| Semeni |
Semeni |
No synsets found
|
@semen'i^1,@ $semen'...
@semen'i^2,@ $semen'...
@sémenĭ@ m. pl. V. @...
$@semen'i^1@ #vt#$
[...
$@semen'i^2@ #vt#$
[...
|
| cu |
cu |
No synsets found
|
@CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
@Cu@ ≠ fără...
@CU@ prep. @1.@ (mod...
@cu@ prep....
@CU@ $prep.$ 1) $(in...
cu doua capete ...
cu valenta absoluta...
Cu cel mult trei dif...
Cu cel mult trei dif...
cu audiență, care ar...
|
| ma-ta |
ma-ta |
No synsets found
|
|
| acela |
acela |
No synsets found
|
@AC'ELA, AC'EEA,@ $aceia, acelea,$ #pron. dem.#, #adj. dem.# (postpus) @1.@ #Pron. dem.# (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor) $Cine e acela?$ * #Loc. adj.# (#Reg.#) $Ca acela$ sau $ca aceea$ = puternic, însemnat; extraordinar. * #Loc. adv.# $De aceea$ = pentru acest (sau acel) motiv, din această cauză. $Drept aceea$ = prin urmare; deci. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceea$ = în plus. @2.@ #Adj. dem.# (postpus) Acel, acea. $Omul acela. Casa aceea.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $aceluia, aceleia,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $acelora.$ - #Var.#: (#Înv.#) @ac'el, ac'ea@ #pron. dem.#] - #Lat.# @*ecce-illu, ecce-illa.@
@AC'ELA@ pron. cela,...
@ac'ela@ pr. m., adj...
@AC'ELA ac'eea (ac'e...
@AC'ELA^1, AC'EEA,@ ...
@ACÉLA^1, ACÉEA,@ ad...
@AC'ELA^2, AC'EEA,@ ...
acela el...
@ac'ela@ pron. m., a...
@ac'ela@ #pr.# #m.#,...
|
| care |
care |
No synsets found
|
@C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@
@C'ARE@ conj. v. $cu...
@C'ARE@ pron. v. $ci...
@C'ARE@ pron., adj. ...
@c'are@ adj. m., g.-...
@c'are@ pr. m., g. (...
@C'ARE^1@ $pron. int...
@C'ARE^2@ $pron. rel...
care contine grupari...
Care lucreaza fara s...
|
| fi |
fi |
No synsets found
|
@FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
@A fi@ ≠ a lipsi...
@FI@ vb. @1.@ v. $tr...
@fi@ vb., ind. prez....
@A FI sunt@ $intranz...
@fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
@fi (sunt, fost),@ #...
@fi@ și (est, pop.) ...
@a fi@ vb., ind. pre...
@fi^1@ (literă grece...
|
| mort |
mort |
No synsets found
|
@MORT, MO'ARTĂ,@ $morți, moarte,$ #adj.#, #s. m.# și #f.# @I.@ #Adj.# @1.@ (Despre ființe) Care nu mai trăiește, care a murit. * #Expr.# $A se face mort în păpușoi$ sau (substantivat) $a face pe mortul în păpușoi$ = a se face că nu știe nimic, a simula nevinovăția, a face pe prostul. $A o lăsa moartă (în păpușoi)$ = a lăsa o chestiune încurcată, a renunța la ceva. $A fi mort fără$ (sau $după) cineva$ sau $ceva$ = a nu putea trăi fără cineva sau ceva, a fi îndrăgostit de cineva sau de ceva; a ține mult la cineva sau la ceva. $A fi mai mult mort (decât viu)$ = a fi istovit, epuizat (de boală, de frică etc.). $Nici mort$ sau $mort-tăiat$ = (în construcții negative) cu nici un preț, sub nici un motiv, în nici un caz. $Mort-copt$ = cu orice preț, necondiționat, neapărat; vrând-nevrând, cu chiu cu vai. $A umbla$ (sau $a se ține) mort după...$ = @a)@ a lupta, a se zbate pentru a obține ceva; @b)@ a-și manifesta dragostea față de cineva străduindu-se să fie mereu în preajma lui. $A fi beat mort$ (sau $mort de beat)$ = a fi foarte beat. ** $Limbă moartă$ = limbă care a încetat să fie învățată ca limbă maternă. $Inventar mort$ = totalitatea uneltelor, a mașinilor, a mijloacelor de transport care aparțin unei gospodării sau unei întreprinderi. $Timp mort$ = lipsă de activitate a forțelor de muncă sau a mașinilor; întrerupere neprevăzută a muncii. $Unghi mort$ = loc de pe traiectoria unei arme de foc pe care nu-i poate atinge proiectilul. $Punct mort$ = poziție a unui mecanism bielă-manivelă care corespunde momentului când biela și manivela au axele în prelungire sau suprapuse. (#Expr.#) $A ajunge la un$ (sau $într-un) punct mort$ = a ajunge la un impas, în imposibilitate de a găsi o soluție. $Linie moartă$ = linie de cale ferată care servește numai pentru garare. (#Expr.#) $A fi$ (sau $a se afla, a trece) pe linie moartă$ = a nu mai juca un rol de seamă, a fi înlăturat dintr-un post de răspundere. $Fier mort$ = fier de calitate inferioară. ** (#Fam.#; despre aparate, motoare etc.) Care nu mai funcționează. @2.@ (Despre părți ale corpului) Cu funcțiile vitale pierdute; paralizat, înțepenit. * (#Pop.#) $Carne$ (sau $piele) moartă$ = carne sau piele care se formează deasupra rănilor și prin care nu trec ramificațiile nervoase. @3.@ (Despre plante) Uscat, veșted. @4.@ #Fig.# (Despre lucruri) Fără viață, neînsuflețit; nemișcat, încremenit. ** Lipsit de zgomot, de activitate, de viață; liniștit. ** (Despre culori, nuanțe) Fără strălucire; șters. @II.@ #S. m.# și #f.# Persoană care a murit, defunct, decedat; trupul neînsuflețit al unei persoane așezat în coșciug sau înmormântat. * #Expr.# $Mortul de la groapă nu se mai întoarce,$ se spune despre un lucru pierdut definitiv, despre ceva care nu mai poate fi îndreptat. $Apa morților$ = fata morgana, #v.# $morgana. A scula$ (sau $a trezi, a deștepta) și morții$ (sau $din morți),$ se spune despre zgomote sau surse de zgomote foarte intense și stridente. $A umbla$ (sau $a merge) ca după mort$ = a merge foarte încet. $Ca la mort$ = (în legătură cu verbe ca "a se aduna", "a veni") în număr (foarte) mare. - #Lat.# @mortuus.@
@Mort@ ≠ viu...
@MORT@ adj. v. $inan...
@MORT@ adj., s. @1.@...
@mort@ adj. m., s. m...
@MORT^1 mo'artă (mor...
@MORT^2 ~ți@ $m.$ Pe...
@mort (mo'artă),@ #a...
@mort@ adj. m., s. m...
@mort, moartă@ adj. ...
|
| după |
după |
No synsets found
|
@D'UPĂ@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ Îndărătul..., în dosul..., înapoia... $După casă se află livada.$ @2.@ Mai departe de..., dincolo de... $După grădina publică s-a oprit.$ @3.@ (Exprimă un raport de succesiune) În urma..., pe urma... $Se ridică val după val.$ * #Loc. adv.# $Unul după altul$ = pe rând, în șir, succesiv. * #Expr.# (În formule de politețe) $După dumneavoastră!$ = (vin și eu) în urma dumneavoastră! (#Pop.#) $A da (o fată) după cineva$ = a mărita (o fată) cu cineva. @4.@ (Cu nuanță finală, după verbe de mișcare) În urma sau pe urma cuiva sau a ceva (spre a da de el, spre a-l ajunge, a-l prinde, a-l păzi, a-l îngriji etc.). $Fuge după vânat.$ * #Expr.# $A se lua$ (sau $a se ține$ etc.) $după cineva$ (sau $ceva)$ = @a)@ a urmări pe cineva (sau ceva); @b)@ a nu lăsa în pace pe cineva. @5.@ (#Impr.#) De pe. $Ia un obiect după masă.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) În urma..., trecând de... $Venea acasă după apusul soarelui.$ * #Loc. adv.# (Și substantivat) $După-amiază$ sau $după-prânz, după-masă$ = în partea zilei care începe în jurul orei 12. $După-amiaza$ sau $după-masa$ = (aproape) în fiecare zi în cursul după-amiezii. $După aceea$ (sau $aceasta, asta)$ = apoi, pe urmă. $După toate...$ = pe lângă toate (neajunsurile) câte s-au întâmplat. ** La capătul..., la sfârșitul..., o dată cu împlinirea... $S-a dus după o săptămână.$ ** Ca rezultat al... $După multă muncă a reușit.$ * #Expr.# $A nu avea (nici) după ce bea apă$ = a fi foarte sărac. ** (În #loc. conj.#) $După ce,$ introduce o propoziție circumstanțială de timp, arătând că acțiunea din propoziția subordonată se petrece înaintea acțiunii din propoziția regentă. @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ Potrivit cu..., în conformitate cu...; la fel cu... $A plecat după propria lui dorință.$ * #Loc. conj.# $După cum$ (sau $cât)$ = așa cum, precum. * #Expr.# $După cum se întâmplă$ = ca de obicei. $A se da după cineva$ = a căuta să fie la fel cu cineva; a se acomoda cu cineva. $A se lua după capul cuiva$ (sau $după capul său)$ = a urma sfatul cuiva (sau propriul său îndemn). $Dacă ar fi după mine$ = dacă ar depinde de mine. $A se lua după ceva$ (sau $cineva)$ = a imita, a copia ceva (sau pe cineva). @2.@ Ținând seama de..., având în vedere..., luând în considerație... $Justețea propunerii se judecă după rezultate.$ * #Expr.# $După toate probabilitățile$ = probabil. @3.@ În raport cu..., pe măsura..., în proporția în care... $După faptă și răsplată.$ @4.@ Având ca model sau ca exemplu... $Face pictură după natură.$ @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru a găsi, a afla, a prinde, a obține etc. $Fuge după glorie.$ @##V.##@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (Arată ființa sau lucrul pe care cineva le iubește, le dorește cu pasiune) $Tremura după bani.$ @2.@ (Arată motivul, cauza care produce acțiunea) $A-i părea rău după ceva.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cu ajutorul..., prin. $A preda o limbă după o anumită metodă.$ @VII.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Arată originea, descendența) Din partea... $Văr după mamă.$ @2.@ (După un substantiv verbal sau cu sens verbal, indică obiectul acțiunii) $Adaptare după o nuvelă.$ @VIII.@ (În #loc. conj.#) $După ce (că)...$ = (leagă două propoziții copulative, arătând adăugarea unui fapt la alt fapt) în afară de faptul că..., pe lângă că..., nu-i destul că... [#Var.#: (#înv.# și #reg.#) @d'upre@ #prep.#] - #Lat.# @de post.@
@După@ ≠ înainte, pâ...
@D'UPĂ@ prep., adv. ...
@d'upă@ prep....
@DUPĂ@ $prep.$ 1) $(...
@după@ #prep.# - @1....
- După cuvântul "teo...
@după@ $#adv.#$ peri...
@d'upă@ prep....
@dúpă@ și (Munt. Pop...
|
| pulă |
pulă |
No synsets found
|
@PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
@P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
@p'ulă (p'ule),@ #s....
Pulă, penis, tub, pe...
@pulă,@ $pule #s. f....
@$p'ulă$@
$#sf#$
@[...
@PULĂ@ $expr. (obs.)...
pulă și pideras...
@p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
$@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| sărac |
sărac |
No synsets found
|
@SĂR'AC, -Ă,@ $săraci, -ce,$ #adj.# @1.@ (Adesea substantivat) Care nu are avere, care este lipsit de bunurile materiale necesare vieții; sărman, nevoiaș. * #Expr.# $Sărac și curat,$ se spune despre cei care preferă să rămână săraci (@1@) decât să se îmbogățească prin mijloace incorecte. ** (Substantivat) Cerșetor. ** (Despre lucruri) Care reflectă sărăcia; sărăcăcios. @2.@ (Despre țări, orașe) Lipsit de bunuri materiale (mai ales naturale), populat cu oameni puțin avuți. ** (Despre sol, terenuri) Care este puțin productiv; neroditor. @3.@ (Mai ales cu determinări introduse prin #prep.# "de") Lipsit de..., fără... * #Loc. adj.# $Sărac cu duhul$ = lipsit de inteligență, de spirit; prost. ** (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "în") Care posedă ceva în cantitate nesatisfăcătoare. ** Care este în cantitate mică, puțin, insuficient. ** (Despre limbă) Care are vocabular redus, care posedă insuficiente mijloace de exprimare. ** #Fig.# Lipsit de conținut; inexpresiv. $Stil sărac.$ @4.@ (Despre surse de lumină) Lipsit de intensitate; slab. @5.@ (Despre plante, vegetație) Lipsit de vigoare, pipernicit, firav. @6.@ Lipsit de fast, modest, simplu; banal, mediocru. @7.@ (Exprimă compătimire față de cineva sau ceva) Biet, sărman, nenorocit, sărăcan. [#Var.#: (#pop.#) @sire'ac, -ă@ #adj.#] - Din #bg.#, #scr.# @sirak.@
@Sărac@ ≠ avut, boga...
@SĂR'AC@ adj., s. @1...
@SĂR'AC@ adj., s. v....
@SĂR'AC@ s. v. $cerș...
@săr'ac@ adj. m., pl...
@SĂR'AC ~că (~ci, ~c...
@săr'ac (săr'acă),@ ...
@SĂRAC, Gheorghe@ (#...
@săr'ac@ adj. m., pl...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| el |
el |
No synsets found
|
@EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
@EL@ pron. dânsul, d...
@el@ pr. [pron. $iel...
@EL ea (ei, ele)@ $p...
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
@el@ [#pron.# $iel$]...
@el (-ei),@ #pron.# ...
el adereaza la idealuri
el absolveste liceul la anul viitor
|
| fi |
fi |
No synsets found
|
@FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
@A fi@ ≠ a lipsi...
@FI@ vb. @1.@ v. $tr...
@fi@ vb., ind. prez....
@A FI sunt@ $intranz...
@fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
@fi (sunt, fost),@ #...
@fi@ și (est, pop.) ...
@a fi@ vb., ind. pre...
@fi^1@ (literă grece...
|
| țărână |
țărână |
No synsets found
|
@ȚĂR'ÂNĂ,@ (@2@) $țărâne,$ #s. f.# @1.@ Pământ sfărâmat mărunt. ** Pământul cu care se acoperă sicriul, cu care se umple groapa, mormântul. * #Expr.# $Fie-i țărâna ușoară!$ = (formulă folosită când se vorbește despre un mort) odihnească-se în pace! $Praf și țărână$ = nimic. ** Stratul de la suprafață (sau de la mică adâncime) al pământului. * #Expr.# $A se așterne țărânii$ = a se întinde la pământ. @2.@ #Fig.# Trup neînsuflețit, oseminte; rămășițe pământești. [#Var.#: (#reg.#) @ț'ărnă@ #s. f.#] - @Țară@ + #suf.# $-ână.$
@țărână@ s. f., g.-d...
@ȚĂRÂNĂ@ $f.$ 1) Sol...
@țăr'ână@ s. f., g.-...
@țăr'ână@ #s. f.#, #...
@țărână@ f. @1.@ păm...
@ȚĂR'ÂNĂ,@ (@2@) $ță...
@țărấnă,@ $țărâne,$ ...
@țărână,@ $țărâne,$ ...
@țărână@ - 1. pământ...
|
| ușor |
ușor |
No synsets found
|
@UȘ'OR^1,@ $ușori,$ #s. m.# Fiecare dintre cei doi stâlpi verticali de care se prind canaturile porții sau ale ușii; părțile laterale ale tocului ușii sau ferestrei. [#Var.#: @usci'or, ușci'or@ #s. m.#] - #Lat.# @osteolum.@
@UȘ'OR^2, -O'ARĂ,@ (@I, II@) $ușori, -oare,$ #adj.#, (@III@) #adv.# @I.@ #Adj.# @1.@ Care are greutate mică, care cântărește puțin, care exercită o presiune redusă asupra suprafeței pe care stă. * $Industrie ușoară$ = grup de ramuri industriale care produc bunuri de consum și articole tehnice necesare industriei, agriculturii, transporturilor etc. $Categorie ușoară$ = categorie la box, lupte și haltere, care cuprinde sportivi cu greutatea corpului între 57 și 61 kg. * #Expr.# $Fie-i țărâna ușoară!$ = (formulă rostită la înmormântarea sau la pomenirea unui mort) să se odihnească în pace! ** (Despre materiale) Cu greutate specifică redusă. ** Care nu poartă sau nu conține greutăți. * #Expr.# $(A fi) cu inima ușoară$ = (a fi) vesel, voios. (Adverbial) $(A fi) îmbrăcat ușor$ = (a fi) îmbrăcat cu haine subțiri. ** (Despre trupe) Care poartă armament puțin, putându-se deplasa cu repeziciune. @2.@ (Despre alimente) Care se digeră cu ușurință, care nu cade greu la stomac. @3.@ Iute, sprinten, vioi. ** Suplu, gingaș, ##fin.## ** (Despre pas; $#p. ext.#$ despre mers) Care abia atinge pământul; $#p. ext.#$ fără zgomot. @4.@ (Despre urme, linii etc.) Care este (sau pare a fi) făcut printr-o apăsare slabă sau de un corp cu greutate redusă. @5.@ Mic, puțin, redus (ca volum, amploare, consistență, intensitate). ** (Despre somn) Din care te trezești cu ușurință la cea mai mică gălăgie; $#p. ext.#$ liniștit, odihnitor. ** (Despre forme de relief) Domol, lin^3, dulce. ** (Despre țesături; $#p. anal.#$ despre aburi, ceață) Rar, subțire, ##fin.## @II.@ #Adj.# @1.@ Care este lesne de suportat, de îndurat; (despre boli) lipsit de gravitate; (despre obligații materiale) care nu împovărează; mic. ** (Despre legi, pedepse) Lipsit de asprime; indulgent. ** (Despre viață, trai) Fără griji; comod, bun. * (#Reg.#; substantivat; în #expr.#) $Mai cu ușorul$ = mai bine, mai fără griji. @2.@ Care nu prezintă dificultăți, care este lesne de înțeles sau de realizat; simplu. * $Muzică ușoară$ = gen muzical cult (vocal sau instrumental) larg accesibil publicului prin caracterul melodios, distractiv, prin tematica direct legată de preocupările, sentimentele, aspirațiile oamenilor. * #Loc. adv.# (#Pop.#; substantivat) $Cu ușorul$ = lesne, comod, fără pericol. ** (Despre drumuri) Bun, practicabil. @3.@ Lipsit de seriozitate, superficial; frivol. * $Moravuri ușoare$ = purtări, practici imorale. ** Fără importanță; neînsemnat. @III.@ #Adv.# @1.@ Încet, domol, lin^3; fără zgomot. @2.@ Cu ușurință, fără efort; lesne, comod. @3.@ Fără seriozitate; în mod superficial, ușuratic. * #Expr.# $A lua ușor$ sau $a trece ușor peste un lucru$ = a nu acorda importanța cuvenită unui lucru. @4.@ Puțin. [#Var.#: (#înv.# și #reg.#) @uș'ure@ #adj.#, #adv.#] - Din [mai] @iușor@ (#înv.# "ușor^2" < #lat.# $levis$ + #suf.# $-ușor).$
@Ușor@ ≠ anevoie, an...
@UȘ'OR@ adj. v. $flu...
@UȘ'OR@ adj., adv. @...
@UȘ'OR@ s. $(CONSTR....
@uș'or@ adj. m., pl....
@uș'or@ s. m., pl. $...
@UȘ'OR^1@ $adv.$ 1) ...
@UȘ'OR^2 ~o'ară (~'o...
|
| ! |
! |
No synsets found
|
|