← Back to list

Sentence #6227

Similar

Îți fac cunoștință cu domnu' Capu' Pulii până-n inima aia a ta de muist labar!

Îți fac cunoștință cu domnu ' Capu' Pulii ORGANIZATION până-n inima aia a ta de muist labar!
Îți PRON fac AUX cunoștință NOUN cu ADP domnu' PROPN Capu' ADJ Pulii PROPN până ADP -n ADP inima NOUN aia DET a DET ta DET de ADP muist NOUN labar! PROPN iobj obj case obl nmod nmod case fixed nmod det det det case nmod amod 
            {
  "text": "\u00ce\u021bi fac cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu domnu' Capu' Pulii p\u00e2n\u0103-n inima aia a ta de muist labar!",
  "ents": [
    {
      "start": 27,
      "end": 40,
      "label": "ORGANIZATION"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 78
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 3,
      "tag": "Pp2-sd--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "\u00ce\u021bi",
      "dep": "iobj",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 4,
      "end": 7,
      "tag": "Vmip3p",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "face",
      "dep": "ROOT",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 8,
      "end": 18,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "cuno\u0219tin\u021b\u0103",
      "dep": "obj",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 19,
      "end": 21,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "cu",
      "dep": "case",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 22,
      "end": 27,
      "tag": "Np",
      "pos": "PROPN",
      "morph": "",
      "lemma": "domnu",
      "dep": "obl",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 27,
      "end": 28,
      "tag": "QUOT",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "'",
      "dep": "punct",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 29,
      "end": 33,
      "tag": "Afpms-n",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "capu",
      "dep": "nmod",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 33,
      "end": 34,
      "tag": "QUOT",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "'",
      "dep": "punct",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 35,
      "end": 40,
      "tag": "Np",
      "pos": "PROPN",
      "morph": "",
      "lemma": "pulii",
      "dep": "nmod",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 41,
      "end": 45,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "p\u00e2n\u0103",
      "dep": "case",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 45,
      "end": 47,
      "tag": "Spsay",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc|Variant=Short",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "fixed",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 48,
      "end": 53,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "inim\u0103",
      "dep": "nmod",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 54,
      "end": 57,
      "tag": "Dd3fsr---o",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|Person=3|Position=Postnom|PronType=Dem",
      "lemma": "acela",
      "dep": "det",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 58,
      "end": 59,
      "tag": "Tsfs",
      "pos": "DET",
      "morph": "Gender=Fem|Number=Sing|Poss=Yes|PronType=Prs",
      "lemma": "al",
      "dep": "det",
      "head": 14
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 60,
      "end": 62,
      "tag": "Ds2fsrs",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|Number[psor]=Sing|Person=2|Poss=Yes|PronType=Prs",
      "lemma": "t\u0103u",
      "dep": "det",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 63,
      "end": 65,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 66,
      "end": 71,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "muist",
      "dep": "nmod",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 72,
      "end": 77,
      "tag": "Np",
      "pos": "PROPN",
      "morph": "",
      "lemma": "labar",
      "dep": "amod",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 77,
      "end": 78,
      "tag": "EXCL",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "!",
      "dep": "punct",
      "head": 1
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
Îți Îți No synsets found 
                            @'îțĭ,@ V. @ți.@...
                        
                            @îți@ #v.# @tu@...
                        
                            @îți@ $#pron.# #dat....
                        
                            @îți@ #v.# @tu@...
face face No synsets found 
                            @F'ACE,@ $fac,$ #vb.# III. @A.@ #Tranz.# @I. 1.@ A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. $Face un gard.$ ** A procura un obiect, dispunând confecționarea lui de către altcineva. $Își face pantofi.$ @2.@ A construi, a clădi; a ridica, a așeza. $Face o casă. Face fânul stoguri.$ @3.@ A găti, a prepara, a pregăti un aliment, o mâncare. @4.@ A compune, a scrie, a crea o operă literară; a executa, a realiza o operă artistică. @5.@ A stabili o lege, o convenție, o înțelegere. @6.@ A câștiga, a agonisi, a strânge bani, avere. @7.@ A pregăti ceva într-un anumit scop. $Își face bagajele.$ * #Expr.# $A face focul$ = a ațâța, a aprinde focul. ** A aranja (părul, sprâncenele, buzele, unghiile etc.). @II. 1.@ (Despre femei) A naște. * #Expr.# (#Pop.# și #fam.#) $De când l-a făcut mă-sa$ sau $de când mă-sa l-a făcut$ = de când s-a născut, dintotdeauna. ** (Despre soți) A procrea. ** (Despre mamifere) A făta. ** (Despre păsări) A oua. @2.@ (Despre pomi) A produce, a da roade; (despre plante) a scoate, a da muguri, frunze, flori etc. @3.@ (Despre ființe și plante) A căpăta, a dobândi; a-i apărea. $A făcut o bătătură.$ ** A se îmbolnăvi de... $A făcut scarlatină.$ @4.@ (În #expr.#) $A face ochi$ = @a)@ (despre puii unor animale) a putea deschide ochii (la câteva zile după naștere); @b)@ (#fam.#, despre oameni) a se trezi, a se scula din somn. $A face burtă$ (sau) $pântece$ = a se îngrășa. $A face genunchi$ = (despre pantaloni) a se deforma (de multă purtare) în dreptul genunchilor. @III. 1.@ A întocmi, a potrivi lucrurile astfel ca să...; a da cuiva posibilitatea de a... $Ce-a făcut, ce-a dres, că a reușit...$ @2.@ A determina, a convinge. $Nu l-au putut face să se însoare.$ @3.@ A obliga, a sili, a constrânge, a pune pe cineva să... $Nu mă face să plec.$ @4.@ A predispune la ceva; a îndemna. $Timpul urât îl face trist.$ @IV. 1.@ A determina sau a ajuta pe cineva sau ceva să-și schimbe starea inițială, să ajungă într-o anumită situație. $L-a făcut om.$ * #Expr.# $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) bine$ (sau $sănătos)$ = a (se) însănătoși, a (se) vindeca. @2.@ A preface, a schimba, a transforma în... $Faceți din piatră aur.$ * #Expr.# $A face din țânțar armăsar$ = a exagera mult. $A face$ (cuiva) $coastele pântece$ (sau $spinarea cobză)$ = a bate (pe cineva) tare. $A face noaptea$ (sau $din noapte) zi$ = a nu dormi, a rămâne treaz toată noaptea. $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) praf$ = a (se) distruge, a (se) nimici. @3.@ A zice, a spune (despre cineva sau cuiva) că este..., a califica; a învinui, a acuza pe cineva de... $L-a făcut măgar.$ * #Expr.# $A face$ (pe cineva) $cum îi vine la gură$ = a ocărî sau a certa (pe cineva) rău, fără a-și alege cuvintele, a batjocori (pe cineva). $A face$ (pe cineva) $cu ou și cu oțet$ #v.# $oțet.$ @##V.## 1.@ A săvârși, a făptui, a comite. $A făcut o eroare.$ * #Expr.# $Face ce face și...$ = încearcă prin toate mijloacele și izbutește să...; nu știu cum procedează că...; vorba e că... $A nu avea ce face$ (sau $ce să facă)$ = @a)@ a nu avea o ocupație; @b)@ a nu-i rămâne cuiva nimic de schimbat într-o situație, a nu avea posibilitatea să se împotrivească, să obiecteze, să ajute cu ceva; a nu avea încotro; @c)@ se spune despre cineva (sau cuiva) care comite sau este pe punctul să comită o imprudență, o prostie, o gafă. $A nu avea ce face cu...$ = a nu avea (nici o) nevoie de..., a nu-i trebui; a nu-i folosi, a nu-i servi la nimic. $Ce (mai) faci?$ = cum îți merge? cum o (mai) duci? $A face totul$ sau $a face tot posibilul$ (sau $în toate chipurile, posibilul și imposibilul) să$ (sau $ca să)$ = a depune toate eforturile (pentru a realiza ceva). (Exprimând surpriza neplăcută și purtând accentul în frază) $Ce face?!$ = cum?! cum se poate (una ca asta)? $Ce (tot) faci$ (sau $ce ai făcut de)...?$ = ce ți s-a întâmplat că...? care e cauza că...? $Ce-i de făcut$ (cu cineva sau cu ceva)? = cum să se procedeze (cu cineva sau cu ceva)? $N-am făcut nimic$ = @a)@ nu am realizat nimic, nu m-am ales cu nimic; @b)@ nu sunt vinovat, nu am comis ceea ce mi se impută. $Văzând și făcând$ = procedând conform situației, împrejurărilor, fără un plan dinainte stabilit. $A avea a$ (sau $de-a) face cu cineva$ (sau $cu ceva)$ = @a)@ a avea ceva comun cu cineva (sau cu ceva), a exista anumite relații între...; @b)@ a o păți, a suporta consecințele faptelor sale. $Ce are a face?$ = ce legătură este (între un lucru și altul)? ce interesează? și ce-i cu asta? $N-are a face!$ = nu interesează! n-are importanță! (#Refl.#) $S-a făcut!$ = ne-am înțeles! s-a aranjat! Fii fără grijă! @2.@ A provoca, a da naștere la..., a cauza, a pricinui. $A făcut o încurcătură$ * #Expr.# $Nu face nimic!$ = (formulă de politețe cu care se răspunde celui ce-și cere scuze pentru un neajuns sau o supărare pricinuită fără voie) nu are nici o importanță! $A i-o face (bună$ sau $lată$ sau $cu vârf)$ sau $a-i face$ (cuiva) $una (și bună)$ = a-i pricinui cuiva un rău, un neajuns. $A(-și) face inimă rea$ (sau $sânge rău)$ = a (se) supăra, a (se) consuma. $A-și face gânduri$ (sau $griji)$ = a se îngrijora. ** A arăta, a manifesta, a acorda. $I-a făcut toate onorurile.$ @3.@ A aduce la îndeplinire; a realiza, a îndeplini, a împlini. $Și-a făcut datoria.$ * #Expr.# $A face (un) târg$ (sau $târgul)$ = a cădea de acord, a încheia o tranzacție (comercială). ** A juca (un meci). @4.@ A exercita, a practica o meserie. $Face avocatură.$ ** A studia, a urma un curs sau o formă de învățământ. $Face medicina.$ @5.@ (Cu complementul "semn") A atrage cuiva atenția printr-un gest; a da cuiva să înțeleagă ceva printr-un semn. (Cu elipsa complementului) $Face din cap că a înțeles.$ * #Expr.# $A face$ (cuiva) $cu degetul$ = a amenința (pe cineva) cu degetul arătător. $A face$ (cuiva) $cu ochiul$ = @a)@ a face (cuiva) un semn simbolic (închizând și deschizând un ochi); @b)@ a atrage, a îmbia. @6.@ A parcurge, a străbate un drum sau o distanță. $A făcut 2 kilometri.$ @7.@ A petrece, a parcurge un interval de timp. $Cu el și-a făcut veacul.$ @B.@ #Intranz.# @I. 1.@ A proceda; a acționa; a se comporta. $Fă cum știi.$ ** #Refl.# (În construcții interogative) A se descurca într-un anumit fel. $Ce se face acum?$ @2.@ A-i merge cuiva bine (sau rău), a o duce bine (sau rău). @3.@ (În superstiții, determinat prin "a bine", "a rău", "a ploaie" etc.) A prevesti, a cobi. $Porcul face a ploaie.$ @4.@ (#Pop.#; în superstiții) A vrăji, a fermeca; a descânta. $I-a făcut de boală.$ @II. 1.@ A valora, a prețui; a costa. $Cât fac pantofii?$ @2.@ (La #pers.# 3; cu valoare impersonală) A fi vrednic (de a...), a merita (să...). $Scump, dar face!$ @3.@ (#Fam.#; în #expr.#) $Nu face pentru...$ = @a)@ nu e potrivit, nu corespunde pentru...; @b)@ nu e de prestigiul cuiva, nu cadrează cu... @III. 1.@ A se îndrepta, a merge, a porni (către sau spre...); a o coti (spre...). $Am făcut la dreapta.$ ** #Refl.# (#Fam.#) A se abate, a se duce (sau a veni), a se apropia. $Fă-te încoace!$ @2.@ A zice, a spune. $Am să te cert, făcea el.$ @C.@ #Refl.# @I. 1.@ (despre zi, noapte, întuneric etc.) A se produce, a se ivi, a se lăsa. * #Expr.# $A i se face$ (cuiva) $negru$ (sau $roșu$ etc.) $înaintea ochilor$ = a nu mai vedea, a i se face rău (din cauza supărării, a mâniei); a se supăra, a se mânia foarte tare. ** #Impers.# (#Pop.#) A i se părea cuiva că vede sau că aude ceva sau pe cineva (în vis sau în imaginație). $Se făcea că vede un palat.$ @2.@ (despre drumuri, văi etc.) A se desfășura, a se deschide (înaintea ochilor). $Se făcea o vale lungă.$ @3.@ (despre senzații sau sentimente; construit cu dativul pronumelui) A se naște, a se produce (în cineva) deodată, a fi cuprins de... $I s-a făcut frică.$ ** A fi cuprins de o dorință nestăpânită pentru ceva, a simți dorul de... $I s-a făcut de ducă.$ @4.@ (#Pop.#) A se întâmpla. $Ce s-a făcut cu el?$ * #Expr.# $Ce s-a făcut$ (cineva)? = ce a devenit? cum s-a descurcat? $Cum se face că...$ (sau $de...$)$?$ = cum e posibil ca...? @II. 1.@ A ajunge, a deveni. $Copilul s-a făcut mare.$ * #Loc. vb.# $A se face galben$ = a se îngălbeni. $A se face vânăt$ = a se învineți. $A se face roșu$ = a se înroși, a se îmbujora. * #Expr.# $A se face stăpân pe ceva$ = a lua un lucru în stăpânire cu forța sau fără a-i aparține. $A se face în două$ = (despre drumuri, rețele etc.) a se bifurca, a se despărți, a se ramifica. ** A ajunge la numărul de..., la un total de... $Ceata se face de două sute de oșteni.$ ** A îmbrățișa cariera de..., a deveni. $Se face muncitor metalurgist.$ ** #Intranz.# A îndeplini o treabă sau o funcție ocazională. ** (Determinat prin "la loc", "din nou", "iarăși" etc.) A redeveni. $S-a făcut din nou om.$ @2.@ A se preface, a simula. $Se face că pleacă.$ ** #Intranz.# A-și lua înfățișarea de..., a se arăta, a-și da aere de... $Face pe nevinovata.$ - #Lat.# @facere.@
                        
                            @A (se) face@ ≠ a (s...
                        
                            @A face@ ≠ a strica...
                        
                            @F'ACE@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @f'ace@ vb., ind. pr...
                        
                            @A F'ACE fac 1.@ $tr...
                        
                            @A SE F'ACE mă fac@ ...
                        
                            @f'ace (f'ac, făc'ut...
                        
                            @face,@ $fac #vb.#$ ...
                        
                            @a f'ace@ vb., ind. ...
cunoștință cunoștință No synsets found 
                            @CUNOȘT'INȚĂ,@ $cunoștințe,$ #s. f.# @1.@ Cunoaștere (@2@). ** #Expr.# $A avea$ (sau $a lua) cunoștință de ceva$ = a ști, a fi informat. $A aduce$ (ceva) $la cunoștința cuiva$ = a informa pe cineva (despre ceva). $A aduce la cunoștința publică$ = a da de știre tuturor. $În cunoștință de cauză$ = cunoscând bine ceva. $A-și pierde cunoștința$ = a nu mai ști de sine, a leșina. ** (Rar) $A-și veni în cunoștință$ = a se trezi din leșin. ** (Rar) Minte, rațiune. @2.@ (La #pl.#) Totalitatea noțiunilor, ideilor, informațiilor pe care le are cineva într-un domeniu oarecare. @3.@ Persoană pe care vorbitorul o cunoaște. ** #Expr.# $A face cunoștință cu cineva$ = a lega relații sociale cu o persoană. (#Fam.#) $A face cuiva cunoștință cu cineva$ = a prezenta pe cineva cuiva. @4.@ (#Înv.#) Mulțumire, recunoștință. - @Cunoaște@ + #suf.# $-ință$ (cu sensul @3@ după #fr.# $connaissance).$
                        
                            @Cunoștință@ ≠ necun...
                        
                            @CUNOȘT'INȚĂ@ s. @1....
                        
                            @CUNOȘT'INȚĂ@ s. v. ...
                        
                            @cunoșt'ință@ s. f.,...
                        
                            @CUNOȘT'INȚĂ ~e@ $f....
                        
                            @cunoștínță@ f., pl....
                        
                            @cunoșt'ință@ s. f.,...
                        
                            @cunoșt'ință@ #s. f....
                        
                            @cunoștință@ f. @1.@...
cu cu No synsets found 
                            @CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
                        
                            @Cu@ ≠ fără...
                        
                            @CU@ prep. @1.@ (mod...
                        
                            @cu@ prep....
                        
                            @CU@ $prep.$ 1) $(in...
                        
                            cu doua capete ...
                        
                            cu valenta absoluta...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            cu audiență, care ar...
domnu domnu No synsets found 
                            @DÓMNU@ s. m. voc. v...
                        
                            @DOMNU@ lat. @Domuns...
' ' No synsets found
capu capu No synsets found 
                            capu pulii (lat. car...
                        
                            @CÁPU@ prep. ($folos...
' ' No synsets found
pulii pulii No synsets found
până până No synsets found 
                            @P'ÂNĂ@ #conj.#, #prep.# @A.@ #Conj.# @I.@ (Introduce propoziții circumstanțiale de timp). @1.@ (Stabilește un raport de posterioritate, precizând limita până la care se îndeplinește acțiunea din regentă) $Greu le-a fost până și-au făcut rost de cărți.$ @2.@ (Urmat de o negație, stabilește un raport de anterioritate) Mai înainte ca..., mai înainte de... ** (În locuțiuni, urmat de o negație) $Până când. Până ce.$ @3.@ Atâta timp cât..., câtă vreme..., cât... * (În locuțiuni) $Până când. Până ce.$ @II.@ (Introduce propoziții circumstanțiale de loc; arată limita, hotarul în spațiu) $A mers până unde nu ajunsese nimeni.$ @B.@ #Prep.# (Împreună cu adverbe și cu alte prepoziții formează adverbe compuse, locuțiuni, prepoziții). @I.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Până mâine dimineață să termini lucrarea.$ * (În prepoziții compuse) $Până la. Până în.$ (Corelativ) $Din zori și până-n seară.$ * #Loc. conj.# $Până când. Până ce.$ * #Loc. adv.# $Până la urmă$ = în cele din urmă. $Până una-alta$ = pentru moment, deocamdată. @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc; urmat de adverbe) $Merg pe jos până acasă.$ * #Loc. adv.# $De colo până colo$ = din loc în loc, în multe locuri. $De sus până jos$ sau $de jos până sus$ = în întregime, tot. * (În prepoziții compuse) $Până la. Până în.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în prepoziții compuse) $S-a înduioșat până la lacrimi.$ * (În locuțiuni) $Până acolo$ = în asemenea măsură, în asemenea grad. $Până și$ = chiar și. - #Lat.# @paene-ad.@
                        
                            @până@ conjcț., prep...
                        
                            @PÂNĂ^1@ $prep.$ 1) ...
                        
                            @PÂNĂ^2@ $conj.$ 1) ...
                        
                            @p'ână@ conjcț., pre...
                        
                            @p'ână@ #conjcț.#, #...
                        
                            @p'ână@ @la@ #prep.#...
                        
                            @până@ prep. arată t...
                        
                            @P'ÂNĂ@ #conj.#, #pr...
                        
                            @până@ (#ar.# $pânc$...
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
inimă inimă No synsets found 
                            @'INIMĂ,@ $inimi,$ #s. f.# @I. 1.@ Organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice, circulația sângelui în organism, la om și la animalele superioare; cord^1. ** Piept. @2.@ (#Pop.#) Stomac, burtă, pântece, rânză. * #Expr.# $A (mai) prinde (la) inimă$ = a scăpa de senzația de slăbiciune după ce a mâncat, a se (mai) întrema, a (mai) căpăta putere. $Pe inima goală$ = cu stomacul gol, fără să fi mâncat ceva. $A (se) simți greu la inimă$ = a-i fi greață, a-i veni să verse. @3.@ (La cărțile de joc) Cupă^2. @4.@ Piesă sau organ de mașină care are o formă asemănătoare cu o inimă (@I 1@). @II.@ #Fig.# @1.@ Inima (@I 1@) considerată ca sediu al sentimentelor umane: @a)@ (În legătură cu bucurii, plăceri) $I s-a bucurat inima când a auzit vestea cea bună.$ * #Loc. adv.# $După$ (sau $pe) voia$ (sau $pofta) inimii$ = după plac, nestingherit, cum îi e dorința. $Cu$ (sau $din) toată inima$ sau $cu dragă inimă$ = cu tot sufletul, cu foarte mare și sinceră plăcere. * #Expr.# $A râde inima în cineva$ sau $a-i râde cuiva inima$ = a fi bucuros, satisfăcut, mulțumit. $A unge$ (pe cineva) $la inimă$ = a face (cuiva) plăcere; a încânta, a bucura (pe cineva). $Cât îi cere$ (cuiva) $inima$ = atât cât vrea, cât poftește, cât are plăcere. $A-i merge$ (cuiva ceva) $la inimă$ = a-i plăcea (ceva) foarte mult. $A-și călca pe inimă$ = a renunța la propriul punct de vedere, la propria opinie sau plăcere. $(A fi) cu inima ușoară$ = (a fi) fără griji, bine dispus, cu conștiința împăcată. @b)@ (În legătură cu suferințe, dureri, necazuri) $Îl doare la inimă când vede atâta risipă.$ * #Expr.# $A seca$ (sau $a arde, a frige$ pe cineva) $la inimă$ = a provoca (cuiva) o durere morală, o supărare mare. $A i se rupe$ (sau $a-i rupe$ cuiva) $inima$ = a-i fi milă de cineva. $A i se topi inima$ = a suferi foarte tare. $A se sfârși la inimă$ = a se îmbolnăvi, a muri de durere, a fi copleșit de durere. $A avea ceva pe inimă$ = a fi chinuit de un gând neîmpărtășit, a avea o taină în suflet. $A-și răcori inima$ = a spune ce are pe suflet, a-și descărca sufletul. $A pune$ (ceva) $la inimă$ = a se supăra (pentru ceva) mai mult decât merită. $A-i strica$ (cuiva) $inima$ = a-i spulbera (cuiva) buna dispoziție, a indispune (pe cineva), a mâhni (pe cineva). $A rămâne cu inima friptă$ = a rămâne mâhnit, dezolat, îndurerat. $Parcă mi-a trecut$ (sau $mi-a dat cu) un fier ars$ (sau $roșu) prin inimă,$ se spune când cineva primește pe neașteptate o veste tristă sau când îl cuprinde o durere fizică în mod brusc. $Inimă albastră$ = suflet trist, îndurerat; tristețe, melancolie, mâhnire, deprimare; furie, ciudă, mânie, necaz. $Inimă rea$ = mâhnire, durere, amărăciune. $A-și face$ (sau $a-i face$ cuiva) $inimă rea$ = a se mâhni (sau a mâhni pe cineva). @c)@ (În legătură cu sentimente de iubire) $Inima-mi zboară la tine.$ * #Expr.# $A avea$ (pe cineva) $în$ (sau $la) inimă$ = a iubi (pe cineva). $A-i rămâne$ (cuiva) $inima la...$ = a rămâne cu gândul la cineva sau la ceva care i-a plăcut. $A avea tragere de inimă$ (pentru...) sau $a-l trage$ (pe cineva) $inima să...$ = a se simți atras să facă ceva. @d)@ (În legătură cu bunătatea sau răutatea cuiva, în #loc.# și în #expr.#) $Inimă dreaptă$ = om drept, cinstit, corect. $Inimă de aur$ = om bun. $Slab de inimă$ = milos, impresionabil, influențabil. $Cu inimă$ = bun, milos, înțelegător, uman. $A avea inimă bună$ (sau $de aur)$ sau $a fi bun la inimă$ (sau $cu inima bună)$ = a fi bun, milos, înțelegător, darnic. $A avea inima deschisă$ = a fi sincer, cinstit. $A spune de la$ (sau $din) inimă$ = a spune cu toată sinceritatea, fără reticențe, a vorbi deschis, fără rezerve. $A avea inima largă$ = a fi mărinimos, milos, darnic. $A se muia la inimă$ sau $a (i) se înmuia$ (cuiva) $inima$ = a deveni bun, milos; a se îndupleca. $A nu-l lăsa pe cineva inima să...,$ se spune când cineva nu-și poate opri pornirile bune, acțiunile generoase. $(A fi om) de inimă$ = (a fi om) bun, săritor. $A fi fără inimă$ sau $a fi rău$ (sau $câinos, negru) la inimă$ = a fi rău, înrăit. $(A avea) inimă haină$ (sau $sălbatică)$ = (a fi) crud, neînțelegător, dușmănos, rău. $(A avea) inimă de piatră$ (sau $împietrită)$ = (a fi) nesimțitor, rău, fără suflet, rece. $A i se împietri cuiva inima$ = a deveni insensibil la orice durere sau bucurie, a fi lipsit de omenie. @e)@ (În legătură cu instincte sau presimțiri) $Îmi spune inima că s-a întâmplat o nenorocire.$ @f)@ (În legătură cu curajul, cu îndrăzneala sau cu energia, cu puterea de voință sau de acțiune a cuiva) $Înfruntă pericolul cu inimă rece.$ * $Cu inimă$ = (#loc. adv.#) energic, cu viață; (#loc. adj. și adv.#) inimos, curajos; pasionat. * #Expr.# $A(-și) pierde inima$ = a-și pierde curajul, speranța, a se descuraja. $A-și lua inima în dinți$ = a-și face curaj, a se hotărî să întreprindă ceva. $A-i veni$ (cuiva) $inima la loc,$ se spune când cineva își recapătă calmul, echilibrul și curajul după un moment de emoție sau de spaimă. $A (mai) prinde (la) inimă$ = a căpăta (din nou) putere, curaj, a se restabili sufletește, a nu-i mai fi teamă. $A-i ține cuiva inima$ = a încuraja, a consola pe cineva. $A i se face$ (cuiva) $inima cât un purice$ = a-i fi (cuiva) frică de ceva; a se descuraja. $A i se tăia inima$ = a-și pierde curajul. @2.@ Inima (@I 1@) considerată ca centru și simbol al vieții sufletești. $L-am șters din inimă.$ * #Loc. adv.# $Din inimă$ sau $din toată inima, din adâncul inimii$ = din tot sufletul, cu toată puterea sufletească. * #Expr.# $(A fi) cu inima împăcată$ = (a fi) cu conștiința împăcată, liniștită, curată. @III.@ #Fig.# @1.@ Caracter, fire. $Seamănă cu tatăl lui la chip și la inimă.$ @2.@ Ființă, om, individ. $Înflăcărarea a cuprins toate inimile.$ @IV.@ #P. anal.# @1.@ Mijloc, centru, interior. * #Expr.# (#Ir.#) $A rupe inima târgului$ = @a)@ a cumpăra ce este mai prost, a face o afacere proastă; @b)@ a impresiona cu ceva foarte tare. @2.@ Piesă sau element de construcție care ocupă un loc central într-un sistem tehnic sau într-un element al acestuia. * $Inima carului$ (sau $a căruței)$ = partea din mijloc a carului (sau a căruței), care leagă osia de dinainte cu cea de dinapoi. @3.@ Partea din interior a unei plante, a unei legume, a unui fruct; miez. @4.@ Partea cea mai importantă, esențială a unui lucru. [#Pl.# și: (#înv.#) $inime.$ - #Var.#: @'inemă@ #s. f.#] - #Lat.# @anima.@
                        
                            @'INIMĂ@ s. @1.@ $(A...
                        
                            @'INIMĂ@ s. v. $abdo...
                        
                            @'inimă@ s. f., g.-d...
                        
                            @'INIMĂ ~i@ $f.$ 1) ...
                        
                            @in'imă ('inimi),@ #...
                        
                            @INIMĂ@ îmbinarea ce...
                        
                            @'inimă@ s. f., g.-d...
                        
                            @ínimă@ f., pl. $ĭ$ ...
                        
                            @'inimă@ #s. f.#, #g...
acela acela No synsets found 
                            @AC'ELA, AC'EEA,@ $aceia, acelea,$ #pron. dem.#, #adj. dem.# (postpus) @1.@ #Pron. dem.# (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor) $Cine e acela?$ * #Loc. adj.# (#Reg.#) $Ca acela$ sau $ca aceea$ = puternic, însemnat; extraordinar. * #Loc. adv.# $De aceea$ = pentru acest (sau acel) motiv, din această cauză. $Drept aceea$ = prin urmare; deci. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceea$ = în plus. @2.@ #Adj. dem.# (postpus) Acel, acea. $Omul acela. Casa aceea.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $aceluia, aceleia,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $acelora.$ - #Var.#: (#Înv.#) @ac'el, ac'ea@ #pron. dem.#] - #Lat.# @*ecce-illu, ecce-illa.@
                        
                            @AC'ELA@ pron. cela,...
                        
                            @ac'ela@ pr. m., adj...
                        
                            @AC'ELA ac'eea (ac'e...
                        
                            @AC'ELA^1, AC'EEA,@ ...
                        
                            @ACÉLA^1, ACÉEA,@ ad...
                        
                            @AC'ELA^2, AC'EEA,@ ...
                        
                            acela el...
                        
                            @ac'ela@ pron. m., a...
                        
                            @ac'ela@ #pr.# #m.#,...
al al No synsets found 
                            @AL, A,@ $ai, ale,$ #art.# @1.@ (Articol posesiv sau genitival, înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă nu are articol enclitic) $Carte a elevului.$ @2.@ (Înaintea numeralelor ordinale, începând cu "al doilea") $Clasa a zecea.$ - #Lat.# @illum, illam.@
                        
                            @al@ art. m., pl. $a...
                        
                            @AL a (ai, ale)@ $ar...
                        
                            @al@ (#f.# @a,@ #pl....
                        
                            @al@ #adj.# și #pron...
                        
                            AL;A;AI;ALE

Cum este corect ?
"GHIDUL DE COMPORTARE A ELEVULUI IN DIVERSE SITUATII..." Sau "GHIDUL DE COMPORTARE AL ELEVULUI..."
(As dori explicatii de la specialisti)
                        
                            @-'AL@ $#suf.#$ "cal...
                        
                            @AL,@ simbol chimic ...
                        
                            @AL, A,@ $ai, ale,$ ...
                        
                            @al@ art. m. care ar...
tău tău No synsets found 
                            @TĂU^1,@ $tăuri,$ #s...
                        
                            @TĂU^1,@ $t'ăuri,$ #s. n.# @1.@ Apă stătătoare puțin adâncă; baltă. ** Lac (glaciar); iezer. @2.@ (#Înv.#) Prăpastie, abis. - Din #magh.# @tó.@
                        
                            @TĂU^2, TA,@ $tăi, tale,$ #pron. pos.#, #adj. pos.# @I.@ #Pron. pos.# (Precedat de #art.# "al", "a", "ai", "ale") Înlocuiește numele obiectului posedat și numele celui căruia i se adresează vorbitorul. $A ta e cartea.$ ** (La #pl.#) Preocupările, deprinderile, opiniile etc. persoanei căreia i se adresează vorbitorul. * (În legătură cu verbe ca "a rămâne", "a fi" etc.) $Pe-a ta$ = așa cum vrei tu, cum dorești tu. ** (#Pop.#; la #m.# sau #f.#) Soțul sau soția persoanei căreia i se adresează vorbitorul. ** (La #m.# #pl.#) Familia de care ține persoana căreia i se adresează vorbitorul; rudele, prietenii, partizanii ei. $Nu-ți dau voie ai tăi să vii.$ ** (La #m.# sau #f.# #sg.#) Lucrurile personale, proprietatea, avutul persoanei căreia i se adresează vorbitorul. @II.@ #Adj. pos.# (Precedat de #art.# "al", "a", "ai", "ale" când stă înaintea substantivului nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt). @1.@ Care este al celui căruia i se adresează vorbitorul, indicând posesiunea $(casa ta),$ apartenența $(țara ta),$ dependența în legătură cu termeni care denumesc persoane considerate în raportul lor față de persoana căreia i se adresează vorbitorul $(frații tăi).$ @2.@ (Cu valoare subiectivă) $Călătoria ta va fi grea.$ @3.@ (Cu valoare obiectivă) $Grija ta n-o poartă nimeni.$ ** (Precedat de cuvinte cu valoare prepozițională) $Împotriva ta.$ - #Lat.# @tuus, tua.@
                        
                            @TĂU@ s. v. $abis, a...
                        
                            @tău/al tău@ adj. m....
                        
                            @tău@ (precedat de $...
                        
                            @tău@ s. n., art. $t...
                        
                            @TĂU^1 ~ ri@ $n.$ 1)...
                        
                            @TĂU^2 ta (tăi, t'al...
                        
                            @TĂU^3 ta (tăi, t'al...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
muist muist No synsets found 
                            @muist,@ $muiști #s....
                        
                            muist, muiști #s. m....
                        
                            Muist basist care ia...
labar labar No synsets found 
                            labar, cacanar, muis...
                        
                            @$lab'ar^1$@ $#sm#$ ...
                        
                            @$lab'ar^2$@ $#sn#$ ...
! ! No synsets found