← Back to list

Sentence #6225

Similar

Să o lingi pe mama-n cur după ce se cacă și să-i coafezi căcatul cu limba!

Să o lingi pe mama PERSON -n cur după ce se cacă și să-i coafezi căcatul cu limba!

            {
  "text": "S\u0103 o lingi pe mama-n cur dup\u0103 ce se cac\u0103 \u0219i s\u0103-i coafezi c\u0103catul cu limba!",
  "ents": [
    {
      "start": 14,
      "end": 18,
      "label": "PERSON"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 74
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 2,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 3,
      "end": 4,
      "tag": "Pp3fsa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Gender=Fem|Number=Sing|Person=3|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "el",
      "dep": "obj",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 5,
      "end": 10,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "linge",
      "dep": "ROOT",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 11,
      "end": 13,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 14,
      "end": 18,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "mam\u0103",
      "dep": "obj",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 18,
      "end": 20,
      "tag": "Spsay",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc|Variant=Short",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "advmod",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 21,
      "end": 24,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "cur",
      "dep": "fixed",
      "head": 5
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 25,
      "end": 29,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "dup\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 10
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 30,
      "end": 32,
      "tag": "Pw3--r",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Person=3|PronType=Int,Rel",
      "lemma": "ce",
      "dep": "fixed",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 33,
      "end": 35,
      "tag": "Px3--a--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Person=3|PronType=Prs|Reflex=Yes|Strength=Weak",
      "lemma": "sine",
      "dep": "expl:pv",
      "head": 10
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 36,
      "end": 40,
      "tag": "Vmis3s",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Past|VerbForm=Fin",
      "lemma": "caca",
      "dep": "advcl",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 41,
      "end": 43,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 14
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 44,
      "end": 46,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 14
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 46,
      "end": 48,
      "tag": "Pp3mpa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Gender=Masc|Number=Plur|Person=3|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "el",
      "dep": "expl:poss",
      "head": 14
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 49,
      "end": 56,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "coafa",
      "dep": "conj",
      "head": 10
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 57,
      "end": 64,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "c\u0103cat",
      "dep": "obj",
      "head": 14
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 65,
      "end": 67,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "cu",
      "dep": "case",
      "head": 17
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 68,
      "end": 73,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "limb\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 14
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 73,
      "end": 74,
      "tag": "EXCL",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "!",
      "dep": "punct",
      "head": 2
    }
  ]
}

Word Data

Word	Lemma	WordNet Synsets	DEXonline Definitions
să	să	No synsets found	@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@ @SĂ@ conj. de, și. $... @să@ conjcț. (în tem... @SĂ@ $conj.$ 1) $(se... @să@ #conj.# - @1.@ ... @să@ conjcț.... @să@ #conjcț.# (în t... @1) să,@ din maĭ vec... @2) să@ conj. (din m... @să@ conj. @1.@ expr...
el	el	No synsets found	@EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@ @EL@ pron. dânsul, d... @el@ pr. [pron. $iel... @EL ea (ei, ele)@ $p... El se sinucisese deoarece a avut o depresie. El se sinucisese deoarece a avut o depresie. @el@ [#pron.# $iel$]... @el (-ei),@ #pron.# ... el adereaza la idealuri el absolveste liceul la anul viitor
linge	linge	No synsets found	@L'INGE,@ $ling,$ #vb.# III. #Tranz.# @1.@ (Despre animale) A trece cu limba peste ceva; a șterge sau a netezi cu limba ceva. @2.@ A atinge cu limba (în mod repetat) ceva de mâncare, a lua cu limba mâncarea. * #Expr.# $A-și linge degetele$ (sau $buzele)$ ori (#refl.#) $a se linge pe degete$ (sau $pe buze)$ = a trece cu limba peste buze sau degete (spre a lua și ultimele resturi după ce a mâncat ceva bun sau ca manifestare a unei pofte mari, a unei senzații de plăcere etc.). * Compus: $linge-blide$ (sau $-talgere, -talere)$ #s. m.# = (#fam.#) om care trăiește pe socoteala altora; parazit, om de nimic. @3.@ (#Fam.#) A linguși cu slugărnicie. - #Lat.# @lingere.@ @L'INGE@ vb. (fig.) ... @L'INGE@ vb. v. $fla... @ling'e@ vb., ind. p... @A L'INGE ling@ $tra... @l'inge (l'ing, l'in... @a ling'e@ vb., ind.... @l'inge@ @(a ~)@ #vb... @linge@ v. @1.@ a tr... @L'INGE,@ $ling,$ #v...
pe	pe	No synsets found	@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@ @Pe@ ≠ sub... @PE@ prep. @1.@ (loc... @pe@ prep.... @PE@ $prep.$ @I.@ 1$... Pe internet se vorbe... Pe lângă explicația ... pe drept cuvant pe drept cuvant pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
mamă	mamă	No synsets found	@M'AMĂ,@ $mame,$ #s. f.# @1.@ Femeie considerată în raport cu copiii ei, nume pe care i-l dau copiii acestei femei când i se adresează sau când vorbesc despre dânsa; maică, muică, mamaie, mamacă, neneacă. * $Mamă eroină$ = (În trecut) titlu care se acorda femeilor cu cel puțin zece copii în viață. * #Loc. adj.# $De mamă$ = (despre relații de rudenie) care se află în linie maternă. * #Expr.# $Vai de mama mea$ (sau $ta, lui$ etc.) = vai de mine (sau de tine, de el etc.). $(De) mama focului$ = grozav, strașnic, extraordinar. $La mama dracului$ = foarte departe. $De când mama m-a$ (sau $te-a, l-a$ etc.) $făcut$ = de când sunt (sau ești, este etc.) pe lume; de totdeauna. $De$ (sau $pe) când era mama fată (mare)$ = de foarte multă vreme. (#Pop.#) $A cere cât pe mă-sa$ = a pretinde un preț exagerat. $O mamă de bătaie$ = o bătaie strașnică. ** Femela unui animal în raport cu puii ei. @2.@ (La #voc.#) Termen (afectuos) cu care o femeie se adresează copiilor ei sau, $#p. ext.#,$ unei persoane mai tinere. $Florico, mamă, să ne scrii!.$ @3.@ (În sintagmele) $Mamă mare$ (sau, #pop.#, $bătrână, bună)$ = bunică. $Mamă soacră$ = soacră. @4.@ Termen de politețe folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) o femeie (în vârstă). @5.@ Compus: $mama$ (sau $muma$)-$pădurii$ (sau -$pădurilor)$ = @a)@ personaj din mitologia populară, închipuit de obicei ca o bătrână urâtă și rea, care umblă prin păduri, cântând sau bocind, ademenind copii sau chiar mâncând oameni; @b)@ plantă erbacee, parazită, cu tulpina fără frunze, acoperită cu solzi și cu flori purpurii $(Latharea squamaria).$ @6.@ #Fig.# Izvor, cauză. [#Var.#: (#reg.#) @m'umă@ #s. f.#] - #Lat.# @mamma.@ @M'AMĂ@ s. @1.@ (pop... @M'AMĂ@ s. v. $cauză... @m'amă@ s. f., g.-d.... @M'AMĂ ~e@ $f.$ 1) $... @m'amă (m'ame),@ #s.... @m'amă@ s. f., g.-d.... @mámă@ f., pl. $e$ (... @m'amă@ #s. f.#, #g.... @mamă@ f @1.@ femeie...
în	în	No synsets found	@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@ @ÎN@ intra-.... @ÎN@ prep. @1.@ (loc... @în@ prep.... @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex... În limbaj familiar d... În gastronomie, ragu... În gastronomie, prep... În unele hăituri de ... în unele zone, burui...
cur	cur	No synsets found	@CUR,@ $cururi,$ #s. n.# (#Pop.#) Șezut, popou. - #Lat.# @culus.@ @CUR@ s. v. $anus, d... @cur@ s. n., pl. $c'... @cur (c'ururi),@ #s.... cur CÚR,@ $cururi,$ s.n.... @1) cur@ n., pl. $ur... @2) cur,@ a @-á@ v. ... @3) cur, curs,@ a @c... @cur@ s. n., pl. $c'...
după	după	No synsets found	@D'UPĂ@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ Îndărătul..., în dosul..., înapoia... $După casă se află livada.$ @2.@ Mai departe de..., dincolo de... $După grădina publică s-a oprit.$ @3.@ (Exprimă un raport de succesiune) În urma..., pe urma... $Se ridică val după val.$ * #Loc. adv.# $Unul după altul$ = pe rând, în șir, succesiv. * #Expr.# (În formule de politețe) $După dumneavoastră!$ = (vin și eu) în urma dumneavoastră! (#Pop.#) $A da (o fată) după cineva$ = a mărita (o fată) cu cineva. @4.@ (Cu nuanță finală, după verbe de mișcare) În urma sau pe urma cuiva sau a ceva (spre a da de el, spre a-l ajunge, a-l prinde, a-l păzi, a-l îngriji etc.). $Fuge după vânat.$ * #Expr.# $A se lua$ (sau $a se ține$ etc.) $după cineva$ (sau $ceva)$ = @a)@ a urmări pe cineva (sau ceva); @b)@ a nu lăsa în pace pe cineva. @5.@ (#Impr.#) De pe. $Ia un obiect după masă.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) În urma..., trecând de... $Venea acasă după apusul soarelui.$ * #Loc. adv.# (Și substantivat) $După-amiază$ sau $după-prânz, după-masă$ = în partea zilei care începe în jurul orei 12. $După-amiaza$ sau $după-masa$ = (aproape) în fiecare zi în cursul după-amiezii. $După aceea$ (sau $aceasta, asta)$ = apoi, pe urmă. $După toate...$ = pe lângă toate (neajunsurile) câte s-au întâmplat. La capătul..., la sfârșitul..., o dată cu împlinirea... $S-a dus după o săptămână.$ Ca rezultat al... $După multă muncă a reușit.$ * #Expr.# $A nu avea (nici) după ce bea apă$ = a fi foarte sărac. ** (În #loc. conj.#) $După ce,$ introduce o propoziție circumstanțială de timp, arătând că acțiunea din propoziția subordonată se petrece înaintea acțiunii din propoziția regentă. @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ Potrivit cu..., în conformitate cu...; la fel cu... $A plecat după propria lui dorință.$ * #Loc. conj.# $După cum$ (sau $cât)$ = așa cum, precum. * #Expr.# $După cum se întâmplă$ = ca de obicei. $A se da după cineva$ = a căuta să fie la fel cu cineva; a se acomoda cu cineva. $A se lua după capul cuiva$ (sau $după capul său)$ = a urma sfatul cuiva (sau propriul său îndemn). $Dacă ar fi după mine$ = dacă ar depinde de mine. $A se lua după ceva$ (sau $cineva)$ = a imita, a copia ceva (sau pe cineva). @2.@ Ținând seama de..., având în vedere..., luând în considerație... $Justețea propunerii se judecă după rezultate.$ * #Expr.# $După toate probabilitățile$ = probabil. @3.@ În raport cu..., pe măsura..., în proporția în care... $După faptă și răsplată.$ @4.@ Având ca model sau ca exemplu... $Face pictură după natură.$ @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru a găsi, a afla, a prinde, a obține etc. $Fuge după glorie.$ @##V.##@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (Arată ființa sau lucrul pe care cineva le iubește, le dorește cu pasiune) $Tremura după bani.$ @2.@ (Arată motivul, cauza care produce acțiunea) $A-i părea rău după ceva.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cu ajutorul..., prin. $A preda o limbă după o anumită metodă.$ @VII.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Arată originea, descendența) Din partea... $Văr după mamă.$ @2.@ (După un substantiv verbal sau cu sens verbal, indică obiectul acțiunii) $Adaptare după o nuvelă.$ @VIII.@ (În #loc. conj.#) $După ce (că)...$ = (leagă două propoziții copulative, arătând adăugarea unui fapt la alt fapt) în afară de faptul că..., pe lângă că..., nu-i destul că... [#Var.#: (#înv.# și #reg.#) @d'upre@ #prep.#] - #Lat.# @de post.@ @După@ ≠ înainte, pâ... @D'UPĂ@ prep., adv. ... @d'upă@ prep.... @DUPĂ@ $prep.$ 1) $(... @după@ #prep.# - @1.... - După cuvântul "teo... @după@ $#adv.#$ peri... @d'upă@ prep.... @dúpă@ și (Munt. Pop...
ce	ce	No synsets found	@CE@ #pron.# #invar.# @I.@ (Interogativ, uneori cu nuanță exclamativă) @1.@ (Exprimă o întrebare) $Ce ai?$ (#Fam.#; ca răspuns la o chemare) Poftim? (Cu valoare de interjecție) Cum adică?! Se poate?! $Nu l-am găsit! - Ce?$ ** (Adjectival) Care? ce fel de...? @2.@ Pentru care motiv? din care cauză? $Ce te miri?$ * #Expr.# (În formule de răspuns) $De ce nu?$ = @a)@ cum să nu, desigur; @b)@ se poate, e posibil. $De ce, de nece,$ se spune cuiva pentru a încheia discuția când nu vrei să-i răspunzi la întrebare. * (Cu valoare de conjuncție) $Nu văd de ce te superi.$ ** (#Pop.#; cu valoare de conjuncție cauzală) Pentru că, fiindcă, deoarece. @3.@ (Interogativ-exclamativ, indică surpriza, indignarea, neîncrederea etc.) Cum adică? Nu cumva? $Ce! Vrei să spui că n-ai fost?$ @II.@ (Adverbial) Cât (de tare, de mult), cum. $Ce-aș mai râde să te văd păcălit.$ * #Expr.# $Te miri ce$ = nimica toată, puțin. $Cât pe ce$ = aproape, gata-gata. $Din ce în ce$ = cu cât trece timpul, tot mai mult. (#Pop.#) $Numai ce$ = (deodată) iată că..., pe neașteptate. ** (Dând nuanță de superlativ adjectivului sau adverbului pe care-l precedă) Cât de...! @III.@ (Cu valoare de conjuncție) Care lucru anume. $Nu mai știa ce să facă de bucurie.$ * #Expr.# $A ști$ (sau $a afla) ce și cum (e)$ = a fi bine informat despre ceva. @IV.@ (Relativ) @1.@ Care. * #Expr.# $Pe zi ce trece$ (sau $merge)$ sau $de ce trece$ (sau $merge)$ = pe măsură ce trece timpul, tot mai mult. @2.@ (În legătură cu "a fi", "a găsi", cu sens explicativ) $Ființă ticăloasă ce ești!$ * #Expr.# $N-ai$ (sau $n-aveți) pentru ce$ (sau $de ce),$ formulă de politețe prin care se răspunde cuiva care mulțumește. $A (nu) avea de ce...$ = a (nu) exista motiv întemeiat pentru... @3.@ Ceea ce. $Ați aflat ce s-a întâmplat?$ * #Expr.# $Ce-i drept$ = într-adevăr, de fapt. @##V.##@ (Nehotărât) @1.@ Un lucru oarecare, nu știu ce, nu știu cât; ceva. * (Substantivat; precedat de "un") $Un ce anume.$ * #Expr.# (#Reg.#) $Cu mare ce$ = cu mare greutate; greu, anevoie. @2.@ (Cu repetarea verbului din propoziția principală) $A stat ce-a stat.$ @3.@ Orice, oricât. $Zică cine ce va vrea.$ - #Lat.# @quid.@ @CE@ pron., adj., ad... @ce@ pr. invar., adj... @CE^1@ $pron. intero... @CE^2@ $pron. rel. (... ce inseamna expresia... ce contin legumele?... Ce inseamna.Nu apare... ce inseamana nimfoma... ce poate fi obtinut...
sine	sine	No synsets found	@S'INE@ #pron. refl.# (Forma accentuată de #acuz.# #pers.# 3 pentru toate genurile și numerele; uneori întărit prin "însuși") @1.@ (Precedat de #prep.# "pe" sau #înv.# "pre", având funcție de complement direct al unui verb reflexiv) $Numai pe sine nu se vede.$ @2.@ (Precedat de prepoziții, are funcție de atribut, de complement indirect sau de complement circumstanțial) $Păstrează totul pentru sine însăși.$ * #Expr.# $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția cuiva, prin propriile forțe; din proprie inițiativă. (Substantivat) $În sinea mea$ (sau $a ta$ etc.) = în propria conștiință, în gând. - #Lat.# @se@ (după $mine, tine).$ @s'ine@ pr. ac. acc.... @s'ine@ #pron.# - El... @s'ine@ pron. refl. ... @s'ine@ #pr.# #ac.# ... @síne@ ac. accentuat... @sine@ pr. servind d... @SINE@ #pron. refl.#... @S'INE@ #pron. refl.... @s'ine@ - pronume re...
caca	caca	No synsets found	@C'ACA@ #subst.# (În limbajul copiilor) @1.@ Materii fecale, excremente. @2.@ Lucru murdar, respingător. - #Cf.# #fr.# %caca.% @C'ACA@ s. v. $excre... @c'aca@ s. f. invar.... caca... @C'ACA@ #subst.# ~ (... caca caca cacacacacacacacacacacacacacacacacacacacacacacaccccccacaccaaaaaaaaaaaaaaccccccccccaaaaaaaaccccccccccaaaaaaaaaacccccccccccaaaaaaaaaaaccccccccccccccaaaaaaaaaaaaaaaaaaccccccccccccccccaaaaaaaaaaaaaccccccccccccccccaaaaaaaaaaaaaaaaacccccccccccccccaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaccccccccaaaaaaaaaaaaaaaaaccccccccccccccaaaaaaaaaaaaaaaaaaccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaccccccccccccccccccccccccccccccccccccccaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaacccccccccccccccccccccccccaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaacccccccccccccccaaaaaaaa muuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuc zeamaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa buciiiiii caca... caca caca
și	și	No synsets found	@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@ @ȘI@ conj., adv. @1.... @și@ conjcț., adv.... @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ... @ȘI^2@ $adv.$ De acu... @ȘI^2@ pron. refl. v... (și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)] @și@ #adv.# - @1.@ L... și în Peninsula Balcan @și@ conjcț., adv....
să	să	No synsets found	@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@ @SĂ@ conj. de, și. $... @să@ conjcț. (în tem... @SĂ@ $conj.$ 1) $(se... @să@ #conj.# - @1.@ ... @să@ conjcț.... @să@ #conjcț.# (în t... @1) să,@ din maĭ vec... @2) să@ conj. (din m... @să@ conj. @1.@ expr...
el	el	No synsets found	@EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@ @EL@ pron. dânsul, d... @el@ pr. [pron. $iel... @EL ea (ei, ele)@ $p... El se sinucisese deoarece a avut o depresie. El se sinucisese deoarece a avut o depresie. @el@ [#pron.# $iel$]... @el (-ei),@ #pron.# ... el adereaza la idealuri el absolveste liceul la anul viitor
coafa	coafa	No synsets found	@COAF'A,@ $coafez,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# A (se) pieptăna cu îngrijire, a(-și) aranja, a(-și) ondula părul (la coafor). - Din #fr.# @coiffer.@ @COAF'A@ vb. (rar) a... @coaf'a@ vb. (sil. $... @A COAF'A ~'ez@ $tra... @COAF'A@ $#vb.# I. #... @coaf'a (coaf'ez, co... @COAF'A@ $#vb.# #tr.... @a (se) coaf'a@ vb. ... @coaf'a@ @(a ~)@ $(c... @COAF'A,@ $coafez,$ ...
căcat	căcat	No synsets found	@CĂC'AT@ s. v. $excr... @CĂC'AT,@ $căc'ați,$... @căc'at (căc'ați),@ ... @căc'at@ (excrement)... @CĂCÁT@ adj. v. @căc... @căcat,@ $căcați$ @I... @căcát@ (vest) și @c... @CĂC'AT,@ (@1@) $căc... @căc'at@ #s.# #v.# E... Căcat...
cu	cu	No synsets found	@CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@ @Cu@ ≠ fără... @CU@ prep. @1.@ (mod... @cu@ prep.... @CU@ $prep.$ 1) $(in... cu doua capete ... cu valenta absoluta... Cu cel mult trei dif... Cu cel mult trei dif... cu audiență, care ar...
limbă	limbă	No synsets found	@L'IMBĂ,@ $limbi,$ #... @L'IMBĂ,@ $limbi,$ #s. f.# @I.@ Organ musculos mobil care se află în gură, servind la perceperea gustului, la mestecarea și la înghițirea alimentelor, la om fiind și organul principal de vorbire. * #Expr.# $A-și înghiți limba$ = @a)@ a mânca cu poftă; @b)@ a se abține de a spune ceva nepotrivit; @c)@ a fi foarte tăcut. $A alerga$ (sau a $umbla) după ceva$ (sau $după cineva) cu limba scoasă$ = a căuta cu orice preț să obțină sau să găsească ceva sau pe cineva de care are mare nevoie. $A scoate$ (sau $a-i ieși) limba de-un cot$ = @a)@ a-și pierde respirația, a gâfâi; @b)@ a munci mult, a fi foarte ostenit. $A avea limbă de aur$ = a avea darul de a vorbi frumos, elocvent. $A fi cu limba (fagure) de miere$ = a vorbi frumos, prietenos, amabil. $A avea limbă lungă$ sau $a fi lung de limbă$ (sau $limbă lungă)$ = a vorbi prea mult, a fi flecar. $A avea mâncărime de$ (sau $vierme la) limbă$ = a fi limbut, a nu păstra o taină. $A fi slobod la limbă$ (sau $limbă slobodă)$ = a spune multe cu sinceritate și fără prudență, a spune și ce nu trebuie. $A-și scurta limba$ = a vorbi mai puțin. $A scurta$ (sau a $tăia, a lega) limba cuiva$ = a opri, a împiedica pe cineva să vorbească. $A prinde (la) limbă$ = a căpăta curaj, a începe să vorbească. $A i se lua$ (sau $a-i pieri, a i se încurca, a i se îngroșa cuiva) limba$ sau a $nu avea limbă (de grăit)$ = a nu avea curajul să vorbească. $A-și pune frâu la limbă$ sau $a-și ține$ (sau $băga) limba (în gură)$ = a se feri de a spune ceea ce nu trebuie, a tăcea. $(A avea) limbă ascuțită$ (sau $rea, de șarpe)$ = (a fi) răutăcios, malițios în tot ce spune. $A înțepa cu limba$ = a fi ironic, a batjocuri. $A trage pe cineva de limbă$ = a descoase pe cineva, a căuta să afle tainele cuiva. $A fi cu două limbi$ sau $a avea mai multe limbi$ = a fi mincinos, fățarnic, prefăcut. $A-și mușca limba$ = a regreta că a vorbit ceea ce nu trebuia. $A-i sta$ (sau $a-i umbla, a-i veni) pe limbă$ = a nu-și putea aminti pe loc de ceva cunoscut. @II. 1.@ Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care aceștia își exprimă gândurile, sentimentele și dorințele; limbaj, grai. @2.@ Limbajul unei comunități umane, istoric constituită, caracterizat prin structură gramaticală, fonetică și lexicală proprie. * $Limbă comună$ = @a)@ stadiu în evoluția unei limbi, anterior diferențierii dialectale; @b)@ koine. ** Fel de exprimare propriu unei persoane, în special unui scriitor. @3.@ Totalitatea altor mijloace și procedee (decât sunetele articulate) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente. $Limba surdomuților.$ @4.@ (#Înv.# și #reg.#) Vorbă, cuvânt; grai, glas. * #Expr.# $Cu limbă de moarte$ = ca ultimă dorință (exprimată pe patul morții). $A lega pe cineva cu limbă de moarte$ = a obliga pe cineva (prin jurământ) să-ți îndeplinească o ultimă dorință, exprimată înainte de moarte. @5.@ (#Înv.#) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice. @6.@ (#Înv.# și #arh.#) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă; popor, neam, națiune. @III.@ Nume dat unor obiecte, instrumente etc. care seamănă formal sau funcțional cu limba (@I@). @1.@ Bară mobilă de metal, agățată în interiorul clopotului, care, prin mișcare, lovește pereții lui, făcându-l să sune. @2.@ Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului. Pendulul unui orologiu. @3.@ Obiect de metal, de os, de material plastic etc. care înlesnește încălțarea pantofilor; încălțător. @4.@ Bucată de piele, de pânză etc. lungă și îngustă, care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul. @5.@ Lama de metal a unui cuțit, a unui briceag etc. @6.@ Flacără de formă alungită. Fâșie de lumină care străbate întunericul. @7.@ Fâșie lungă și îngustă de pământ, de pădure etc. @8.@ Deschizătură, gură lăsată la cotețul de pescuit. @9.@ Compuse: (#Bot.#) $limba-apei$ = broscariță; $limba-boului$ = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și țepoși, cu flori albastre, roz sau albe $(Anchusa officinalis); limba-cucului$ = @a)@ ferigă mică cu rizom scurt și târâtor, de obicei cu o singură frunză penată compusă $(Botrychium lunaria);$ @b)@ plantă erbacee cu flori de culoare albăstruie-liliachie, care crește în regiunile subalpine $(Gentiana bulgarica); limba-mielului$ (sau $mielușelului)$ = plantă erbacee acoperită cu peri aspri, cu flori albastre sau albe; arăriel $(Borago officinalis); limba-oii$ = @a)@ plantă erbacee cu frunze dințate și spinoase, cu flori purpurii, care crește prin locuri umede și mlăștinoase $(Cirsium canum);$ @b)@ mică plantă erbacee cu frunzele dispuse în rozetă și cu flori roz grupate în spice $(Plantago gentianoides); limba-peștelui$ = plantă erbacee cu frunzele verzi-albăstrui și cu flori violete $(Limonium vulgare); limba-soacrei$ = nume dat mai multor specii de plante înrudite cu cactusul, cu tulpina spinoasă și flori roșii, albe sau galbene; $limba-șarpelui$ = ferigă mică cu rizomul lung, cu o singură frunză, de formă ovală, răspândită prin locurile umede, prin tufișuri și păduri $(Ophioglossum vulgatum); limba-vrăbiei$ = plantă erbacee cu tulpina dreaptă, cu frunze lanceolate și cu flori mici, verzui $(Thymelaea passerina);$ (#Iht.#) $limbă-de-mare$ = pește marin cu corpul oval și asimetric, cu ambii ochi situați pe o singură parte $(Solea nasuta).$ - #Lat.# @lingua.@ @L'IMBĂ@ s. @1.@ $(L... @L'IMBĂ@ s. v. $agav... @l'imbă@ s. f., g.-d... @L'IMBĂ ~i@ $f.$ 1) ... @l'imbă (l'imbi),@ #... @LIMBĂ@ elice, pendu... @limbă,@ $limbi #s. ... @limbă@ (#it.# $tast...
!	!	No synsets found