese^2 (@1@) și mănâncă; mesenii. @2.@ Ceea ce se mănâncă; mâncare, bucate; $#p. ext.#$ prânz, cină; ospăț, banchet. * $Înainte de masă$ = @a)@ în partea zilei care precedă prânzul; @b)@ în fiecare dimineață. $După masă$ = @a)@ în partea zilei care urmează după prânz; după-amiază; @b)@ în fiecare după-amiază. * #Expr.# $A lua masa$ sau $a sta$ (ori $a ședea) la masă$ = a mânca de prânz sau de cină. $A avea casă și masă$ = a avea ce-i trebuie pentru a trăi. $A-i fi$ (cuiva) $casa casă și masa masă$ = a duce o viață ordonată, fără necazuri. @3.@ Nume dat mai multor obiecte sau părți de obiecte care seamănă cu o masă^2 (@1@) și se folosesc în diverse scopuri practice. * $Masă de operație$ = obiect de metal pe care este întins un pacient în timpul intervenției chirurgicale. @4.@ Compus: (#Bot.#) $masa-raiului$ = plantă erbacee cu flori roz-purpurii $(Sedum carpaticum).$ - #Lat.# @mensa.@
                        
                            @M'ASĂ@ s. @1.@ mânc...
                        
                            @M'ASĂ@ s. @1.@ v. $...
                        
                            @M'ASĂ@ s. v. $car, ...
                        
                            @m'asă@ (mulțime, co...
                        
                            @m'asă@ (mobilă, prâ...
                        
                            @M'ASĂ^1 m'ese@ $f.$...
                        
                            @M'ASĂ^2 ~e@ $f.$ 1)...
                        
                            @M'ASĂ^3 ~e@ $f.$ Mu...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
care care No synsets found 
                            @C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@
                        
                            @C'ARE@ conj. v. $cu...
                        
                            @C'ARE@ pron. v. $ci...
                        
                            @C'ARE@ pron., adj. ...
                        
                            @c'are@ adj. m., g.-...
                        
                            @c'are@ pr. m., g. (...
                        
                            @C'ARE^1@ $pron. int...
                        
                            @C'ARE^2@ $pron. rel...
                        
                            care contine grupari...
                        
                            Care lucreaza fara s...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
căca căca No synsets found 
                            @CĂC'A@ vb. v. $defe...
                        
                            @CĂC'A,@ $cac,$ #vb....
                        
                            @căc'a (cac, căc'at)...
                        
                            @căca,@ $cac (#pop.#...
                        
                            @*căca (a ~)@ #vb.#,...
                        
                            căcá (các, át), #vb....
                        
                            @CĂC'A,@ $cac,$ #vb....
                        
                            @căc'a@ #vb.# #v.# D...
                        
                            @$căc'a$@
[#At:# LM ...
                        
                            @căc'a@ (#ar.# $cac$...
pe pe No synsets found 
                            @PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
                        
                            @Pe@ ≠ sub...
                        
                            @PE@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @pe@ prep....
                        
                            @PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
                        
                            Pe internet se vorbe...
                        
                            Pe lângă explicația ...
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
lume lume No synsets found 
                            @L'UME,@ $lumi,$ #s. f.# @I. 1.@ Totalitate a celor existente în realitate; univers, cosmos. * #Expr.# $De când (e$ sau $cu) lumea (și pământul)$ = de (sau din) totdeauna; vreodată; $Cât (e) lumea (și pământul)$ = veșnic; (în construcții negative) niciodată, nicăieri. (#Reg.#) $Până-i lumea$ = veșnic; (în construcții negative) niciodată. $Nici pentru toată lumea$ sau $pentru nimic în lume$ = cu nici un preț, cu nici un chip. $Că (doar) nu piere lumea,$ se spune atunci când vrei să convingi pe cineva că un anumit lucru nu e prea greu de făcut sau că nu cere un sacrificiu sau o grabă prea mare. $Parcă toată lumea e$ (sau $ar fi) a lui,$ se spune despre cineva care este foarte fericit. @2.@ Ansamblu de corpuri cerești format din Pământ și aștrii vizibili, constituind un sistem organizat; sistem solar, sistem planetar. @3.@ Globul pământesc (cu întreaga lui viață animală și vegetală), pământul locuit de om. * $Lumea veche$ = pământul cunoscut înainte de descoperirea Americii (Asia, Europa și Africa). $Lumea nouă$ = cele două Americi și Oceania. $Lumea tăcerii$ = universul adâncurilor marine și oceanice. * #Expr.# $În$ (sau $prin) toată lumea$ (sau $lumea toată)$ = pretutindeni, peste tot. $În$ (sau $din) fundul lumii$ sau $(de) peste lume$ = (de) foarte departe. $A se duce$ (sau $a fugi, a pleca) în lume$ (sau $în toată lumea, în lumea largă)$ = a pleca departe, fără să se știe unde. $A da cuiva drumul în lume$ = a da cuiva libertatea să plece. $A(-și) lua lumea în cap$ = a pleca (departe) părăsind totul (mai ales din cauza unor supărări mari, a unor necazuri etc.). $A umbla prin lume$ sau $a cutreiera lumea$ = a călători mult și în locuri diferite, a colinda. $A lua lumea de-a lungul (și de-a latul)$ = a cutreiera toată lumea. $A dormi$ (sau $a adormi) ca dus$ (sau $ca dușii) de pe lume$ = a dormi (sau a adormi) adânc. @4.@ (#Înv.# și #reg.#) Lumină. $Lumea ochiului$ (sau $ochilor)$ = pupila ochiului (sau ochilor). * #Expr.# (Rar) $A ieși la lume$ = a ajunge la lumină, la loc deschis, la larg. @II. 1.@ Populația globului pământesc, omenirea întreagă; umanitatea. ** Majoritatea oamenilor. @2.@ Categorie de oameni, grup social considerat din punctul de vedere al profesiunii, al culturii, al felului de viață etc. și care prezintă trăsături specifice. $Lumea artiștilor.$ @3.@ Oameni, mulțime, public; societate, mediu social. * $Om de lume$ = persoană care are experiența vieții în societate, care cunoaște uzanțele; persoană dornică de petreceri, exuberantă, veselă. * #Loc. adj.# $Ca lumea$ = cum trebuie, cum se cuvine. * #Expr.# $(A fi) în rând cu lumea$ = (a fi) la fel cu ceilalți; (a fi) cu rost, așezat, cu o viață chibzuită. $Lume(a) de pe lume$ sau $lumea toată, o lume (toată, întreagă)$ = mulțime nenumărată, foarte mulți oameni. $A purta lumea pe degete$ = a înșela oamenii; a-și bate joc de ei, a fi șmecher, abil. $A ieși$ (sau $a scoate capul) în lume$ = a apărea în societate, a lua contact cu oameni și situații noi, a începe să frecventeze societatea. $A ajunge$ (sau $a fi) de râsul lumii$ = a ajunge (sau a fi) într-o situație degradantă; a se face de râs. @III. 1.@ Mediu în care se desfășoară existența umană; viață, existență. * #Expr.# $A veni pe lume$ = a se naște. $A se duce (fiecare) în lumea lui$ = a-și vedea (fiecare) de treburile sale. $Nu știe pe ce lume e$ (sau $se află)$ = nu știe nimic din ce se întâmplă; e foarte fericit. $A-i fi$ (cuiva) $lumea dragă$ = a-i plăcea (cuiva) să trăiască; a-i fi foarte plăcut să... $Când ți-e lumea mai dragă$ = când te simți mai bine; când nici nu te gândești, când nici nu te aștepți. $Zi-i lume și te mântuie!$ = asta e! n-ai ce(-i) face! ** Viață laică; viață veselă, liberă. * #Loc. adj.# $De lume$ = care se referă la viața de plăceri, la dragoste. @2.@ (În sintagmele) $Lumea albă$ = (în basme) viața pământească, în care trăiesc oamenii. $Lumea neagră$ = (în basme) viața subpământeană, în care ar trăi duhurile rele. $Lume de apoi$ (sau $lumea cealaltă, ceea lume)$ = @a)@ (în concepțiile religioase) viața de dincolo de moarte; @b)@ (în basme) regiune imaginată dincolo de acest pământ, celălalt tărâm. - #Lat.# @lumen.@
                        
                            @L'UME@ s. @1.@ v. $...
                        
                            @L'UME@ s. v. $lumin...
                        
                            @l'ume@ s. f., g.-d....
                        
                            @L'UME ~i@ $f.$ 1) T...
                        
                            @l'ume (l'umi),@ #s....
                        
                            @l'ume@ s. f., g.-d....
                        
                            @lúme@ f. (lat. $lum...
                        
                            @l'ume@ #s. f.#, #g....
                        
                            @lume@ f. @1.@ lumin...
acesta acesta No synsets found 
                            @AC'ESTA, ACE'ASTA,@ $aceștia, acestea,$ #pron. dem.#, #adj. dem.# (postpus) @1.@ #Pron. dem.# (Indică pe cineva sau ceva relativ apropiat de subiectul vorbitor) $Ce e aceasta?$ * #Loc. adv.# $Pentru aceasta$ = din această cauză, de aceea. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceasta$ = în plus. $Cu toate acestea$ = totuși. @2.@ #Adj. dem.# (postpus) (Arată că ființa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află aproape, în spațiu sau timp, de vorbitor) $Dealul acesta. Casa aceasta.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $acestuia, acesteia,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $acestora$] - #Lat.# @*ecce-istu, ecce-ista.@
                        
                            @AC'ESTA@ pron. (pop...
                        
                            @ac'esta@ pr. m., ad...
                        
                            @AC'ESTA ace'asta (a...
                        
                            @AC'ESTA^1, ACE'ASTA...
                        
                            @AC'ESTA^2, ACE'ASTA...
                        
                            @ac'esta@ #pr.# #m.#...
                        
                            Acesta est une extras din Don Quichote, cred ca cuvantul maciuca are ceva in legature cu Vargas y Machuca, este prea importanta asemanarea si sensul comun, merci, bulbuci@from.ro
"I remember having
read how a Spanish knight, Diego Perez de Vargas by name, having
broken his sword in battle, tore from an oak a ponderous bough or
branch, and with it did such things that day, and pounded so many
Moors, that he got the surname of Machuca, and he and his
descendants from that day forth were called Vargas y Machuca.
                        
                            @ACÉSTA^1, ACEÁSTA,@...
                        
                            @ACÉSTA^2, ACEÁSTA,@...
! ! No synsets found
Știi Știi No synsets found 
                            știi tu cine e pocil...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
masă masă No synsets found 
                            @M'ASĂ^1,@ $mase,$ #s. f.# @1.@ Mulțime compactă de oameni, considerată ca o unitate; grupare mare de oameni cu anumite caractere comune; cercuri largi ale populației. * #Loc. adj.# $De masă$ = care cuprinde, care antrenează o (întreagă) colectivitate umană. * $Cântec de masă$ (sau $de mase)$ = cântec cu conținut patriotic, având un caracter mobilizator. @2.@ Îngrămădire de elemente (de aceeași natură ori diferite) care alcătuiesc împreună un singur corp; (totalitatea unui) corp format printr-o asemenea îngrămădire de elemente. * $Masă verde$ = nutreț pentru vite; furaj. $Mase plastice$ = materiale plastice. $Masă de aer$ = porțiune imensă, relativ omogenă, a troposferei, cu proprietăți distincte față de porțiunile înconjurătoare. * #Loc. adj. și adv.# $În masă$ = @a)@ în cantitate mare; masiv. $Transporturi în masă;$ @b)@ cu toții; în număr mare. ** Cantitate mare din ceva (în raport cu restul ansamblului). * $Masa vocabularului$ = partea cea mai mare și mai mobilă a vocabularului. ** Corp solid, compact; bloc. @3.@ (#Fiz.#) Cantitatea de materie a unui corp considerată ca o mărime caracteristică (în raport cu volumul). * $Masă atomică$ = greutate atomică. $Masă moleculară$ = greutate moleculară. $Masă specifică$ = densitate. @4.@ (#Jur.#) Totalitate a creditelor sau a datoriilor unui falit; fond bănesc al unei succesiuni sau al unei întreprinderi lucrative. - Din #fr.# @masse.@
                        
                            @M'ASĂ^2,@ $mese,$ #s. f.# @1.@ Mobilă formată dintr-o placă dreptunghiulară, pătrată sau rotundă, sprijinită pe unul sau pe mai multe picioare și pe care se mănâncă, se scrie etc. * $Masă verde$ = @a)@ masă^2 (@1@), de obicei acoperită cu postav verde, la care se joacă jocuri de noroc; $#p. ext.#$ joc de noroc; @b)@ masă^2 (@1@) în jurul căreia stau diplomații când duc tratative internaționale. $Masă rotundă$ = dezbatere liberă pe o temă dată, la care sunt chemați să-și spună cuvântul specialiștii din domeniul respectiv (sau reprezentanți ai publicului larg). $Sală de mese$ = încăpere în care se servește mâncarea într-o școală, într-o cazarmă, la o cantină etc. $Masă caldă$ = un fel de tejghea metalică încălzită pe care sunt expuse și menținute calde preparate alimentare, în localurile de alimentație publică. * #Loc. adv.# $Cu$ (sau $pe) nepusă masă$ = pe neașteptate, pe nepregătite, deodată. * #Expr.# $Capul$ (sau $fruntea) mesei$ = locul de cinste ocupat de unul dintre comeseni. $A pune$ (sau $a întinde, a așterne) masa$ = a aranja, a pregăti și a pune pe masă^2 (@1@) toate cele necesare pentru a servi mâncarea. $A strânge masa$ = a aduna de pe masă^2 (@1@) mâncările rămase și farfuriile, tacâmurile etc. cu care s-a mâncat. $A nu avea ce pune pe masă$ = a nu avea cu ce trăi, a fi sărac. $Pune-te$ (sau $întinde-te) masă, scoală-te$ (sau $ridică-te) masă$ = @a)@ se spune despre cei care duc o viață plină de desfătări, care trăiesc fără griji, care așteaptă totul de-a gata; @b)@ se spune când ești obligat să servești mereu de mâncare. $A întinde masă mare$ sau $a ține masă întinsă$ = a primi invitați mulți, a oferi ospețe, banchete; $#p. ext.#$ a se ține de petreceri. $A pune$ (pe cineva) $la masă cu tine$ = a trata (pe cineva) ca pe un prieten apropiat. ** (Cu sens colectiv) Persoanele care stau în jurul aceleiași mese^2 (@1@) și mănâncă; mesenii. @2.@ Ceea ce se mănâncă; mâncare, bucate; $#p. ext.#$ prânz, cină; ospăț, banchet. * $Înainte de masă$ = @a)@ în partea zilei care precedă prânzul; @b)@ în fiecare dimineață. $După masă$ = @a)@ în partea zilei care urmează după prânz; după-amiază; @b)@ în fiecare după-amiază. * #Expr.# $A lua masa$ sau $a sta$ (ori $a ședea) la masă$ = a mânca de prânz sau de cină. $A avea casă și masă$ = a avea ce-i trebuie pentru a trăi. $A-i fi$ (cuiva) $casa casă și masa masă$ = a duce o viață ordonată, fără necazuri. @3.@ Nume dat mai multor obiecte sau părți de obiecte care seamănă cu o masă^2 (@1@) și se folosesc în diverse scopuri practice. * $Masă de operație$ = obiect de metal pe care este întins un pacient în timpul intervenției chirurgicale. @4.@ Compus: (#Bot.#) $masa-raiului$ = plantă erbacee cu flori roz-purpurii $(Sedum carpaticum).$ - #Lat.# @mensa.@
                        
                            @M'ASĂ@ s. @1.@ mânc...
                        
                            @M'ASĂ@ s. @1.@ v. $...
                        
                            @M'ASĂ@ s. v. $car, ...
                        
                            @m'asă@ (mulțime, co...
                        
                            @m'asă@ (mobilă, prâ...
                        
                            @M'ASĂ^1 m'ese@ $f.$...
                        
                            @M'ASĂ^2 ~e@ $f.$ 1)...
                        
                            @M'ASĂ^3 ~e@ $f.$ Mu...
nu nu No synsets found 
                            @NU@ #adv.# @I.@ (Servește la formarea formei negative a verbului, de obicei precedându-l nemijlocit). @1.@ (Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ) $Nu l-am cunoscut niciodată.$ * (În propoziții interogative) $Nu ai primit scrisorile mele?$ @2.@ (Neagă predicatul, fără a modifica logic caracterul propoziției) $Nu încape nici o îndoială.$ @3.@ (Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) $Nu făcea parte și el dintre noi?$ @II.@ (Neagă altă parte de propoziție decât predicatul) $A plecat repede, nu așa cum a venit.$ @III.@ (Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă, altul decât predicatul, atenuându-i înțelesul ori dându-i un înțeles contrar) $O casă mare, nu lipsită de eleganță.$ * #Expr.# $Nu altceva$ sau $nu glumă,$ (#reg.#) $nu șagă,$ formulă care confirmă sau întărește cele enunțate anterior. $Nu mai departe$ = chiar în cazul... $Nu o (singură) dată$ = de multe ori, adesea. @IV.@ (Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus, îndeplinind funcția de predicat) $Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale.$ * #Expr.# $nu și nu,$ formulă care exprimă împotrivirea, refuzul categoric. $De$ (sau $dacă) nu...$ = în caz contrar..., altfel... @##V.##@ (Cu valoare de propoziție independentă cu caracter negativ) $Ai prieteni? - Nu!$ - #Lat.# @non.@
                        
                            @Nu@ ≠ da...
                        
                            @NU@ adv. (pop.) ba....
                        
                            @nu@ adv. (și: $n-$ ...
                        
                            @NU@ $adv.$ 1) $(atr...
                        
                            Nu am gasit explicat...
                        
                            nu exista in diction...
                        
                            nu stiu...
                        
                            nu stiu ce inseamna...
                        
                            [nu este in DN'86 - ...
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
suflet suflet No synsets found 
                            @S'UFLET,@ $suflete,$ #s. n.# @1.@ Totalitatea proceselor afective, intelectuale și voliționale ale omului; psihic. * #Loc. adv.# $Din suflet$ sau $din tot sufletul, din adâncul sufletului$ = cu pasiune, cu convingere; foarte mult. $Cu$ (sau $fără) suflet$ = cu (sau fără) însuflețire, cu (sau fără) elan. ** Trăsătură de caracter (bună sau rea); $#p. ext.#$ caracter. ** Persoană considerată din punct de vedere al trăsăturilor de caracter. $Era un suflet mare, care înțelegea lumea.$ ** Omenie, bunătate, milă. $Om fără suflet.$ ** Curaj, temeritate, îndrăzneală. $A prinde suflet.$ @2.@ Factor, element esențial al unui lucru, al unei acțiuni etc. @3.@ (În filozofia idealistă și în concepția religioasă) Substanță spirituală care dă omului viață și care este socotită de origine divină și cu esență veșnică. * #Expr.# $A-și încărca sufletul cu...$ = a comite o faptă rea. $A avea$ (ceva) $pe suflet$ = a fi preocupat, chinuit de ceva. (#Fam.#) $A nu avea$ (pe cineva) $la suflet$ = a nu iubi (pe cineva), a nu-l simpatiza. $A(-i) scoate$ (cuiva) $sufletul$ = a nu lăsa (pe cineva) în pace, a sâcâi, a enerva. $A-i ieși$ (cuiva) $sufletul$ = @a)@ a muri; @b)@ a munci din greu, a se chinui. $Cu sufletul la gură$ = @a)@ în agonie; @b)@ respirând foarte greu de oboseală sau de emoție. $A-și stupi sufletul$ = a munci din greu, a se chinui cu ceva. $A-și căuta$ (sau $vedea, griji) de suflet$ (sau $de ale sufletului)$ = a se comporta în conformitate cu normele bisericești. $A căuta de sufletul cuiva$ = a da ceva de pomană în amintirea unui mort. $(Să) fie de sufletul cuiva!$ = fie ca Dumnezeu să-i ierte păcatele! $A fi$ (sau $a se face) trup și suflet cu cineva$ = a fi extrem de devotat cuiva. $A-și vinde sufletul$ = a păcătui foarte tare. @4.@ Viață. $A avea șapte suflete$ * #Expr.# $A (mai) prinde$ (sau $a căpăta) suflet$ = a se întrema (după o boală). $A lua$ (cuiva) $sufletul$ = a omorî (pe cineva). $A avea ceva pe$ (sau $la) sufletul său$ = a avea ceva în posesiune. ** Inimă. * #Expr.# $A i se rupe sufletul (de mila cuiva)$ = a suferi foarte mult pentru nenorocirea cuiva. $A(-i) merge$ (cuiva ceva) $la suflet$ = a(-i) plăcea mult, a(-i) produce o mare satisfacție. @5.@ Persoană, ins, om; $#p. gener.#$ orice ființă. ** Locuitor. $Oraș de un milion de suflete.$ @6.@ (#Pop.#) Suflare, suflu, respirație. $Pe nări el scoate suflet puternic.$ * #Loc. adv.# $Într-un suflet$ = foarte repede. * #Loc. vb.# $A-și trage sufletul$ = a respira. * #Expr.# $A-și lua suflet$ = a respira adânc; a-și potoli respirația. $A-i veni sufletul la loc$ = a-și potoli respirația; a se liniști. @7.@ (În sintagme și #expr.#) $Copil$ (rar $fiu) de suflet$ = copil adoptiv. $A lua de suflet$ = a adopta un copil. $A da de suflet$ = a-și ceda copilul unei persoane care îl adoptă. - #Lat.# @*suflitus@ (< $suflare).$
                        
                            @S'UFLET@ s. @1.@ co...
                        
                            @S'UFLET@ s. v. $ani...
                        
                            @s'uflet@ s. n. (sil...
                        
                            @S'UFLET ~e@ $n.$ 1)...
                        
                            @s'uflet@ s. n. (sil...
                        
                            @s'uflet@ $(su-flet)...
                        
                            @suflet@ n. @1.@ suf...
                        
                            @súflet@ n., pl. $e$...
                        
                            @S'UFLET,@ $suflete,...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
mamă mamă No synsets found 
                            @M'AMĂ,@ $mame,$ #s. f.# @1.@ Femeie considerată în raport cu copiii ei, nume pe care i-l dau copiii acestei femei când i se adresează sau când vorbesc despre dânsa; maică, muică, mamaie, mamacă, neneacă. * $Mamă eroină$ = (În trecut) titlu care se acorda femeilor cu cel puțin zece copii în viață. * #Loc. adj.# $De mamă$ = (despre relații de rudenie) care se află în linie maternă. * #Expr.# $Vai de mama mea$ (sau $ta, lui$ etc.) = vai de mine (sau de tine, de el etc.). $(De) mama focului$ = grozav, strașnic, extraordinar. $La mama dracului$ = foarte departe. $De când mama m-a$ (sau $te-a, l-a$ etc.) $făcut$ = de când sunt (sau ești, este etc.) pe lume; de totdeauna. $De$ (sau $pe) când era mama fată (mare)$ = de foarte multă vreme. (#Pop.#) $A cere cât pe mă-sa$ = a pretinde un preț exagerat. $O mamă de bătaie$ = o bătaie strașnică. ** Femela unui animal în raport cu puii ei. @2.@ (La #voc.#) Termen (afectuos) cu care o femeie se adresează copiilor ei sau, $#p. ext.#,$ unei persoane mai tinere. $Florico, mamă, să ne scrii!.$ @3.@ (În sintagmele) $Mamă mare$ (sau, #pop.#, $bătrână, bună)$ = bunică. $Mamă soacră$ = soacră. @4.@ Termen de politețe folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) o femeie (în vârstă). @5.@ Compus: $mama$ (sau $muma$)-$pădurii$ (sau -$pădurilor)$ = @a)@ personaj din mitologia populară, închipuit de obicei ca o bătrână urâtă și rea, care umblă prin păduri, cântând sau bocind, ademenind copii sau chiar mâncând oameni; @b)@ plantă erbacee, parazită, cu tulpina fără frunze, acoperită cu solzi și cu flori purpurii $(Latharea squamaria).$ @6.@ #Fig.# Izvor, cauză. [#Var.#: (#reg.#) @m'umă@ #s. f.#] - #Lat.# @mamma.@
                        
                            @M'AMĂ@ s. @1.@ (pop...
                        
                            @M'AMĂ@ s. v. $cauză...
                        
                            @m'amă@ s. f., g.-d....
                        
                            @M'AMĂ ~e@ $f.$ 1) $...
                        
                            @m'amă (m'ame),@ #s....
                        
                            @m'amă@ s. f., g.-d....
                        
                            @mámă@ f., pl. $e$ (...
                        
                            @m'amă@ #s. f.#, #g....
                        
                            @mamă@ f @1.@ femeie...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
mormânt mormânt No synsets found 
                            @MORM'ÂNT,@ $morminte,$ #s. n.# Groapă săpată în pământ pentru înhumarea celor decedați; loc special amenajat unde este înmormântat cineva. * #Expr.# $A duce$ (pe cineva) $în mormânt$ sau $a băga$ (pe cineva) $în mormânt$ = a pricinui moartea cuiva; $#p. ext.#$ a necăji, a chinui foarte mult (pe cineva). $A intra în mormânt$ = a muri. ** Monument funerar; cavou. [#Pl.# și: $mormânturi$] - #Lat.# @monumentum.@
                        
                            @MORMÂNT@ s. groapă,...
                        
                            @MORMÂNT@ s. v. $moa...
                        
                            @mormânt@ s. n., pl....
                        
                            @MORMÂNT ~'inte@ $n....
                        
                            @mormânt,@ $morminte...
                        
                            @morm'ânt@ s. n., pl...
                        
                            @morm'ânt@ #s. n.#, ...
                        
                            @mormânt@ n. @1.@ mo...
                        
                            @MORM'ÂNT,@ $mormint...
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
nici nici No synsets found 
                            @NICI@ #adv.#, #conj.# @I.@ #Adv.# @1.@ (Precedă cuvântul sau cuvintele care poartă accentul frazei, exprimând o negație mai categorică decât "nu" și fiind de obicei dublat de "nu") $Nici nu s-a clintit.$ @2.@ (În #expr.#) $Nici că$ = deloc nu... @3.@ (Împreună cu #pron. nehot.# "unul", "una" formează pronume negative) $Nu mai e nici unul.$ * (Adjectival; urmat de #art. nehot.#, "un", "o") $Nici un zgomot, nici o adiere de vânt nu se simte.$ @II.@ #Conj.# (De obicei urmat de "nu"; leagă două sau mai multe propoziții, stabilind un raport de coordonare copulativă și purtând accentul în frază; repetat, arată excluderea, pe rând, a ideilor exprimate prin propozițiile sau prin cuvintele pe care le precedă) $Nu are timp, nici nu dorește. Nici nu vede, nici nu aude.$ * (Leagă două sau mai multe părți ale unei propoziții negative) $A fost furtună mare, nu vedeai nici înainte, nici înapoi.$ * #Expr.# $Nici una, nici două$ sau $nici una, nici alta$ = îndată, numaidecât; brusc, pe neașteptate. * (Între "nici" și cuvântul negat se intercalează #pron. pers.# "tu", iar verbul se omite) $Nici tu casă, nici tu masă.$ - #Lat.# @neque.@
                        
                            @nici@ adv., conj....
                        
                            @NICI^1@ $conj. (fol...
                        
                            @NICI^2@ $adv.$ 1) $...
                        
                            @nici@ s.n. (reg.) p...
                        
                            nici un cum se scrie despartit sau intr-un singur cuvant?
                        
                            @n'ici@ #conj.# - Ex...
                        
                            nici o intrare in di...
                        
                            nici un...
                        
                            nici un cetatean...
nu nu No synsets found 
                            @NU@ #adv.# @I.@ (Servește la formarea formei negative a verbului, de obicei precedându-l nemijlocit). @1.@ (Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ) $Nu l-am cunoscut niciodată.$ * (În propoziții interogative) $Nu ai primit scrisorile mele?$ @2.@ (Neagă predicatul, fără a modifica logic caracterul propoziției) $Nu încape nici o îndoială.$ @3.@ (Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) $Nu făcea parte și el dintre noi?$ @II.@ (Neagă altă parte de propoziție decât predicatul) $A plecat repede, nu așa cum a venit.$ @III.@ (Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă, altul decât predicatul, atenuându-i înțelesul ori dându-i un înțeles contrar) $O casă mare, nu lipsită de eleganță.$ * #Expr.# $Nu altceva$ sau $nu glumă,$ (#reg.#) $nu șagă,$ formulă care confirmă sau întărește cele enunțate anterior. $Nu mai departe$ = chiar în cazul... $Nu o (singură) dată$ = de multe ori, adesea. @IV.@ (Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus, îndeplinind funcția de predicat) $Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale.$ * #Expr.# $nu și nu,$ formulă care exprimă împotrivirea, refuzul categoric. $De$ (sau $dacă) nu...$ = în caz contrar..., altfel... @##V.##@ (Cu valoare de propoziție independentă cu caracter negativ) $Ai prieteni? - Nu!$ - #Lat.# @non.@
                        
                            @Nu@ ≠ da...
                        
                            @NU@ adv. (pop.) ba....
                        
                            @nu@ adv. (și: $n-$ ...
                        
                            @NU@ $adv.$ 1) $(atr...
                        
                            Nu am gasit explicat...
                        
                            nu exista in diction...
                        
                            nu stiu...
                        
                            nu stiu ce inseamna...
                        
                            [nu este in DN'86 - ...
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
căca căca No synsets found 
                            @CĂC'A@ vb. v. $defe...
                        
                            @CĂC'A,@ $cac,$ #vb....
                        
                            @căc'a (cac, căc'at)...
                        
                            @căca,@ $cac (#pop.#...
                        
                            @*căca (a ~)@ #vb.#,...
                        
                            căcá (các, át), #vb....
                        
                            @CĂC'A,@ $cac,$ #vb....
                        
                            @căc'a@ #vb.# #v.# D...
                        
                            @$căc'a$@
[#At:# LM ...
                        
                            @căc'a@ (#ar.# $cac$...
pe pe No synsets found 
                            @PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
                        
                            @Pe@ ≠ sub...
                        
                            @PE@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @pe@ prep....
                        
                            @PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
                        
                            Pe internet se vorbe...
                        
                            Pe lângă explicația ...
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
lume lume No synsets found 
                            @L'UME,@ $lumi,$ #s. f.# @I. 1.@ Totalitate a celor existente în realitate; univers, cosmos. * #Expr.# $De când (e$ sau $cu) lumea (și pământul)$ = de (sau din) totdeauna; vreodată; $Cât (e) lumea (și pământul)$ = veșnic; (în construcții negative) niciodată, nicăieri. (#Reg.#) $Până-i lumea$ = veșnic; (în construcții negative) niciodată. $Nici pentru toată lumea$ sau $pentru nimic în lume$ = cu nici un preț, cu nici un chip. $Că (doar) nu piere lumea,$ se spune atunci când vrei să convingi pe cineva că un anumit lucru nu e prea greu de făcut sau că nu cere un sacrificiu sau o grabă prea mare. $Parcă toată lumea e$ (sau $ar fi) a lui,$ se spune despre cineva care este foarte fericit. @2.@ Ansamblu de corpuri cerești format din Pământ și aștrii vizibili, constituind un sistem organizat; sistem solar, sistem planetar. @3.@ Globul pământesc (cu întreaga lui viață animală și vegetală), pământul locuit de om. * $Lumea veche$ = pământul cunoscut înainte de descoperirea Americii (Asia, Europa și Africa). $Lumea nouă$ = cele două Americi și Oceania. $Lumea tăcerii$ = universul adâncurilor marine și oceanice. * #Expr.# $În$ (sau $prin) toată lumea$ (sau $lumea toată)$ = pretutindeni, peste tot. $În$ (sau $din) fundul lumii$ sau $(de) peste lume$ = (de) foarte departe. $A se duce$ (sau $a fugi, a pleca) în lume$ (sau $în toată lumea, în lumea largă)$ = a pleca departe, fără să se știe unde. $A da cuiva drumul în lume$ = a da cuiva libertatea să plece. $A(-și) lua lumea în cap$ = a pleca (departe) părăsind totul (mai ales din cauza unor supărări mari, a unor necazuri etc.). $A umbla prin lume$ sau $a cutreiera lumea$ = a călători mult și în locuri diferite, a colinda. $A lua lumea de-a lungul (și de-a latul)$ = a cutreiera toată lumea. $A dormi$ (sau $a adormi) ca dus$ (sau $ca dușii) de pe lume$ = a dormi (sau a adormi) adânc. @4.@ (#Înv.# și #reg.#) Lumină. $Lumea ochiului$ (sau $ochilor)$ = pupila ochiului (sau ochilor). * #Expr.# (Rar) $A ieși la lume$ = a ajunge la lumină, la loc deschis, la larg. @II. 1.@ Populația globului pământesc, omenirea întreagă; umanitatea. ** Majoritatea oamenilor. @2.@ Categorie de oameni, grup social considerat din punctul de vedere al profesiunii, al culturii, al felului de viață etc. și care prezintă trăsături specifice. $Lumea artiștilor.$ @3.@ Oameni, mulțime, public; societate, mediu social. * $Om de lume$ = persoană care are experiența vieții în societate, care cunoaște uzanțele; persoană dornică de petreceri, exuberantă, veselă. * #Loc. adj.# $Ca lumea$ = cum trebuie, cum se cuvine. * #Expr.# $(A fi) în rând cu lumea$ = (a fi) la fel cu ceilalți; (a fi) cu rost, așezat, cu o viață chibzuită. $Lume(a) de pe lume$ sau $lumea toată, o lume (toată, întreagă)$ = mulțime nenumărată, foarte mulți oameni. $A purta lumea pe degete$ = a înșela oamenii; a-și bate joc de ei, a fi șmecher, abil. $A ieși$ (sau $a scoate capul) în lume$ = a apărea în societate, a lua contact cu oameni și situații noi, a începe să frecventeze societatea. $A ajunge$ (sau $a fi) de râsul lumii$ = a ajunge (sau a fi) într-o situație degradantă; a se face de râs. @III. 1.@ Mediu în care se desfășoară existența umană; viață, existență. * #Expr.# $A veni pe lume$ = a se naște. $A se duce (fiecare) în lumea lui$ = a-și vedea (fiecare) de treburile sale. $Nu știe pe ce lume e$ (sau $se află)$ = nu știe nimic din ce se întâmplă; e foarte fericit. $A-i fi$ (cuiva) $lumea dragă$ = a-i plăcea (cuiva) să trăiască; a-i fi foarte plăcut să... $Când ți-e lumea mai dragă$ = când te simți mai bine; când nici nu te gândești, când nici nu te aștepți. $Zi-i lume și te mântuie!$ = asta e! n-ai ce(-i) face! ** Viață laică; viață veselă, liberă. * #Loc. adj.# $De lume$ = care se referă la viața de plăceri, la dragoste. @2.@ (În sintagmele) $Lumea albă$ = (în basme) viața pământească, în care trăiesc oamenii. $Lumea neagră$ = (în basme) viața subpământeană, în care ar trăi duhurile rele. $Lume de apoi$ (sau $lumea cealaltă, ceea lume)$ = @a)@ (în concepțiile religioase) viața de dincolo de moarte; @b)@ (în basme) regiune imaginată dincolo de acest pământ, celălalt tărâm. - #Lat.# @lumen.@
                        
                            @L'UME@ s. @1.@ v. $...
                        
                            @L'UME@ s. v. $lumin...
                        
                            @l'ume@ s. f., g.-d....
                        
                            @L'UME ~i@ $f.$ 1) T...
                        
                            @l'ume (l'umi),@ #s....
                        
                            @l'ume@ s. f., g.-d....
                        
                            @lúme@ f. (lat. $lum...
                        
                            @l'ume@ #s. f.#, #g....
                        
                            @lume@ f. @1.@ lumin...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
dar dar No synsets found 
                            @DAR^1@ #conj.#, #adv.# @A.@ #Conj.# @I.@ (Leagă propoziții sau părți de propoziție adversative) @1.@ (Arată o opoziție) Cu toate acestea, totuși. * #Expr.# $D-apoi (bine)$ sau $dar cum să nu,$ se spune ca răspuns negativ la o propunere. ** Ci. $Nu că zic, dar așa este.$ @2.@ (Arată o piedică) Însă. $Ascult, dar nu înțeleg.$ * #Expr.# $Dar aș!$ = însă, nici vorbă, nici gând! @3.@ (Adaugă o idee nouă la cele spuse mai înainte) Mai mult decât atât, cu atât mai mult, darămite. $Munte cu munte se întâlnește, dar om cu om.$ * #Expr.# $D-apoi$ = darămite. ** (După o propoziție optativă urmată de o construcție negativă) Nicidecum, nici gând, * #Expr.# $Nici..., dar nici...$ = nici..., cu atât mai puțin... ** Altfel, altminteri. $Sunt om bun, dar ți-aș arăta eu!$ @II.@ (În propoziții conclusive) Prin urmare, așadar, deci. $Revin dar la primele idei.$ ** (În legătură cu un imperativ, exprimă nerăbdarea, încurajarea, dojana etc.) Ci. $Dar deschide odată!$ @III.@ (Introduce o propoziție interogativă) Oare? $Dar ce vreți voi de la mine?$ @IV.@ (Înaintea unui cuvânt care de obicei se repetă, întărește înțelesul acestuia) $Mă voi apuca serios de lucru, dar serios!$ ** (Exprimă surprinderea, uimirea, mirarea) $Dar frumos mai cânți!$ @B.@ #Adv.# (#Înv.# și #reg.#) Da, așa, astfel. * #Expr.# (#Pop.#) $Păi dar$ = cum altfel? ** Firește, desigur; negreșit. [#Var.#: @da, d'ară@ #conj.#] - #Et. nec.#
                        
                            @DAR^2,@ $daruri,$ #s. n.# @I. 1.@ Obiect primit de la cineva sau oferit fără plată cuiva, în semn de prietenie sau ca ajutor etc.; cadou. * #Loc. adj.# $De dar$ = primit gratis, dăruit. * #Loc. adv.# $În dar$ = fără plată, gratis; degeaba. ** Plocon. ** Donație. @2.@ (#Bis.#) Prinos, ofrandă. * $Sfintele daruri$ = pâinea și vinul sfințite pentru cuminecătură. @II. 1.@ Însușire (cu care se naște cineva); aptitudine, vocație, talent. * #Expr.# $A avea darul să...$ (sau $de a...)$ = a avea puterea, posibilitatea să..., a fi în stare să..., a fi de natură să... $A avea darul vorbirii$ = a vorbi frumos, a fi un bun orator. (#Ir.#) $A avea$ (sau $a lua) darul beției$ = a fi (sau a deveni) bețiv. @2.@ Avantaj, binefacere. @3.@ (În concepția creștină) Ajutor pe care îl acordă Dumnezeu omului; milă, har divin. * $Darul preoției$ = dreptul de a exercita funcțiile preoțești. - Din #sl.# @darú.@
                        
                            @DAR@ adv. v. $da, d...
                        
                            @DAR@ conj. v. $altf...
                        
                            @DAR@ conj., adv. @1...
                        
                            @DAR@ s. @I.@ @1.@ v...
                        
                            @dar@ conjcț....
                        
                            @dar@ s. n., pl. $d'...
                        
                            @DAR^1@ $conj.$ 1) $...
                        
                            @DAR^2 ~uri@ $n.$ 1)...
o o No synsets found 
                            @O^1@ #s. m.# #invar.# A optsprezecea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală cu deschidere (@4@) mijlocie, rotunjită (@2@), din seria posterioară).
                        
                            @O^2@ #interj.# @1.@ Exclamație (emfatică) folosită în invocații și în apostrofe. @2.@ Exclamație care exprimă diverse stări emotive: mirare, admirație, mulțumire, dorință, mâhnire etc. @3.@ Exclamație care precedă și întărește o afirmație, o constatare. - Onomatopee.
                        
                            @O^3@ #art. nehot.# #V.# @un.@
                        
                            @O^4@ #num. card.# #V.# @unu.@
                        
                            @O^5@ #adj. nehot.# #V.# @un.@
                        
                            @O@ interj. v. $of.$...
                        
                            @O, o@ s. m. invar....
                        
                            @o@ interj....
                        
                            @O@ $interj.$ 1) ($s...
                        
                            o existenta fara ide...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
amuza amuza No synsets found 
                            @AMUZ'A,@ $am'uz,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# A (se) distra, a (se) înveseli. - Din #fr.# @amuser.@
                        
                            @A se amuza@ ≠ a (se...
                        
                            @AMUZ'A@ vb. v. $dis...
                        
                            @amuz'a@ vb., ind. p...
                        
                            @A AMUZ'A am'uz@ $tr...
                        
                            @A SE AMUZ'A mă am'u...
                        
                            @AMUZ'A@ #vb.# I $#t...
                        
                            @amuzá (-z, -át),@ v...
                        
                            @amuz'a (-z, -'at),@...
                        
                            @AMUZ'A@ $#vb.# #tr....
idee idee No synsets found 
                            @ID'EE,@ $idei,$ #s. f.# @1.@ Termen generic pentru diferite forme ale cunoașterii logice; noțiune, concept. @2.@ Principiu, teză cuprinzătoare, teză fundamentală, concepție, gândire, fel de a vedea. ** Opinie, părere, gând, convingere, judecată. * #Expr.# $A avea idee$ = a avea cunoștințe (sumare), a fi informat (despre ceva). $Ce idee!$ = exclamație de dezaprobare. $Dă-mi o idee$ = ajută-mă cu o sugestie sau să găsesc o soluție. ** Intenție, plan, proiect. @3.@ (În #expr.#) $Idee fixă$ = imagine, gând delirant izolat, intens și durabil, lipsit de rațiune. ** Teamă, grijă cu privire la ceva, panică. * #Expr.# (#Fam.#) $A băga$ (pe cineva) sau $a intra la (o) idee$ (sau $la idei)$ = a face să se îngrijoreze, să se teamă sau a se îngrijora, a se teme. @4.@ (În #expr.#) $O idee (de...)$ = o cantitate mică, redusă etc. $O idee mai mare.$ - Din #fr.# @idée,@ #lat.# @idea.@
                        
                            @ID'EE@ s. @1.@ $(FI...
                        
                            @id'ee@ s. f., art. ...
                        
                            @ID'EE ~i@ $f.$ 1) R...
                        
                            @ID'EE@ $#s.f.#$ @1....
                        
                            @ID'EE@ $#s. f.#$ 1....
                        
                            @id'ee (id'ei),@ #s....
                        
                            1.idée sau comportam...
                        
                            @id'ee@ s. f., art. ...
                        
                            @id'ee@ #s. f.#, #ar...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
dacă dacă No synsets found 
                            @D'ACĂ@ #conj.# @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că..., presupunând că..., de... $Doar dacă. Numai dacă.$ @2.@ (Introduce o propoziție optativă) Numai de... $Dacă nu m-ar vedea cineva.$ @3.@ (Introduce o propoziție temporală, având uneori și o nuanță condițională sau cauzală) Când, în (sau din) momentul când, de îndată ce, după ce. @4.@ (Introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că, deoarece. $Dacă nu știa să scrie, umbla de la unul la altul.$ ** De vreme ce. @5.@ (Introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși. @6.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Că, de... @7.@ (Cu valoare adverbială) Cu greu, abia. @8.@ (În #expr.#) $Las\' dacă$ = @a)@ desigur că nu; @b)@ (în construcții negative) nu mai încape îndoială că... - @De^4@ + @că.@
                        
                            @D'ACĂ@ conj. @1.@ (...
                        
                            @d'acă@ conjcț....
                        
                            @d'acă@ (limba) s. f...
                        
                            @D'ACĂ^1@ $f. mai al...
                        
                            @D'ACĂ^2@ $conj.$ 1)...
                        
                            dacă ve-ți considera...
                        
                            @DÁCĂ@ (< $de$ ^3 + ...
                        
                            @dácă,@ în Munt. ves...
                        
                            @d'acă@ conjcț....
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
simț simț No synsets found 
                            @SIMȚ,@ $simțuri,$ #s. n.# @1.@ Facultate a oamenilor și a animalelor de a percepe impresii din lumea exterioară cu ajutorul unor organe specifice; funcțiune a organismului prin care acesta recepționează și prelucrează o anumită categorie de stimuli externi sau interni; simțire. * $Organe de simț$ = organe periferice ale percepției senzoriale. ** (Mai ales la #pl.#) Instinct, pornire senzuală; senzualitate. ** Delectare a simțurilor; gust. @2.@ Capacitate a omului de a înțelege, de a judeca, de a aprecia; înclinare, aptitudine pentru ceva. * $Simț moral$ = facultatea de a deosebi binele de rău. $Simț practic$ = îndemânare în rezolvarea diferitelor chestiuni. - Din @simți@ (derivat regresiv).
                        
                            @SIMȚ@ s. @1.@ (rar)...
                        
                            @SIMȚ@ s. v. $accepț...
                        
                            @simț@ s. n., pl. $s...
                        
                            @SIMȚ ~uri@ $n.$ 1) ...
                        
                            @simț@ s. n., pl. $s...
                        
                            @simț@ #s. n.#, #pl....
                        
                            @1) simț@ n., pl. $u...
                        
                            @simț@ n. @1.@ facul...
                        
                            @SIMȚ,@ $simțuri,$ #...
umor umor No synsets found 
                            @UM'OR@ #s. n.# Înclinare spre glume și ironii, ascunse sub o aparență de seriozitate; manifestare prin vorbe sau prin scris a acestei înclinații; $#p. ext.#$ veselie, haz. ** Categorie estetică ce constă în sublinierea incompatibilității și absurdității laturilor unor situații în general firești. [#Var.#: @hum'or@ #s. n.#] - Din #fr.# @humeur, humour.@ #Cf.# #engl.# %humour.%
                        
                            @UM'OR@ s. @1.@ v. $...
                        
                            @um'or@ s. n.{{Var. ...
                        
                            @UM'OR@ $n.$ 1) Încl...
                        
                            @UM'OR@ $#s.n.#$ Înc...
                        
                            @UM'OR@ $#s. n.#$ 1....
                        
                            @um'or@ s. n....
                        
                            @um'or@ (înclinație ...
                        
                            @1) umór,@ V. @omor ...
                        
                            @2) *umór@ și @hu-@ ...
cât cât No synsets found 
                            @CÂT, -Ă,@ #conj.#, #prep.#, #adv.#, (@IV@) $câți, -te,$ #pron.# (@V@) $câturi,$ #s. n.# @I.@ #Conj.# @1.@ (Introduce propoziții temporale) În timpul în care..., atâta timp, până când... $Se poartă frumos cu mine cât știe că-i sunt de folos.$ * #Expr.# (#Reg.#) $Cât ce...$ = îndată ce... $Cât ai bate din$ (sau $în) palme$ sau $cât te-ai șterge$ (sau $freca) la ochi, cât ai scăpăra din(tr-un) amnar$ = foarte repede, într-o clipă, imediat. $Numai cât$ = doar. @2.@ (Introduce propoziții modale sau atributive) În măsura, în gradul în care... $Venea cât putea mai repede.$ * #Expr.# (Adesea în corelație cu "atât") $Cu cât$ = pe măsură ce... $Pe$ (sau $după) cât$ = după cum..., precum, în măsura în care... $Cât se poate (de...)$ sau (eliptic) $cât de...$ sau $cât mai...$ = foarte. $A striga$ (sau $a țipa$ etc.) $cât îl ia$ (sau $ține) gura$ = a striga, cât poate de tare. @3.@ (#Înv.# și #pop.#; introduce propoziții consecutive) Încât, de, că. $Gemea cât îți era mai mare mila.$ @4.@ (Introduce propoziții concesive) Deși, cu toate că, oricât. $Cât era de reținut, tot mai izbucnea uneori.$ @5.@ (Introduce propoziții completive directe) $Am plătit cât nu face.$ @6.@ (Introduce propoziții adversative) Ci, mai ales. $Nu era atât de strâmt, cât incomod.$ @7.@ (În corelație cu sine însuși; introduce propoziții copulative eliptice) Când... când..., și... și... @II.@ #Prep.# (Folosit în comparații) Ca, precum, asemenea cu... $Copacul era înalt cât casa.$ * #Expr.# $Cât despre...$ (sau $pentru...)$ = în ce privește..., cu privire la..., relativ la... @III.@ #Adv.# @1.@ (În propoziții independente exclamative sau interogative) În ce măsură, în ce grad; în ce durată (mare) de timp. $Cât de bine a cântat! Cât l-am așteptat!$ @2.@ (Corelativ, în #expr.#) $Atât..., cât...$ = în același grad, număr, în aceeași măsură etc. ca și... $Atât..., cât și...$ = și..., și; nu numai..., ci (și)... $Cu cât..., cu atât...$ = pe măsură ce..., tot mai mult... @3.@ (În #expr.#) $Cât colo$ = departe. $Cât de colo$ = de departe, de la mare distanță; imediat, de la prima vedere; în mod clar. (#Pop.#) $Cât colea$ = aproape. $Cât de cât$ = măcar, puțin de tot; (în construcții negative) deloc. $Cât (e) lumea (și pământul)$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. @IV.@ #Pron.# @1.@ #Pron.# #interog.# (Cu) ce preț? În ce număr? în ce cantitate? ce durată de timp? cât costă? * #Expr.# $Cât e ceasul?$ = ce oră este (acum)? $În câte (ale lunii) e (azi)?$ = la ce dată calendaristică ne aflăm (azi)? $Pe cât te prinzi?$ = pe ce pui pariu? @2.@ #Pron. nehot.# (Adesea cu valoare de #adj. nehot.#) Tot ce, toate care; (la #pl.#) cei care. $Cât a fost s-a terminat. Câți au venit. Câtă vreme a trecut!$ * #Expr.# $Câtă frunză, câtă iarbă$ sau $câtă frunză și iarbă,$ se spune despre o cantitate foarte mare, despre o mulțime nenumărată. $Câte-n lună și-n soare$ sau $câte-n lună și-n stele, câte și mai câte$ = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui. $Câtă mai$ = mare, coșcogea. @##V.##@ #S. n.# (#Mat.#) Număr rezultat dintr-o împărțire, rezultatul unei împărțiri; raport care există între două numere sau două mărimi. - #Lat.# @quantus@ (contaminat cu #lat.# @quotus@ și @cata@).
                        
                            @CÂT@ conj. v. $că, ...
                        
                            @CÂT@ conj., adv., p...
                        
                            @cât@ adv., conjcț....
                        
                            @cât@ pr. m., adj. m...
                        
                            @cât@ s. n., pl. $câ...
                        
                            @CÂT^1@ $adv.$ 1) $(...
                        
                            @CÂT^2@ $conj.$ 1) $...
                        
                            @CÂT^3@ $prep. (intr...
                        
                            @CÂT^4 ~uri@ $n. mat...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
cât cât No synsets found 
                            @CÂT, -Ă,@ #conj.#, #prep.#, #adv.#, (@IV@) $câți, -te,$ #pron.# (@V@) $câturi,$ #s. n.# @I.@ #Conj.# @1.@ (Introduce propoziții temporale) În timpul în care..., atâta timp, până când... $Se poartă frumos cu mine cât știe că-i sunt de folos.$ * #Expr.# (#Reg.#) $Cât ce...$ = îndată ce... $Cât ai bate din$ (sau $în) palme$ sau $cât te-ai șterge$ (sau $freca) la ochi, cât ai scăpăra din(tr-un) amnar$ = foarte repede, într-o clipă, imediat. $Numai cât$ = doar. @2.@ (Introduce propoziții modale sau atributive) În măsura, în gradul în care... $Venea cât putea mai repede.$ * #Expr.# (Adesea în corelație cu "atât") $Cu cât$ = pe măsură ce... $Pe$ (sau $după) cât$ = după cum..., precum, în măsura în care... $Cât se poate (de...)$ sau (eliptic) $cât de...$ sau $cât mai...$ = foarte. $A striga$ (sau $a țipa$ etc.) $cât îl ia$ (sau $ține) gura$ = a striga, cât poate de tare. @3.@ (#Înv.# și #pop.#; introduce propoziții consecutive) Încât, de, că. $Gemea cât îți era mai mare mila.$ @4.@ (Introduce propoziții concesive) Deși, cu toate că, oricât. $Cât era de reținut, tot mai izbucnea uneori.$ @5.@ (Introduce propoziții completive directe) $Am plătit cât nu face.$ @6.@ (Introduce propoziții adversative) Ci, mai ales. $Nu era atât de strâmt, cât incomod.$ @7.@ (În corelație cu sine însuși; introduce propoziții copulative eliptice) Când... când..., și... și... @II.@ #Prep.# (Folosit în comparații) Ca, precum, asemenea cu... $Copacul era înalt cât casa.$ * #Expr.# $Cât despre...$ (sau $pentru...)$ = în ce privește..., cu privire la..., relativ la... @III.@ #Adv.# @1.@ (În propoziții independente exclamative sau interogative) În ce măsură, în ce grad; în ce durată (mare) de timp. $Cât de bine a cântat! Cât l-am așteptat!$ @2.@ (Corelativ, în #expr.#) $Atât..., cât...$ = în același grad, număr, în aceeași măsură etc. ca și... $Atât..., cât și...$ = și..., și; nu numai..., ci (și)... $Cu cât..., cu atât...$ = pe măsură ce..., tot mai mult... @3.@ (În #expr.#) $Cât colo$ = departe. $Cât de colo$ = de departe, de la mare distanță; imediat, de la prima vedere; în mod clar. (#Pop.#) $Cât colea$ = aproape. $Cât de cât$ = măcar, puțin de tot; (în construcții negative) deloc. $Cât (e) lumea (și pământul)$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. @IV.@ #Pron.# @1.@ #Pron.# #interog.# (Cu) ce preț? În ce număr? în ce cantitate? ce durată de timp? cât costă? * #Expr.# $Cât e ceasul?$ = ce oră este (acum)? $În câte (ale lunii) e (azi)?$ = la ce dată calendaristică ne aflăm (azi)? $Pe cât te prinzi?$ = pe ce pui pariu? @2.@ #Pron. nehot.# (Adesea cu valoare de #adj. nehot.#) Tot ce, toate care; (la #pl.#) cei care. $Cât a fost s-a terminat. Câți au venit. Câtă vreme a trecut!$ * #Expr.# $Câtă frunză, câtă iarbă$ sau $câtă frunză și iarbă,$ se spune despre o cantitate foarte mare, despre o mulțime nenumărată. $Câte-n lună și-n soare$ sau $câte-n lună și-n stele, câte și mai câte$ = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui. $Câtă mai$ = mare, coșcogea. @##V.##@ #S. n.# (#Mat.#) Număr rezultat dintr-o împărțire, rezultatul unei împărțiri; raport care există între două numere sau două mărimi. - #Lat.# @quantus@ (contaminat cu #lat.# @quotus@ și @cata@).
                        
                            @CÂT@ conj. v. $că, ...
                        
                            @CÂT@ conj., adv., p...
                        
                            @cât@ adv., conjcț....
                        
                            @cât@ pr. m., adj. m...
                        
                            @cât@ s. n., pl. $câ...
                        
                            @CÂT^1@ $adv.$ 1) $(...
                        
                            @CÂT^2@ $conj.$ 1) $...
                        
                            @CÂT^3@ $prep. (intr...
                        
                            @CÂT^4 ~uri@ $n. mat...
. . No synsets found
DOI DOI No synsets found 
                            @DOI, D'OUĂ@ #num. card.# Număr având în numărătoare locul între unu și trei și indicat matematic prin cifrele 2 și II. * (Adjectival) $Vine cu doi prieteni.$ * #Loc. adv.# $În$ (sau $din) două vorbe$ (sau $cuvinte)$ = pe scurt, fără multă vorbă. $La doi pași$ = aproape. * #Expr.# (#Fam.#) $(A spune) două vorbe și-un cuvânt$ = (a spune) pe scurt, în puține cuvinte. (#Fam.#) $În doi timpi și trei mișcări$ = foarte repede, imediat. * (Cu valoare de #num. ord.#) $Tomul doi.$ * (Intră în componența #num.# adverbial) $A venit de două ori.$ * (Intră în componența #num.# distributiv) $Plecau câte doi.$ * (Substantivat) $Trei de doi.$ * #Loc. adv.# $În$ (sau $pe din) două$ = în două bucăți, în două părți (egale). $În$ (sau $pe din) două cu...$ = amestecat (în părți egale) cu altceva. $Una-două$ = întruna, mereu, continuu. $Cu una, cu două$ = (în construcții negative) cu ușurință, repede. $Nici una, nici două$ = pe neașteptate; imediat. $Din două una$ sau $una din două$ = ori una, ori alta; ori..., ori... * #Expr.# $Una și cu una fac două$ = fără vorbă multă; scurt, limpede. $A nu vorbi$ sau $a nu zice (nici) două$ = a nu scoate o vorbă; a tăcea. ** (Adjectival) $Vreo doi$ = câțiva. ** (Substantivat) Cifră care indică numărul definit mai sus. $A scris un doi pe tablă.$ - #Lat.# @*dui, duae.@
                        
                            @doi@ num. m., f. $d...
                        
                            @DOI^1@ $m.$ 1) Numă...
                        
                            @DOI^2 d'ouă@ $num. ...
                        
                            @d'oi (-'ouă),@ #num...
                        
                            Doi uameni fin in procesul de inmultire
                        
                            @doi@ num. card. m.,...
                        
                            @doĭ@ (m.) @dóŭă@ (f...
                        
                            @doi@ #num.# #m.#, #...
                        
                            @doi@ num. numărul î...
- - No synsets found 
                            - Pronunțat: @$-bi-a...
                        
                            - Variantă: capod (A...
                        
                            - Variantă: canavață...
                        
                            - Variantă: (regiona...
                        
                            - Variante: @ceála@ ...
                        
                            -■ @Scris@ și: @$kir...
                        
                            - Variantă: eiumbtT ...
                        
                            - Variante: șocolată...
                        
                            -2. #Fig.# (Despre s...
                        
                            - Pronunțat monosila...
Te- Te- No synsets found
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
supăra supăra No synsets found 
                            @SUPĂR'A,@ $s'upăr,$ #vb.# I. @1.@ #Refl.# și #tranz.# A avea sau a provoca cuiva o neplăcere; a (se) mâhni, a (se) necăji, a (se) amărî, a (se) întrista. @2.@ #Tranz.# A stingheri, a incomoda, a deranja, a stânjeni. ** A chinui, a provoca o durere (fizică ușoară); a jena. @3.@ #Refl.# și #tranz.# A (se) întărâta, a (se) mânia, a (se) irita. - #Lat.# @superare@ "a întrece", "a învinge".
                        
                            @A (se) supăra@ ≠ a ...
                        
                            @SUPĂR'A@ vb. @1.@ (...
                        
                            @SUPĂR'A@ vb. v. $as...
                        
                            @supăr'a@ vb., ind. ...
                        
                            @A SUPĂR'A s'upăr@ $...
                        
                            @A SE SUPĂR'A mă s'u...
                        
                            @supăr'a (-r, -at),@...
                        
                            @a (se) supăr'a@ vb....
                        
                            @supăr'a@ @(a ~)@ #v...
cineva cineva No synsets found 
                            @CINEV'A@ #pron. nehot.# Un om oarecare (dintre mai mulți), o persoană pe care n-o cunoaștem (sau care nu trebuie sau nu vrem să fie numită); oarecine, careva, cinevași. ** (#Fam.#; purtând accentul în frază) Un om de valoare, de seamă. [#Gen.#-#dat.#: $cuiva$] - @Cine@ + @va.@
                        
                            @Cineva@ ≠ nimeni...
                        
                            @CINEV'A@ pron. care...
                        
                            @cinev'a@ pr., g.-d....
                        
                            @CINEV'A@ $pron. neh...
                        
                            cineva este bun (face lucruri bune , e amabil ) "mami vreau ceva bun " (ceva dulce , ceva ce ii place copilului respectiv).
                        
                            cineva...
                        
                            cineva...
                        
                            @cinevá@ pron. indef...
                        
                            cineva care iti face...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
nu nu No synsets found 
                            @NU@ #adv.# @I.@ (Servește la formarea formei negative a verbului, de obicei precedându-l nemijlocit). @1.@ (Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ) $Nu l-am cunoscut niciodată.$ * (În propoziții interogative) $Nu ai primit scrisorile mele?$ @2.@ (Neagă predicatul, fără a modifica logic caracterul propoziției) $Nu încape nici o îndoială.$ @3.@ (Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) $Nu făcea parte și el dintre noi?$ @II.@ (Neagă altă parte de propoziție decât predicatul) $A plecat repede, nu așa cum a venit.$ @III.@ (Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă, altul decât predicatul, atenuându-i înțelesul ori dându-i un înțeles contrar) $O casă mare, nu lipsită de eleganță.$ * #Expr.# $Nu altceva$ sau $nu glumă,$ (#reg.#) $nu șagă,$ formulă care confirmă sau întărește cele enunțate anterior. $Nu mai departe$ = chiar în cazul... $Nu o (singură) dată$ = de multe ori, adesea. @IV.@ (Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus, îndeplinind funcția de predicat) $Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale.$ * #Expr.# $nu și nu,$ formulă care exprimă împotrivirea, refuzul categoric. $De$ (sau $dacă) nu...$ = în caz contrar..., altfel... @##V.##@ (Cu valoare de propoziție independentă cu caracter negativ) $Ai prieteni? - Nu!$ - #Lat.# @non.@
                        
                            @Nu@ ≠ da...
                        
                            @NU@ adv. (pop.) ba....
                        
                            @nu@ adv. (și: $n-$ ...
                        
                            @NU@ $adv.$ 1) $(atr...
                        
                            Nu am gasit explicat...
                        
                            nu exista in diction...
                        
                            nu stiu...
                        
                            nu stiu ce inseamna...
                        
                            [nu este in DN'86 - ...
putea putea No synsets found 
                            @PUTE'A,@ $pot,$ #vb.# II. #Tranz.# @1.@ A fi în stare, a avea puterea, a se simți capabil de a înfăptui un lucru. * #Loc. adv.# $Cum poate$ (sau $pot, poți$ etc.) = pe măsura posibilităților. * #Expr.# $Cât$ (sau $ce) îi poate$ (cuiva) $capul$ (sau $pielea, cojocul$ etc.) = cât (sau ce) este în stare să facă cineva, ce posibilități, câtă rezistență are cineva. $A nu mai putea (de...)$ = @a)@ a fi copleșit de un sentiment sau de o senzație puternică; @b)@ (#fam.#) a nu-i păsa, a nu se sinchisi de ceva sau de cineva. @2.@ A avea posibilitatea, mijloacele, condițiile necesare sau ocazia de a înfăptui, de a face ceva, a-i fi ceva cu putință. @3.@ A exista posibilitatea sau probabilitatea, a fi posibil, a fi cu putință ca un lucru să se întâmple. * #Expr.# $Ce$ (sau $când, unde) poate să fie?$ = ce (sau când, unde) să fie? * #Refl. impers.# $Cum se poate să nu învețe?$ (#Loc. adv.#) $De nu se mai poate$ (sau $cât se poate, cum nu se poate mai mult)$ = foarte, din cale-afară. (#Expr.#) $Se prea poate$ = e (foarte) posibil. ** (La #prez. ind.# #pers.# 3 #sg.#, cu valoare adverbială) E posibil, e cu putință. * #Loc. adv.# $Peste poate$ = cu neputință, imposibil. $Fără doar și poate$ = neîndoielnic, sigur, precis. @4.@ A avea voia, dreptul de a face ceva. ** #Refl. impers.# A fi permis sau îngăduit. $Se poate intra?$ @5.@ A avea motive, a avea justificare, a fi îndreptățit să facă, să spună, să creadă ceva. @6.@ A fi indicat, nimerit, potrivit, a fi bine să..., a fi cazul să...; a se cuveni, a se cădea. [#Prez. ind.# și: (#pop.#) $poci$] - #Lat.# @potere@ (= $posse).$
                        
                            @PUTE'A@ vb. @1.@ a ...
                        
                            @pute'a@ vb., ind. p...
                        
                            @A PUTE'A pot@ $tran...
                        
                            @A SE PUTE'A@ $pers....
                        
                            @pute'a (pot, put'ut...
                        
                            @a pute'a@ vb., ind....
                        
                            @pute'a@ @(a ~)@ #vb...
                        
                            @puteà@ v. @1.@ a av...
                        
                            @PUTE'A,@ $pot,$ #vb...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
el el No synsets found 
                            @EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
                        
                            @EL@ pron. dânsul, d...
                        
                            @el@ pr. [pron. $iel...
                        
                            @EL ea (ei, ele)@ $p...
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            @el@ [#pron.# $iel$]...
                        
                            @el (-ei),@ #pron.# ...
                        
                            el adereaza la idealuri
                        
                            el absolveste liceul la anul viitor
ba ba No synsets found 
                            @BA@ #adv.# @1.@ (Exprimă opoziția față de ideea din propoziția negativă sau negativ-interogativă anterioară, de obicei cu reluarea verbului) $N-am timp acum de tine! - Ba ai! Nu mi-ai văzut ochelarii? - Ba i-am văzut pe birou.$ * (Întărind pe $nu) Mă duc la meci. - Ba n-ai să te duci!$ * (Întărind pe $da$ prin care se răspunde la o propoziție interogativ-negativă sau se rectifică ideea din propoziția negativă anterioară) $N-ai bani (?) - Ba da, am.$ #Expr.# $A nu zice$ (sau $spune) nici da, nici ba$ = a nu se pronunța într-o problemă; a se abține. * (#Reg.#; în #expr.#) $Ca mai ba$ sau $nici (cam) mai ba!$ = nici vorbă! nici pomeneală! * (#Pop.#) Nu. $Fost-ai azi la sapă? - Ba!$ * (Cu slăbirea ideii de opoziție, în #expr.#) $Ba bine că nu$ = evident că da, se-nțelege. $Ba (nu) zău!$ = @a)@ (#ir.#) haida de! să fim serioși!; @b)@ să fim drepți! @2.@ (Urmat de $și$ sau $chiar, încă)$ Mai mult, în plus, pe deasupra. $Cine bea fără măsură își bea banii, mintea, ba și sănătatea.$ @3.@ (În corelație cu el însuși, având rol de conjuncție disjunctivă) Sau... sau; când... când; acum... acum; aci... aci. - Din #bg.#, #scr.#, #pol.#, #ucr.# @ba.@
                        
                            @Ba@ ≠ da...
                        
                            @BA@ adv. (Ban. și T...
                        
                            @BA@ adv. v. $nu.$...
                        
                            @ba@ adv....
                        
                            @BA^1@ $conj. (folos...
                        
                            @BA^2@ $adv.$ 1) Nic...
                        
                            @BA^3@ $adv. (accent...
                        
                            @ba,@ #adv.# - @1.@ ...
                        
                            Ba coaie care examinezi, sa-mi sugi puncte puncte... ca in loc sa ma duc la femei mai bine imi sugi tu puncte puncte sa nu mai dau banii!!!
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
atunci atunci No synsets found 
                            @AT'UNCI@ #adv.# @1.@ (Temporal) În momentul acela (despre care este vorba), pe vremea aceea; într-un moment concomitent cu o acțiune sau urmând imediat după aceasta. @2.@ (Concesiv) (Numai) în acest caz. $Dacă te întreabă, ce te faci atunci?$ * (Cu rol de conjuncție) $Dacă mergi în oraș, atunci treci pe la mine.$ [#Var.#: @at'unce, at'uncea@ #adv.#] - Din #lat.# @*ad-tuncce.@
                        
                            @AT'UNCI@ adv. (pop....
                        
                            @at'unci/at'uncea@ a...
                        
                            @AT'UNCI@ $adv.$ 1) ...
                        
                            atunci cand termini....
                        
                            @at'unci@ #adv.# - @...
                        
                            Atunci cand rrganul barbatilor (pula) intra in organul feminin (pizda)
                        
                            Atunci cand o doamna se apleaca spre penisul barbatului si executa actul sexual pe cale orala.
                        
                            atunci cand se baga ...
                        
                            atunci cand o persoana sta peste alta persoana si si-o trag
înj înj No synsets found
: : No synsets found
du du No synsets found 
                            @DU@ȘCĂ #sf.# F ① În...
                        
                            @DU@ȘES #sbst.# ① ① ...
                        
                            @DU@ȘI #sm.# #pl.# T...
                        
                            @*DU@ȘLAG #sbst.# #⦿...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
pizdă pizdă No synsets found 
                            @PÍZDĂ@, $pizde$, s....
                        
                            @P'IZDĂ,@ $p'izde,$ ...
                        
                            @p'izdă (p'izde),@ #...
                        
                            @PIZDĂ,@ $pizdele,$ ...
                        
                            @pizdă,@ $pizde #s. ...
                        
                            @$p'izdă$@ 
$#sf#$ 
...
                        
                            Pizdă...
                        
                            @p'izdă@ (#var.# $ch...
                        
                            @$p'izdă$@ $#sf#$ [#...
ma-tii ma-tii No synsets found
! ! No synsets found
dar dar No synsets found 
                            @DAR^1@ #conj.#, #adv.# @A.@ #Conj.# @I.@ (Leagă propoziții sau părți de propoziție adversative) @1.@ (Arată o opoziție) Cu toate acestea, totuși. * #Expr.# $D-apoi (bine)$ sau $dar cum să nu,$ se spune ca răspuns negativ la o propunere. ** Ci. $Nu că zic, dar așa este.$ @2.@ (Arată o piedică) Însă. $Ascult, dar nu înțeleg.$ * #Expr.# $Dar aș!$ = însă, nici vorbă, nici gând! @3.@ (Adaugă o idee nouă la cele spuse mai înainte) Mai mult decât atât, cu atât mai mult, darămite. $Munte cu munte se întâlnește, dar om cu om.$ * #Expr.# $D-apoi$ = darămite. ** (După o propoziție optativă urmată de o construcție negativă) Nicidecum, nici gând, * #Expr.# $Nici..., dar nici...$ = nici..., cu atât mai puțin... ** Altfel, altminteri. $Sunt om bun, dar ți-aș arăta eu!$ @II.@ (În propoziții conclusive) Prin urmare, așadar, deci. $Revin dar la primele idei.$ ** (În legătură cu un imperativ, exprimă nerăbdarea, încurajarea, dojana etc.) Ci. $Dar deschide odată!$ @III.@ (Introduce o propoziție interogativă) Oare? $Dar ce vreți voi de la mine?$ @IV.@ (Înaintea unui cuvânt care de obicei se repetă, întărește înțelesul acestuia) $Mă voi apuca serios de lucru, dar serios!$ ** (Exprimă surprinderea, uimirea, mirarea) $Dar frumos mai cânți!$ @B.@ #Adv.# (#Înv.# și #reg.#) Da, așa, astfel. * #Expr.# (#Pop.#) $Păi dar$ = cum altfel? ** Firește, desigur; negreșit. [#Var.#: @da, d'ară@ #conj.#] - #Et. nec.#
                        
                            @DAR^2,@ $daruri,$ #s. n.# @I. 1.@ Obiect primit de la cineva sau oferit fără plată cuiva, în semn de prietenie sau ca ajutor etc.; cadou. * #Loc. adj.# $De dar$ = primit gratis, dăruit. * #Loc. adv.# $În dar$ = fără plată, gratis; degeaba. ** Plocon. ** Donație. @2.@ (#Bis.#) Prinos, ofrandă. * $Sfintele daruri$ = pâinea și vinul sfințite pentru cuminecătură. @II. 1.@ Însușire (cu care se naște cineva); aptitudine, vocație, talent. * #Expr.# $A avea darul să...$ (sau $de a...)$ = a avea puterea, posibilitatea să..., a fi în stare să..., a fi de natură să... $A avea darul vorbirii$ = a vorbi frumos, a fi un bun orator. (#Ir.#) $A avea$ (sau $a lua) darul beției$ = a fi (sau a deveni) bețiv. @2.@ Avantaj, binefacere. @3.@ (În concepția creștină) Ajutor pe care îl acordă Dumnezeu omului; milă, har divin. * $Darul preoției$ = dreptul de a exercita funcțiile preoțești. - Din #sl.# @darú.@
                        
                            @DAR@ adv. v. $da, d...
                        
                            @DAR@ conj. v. $altf...
                        
                            @DAR@ conj., adv. @1...
                        
                            @DAR@ s. @I.@ @1.@ v...
                        
                            @dar@ conjcț....
                        
                            @dar@ s. n., pl. $d'...
                        
                            @DAR^1@ $conj.$ 1) $...
                        
                            @DAR^2 ~uri@ $n.$ 1)...
jignire jignire No synsets found 
                            @JIGN'IRE,@ $jigniri,$ #s. f.# Acțiunea de $a jigni$ și rezultatul ei; ofensă, insultă; (#concr.#) vorbă, faptă care jignește. - #V.# @jigni.@
                        
                            @JIGN'IRE@ s. @1.@ i...
                        
                            @jign'ire@ s. f., g....
                        
                            jignire...
                        
                            jignire
                        
                            jignire
                        
                            jignire
                        
                            jignire
                        
                            @jign'ire@ s. f., g....
                        
                            @jign'ire@ #s. f.#, ...
veni veni No synsets found 
                            @VEN'I,@ $vin,$ #vb.# IV. #Intranz.# @1.@ A se deplasa înspre persoana care vorbește sau despre care se vorbește; a se apropia de un loc, de o așezare; $#p. ext.#$ a merge, a trece pe lângă sau printr-un anumit ##loc.## * #Expr.# $Du-te-vino$ #subst.# = mișcare, circulație intensă, neîntreruptă și în ambele sensuri. $Vino-ncoace$ #subst.# = @a)@ farmec, drăgălășenie, atracție irezistibilă; @b)@ (rar) ademenire, ispită, păcat. ** A merge împreună cu cineva sau în urma cuiva. * #Expr.# (#Pop.#) $A veni după cineva$ = a se căsători cu cineva. ** A intra (în locul, în spațiul unde se află vorbitorul). * #Expr.# (#Pop.#) $A veni în slujbă$ = a se angaja, a intra în slujba cuiva. ** (Despre ape) A curge (la vale); a inunda, a se revărsa. * #Expr.# (#Pop.#) $A veni mare$ = a-și ridica mult nivelul, a se umfla, a crește, a se revărsa. ** A se deplasa la suprafața apei dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat. ** A merge, a se deplasa, a zbura prin aer dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat. ** A năvăli asupra sau împotriva cuiva. @2.@ A sosi, a ajunge undeva sau la cineva (pornind dintr-un punct anumit). * #Expr.# $A veni pe lume$ = a se naște. ** (Despre obiecte) A fi adus, trimis, expediat de cineva, de undeva. ** (Despre publicații) A sosi periodic undeva, a fi difuzat. ** (Despre zgomote, cuvinte, mirosuri etc.) A ajunge (până) la persoana care vorbește sau la ființa despre care se vorbește ori într-un loc determinat. @3.@ A se duce în vizită (sau în treacăt) la cineva sau undeva, a trece pe la cineva; a se prezenta; $#p. ext.#$ a apărea, a se ivi. * #Expr.# $A-i veni$ (cuiva) $lacrimile$ = a plânge sau a fi gata să plângă. $A-i veni$ (cuiva) $în$ (sau $prin) minte$ (sau $cap)$ = a se gândi dintr-o dată la ceva, a-și aminti de ceva. $Ce-i vine cuiva pe limbă$ = ce exprimă cineva spontan și fără discernământ într-un moment de surescitare. $Cum$ (sau $ce) îi vine cuiva la gură$ = cu termeni ireverențioși, cu insulte. @4.@ A urma după altcineva sau după altceva; a succeda. * #Expr.# $Anul$ (sau $luna, săptămâna$ etc.) $ce vine$ = anul (sau luna, săptămâna etc.) care urmează imediat după cea în curs. ** A urma în grad sau în rang după...; a fi situat pe o anumită treaptă într-o ierarhie, după... @5.@ A-și avea originea; a proveni, a purcede; a izvorî; a se trage (din...); a deriva. ** A decurge (ca o consecință). @6.@ A sosi în locul unde trebuie să se afle, unde se cuvine să fie, unde este așteptat. * #Expr.# $(Așa$ sau $acum) mai vii de-acasă$ = începi să înțelegi, să fii mai conciliant, mai îngăduitor. $A-i veni mintea la cap$ (sau $la loc)$ = a se potoli, a se cuminți. $A-i veni inima la loc$ sau $a-și veni în fire$ = a se calma, a se liniști. $A-i veni$ (cuiva) $numele$ = a muri (undeva, departe). (În imprecații) $Veni-ți-ar numele!$ @7.@ (Despre așezări, locuri, construcții) A fi situat într-un anumit loc sau într-o anumită poziție. ** A ajunge până la...; a atinge. @8.@ A se vedea, a se pomeni, a ajunge într-o anumită poziție, situație, stare. * #Expr.# $A veni în nas$ = a cădea (cu fața în jos). $A-i veni$ (cuiva) $nu știu cum,$ se spune când cineva se află într-o situație neplăcută, jenantă, penibilă. $A veni la putere$ = a prelua puterea politică într-o țară. $A veni vorba de$ (sau $despre) cineva$ sau $ceva$ = a ajunge cu discuția la un anumit subiect. $A veni la vorba$ (sau $la cuvântul, la spusele) cuiva$ = a recunoaște (prin desfășurarea ulterioară a lucrurilor) că prevederile cuiva (cu care nu a fost de acord) s-au adeverit, că sfaturile pe care le-a dat (fără a fi urmate) au fost bune. $Vorba vine,$ se spune despre o afirmație care nu corespunde realității. $Cum vine asta?$ se spune pentru a-și arăta nedumerirea sau nemulțumirea în legătură cu ceva. @9.@ (Despre întâmplări, evenimente, fenomene) A se produce, a se întâmpla, a avea ##loc.## ** (Despre unități de timp) A sosi (în succesiune normală). * #Expr.# (#Pop.#) $Vine un an (de când...)$ = se împlinește un an (de când...). $A-i veni cuiva ceasul$ = a sosi pentru cineva momentul decisiv sau moartea. @10.@ (Despre gânduri, sentimente, senzații etc.) A cuprinde, a pune stăpânire, a preocupa pe cineva. * #Expr.# $A-i veni$ (cuiva) $toți dracii$ = a se înfuria, a se mânia. $Ce ți-a venit (să...$ sau $de...$)? se spune când cineva face un lucru ciudat, nepotrivit, nesăbuit. $Cum îi vine$ (cuiva) = cum îi place, cum vrea, cum îi convine. $A-i veni$ (cuiva) $la îndemână$ (sau $la socoteală)$ = a-i conveni, a-i fi pe plac. @11.@ (Despre încălțăminte, îmbrăcăminte) A fi pe măsura cuiva, a se potrivi; $#p. ext.#$ a-i ședea cuiva bine (sau rău). ** (#Înv.#, în construcții negative) A se potrivi, a cadra. @12.@ A-i reveni sau a i se cuveni ceva (de drept, printr-o împărțeală etc.). ** (#Pop.#) A reprezenta rezultatul unei măsurători, al unui calcul. @13.@ (#Pop.#) A se afla într-o anumită legătură de dependență, de rudenie etc. (cu cineva). [#Prez. ind.# și: (#pop.#) $viu$] - #Lat.# @venire.@
                        
                            @A veni@ ≠ a (se) du...
                        
                            @VEN'I@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @VEN'I@ vb. v. $anga...
                        
                            @ven'i@ vb., ind. pr...
                        
                            @A VEN'I vin@ $intra...
                        
                            @VENI-@ #v.# @venă.@...
                        
                            @ven'i (vin, -'it),@...
                        
                            @VENI, VIDI, VICI@ (...
                        
                            @a ven'i@ vb., ind. ...
pe pe No synsets found 
                            @PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
                        
                            @Pe@ ≠ sub...
                        
                            @PE@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @pe@ prep....
                        
                            @PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
                        
                            Pe internet se vorbe...
                        
                            Pe lângă explicația ...
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
doi doi No synsets found 
                            @DOI, D'OUĂ@ #num. card.# Număr având în numărătoare locul între unu și trei și indicat matematic prin cifrele 2 și II. * (Adjectival) $Vine cu doi prieteni.$ * #Loc. adv.# $În$ (sau $din) două vorbe$ (sau $cuvinte)$ = pe scurt, fără multă vorbă. $La doi pași$ = aproape. * #Expr.# (#Fam.#) $(A spune) două vorbe și-un cuvânt$ = (a spune) pe scurt, în puține cuvinte. (#Fam.#) $În doi timpi și trei mișcări$ = foarte repede, imediat. * (Cu valoare de #num. ord.#) $Tomul doi.$ * (Intră în componența #num.# adverbial) $A venit de două ori.$ * (Intră în componența #num.# distributiv) $Plecau câte doi.$ * (Substantivat) $Trei de doi.$ * #Loc. adv.# $În$ (sau $pe din) două$ = în două bucăți, în două părți (egale). $În$ (sau $pe din) două cu...$ = amestecat (în părți egale) cu altceva. $Una-două$ = întruna, mereu, continuu. $Cu una, cu două$ = (în construcții negative) cu ușurință, repede. $Nici una, nici două$ = pe neașteptate; imediat. $Din două una$ sau $una din două$ = ori una, ori alta; ori..., ori... * #Expr.# $Una și cu una fac două$ = fără vorbă multă; scurt, limpede. $A nu vorbi$ sau $a nu zice (nici) două$ = a nu scoate o vorbă; a tăcea. ** (Adjectival) $Vreo doi$ = câțiva. ** (Substantivat) Cifră care indică numărul definit mai sus. $A scris un doi pe tablă.$ - #Lat.# @*dui, duae.@
                        
                            @doi@ num. m., f. $d...
                        
                            @DOI^1@ $m.$ 1) Numă...
                        
                            @DOI^2 d'ouă@ $num. ...
                        
                            @d'oi (-'ouă),@ #num...
                        
                            Doi uameni fin in procesul de inmultire
                        
                            @doi@ num. card. m.,...
                        
                            @doĭ@ (m.) @dóŭă@ (f...
                        
                            @doi@ #num.# #m.#, #...
                        
                            @doi@ num. numărul î...
cale cale No synsets found 
                            @C'ALE,@ $căi,$ #s. f.# @I. 1.@ Fâșie de teren special amenajată pentru a înlesni circulația oamenilor, a vehiculelor și a animalelor; drum. * #Loc. adv.# $Din cale-afară$ sau $afară din cale$ = peste măsură, neobișnuit, foarte. * #Expr.# $A fi$ (sau $a sta, a se pune) în calea cuiva$ sau $a-i sta cuiva în cale$ = a se afla (sau a ieși) înaintea cuiva, împiedicându-l (să înainteze, să facă un lucru etc.); a împiedica pe cineva într-o acțiune, a i se împotrivi. $A ieși$ (sau $a se duce) în calea cuiva$ = a întâmpina pe cineva. $A găsi$ (sau $a afla, a crede, a socoti$ etc.) $cu cale$ = a socoti că este nimerit. $Calea-valea$ = treacă-meargă, așa și așa, fie. $Ce mai calea-valea$ = ce mai încolo și încoace; pe scurt, în concluzie. $A pune la cale$ = a pregăti ceva, a aranja; a sfătui, a îndruma; a pedepsi pe cineva. $A fi pe cale de a...$ (sau $să...)$ = a fi aproape să..., pe punctul să..., gata de a... ** $Cale ferată$ = mijloc de transport terestru, destinat circulației vehiculelor prin rulare pe șine sau pe cabluri. ** (#Art.#; urmat de determinări care indică numele) Nume dat unor străzi lungi și largi. ** $Căile respiratorii$ = aparatul respirator. @2.@ Arteră de pătrundere într-un oraș, făcând legătura cu o șosea importantă. @3.@ Element al unei construcții pe care se deplasează un aparat sau o mașină. @4.@ Succesiune de linii și centrale intermediare prin care se realizează legătura telefonică sau telegrafică între două localități. @5.@ Călătorie. $Dor de cale.$ * #Expr.# $A face$ (sau $a apuca) calea întoarsă$ = a se întoarce din drum. $Cale bună!$ formulă de urare la plecarea cuiva; drum bun! @6.@ Distanță, depărtare. $A mers cale de două ceasuri.$ @II.@ #Fig.# Direcție luată de o dezvoltare, de o acțiune, de o mișcare; linie. ** Metodă, mijloc, modalitate, procedeu. * $Cale de atac$ = mijloc prin care partea nemulțumită de hotărârea unui organ de jurisdicție sesizează organul competent în vederea desființării hotărârii și rejudecării litigiului. * #Loc. adv.# $Pe cale...$ = pe linie..., prin intermediul... $Pe cale administrativă.$ - #Lat.# @callis.@
                        
                            @C'ALE@ s. @1.@ drum...
                        
                            @C'ALE@ s. v. $depăr...
                        
                            @c'ale@ s. f., g.-d....
                        
                            @C'ALE căi@ $f.$ 1) ...
                        
                            @c'ale@ $c'ale,$ s.f...
                        
                            Cale necesară crește...
                        
                            @c'ale (c'ăi),@ #s. ...
                        
                            Cale afirmativa de c...
                        
                            Cale negativa de cun...
: : No synsets found
ton ton No synsets found 
                            @TON^1,@ $toni,$ #s. m.# Pește teleostean răpitor marin care seamănă cu pălămida, ajungând până la lungimea de patru metri $(Thunnus thynnus).$ - Din #fr.# @thon.@
                        
                            @TON^2,@ $tonuri,$ #s. n.# @I. 1.@ Sunet simplu, produs de o sursă care vibrează sinusoidal în timp; interval dintre două sunete (muzicale) situate la o distanță de o secundă mare; $#p. ext.#$ sunet reprezentând cea mai mare distanță dintre treptele alăturate ale gamei. @2.@ Tonalitatea unei bucăți muzicale. * #Expr.# $A da tonul$ = @a)@ a intona treptele principale, din punct de vedere funcțional, ale gamei în care este scrisă o bucată muzicală; a stabili tonalitatea unei cântări vocale, orientându-se după diapazon; @b)@ a iniția, a începe ceva. ** (#Impr.#) Sunet. @3.@ Înălțimea cu care se pronunță o silabă. ** Felul în care urcă sau coboară glasul în timpul vorbirii; inflexiune, intonație; fel de a spune ceva. * #Expr.# $Tonul face muzica,$ se spune pentru a sublinia importanța felului în care se spune ceva. $A schimba tonul$ = a-și schimba atitudinea. @4.@ (#Înv.#) Accent. @II. 1.@ Atmosferă specifică rezultată din cuprinsul unei opere literare; notă dominantă a stilului sau a vorbirii cuiva. @2.@ Grad de luminozitate a unei culori; nuanță a unei culori. @3.@ (#Înv.#; în #expr.#) $A-și da ton$ = a-și da importanță, aere. - Din #fr.# @ton,@ #lat.# @tonus.@
                        
                            @TON@ s. @1.@ v. $to...
                        
                            @TON@ s. v. $accent,...
                        
                            @ton@ (pește) s. m.,...
                        
                            @ton@ (sunet, tonali...
                        
                            @TON^1 ~i@ $m.$ Peșt...
                        
                            @TON^2 ~uri@ $n.$ 1)...
                        
                            @TON,@ $toni,$ s.m. ...
                        
                            @TON@ $#s.m.#$ Pește...
pe pe No synsets found 
                            @PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
                        
                            @Pe@ ≠ sub...
                        
                            @PE@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @pe@ prep....
                        
                            @PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
                        
                            Pe internet se vorbe...
                        
                            Pe lângă explicația ...
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
care care No synsets found 
                            @C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@
                        
                            @C'ARE@ conj. v. $cu...
                        
                            @C'ARE@ pron. v. $ci...
                        
                            @C'ARE@ pron., adj. ...
                        
                            @c'are@ adj. m., g.-...
                        
                            @c'are@ pr. m., g. (...
                        
                            @C'ARE^1@ $pron. int...
                        
                            @C'ARE^2@ $pron. rel...
                        
                            care contine grupari...
                        
                            Care lucreaza fara s...
el el No synsets found 
                            @EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
                        
                            @EL@ pron. dânsul, d...
                        
                            @el@ pr. [pron. $iel...
                        
                            @EL ea (ei, ele)@ $p...
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            @el@ [#pron.# $iel$]...
                        
                            @el (-ei),@ #pron.# ...
                        
                            el adereaza la idealuri
                        
                            el absolveste liceul la anul viitor
spune spune No synsets found 
                            @SP'UNE,@ $spun,$ #vb.# III. #Tranz.# @1.@ A exprima prin viu grai un gând, o părere etc.; a rosti, a zice, a declara. * #Expr.# $Ce-ți spuneam eu!$ = ai văzut că a fost așa cum am afirmat? $Nu mai spune!$ sau $ce spui?$ formulă care exprimă mirarea, neîncrederea. ** #Fig.# A evoca, a provoca (sentimente, amintiri). $Nu-ți spune nimic lucrul acesta?$ * #Expr.# $A-i spune cuiva inima$ = a avea o intuiție, a intui, a presimți. ** #Fig.# (#Pop.#) A exprima ceva prin cântec; a cânta. @2.@ A expune, a relata, a prezenta; a povesti, a istorisi, a nara. ** (Despre texte, scrieri) A cuprinde, a scrie, a consemna. $Ce spun ziarele?$ ** A recita. @3.@ A destăinui, a mărturisi ceva cuiva. ** A pârî, a denunța pe cineva. @4.@ A explica cuiva un lucru, a lămuri pe cineva. @5.@ A numi; a porecli. ** #Refl. impers.# A se obișnui, a se zice într-un anumit fel. - #Lat.# @exponere.@
                        
                            @A spune@ ≠ a tăcea...
                        
                            @SP'UNE@ vb. @1.@ a ...
                        
                            @SP'UNE@ vb. v. $apă...
                        
                            @sp'une@ vb., ind. p...
                        
                            @A SP'UNE spun 1.@ $...
                        
                            spune...
                        
                            spune...
                        
                            @sp'une (-n, -us),@ ...
                        
                            @a sp'une@ vb., ind....
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
cuvânt cuvânt No synsets found 
                            @CUV'ÂNT,@ $cuvinte,$ #s. n.# @1.@ Unitate de bază a vocabularului, care reprezintă asocierea unui sens (sau a unui complex de sensuri) și a unui complex sonor; vorbă. * $Cuvânt simplu$ = cuvânt care conține un singur morfem radical. $Cuvânt primitiv$ = cuvânt care servește ca element de bază pentru formarea altor cuvinte. $Cuvânt compus$ = cuvânt format prin compunere. $Cuvânt derivat$ = cuvânt format prin derivare. $Cuvânt-matcă$ = cuvânt care se află în fruntea unui articol de dicționar, sub care se grupează și se glosează toate variantele și expresiile, uneori și derivatele și compusele. * (#Lingv.#; în compusul) $Cuvânt-titlu$ = cuvântul definit în articolul de dicționar respectiv. * #Expr.# $A nu găsi$ (sau $a nu avea) cuvinte$ = a nu fi în stare (sub impulsul unor stări afective puternice) să exprimi ceea ce gândești. $Cu alte cuvinte$ = @a)@ exprimând același lucru altfel; @b)@ deci, prin urmare, așadar. $Într-un$ (sau $cu un) cuvânt$ = pe scurt, în concluzie, deci, așadar. $În puține cuvinte$ = pe scurt, în rezumat. $Cuvânt cu$ (sau $de) cuvânt$ = fără nici o modificare, exact, fidel. $Dintr-un cuvânt$ = imediat, numaidecât. ** $Joc de cuvinte$ = glumă bazată pe asemănarea cuvintelor, calambur. $Cuvinte încrucișate$ = joc distractiv-educativ în care trebuie găsite, pe baza unor indicații date, o serie de cuvinte astfel aranjate într-o figură geometrică împărțită în pătrățele, încât cuvintele citite orizontal să aibă o literă comună cu cele citite vertical. @2.@ Gând, idee exprimată prin vorbe; spusă. * $Cuvânt greu$ = vorbă hotărâtoare; (la #pl.#) vorbe de dojană, de ocară. $Cuvânt introductiv$ sau $cuvânt înainte$ = prefață, introducere (la o lucrare). $Purtător de cuvânt$ = persoană autorizată să exprime în mod public păreri care arată punctul de vedere al forului pe care îl reprezintă. * #Expr.# $A pune un cuvânt (bun)$ = a interveni (favorabil) pentru cineva. $În (toată) puterea cuvântului$ = în înțelesul adevărat, pe deplin, cu desăvârșire. $A tăia$ (sau $a curma) cuiva cuvântul$ = a întrerupe pe cineva din vorbă. (#Reg.#) $A începe cuvânt$ = a începe vorba, a spune. ** Subiect de vorbă, de povestire, istorisire. @3.@ Cuvântare, discurs, conferință. * #Expr.# $A cere$ (sau $a da, a avea) cuvântul$ (într-o sedință, într-o adunare) = a cere (sau a da cuiva etc.) dreptul de a vorbi. $A lua cuvântul$ = a vorbi (într-o adunare). $A-i lua cuiva cuvântul$ = a interzice cuiva să-și mai continue afirmațiile (într-o adunare). @4.@ Învățătură, îndrumare, sfat: $#p. ext.#$ dispoziție, ordin. * #Expr.# $A înțelege$ (sau $a ști) de cuvânt$ = a asculta de spusele, de sfaturile cuiva. $Cuvânt de ordine$ = dispoziție dată de un superior. @5.@ Promisiune, făgăduială; angajament. * #Expr.# $Om de cuvânt$ = om care își ține făgăduielile. $Cuvânt de onoare$ (sau $de cinste, de om)$ = promisiune sau asigurare care angajează cinstea cuiva. $A$($-și) da cuvântul (de onoare)$ = a se angaja în mod hotărât că va face cu orice preț ceva. $(A crede) pe cuvânt$ = (a crede) fără a mai controla exactitatea spuselor. $A-și ține cuvântul$ sau $a se ține de cuvânt$ = a-și îndeplini o promisiune făcută. @6.@ Părere, opinie exprimată: punct de vedere. ** Libertate, drept de a revendica ceva. @7.@ (Mai ales la #pl.#) Discuție, ceartă, ciorovăială. * #Expr.# $Schimb de cuvinte$ = discuție aprinsă, ceartă, sfadă. (#Reg.#) $Nu-i cuvânt$ = e indiscutabil. @8.@ Motiv, rațiune, cauză. * #Expr.# $Cu drept cuvânt$ = pe bună dreptate, la drept vorbind. @9.@ (#Înv.#) Știre, veste, informație: zvon. @10.@ (#Înv.#) Înțelegere, pact, acord, convenție. @11.@ (Rar) Facultatea de a vorbi; voce, grai. @12.@ (În sintagmele) $Cuvânt-cheie$ = @a)@ termen folosit pentru a marca o diviziune într-un catalog (de bibliotecă); @b)@ termen al unei unități frazeologice pe care cade accentul semantic. $Cuvânt-vedetă$ = termen ales din titlul unei lucrări sau al unei publicații, care foloseste la orânduirea alfabetică a lucrării în catalogul general sau în catalogul pe materii. @13.@ (#Inform.#) Format standard în care se înscriu datele și instrucțiunile la (mini)calculatoare. - #Lat.# @conventus@ "adunare, întrunire", @conventum@ "înțelegere".
                        
                            @CUVÂNT@ s. @1.@ ter...
                        
                            @CUVÂNT@ s. v. $acor...
                        
                            @cuvânt@ s. n., pl. ...
                        
                            @CUVÂNT ~'inte@ $n.$...
                        
                            Cuvânt de analizat: ...
                        
                            Cuvânt împrumutat di...
                        
                            cuvânt
                        
                            Cuvânt de origine ch...
                        
                            Cuvânt de origine ja...
pe pe No synsets found 
                            @PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
                        
                            @Pe@ ≠ sub...
                        
                            @PE@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @pe@ prep....
                        
                            @PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
                        
                            Pe internet se vorbe...
                        
                            Pe lângă explicația ...
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
care care No synsets found 
                            @C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@
                        
                            @C'ARE@ conj. v. $cu...
                        
                            @C'ARE@ pron. v. $ci...
                        
                            @C'ARE@ pron., adj. ...
                        
                            @c'are@ adj. m., g.-...
                        
                            @c'are@ pr. m., g. (...
                        
                            @C'ARE^1@ $pron. int...
                        
                            @C'ARE^2@ $pron. rel...
                        
                            care contine grupari...
                        
                            Care lucreaza fara s...
el el No synsets found 
                            @EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
                        
                            @EL@ pron. dânsul, d...
                        
                            @el@ pr. [pron. $iel...
                        
                            @EL ea (ei, ele)@ $p...
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            @el@ [#pron.# $iel$]...
                        
                            @el (-ei),@ #pron.# ...
                        
                            el adereaza la idealuri
                        
                            el absolveste liceul la anul viitor
folosi folosi No synsets found 
                            @FOLOS'I,@ $folosesc,$ #vb.# IV. @1.@ #Tranz.# A face uz (de ceva); a utiliza, a întrebuința. * #Refl.# (Urmat de o determinare introdusă prin #prep.# "de") $Mă folosesc de dicționar.$ @2.@ #Intranz.# (Construit cu dativul) A fi de folos, a ajuta (cuiva); a servi. @3.@ #Refl.# A avea, a trage folos (din ceva); a profita (de ceva). - Din @folos.@
                        
                            @A folosi@ ≠ a dăuna...
                        
                            @FOLOS'I@ vb. @1.@ v...
                        
                            @folos'i@ vb., ind. ...
                        
                            @A FOLOS'I ~'esc 1.@...
                        
                            @A SE FOLOS'I mă ~'e...
                        
                            @a (se) folos'i@ vb....
                        
                            @folos'i@ @(a ~)@ #v...
                        
                            @folosì@ v. @1.@ a t...
                        
                            @FOLOS'I,@ $folosesc...
. . No synsets found
ton ton No synsets found 
                            @TON^1,@ $toni,$ #s. m.# Pește teleostean răpitor marin care seamănă cu pălămida, ajungând până la lungimea de patru metri $(Thunnus thynnus).$ - Din #fr.# @thon.@
                        
                            @TON^2,@ $tonuri,$ #s. n.# @I. 1.@ Sunet simplu, produs de o sursă care vibrează sinusoidal în timp; interval dintre două sunete (muzicale) situate la o distanță de o secundă mare; $#p. ext.#$ sunet reprezentând cea mai mare distanță dintre treptele alăturate ale gamei. @2.@ Tonalitatea unei bucăți muzicale. * #Expr.# $A da tonul$ = @a)@ a intona treptele principale, din punct de vedere funcțional, ale gamei în care este scrisă o bucată muzicală; a stabili tonalitatea unei cântări vocale, orientându-se după diapazon; @b)@ a iniția, a începe ceva. ** (#Impr.#) Sunet. @3.@ Înălțimea cu care se pronunță o silabă. ** Felul în care urcă sau coboară glasul în timpul vorbirii; inflexiune, intonație; fel de a spune ceva. * #Expr.# $Tonul face muzica,$ se spune pentru a sublinia importanța felului în care se spune ceva. $A schimba tonul$ = a-și schimba atitudinea. @4.@ (#Înv.#) Accent. @II. 1.@ Atmosferă specifică rezultată din cuprinsul unei opere literare; notă dominantă a stilului sau a vorbirii cuiva. @2.@ Grad de luminozitate a unei culori; nuanță a unei culori. @3.@ (#Înv.#; în #expr.#) $A-și da ton$ = a-și da importanță, aere. - Din #fr.# @ton,@ #lat.# @tonus.@
                        
                            @TON@ s. @1.@ v. $to...
                        
                            @TON@ s. v. $accent,...
                        
                            @ton@ (pește) s. m.,...
                        
                            @ton@ (sunet, tonali...
                        
                            @TON^1 ~i@ $m.$ Peșt...
                        
                            @TON^2 ~uri@ $n.$ 1)...
                        
                            @TON,@ $toni,$ s.m. ...
                        
                            @TON@ $#s.m.#$ Pește...
putea putea No synsets found 
                            @PUTE'A,@ $pot,$ #vb.# II. #Tranz.# @1.@ A fi în stare, a avea puterea, a se simți capabil de a înfăptui un lucru. * #Loc. adv.# $Cum poate$ (sau $pot, poți$ etc.) = pe măsura posibilităților. * #Expr.# $Cât$ (sau $ce) îi poate$ (cuiva) $capul$ (sau $pielea, cojocul$ etc.) = cât (sau ce) este în stare să facă cineva, ce posibilități, câtă rezistență are cineva. $A nu mai putea (de...)$ = @a)@ a fi copleșit de un sentiment sau de o senzație puternică; @b)@ (#fam.#) a nu-i păsa, a nu se sinchisi de ceva sau de cineva. @2.@ A avea posibilitatea, mijloacele, condițiile necesare sau ocazia de a înfăptui, de a face ceva, a-i fi ceva cu putință. @3.@ A exista posibilitatea sau probabilitatea, a fi posibil, a fi cu putință ca un lucru să se întâmple. * #Expr.# $Ce$ (sau $când, unde) poate să fie?$ = ce (sau când, unde) să fie? * #Refl. impers.# $Cum se poate să nu învețe?$ (#Loc. adv.#) $De nu se mai poate$ (sau $cât se poate, cum nu se poate mai mult)$ = foarte, din cale-afară. (#Expr.#) $Se prea poate$ = e (foarte) posibil. ** (La #prez. ind.# #pers.# 3 #sg.#, cu valoare adverbială) E posibil, e cu putință. * #Loc. adv.# $Peste poate$ = cu neputință, imposibil. $Fără doar și poate$ = neîndoielnic, sigur, precis. @4.@ A avea voia, dreptul de a face ceva. ** #Refl. impers.# A fi permis sau îngăduit. $Se poate intra?$ @5.@ A avea motive, a avea justificare, a fi îndreptățit să facă, să spună, să creadă ceva. @6.@ A fi indicat, nimerit, potrivit, a fi bine să..., a fi cazul să...; a se cuveni, a se cădea. [#Prez. ind.# și: (#pop.#) $poci$] - #Lat.# @potere@ (= $posse).$
                        
                            @PUTE'A@ vb. @1.@ a ...
                        
                            @pute'a@ vb., ind. p...
                        
                            @A PUTE'A pot@ $tran...
                        
                            @A SE PUTE'A@ $pers....
                        
                            @pute'a (pot, put'ut...
                        
                            @a pute'a@ vb., ind....
                        
                            @pute'a@ @(a ~)@ #vb...
                        
                            @puteà@ v. @1.@ a av...
                        
                            @PUTE'A,@ $pot,$ #vb...
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
: : No synsets found
nepăsător nepăsător No synsets found 
                            @NEPĂSĂT'OR, -O'ARE,@ $nepăsători, -oare,$ #adj.# Care nu-și face griji, necazuri; calm, senin; (curent) care nu manifestă nici un fel de interes față de ceea ce se petrece în jurul său; indolent, apatic; indiferent. - @Ne-@ + @păsător@ (#înv.# "grijuliu" < $păsa).$
                        
                            @NEPĂSĂT'OR@ adj. @1...
                        
                            @nepăsăt'or@ adj. m....
                        
                            @NEPĂSĂT'OR^1@ $adv....
                        
                            @NEPĂSĂT'OR^2 ~o'are...
                        
                            @nepăsăt'or@ adj. m....
                        
                            @nepăsătór, -oáre@ a...
                        
                            @nepăsăt'or@ #adj.# ...
                        
                            @nepăsător@ a. indif...
                        
                            @NEPĂSĂT'OR, -O'ARE,...
( ( No synsets found
mai mai No synsets found 
                            @MAI^1@ #adv.# @I. 1.@ (Servește la formarea gradului comparativ) $Mai bun.$ * (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) $Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte.$ @2.@ (Servește la formarea gradului superlativ relativ) $Cel mai bun.$ * (Înaintea unui substantiv) $Te comporți ca cel mai copil dintre copii.$ * (Precedat de "ce" în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) $Ce mai drac frumos de fată!$ * #Expr.# $Mai rar$ = întâlnit extrem de rar. $Așa om mai rar!$ @II.@ (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. $Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase.$ @III.@ (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. $Mai îmi vine a crede.$ ** (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin #conj.# "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. $Cetina mai că-i ajunge la pământ.$ * $Mai-mai$ = cât pe-aci, gata-gata. @IV.@ (Înaintea unui verb) @1.@ (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. $Mai vine la noi.$ * #Expr.# $Mai e vorbă!$ = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ** (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) $Ce mai faci?$ @2.@ (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. $Poate să ne mai întâlnim.$ @3.@ (Exprimă nedumerire) $Nu se știe ce s-a mai făcut.$ @##V.##@ (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) @1.@ (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. $Avea casă, mai ceva bani.$ * #Expr.# $Ce mai atâta vorbă$ sau $ce mai încoace-ncolo,$ se zice când vrem să punem capăt unei discuții. @2.@ (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. $Mai una, mai alta.$ @VI.@ (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) $Ce mai zgomot, ce mai freamăt!$ - #Lat.# @magis.@
                        
                            @MAI^2,@ $maiuri,$ #s. n.# Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ** (#Reg.#) Bătător^2. - #Lat.# @malleus.@
                        
                            @MAI^3,@ $maiuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Ficat. - Din #magh.# @máj.@
                        
                            @MAI^4@ #s. m.# #invar.# A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. - #Lat.# @maius,@ #sl.# @maĭ.@
                        
                            @MAI@ adv. @1.@ încă...
                        
                            @MAI@ s. (pop.) flor...
                        
                            @MAI@ s. @1.@ măciuc...
                        
                            @MAI@ s. v. $ciocan,...
                        
                            @mai@ adv....
                        
                            @mai@ (luna) s. m. i...
du du No synsets found 
                            @DU@ȘCĂ #sf.# F ① În...
                        
                            @DU@ȘES #sbst.# ① ① ...
                        
                            @DU@ȘI #sm.# #pl.# T...
                        
                            @*DU@ȘLAG #sbst.# #⦿...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
pizdă pizdă No synsets found 
                            @PÍZDĂ@, $pizde$, s....
                        
                            @P'IZDĂ,@ $p'izde,$ ...
                        
                            @p'izdă (p'izde),@ #...
                        
                            @PIZDĂ,@ $pizdele,$ ...
                        
                            @pizdă,@ $pizde #s. ...
                        
                            @$p'izdă$@ 
$#sf#$ 
...
                        
                            Pizdă...
                        
                            @p'izdă@ (#var.# $ch...
                        
                            @$p'izdă$@ $#sf#$ [#...
ma-tii ma-tii No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
prost prost No synsets found 
                            @PROST, PRO'ASTĂ,@ $proști, proaste,$ #adj.#, #s. m.# și #f.# @1.@ #Adj.#, #s. m.# și #f.# (Om) lipsit de inteligență, fără judecată, fără minte; nătărău, nerod, tont, prostănac. * #Expr.# $Un prost și jumătate$ = foarte prost. $A face pe prostul$ = a simula prostia. ** (Om) care se încrede ușor; (om) naiv, credul. * #Expr.# $A-și găsi prostul$ = a-și găsi omul pe care să-l poată înșela ușor, pe care să-l poată duce de nas. @2.@ #Adj.#, #s. m.# și #f.# (#Înv.# și #pop.#) (Persoană) fără știință de carte; (om) neînvățat, ignorant. ** (Om) lipsit de rafinament; (om) simplu, neevoluat. @3.@ #Adj.# De condiție socială modestă, din popor, de jos, de rând. * (În trecut) $Soldat prost$ = ostaș fără grad; soldat. @4.@ #Adj.# Obișnuit, comun. ** De calitate inferioară, lipsit de valoare. @5.@ #Adj.# (Adesea adverbial) Care nu este așa cum trebuie (din punct de vedere calitativ, funcțional etc.); necorespunzător, nesatisfăcător. ** (Adverbial; în legătură cu verbul "a vorbi") Stricat, incorect. ** (Despre situații, știri, întâmplări etc.) Neplăcut, nefavorabil, nenorocit. ** (Despre vreme) Nefavorabil, rău. ** Nepriceput, nepregătit, neîndemânatic într-o meserie, într-o profesiune etc. @6.@ #Adj.# Dăunător; neprielnic. * #Expr.# $Glumă proastă$ (sau $de prost gust)$ = glumă fără haz, care supără, jignește. $Vorbă proastă$ = vorbă îndrăzneață sau injurioasă; $#p. ext.#$ ceartă. - Din #sl.# @prostŭ.@
                        
                            @Prost@ ≠ ager, bun,...
                        
                            @PROST@ adj. v. $ban...
                        
                            @PROST@ adj., s. v. ...
                        
                            @PROST@ adj., s., ad...
                        
                            @PROST@ adv. v. $dre...
                        
                            @PROST@ s. v. $iobag...
                        
                            @prost@ adj. m., s. ...
                        
                            @PROST^1@ $adv.$ În ...
                        
                            @PROST^2 pro'astă@ (...
) ) No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
admirativ admirativ No synsets found 
                            @ADMIRAT'IV, -Ă,@ $admirativi, -e,$ #adj.# (Adesea adverbial) Care exprimă, care arată admirație. - Din #fr.# @admiratif,@ #lat.# @admirativus.@
                        
                            @admirat'iv@ adj. m....
                        
                            @ADMIRAT'IV ~ă (~i, ...
                        
                            @ADMIRAT'IV, -Ă@ #ad...
                        
                            @ADMIRAT'IV, -Ă@ $#a...
                        
                            @ADMIRAT'IV, -Ă,@ $a...
                        
                            @*admiratív, -ă@ adj...
                        
                            @admirat'iv@ adj. m....
                        
                            @admirat'iv@ #adj.# ...
                        
                            @admirativ@ a. care ...
( ( No synsets found
du du No synsets found 
                            @DU@ȘCĂ #sf.# F ① În...
                        
                            @DU@ȘES #sbst.# ① ① ...
                        
                            @DU@ȘI #sm.# #pl.# T...
                        
                            @*DU@ȘLAG #sbst.# #⦿...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
pizdă pizdă No synsets found 
                            @PÍZDĂ@, $pizde$, s....
                        
                            @P'IZDĂ,@ $p'izde,$ ...
                        
                            @p'izdă (p'izde),@ #...
                        
                            @PIZDĂ,@ $pizdele,$ ...
                        
                            @pizdă,@ $pizde #s. ...
                        
                            @$p'izdă$@ 
$#sf#$ 
...
                        
                            Pizdă...
                        
                            @p'izdă@ (#var.# $ch...
                        
                            @$p'izdă$@ $#sf#$ [#...
ma-tii ma-tii No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
tare tare No synsets found 
                            @T'ARE^1@ #adv.# @1....
                        
                            @T'ARE^2,@ $tari,$ #...
                        
                            @T'ARE,@ $tari,$ #adj.#, #adv.# @I.@ #Adj.# @1.@ Care are o consistență solidă, care opune rezistență la apăsare și nu poate fi ușor pătruns, străbătut, desfăcut, despicat; lipsit de moliciune, solid; $#p. ext.#$ trainic, durabil. ** Care este mai consistent decât în mod obișnuit; vârtos, des; (despre pâine) uscat; (despre ouă) răscopt. ** Fortificat, întărit. @2.@ Care este lipsit de elasticitate, care nu se îndoaie (decât cu greu), fără suplețe; (despre pânză sau obiecte de pânză) scrobit, apretat. * $Pânză tare$ = pânză (cu țesătură rară) foarte apretată, folosită în croitorie. @3.@ (Despre ființe sau părți ale corpului lor) Care are forță sau rezistență fizică, voinic, robust, viguros, puternic. * #Expr.# $(A fi) tare de(-o) ureche$ (sau $de urechi)$ = (a fi) surd. @4.@ (Despre oameni și despre manifestările lor) Care este în stare să reziste, să facă față încercărilor, cu voință fermă, energic, dârz, neclintit. * #Expr.# $(A fi) tare de fire$ (sau $de inimă)$ = (a fi) curajos, rezistent. ** (Despre colectivități) Plin de forță, puternic. ** Neînduplecat. @5.@ Care dispune de putere, de autoritate, care este stăpân pe o situație; atotputernic. ** Care posedă cunoștințe temeinice într-un domeniu; doct, priceput. @6.@ (Despre argumente) Convingător, concludent; clar, categoric. @7.@ (Despre fenomene ale naturii) Care se manifestă cu violență. ** $Vorbe$ (sau $cuvinte) tari$ = vorbe aspre, grele, jignitoare, insultătoare, injurioase. @8.@ (Despre sunete, zgomote) Care este emis cu putere, care răsună până departe, se aude bine. @9.@ (Despre aer) Răcoros, rece, tăios; $#p. ext.#$ curat, ozonat. ** Care produce o impresie puternică asupra organelor de simț; pătrunzător, intens, ascuțit. @10.@ (Despre băuturi alcoolice) Care are o concentrație mare de alcool. ** (Despre unele substanțe alimentare, chimice sau medicamentoase) Care are o concentrație mare (și produce un efect puternic); $#p. restr.#$ picant. @11.@ (Despre culori) Bătător la ochi; viu, puternic, intens, aprins. @II.@ #Adv.# @1.@ Foarte, mult, extrem, teribil, grozav. * (Pe lângă adjective sau adverbe, ajută la formarea superlativului) $Îți voi rămâne tare recunoscător.$ @2.@ Cu forță, cu intensitate, cu putere. @3.@ (Pe lângă verbe ca "a vorbi", "a spune", "a cânta" etc.) Cu glas articulat, pentru a fi auzit de cei din jur; cu glas ridicat, pentru a se auzi bine sau departe. @4.@ Iute, repede. - #Lat.# @talem.@
                        
                            @Tare@ ≠ debil, înce...
                        
                            @T'ARE@ adj. v. $avi...
                        
                            @T'ARE@ adj., adv. @...
                        
                            @T'ARE@ adj., adv. v...
                        
                            @T'ARE@ adv. v. $bin...
                        
                            @t'are@ adj. m., f. ...
                        
                            @T'ARE^1@ $adv.$ 1) ...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
moșule moșule No synsets found
) ) No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
scârbit scârbit No synsets found 
                            @SCÂRB'IT, -Ă,@ $scârbiți, -te,$ #adj.# (Despre oameni) Plin de scârbă; îngrețoșat, dezgustat. ** (#Reg.#) întristat, supărat. - #V.# @scârbi.@
                        
                            @Scârbit@ ≠ voios...
                        
                            @SCÂRB'IT@ adj. @1.@...
                        
                            @SCÂRB'IT@ adj. v. $...
                        
                            @scârb'it@ adj. m., ...
                        
                            @scârb'it@ adj. m., ...
                        
                            @scârbit@ a. $fig.$ ...
                        
                            @SCÂRB'IT, -Ă,@ $scâ...
                        
                            @$scârb'it^1$@ $#sn#...
                        
                            @$scârb'it^2$, $~ă$@...
( ( No synsets found
duuute duuute No synsets found
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
pizdă pizdă No synsets found 
                            @PÍZDĂ@, $pizde$, s....
                        
                            @P'IZDĂ,@ $p'izde,$ ...
                        
                            @p'izdă (p'izde),@ #...
                        
                            @PIZDĂ,@ $pizdele,$ ...
                        
                            @pizdă,@ $pizde #s. ...
                        
                            @$p'izdă$@ 
$#sf#$ 
...
                        
                            Pizdă...
                        
                            @p'izdă@ (#var.# $ch...
                        
                            @$p'izdă$@ $#sf#$ [#...
ma-tii ma-tii No synsets found
) ) No synsets found
etcetera etcetera No synsets found 
                            @ETC'ETERA@ #adv.# (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și alții, și altele, și ceilalți, și așa mai departe. [Prescurtat: $etc.$ - #Var.#: @eț'etera@ #adv.#] - Din #lat.# @et caetera.@
                        
                            @ETC'ETERA@ adv. (sl...
                        
                            @etc'etera@ adv.; ab...
                        
                            @ETC'ETERA@ $adv.$ Ș...
                        
                            @ETC'ETERA@ $#adv.#$...
                        
                            @ETC'ETERA@ $#abr.# ...
                        
                            @etc'etera@ adv.; ab...
                        
                            @etcetera@ adv. (abr...
                        
                            @ETC'ETERA@ #adv.# (...
                        
                            @ETC'ETERA@ #adv.# (...
( ( No synsets found
păcat păcat No synsets found 
                            @PĂC'AT,@ $păcate,$ #s. n.# @1.@ Călcare a unei legi sau a unei porunci bisericești, abatere de la o normă (religioasă); fărădelege; $#p. gener.#$ faptă vinovată, greșeală, vină. * $Păcatul strămoșesc$ (sau $originar)$ = (în concepția religiei creștine) greșeala de a fi încălcat interdicția divină de a nu gusta din pomul cunoașterii binelui și a răului, fapt care a atras alungarea neamului omenesc din rai și pierderea stării paradiziace. $Păcat capital$ = păcat considerat de biserică fundamental și din care ar izvorî toate celelalte păcate. * #Loc. adj. și adv.# $Cu păcat$ = greșit; nedrept, vinovat, neîngăduit, oprit. $Fără (de) păcat$ = nevinovat, corect, drept, legiuit. * #Expr.# $A-și face păcat(e) cu cineva$ = a face o faptă rea în dauna cuiva, a oropsi, a nedreptăți pe cineva. $A intra$ (sau $a cădea) în păcat(e)$ = a comite o faptă condamnabilă, a greși. $A-și spăla păcatul$ (sau $păcatele)$ = a ispăși o greșeală, o vină. $Lasă-mă păcatelor mele$ (sau $lasă-l păcatelor lui$ etc.) sau $la păcatele!$ = lasă-mă (sau lasă-l etc.) în pace! $Păcatele mele$ (sau $tale$ etc.)! = vai de mine (sau de tine etc.)! $A trage păcatul$ (sau $păcatele) cuiva$ = @a)@ a suporta consecințele greșelii altuia; @b)@ a fi ispitit, tentat să facă ceva. $A vorbi cu păcat$ = a aduce învinuiri nedrepte, a greși, a se face vinovat spunând lucruri neadevărate. $(E) păcat (de Dumnezeu)$ sau $e mai mare păcat(ul)$ = nu se cuvine, nu e drept, nu e bine. ** (#Înv.# și #pop.#) Canon, osândă, primită pentru ispășirea unei vini. @2.@ Cusur, defect, scădere; slăbiciune, patimă, viciu. @3.@ Întâmplare rea; nenorocire, năpastă, pacoste, necaz. * #Loc. adv.# $Din păcate$ = din nenorocire, spre regretul cuiva. * #Expr.# $A-l împinge$ (sau $a-l îndemna, a duce) pe cineva păcatul$ (sau $păcatele) să...$ (sau $de...)$ = a simți un imbold spre ceva oprit, a fi îndemnat de un cuget rău, de o slăbiciune. (Exclamativ) $Mai știi păcatul!$ = cine ar putea ști? se prea poate. $Păcat că...$ (sau $de...)$ = îmi pare rău că... (sau de...); e regretabil că... $Ce păcat!$ = cât îmi pare de rău! @4.@ (Eufemistic) Diavol, drac, naiba. * #Expr.# $Al păcatelor$ = al naibii, teribil, strașnic, cumplit, grozav. $Ce păcatul?$ sau $ce păcatele?$ = ce naiba? ce dracu? $Ba pe păcatele!$ = ba pe naiba! atât mai trebuie! - #Lat.# @peccatum.@
                        
                            @PĂC'AT@ s. @1.@ v. ...
                        
                            @PĂC'AT@ s. v. $bele...
                        
                            @păc'at@ s. n., pl. ...
                        
                            @PĂC'AT ~e@ $n.$ 1) ...
                        
                            @păc'at (păc'ate),@ ...
                        
                            păcat, neregulă...
                        
                            @păc'at@ s. n., pl. ...
                        
                            @păcát@ n., pl. $e$ ...
                        
                            @păc'at@ #s. n.#, #p...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
nu nu No synsets found 
                            @NU@ #adv.# @I.@ (Servește la formarea formei negative a verbului, de obicei precedându-l nemijlocit). @1.@ (Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ) $Nu l-am cunoscut niciodată.$ * (În propoziții interogative) $Nu ai primit scrisorile mele?$ @2.@ (Neagă predicatul, fără a modifica logic caracterul propoziției) $Nu încape nici o îndoială.$ @3.@ (Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) $Nu făcea parte și el dintre noi?$ @II.@ (Neagă altă parte de propoziție decât predicatul) $A plecat repede, nu așa cum a venit.$ @III.@ (Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă, altul decât predicatul, atenuându-i înțelesul ori dându-i un înțeles contrar) $O casă mare, nu lipsită de eleganță.$ * #Expr.# $Nu altceva$ sau $nu glumă,$ (#reg.#) $nu șagă,$ formulă care confirmă sau întărește cele enunțate anterior. $Nu mai departe$ = chiar în cazul... $Nu o (singură) dată$ = de multe ori, adesea. @IV.@ (Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus, îndeplinind funcția de predicat) $Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale.$ * #Expr.# $nu și nu,$ formulă care exprimă împotrivirea, refuzul categoric. $De$ (sau $dacă) nu...$ = în caz contrar..., altfel... @##V.##@ (Cu valoare de propoziție independentă cu caracter negativ) $Ai prieteni? - Nu!$ - #Lat.# @non.@
                        
                            @Nu@ ≠ da...
                        
                            @NU@ adv. (pop.) ba....
                        
                            @nu@ adv. (și: $n-$ ...
                        
                            @NU@ $adv.$ 1) $(atr...
                        
                            Nu am gasit explicat...
                        
                            nu exista in diction...
                        
                            nu stiu...
                        
                            nu stiu ce inseamna...
                        
                            [nu este in DN'86 - ...
eu eu No synsets found 
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
putea putea No synsets found 
                            @PUTE'A,@ $pot,$ #vb.# II. #Tranz.# @1.@ A fi în stare, a avea puterea, a se simți capabil de a înfăptui un lucru. * #Loc. adv.# $Cum poate$ (sau $pot, poți$ etc.) = pe măsura posibilităților. * #Expr.# $Cât$ (sau $ce) îi poate$ (cuiva) $capul$ (sau $pielea, cojocul$ etc.) = cât (sau ce) este în stare să facă cineva, ce posibilități, câtă rezistență are cineva. $A nu mai putea (de...)$ = @a)@ a fi copleșit de un sentiment sau de o senzație puternică; @b)@ (#fam.#) a nu-i păsa, a nu se sinchisi de ceva sau de cineva. @2.@ A avea posibilitatea, mijloacele, condițiile necesare sau ocazia de a înfăptui, de a face ceva, a-i fi ceva cu putință. @3.@ A exista posibilitatea sau probabilitatea, a fi posibil, a fi cu putință ca un lucru să se întâmple. * #Expr.# $Ce$ (sau $când, unde) poate să fie?$ = ce (sau când, unde) să fie? * #Refl. impers.# $Cum se poate să nu învețe?$ (#Loc. adv.#) $De nu se mai poate$ (sau $cât se poate, cum nu se poate mai mult)$ = foarte, din cale-afară. (#Expr.#) $Se prea poate$ = e (foarte) posibil. ** (La #prez. ind.# #pers.# 3 #sg.#, cu valoare adverbială) E posibil, e cu putință. * #Loc. adv.# $Peste poate$ = cu neputință, imposibil. $Fără doar și poate$ = neîndoielnic, sigur, precis. @4.@ A avea voia, dreptul de a face ceva. ** #Refl. impers.# A fi permis sau îngăduit. $Se poate intra?$ @5.@ A avea motive, a avea justificare, a fi îndreptățit să facă, să spună, să creadă ceva. @6.@ A fi indicat, nimerit, potrivit, a fi bine să..., a fi cazul să...; a se cuveni, a se cădea. [#Prez. ind.# și: (#pop.#) $poci$] - #Lat.# @potere@ (= $posse).$
                        
                            @PUTE'A@ vb. @1.@ a ...
                        
                            @pute'a@ vb., ind. p...
                        
                            @A PUTE'A pot@ $tran...
                        
                            @A SE PUTE'A@ $pers....
                        
                            @pute'a (pot, put'ut...
                        
                            @a pute'a@ vb., ind....
                        
                            @pute'a@ @(a ~)@ #vb...
                        
                            @puteà@ v. @1.@ a av...
                        
                            @PUTE'A,@ $pot,$ #vb...
auzi auzi No synsets found 
                            @AUZ'I,@ $a'ud,$ #vb.# IV. @1.@ #Tranz.# A percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului. * #Expr.# $Să te-audă Dumnezeu!$ = să se împlinească cele pe care (mi) le dorești! $N-aude, n-a vede (n-a greul pământului)$ = se face că nu știe nimic. $Eu spun, eu aud$ = degeaba vorbesc, nu mă ascultă nimeni. (#Refl. pas.#) $Să se audă musca (zburând)!$ = să fie tăcere deplină! @2.@ #Tranz.# (La #imper.#) A lua seama la cele ce se spun; a asculta. $Ia auzi ce-ți spun!$ @3.@ #Intranz.# și #tranz.# (Interogativ) A înțelege, a pricepe. ** #Intranz.# (La #prez. ind.# #pers.# 1) @a)@ (ca răspuns la o chemare) Poftim? ce dorești?; @b)@ Poți tăgădui? mă mai poți contrazice? @4.@ #Tranz.# și #intranz.# A afla (o veste, o știre etc.) * #Loc. adv.# $Din auzite$ = din câte a aflat cineva de la alții, din zvon public. * #Expr.# (#Intranz.#) $A auzi de cineva$ (sau $de ceva)$ = a cunoaște pe cineva (sau ceva) din reputație, din cele ce se spun despre el. $A nu mai auzi de cineva$ = a nu mai ști, a nu mai afla nimic despre cineva. $A nu (mai) voi să audă de cineva$ = a rupe orice relații cu cineva. $Să auzim de bine!$ formulă de urare la despărțire. ** #Refl.# (La #pers.# 3) A se vorbi, a se zvoni. [#Pr.#: $a-u-.$ - #Prez. ind.# și: (#pop.#) $a'uz$] - #Lat.# @audire.@
                        
                            @AUZ'I@ vb. @1.@ a p...
                        
                            @AUZ'I@ vb. v. $duhn...
                        
                            @auz'i@ s.n. (sil. $...
                        
                            @A AUZ'I a'ud 1.@ $t...
                        
                            @A SE AUZ'I se a'ude...
                        
                            @auz'i (a'ud, auz'it...
                        
                            @AUZ'I,@ $a'ud,$ #vb...
                        
                            @a (se) auz'i@ vb. (...
                        
                            @auz'i@ @(a ~)@ $(a-...
! ! No synsets found
) ) No synsets found
. . No synsets found