← Back to list

Sentence #6237

Similar

Bă, te strâng pulile din cur sau numai ai loc de ele? Știu că tactu' te freca, dar ce să-i faci dacă-ți place pula!

Bă, te strâng pulile PRODUCT din cur sau numai ai loc de ele? Știu că tactu' te freca, dar ce să-i faci dacă-ți place pula!
Bă, INTJ te PRON strâng AUX pulile NOUN din ADP cur NOUN sau CCONJ numai ADV ai AUX loc NOUN de ADP ele? PRON Știu AUX că SCONJ tactu' PROPN te PRON freca, AUX dar CCONJ ce PRON să PART -i PRON faci AUX dacă SCONJ -ți PRON place AUX pula! NOUN nsubj obj obj case nmod cc advmod conj fixed fixed fixed mark nsubj obj ccomp cc nsubj mark iobj conj mark iobj ccomp nsubj 
            {
  "text": "B\u0103, te str\u00e2ng pulile din cur sau numai ai loc de ele? \u0218tiu c\u0103 tactu' te freca, dar ce s\u0103-i faci dac\u0103-\u021bi place pula!",
  "ents": [
    {
      "start": 14,
      "end": 20,
      "label": "PRODUCT"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 53
    },
    {
      "start": 54,
      "end": 115
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 2,
      "tag": "I",
      "pos": "INTJ",
      "morph": "",
      "lemma": "B\u0103",
      "dep": "nsubj",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 2,
      "end": 3,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 4,
      "end": 6,
      "tag": "Pp2-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 7,
      "end": 13,
      "tag": "Vmip3p",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "str\u00e2nge",
      "dep": "ROOT",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 14,
      "end": 20,
      "tag": "Ncfpry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "pule",
      "dep": "obj",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 21,
      "end": 24,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "din",
      "dep": "case",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 25,
      "end": 28,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "cur",
      "dep": "nmod",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 29,
      "end": 32,
      "tag": "Ccssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "sau",
      "dep": "cc",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 33,
      "end": 38,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "numai",
      "dep": "advmod",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 39,
      "end": 41,
      "tag": "Va--2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=2",
      "lemma": "avea",
      "dep": "conj",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 42,
      "end": 45,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "loc",
      "dep": "fixed",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 46,
      "end": 48,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "fixed",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 49,
      "end": 52,
      "tag": "Pp3fpr--------s",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Plur|Person=3|PronType=Prs|Strength=Strong",
      "lemma": "el",
      "dep": "fixed",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 52,
      "end": 53,
      "tag": "QUEST",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "?",
      "dep": "punct",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 54,
      "end": 58,
      "tag": "Vmip1s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=1|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "\u0219ti",
      "dep": "ROOT",
      "head": 14
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 59,
      "end": 61,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 62,
      "end": 67,
      "tag": "Np",
      "pos": "PROPN",
      "morph": "",
      "lemma": "tactu",
      "dep": "nsubj",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 67,
      "end": 68,
      "tag": "QUOT",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "'",
      "dep": "punct",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 69,
      "end": 71,
      "tag": "Pp2-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 19,
      "start": 72,
      "end": 77,
      "tag": "Vmii3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Imp|VerbForm=Fin",
      "lemma": "freca",
      "dep": "ccomp",
      "head": 14
    },
    {
      "id": 20,
      "start": 77,
      "end": 78,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 25
    },
    {
      "id": 21,
      "start": 79,
      "end": 82,
      "tag": "Ccssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "dar",
      "dep": "cc",
      "head": 25
    },
    {
      "id": 22,
      "start": 83,
      "end": 85,
      "tag": "Pw3--r",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Person=3|PronType=Int,Rel",
      "lemma": "ce",
      "dep": "nsubj",
      "head": 25
    },
    {
      "id": 23,
      "start": 86,
      "end": 88,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 25
    },
    {
      "id": 24,
      "start": 88,
      "end": 90,
      "tag": "Pp3mpa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Gender=Masc|Number=Plur|Person=3|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "el",
      "dep": "iobj",
      "head": 25
    },
    {
      "id": 25,
      "start": 91,
      "end": 95,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "face",
      "dep": "conj",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 26,
      "start": 96,
      "end": 100,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "dac\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 28
    },
    {
      "id": 27,
      "start": 100,
      "end": 103,
      "tag": "Pp2-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "iobj",
      "head": 28
    },
    {
      "id": 28,
      "start": 104,
      "end": 109,
      "tag": "Vmip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "pl\u0103cea",
      "dep": "ccomp",
      "head": 25
    },
    {
      "id": 29,
      "start": 110,
      "end": 114,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "pul\u0103",
      "dep": "nsubj",
      "head": 28
    },
    {
      "id": 30,
      "start": 114,
      "end": 115,
      "tag": "EXCL",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "!",
      "dep": "punct",
      "head": 14
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
Bă Bă No synsets found 
                            @BĂ@ #interj.# (#Arg.#) Măi. - #Et. nec.#
                        
                            @BĂ@ interj. v. $măi...
                        
                            @bă@ interj....
                        
                            @BĂ@ #interj.# (#Arg...
                        
                            @bă@ interj....
                        
                            @bă@ (#pop.#) #inter...
                        
                            @BĂ@ #interj.# (#Arg...
                        
                            @BĂ@ #interj.# (Regi...
                        
                            @bă@ #interj.# #v.# ...
                        
                            @$bă$@ $#i#$ [#At:# ...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
strânge strânge No synsets found 
                            @STR'ÂNGE,@ $strâng,$ #vb.# III. @I. 1.@ #Tranz.# A trage tare de capetele unei sfori, ale unei curele etc. înnodate sau înfășurate în jurul cuiva sau a ceva, spre a lega ori a închide, a fixa etc. (mai) bine; a face ca o legătură să fie mai strâmtă. * #Expr.# $A strânge cureaua$ = a răbda (de foame); a fi obligat să-și restrângă (mult) cheltuielile de trai. (#Refl.#) $A i se strânge funia la par$ = a ajunge într-o situație dificilă, când nu mai poate face cum vrea. ** A apropia mai mult de corp părțile unui veșmânt (pentru a se acoperi, pentru a se feri de frig etc.). ** #Fig.# A întări o prietenie, o alianță, o relație etc. @2.@ #Tranz.# A prinde, a apuca cu mâna, cu brațele, a ține, nelăsând să-i scape. * #Expr.# $A(-i) strânge$ (cuiva) $mâna$ = a da mâna (cu cineva) la întâlnire, la despărțire, pentru a felicita etc. @3.@ #Tranz.# A presa, a apăsa din două părți sau din toate părțile pentru a apropia, a comprima etc. * #Expr.# $A strânge$ (pe cineva) $cu ușa$ (sau $în clește, în balamale, în pinteni)$ = a sili (pe cineva) să facă ceva; a obliga (pe cineva) să recunoască ceva. ** (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A apăsa asupra (unei părți a) corpului, provocând o senzație de jenă sau de durere (deoarece este prea strâmt). * #Expr.# $A-l strânge$ (pe cineva) $în spate (de frig$ sau $de frică)$ = a provoca (cuiva) sau a simți o senzație neplăcută (de frig sau de frică). ** A fixa (mai bine) printr-o mișcare de învârtire o piesă filetată a unui mecanism; a înșuruba (mai tare). * #Expr.# $A strânge șurubul$ = a întrebuința mijloace (abuzive) de constrângere, a înăspri regimul (împotriva cuiva). ** A înghesui, a îngrămădi, a îndesa. ** #Fig.# A sili, a constrânge. @4.@ #Tranz.# A închide o parte a corpului prin apropierea părților componente. * #Expr.# $A-și strânge gura$ = a se reține; a tăcea din gură. $A(-și) strânge buzele (pungă)$ sau (#intranz.#) $a strânge din buze$ = a-și încleșta și a-și încreți buzele în semn de nemulțumire, de dispreț, de neîncredere etc. $A-și strânge pumnii$ = a-și încleșta pumnii în semn de mânie (reținută). $A-și strânge fruntea$ (sau $sprâncenele)$ sau (#intranz.#) $a strânge din sprâncene$ = a-și încreți fruntea (sau sprâncenele) din cauza îngândurării, nemulțumirii etc.; a se încrunta, a se posomorî. (#Intranz.#) $A strânge din ochi$ = a împreuna cu putere pleoapele în semn de ciudă, de necaz etc. sau din cauza unei senzații de jenă fizică. $Cât ai strânge din ochi$ = într-o clipă, imediat. $A strânge din umeri$ = a ridica, a da din umeri în semn de dispreț, de nepăsare, de nedumerire, de neputință. @5.@ #Tranz.# A aduna laolaltă punând (simetric) una peste alta marginile, faldurile, părțile unui obiect de pânză, de hârtie etc.; a înfășura, a îndoi, a împături. ** #Refl.# (Despre materiale textile) A-și reduce volumul sau lungimea; a se strâmta, a intra (la apă). @6.@ #Refl.# și #tranz.# A (se) ghemui, a (se) zgârci, a (se) contracta. * #Expr.# $A i se strânge$ (sau $a-i strânge$ cuiva) $inima$ = a simți (sau a face pe cineva să simtă) o emoție puternică, o supărare, o întristare etc. (#Refl.#) $A se strânge în sine$ = a deveni puțin comunicativ, a se închide în sine. ** #Refl.# (Despre lapte) A se închega, a se coagula. ** #Refl.# (Despre lichide sau despre corpuri care conțin lichide) A îngheța, a se solidifica. @II. 1.@ #Tranz.# A aduna la un loc lucruri căzute, risipite; a face grămadă. ** #Spec.# A culege produse vegetale, recolta. ** A face provizii. @2.@ #Tranz.# A agonisi, a acumula, a economisi bunuri; a aduna. ** A colecta. ** A percepe, a încasa. @3.@ #Refl.# A se aduna undeva, la un loc, împrejurul cuiva etc.; a se întruni; $#p. ext.#$ a sosi, a veni. * #Expr.# $A se strânge (acasă) de pe drumuri$ = a nu mai fi hoinar, a sta acasă. (#Tranz.#) $A strânge pe cineva de pe drumuri$ = a determina pe cineva să nu mai hoinărească, să stea acasă. (#Tranz.#) $A nu-și (mai) strânge picioarele (de pe drumuri)$ = a hoinări întruna. ** #Spec.# A se îmbulzi, a se îngrămădi. @4.@ #Tranz.# A lua și a pune la loc, a pune bine; a așeza în ordine. * #Expr.# $L-a strâns Dumnezeu$ sau $moartea (la sine)$ = a murit. (#Intranz.#) $A strânge prin casă$ (sau $prin odaie$ etc.) = a deretica. [#Perf. s.# $strânsei,$ #part.# $strâns$] - #Lat.# @stringere.@
                        
                            @A (se) strânge@ ≠ a...
                        
                            @A strânge@ ≠ a risi...
                        
                            @STRÂNGE@ vb. @I.@ @...
                        
                            @STRÂNGE@ vb. v. $ca...
                        
                            @strânge@ vb., ind. ...
                        
                            @A STRÂNGE strâng@ $...
                        
                            @A SE STRÂNGE mă str...
                        
                            @a (se) str'ânge@ vb...
                        
                            @str'ânge@ @(a ~)@ #...
pule pule No synsets found
din din No synsets found 
                            @DIN@ #prep.# @I.@ (Cu sens local) @1.@ (Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva, unde se întâmplă ceva) $Oglinda din perete.$ @2.@ (Introduce un complement care arată punctul de plecare) $A ieșit din casă.$ ** (În corelație cu #prep.# "în", arată succesiunea în spațiu de la un loc la altul de același fel) $Sărea din piatră în piatră.$ @3.@ (Introduce un complement sau un atribut care arată originea, proveniența) $Medicament extras din plante.$ * $Din jos de...$ = mai jos de...; dincolo de... $Din sus de...$ = mai sus de... @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ (Introduce un complement care arată momentul existenței, timpul când se petrece o acțiune) $Îl striga din mers.$ @2.@ (Introduce un complement care indică punctul de plecare în timp) $Din tinerețe.$ @III.@ (Cu sens partitiv) Dintre. $Într-una din zile.$ @IV.@ (Introduce un complement de cauză) $A greșit din neglijență.$ @##V.##@ (Introduce un complement de mod) $Povestește din amintire.$ @VI.@ (Introduce un complement instrumental) $Bate din palme.$ @VII.@ (Construcția prepozițională indică materia din care este făcut un lucru) $Mămăligă din făină necernută.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri, al unei schimbări) $Ei fac din noapte zi.$ @IX.@ (#Pop.#; introduce un complement de relație) În ce privește, în privința. $Din glume îi întrece pe toți.$ - @De^4@ + @în.@
                        
                            @Din@ ≠ în...
                        
                            @DIN@ prep. @1.@ (lo...
                        
                            @din@ prep....
                        
                            @DIN@ $prep.$ 1) $(e...
                        
                            din punct de vedere ...
                        
                            Din grecescul orgao ...
                        
                            [din csúcs = culme, ...
                        
                            [din ce sursa? si re...
                        
                            din greaca laur,frun...
cur cur No synsets found 
                            @CUR,@ $cururi,$ #s. n.# (#Pop.#) Șezut, popou. - #Lat.# @culus.@
                        
                            @CUR@ s. v. $anus, d...
                        
                            @cur@ s. n., pl. $c'...
                        
                            @cur (c'ururi),@ #s....
                        
                            cur
                        
                            CÚR,@ $cururi,$ s.n....
                        
                            @1) cur@ n., pl. $ur...
                        
                            @2) cur,@ a @-á@ v. ...
                        
                            @3) cur, curs,@ a @c...
                        
                            @cur@ s. n., pl. $c'...
sau sau No synsets found 
                            @SAU@ #conj.# @1.@ (Cu funcție disjunctivă) Ori, fie: @a)@ (Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca opuse sau contradictorii) $Plânge sau râde?$ (Al doilea membru al disjuncției este o negație) $Sunt sau nu sunt?$ @b)@ (Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca alternative) $Doriți cafea sau ceai?$ ** (Corelativ, indică necesitatea de a alege între două alternative) $Sau luni, sau miercuri.$ * (În enumerări, precedând fiecare element al enumerării sau numai pe ultimul) $Pentru a da la rindea se întrebuințează sau rindeaua sau cioplitorul sau gealăul.$ @2.@ (Cu funcție explicativă) Adică, cu alte cuvinte. $Adunarea, sau soborul întregii țări.$ @3.@ (Cu funcție copulativă) Precum, și. $Nisipul se găsește pe fundul râurilor, lacurilor sau mărilor.$ @4.@ (În propoziții interogative, cu funcție conclusivă, atenuată de o nuanță de îndoială) Nu cumva? oare? poate? $De ce nu scrii? Sau n-ai timp?$ - @Să@ + @au^1.@
                        
                            @SAU@ conj. v. $ori....
                        
                            @sau@ conjcț....
                        
                            @SAU@ $conj.$ 1) $(e...
                        
                            sau griff? - Partea ...
                        
                            sau larvae - în mito...
                        
                            sau Șiva. În religia...
                        
                            sau Șiva. În religia...
                        
                            sau S,iva. În religi...
                        
                            s-au contrazis
...
numai numai No synsets found 
                            @N'UMAI@ #adv.# @1.@ (Indică restricția sau exclusivitatea) Nu mai mult de(cât)..., nu altceva sau altcineva decât..., nimeni sau nimic în afară de..., nu altfel decât..., nu altă dată sau în altă împrejurare decât..., nu în alt loc decât..., nu în alt scop sau din altă cauză decât...; doar; exclusiv. * #Loc. conj.# $Numai să...$ (sau $de..., dacă...)$ = doar dacă, cu condiția să... * #Expr.# $Nu numai că...$ = în afară de faptul că..., pe lângă faptul că... $Numai așa$ = @a)@ în mod simplu, fără complicații; @b)@ fără motiv, fără sens; @c)@ în mod dezinteresat. ** (Adesea prin exagerare) În întregime, cu totul, complet; peste tot, cât vezi cu ochii. @2.@ (Indică modul) Pe punctul de a..., gata-gata să...; chiar, tocmai. * (#Înv.# și #reg.#) $Numai cât...$ (sau $ce...)$ = îndată ce..., imediat ce... @3.@ (#Înv.# și #pop.#; indică timpul) Brusc, pe neașteptate; imediat, numaidecât. @4.@ (Adversativ; adesea cu valoare de conjuncție) Însă, dar; totuși; (după construcții negative) ci. * #Loc. conj.# $Numai că...$ = doar (atâta) că... [#Var.#: (#pop.#) @n'uma@ #adv.#] - @Nu@ + @mai^1@ sau #lat.# @non magis.@
                        
                            @N'UMAI@ adv. v. $br...
                        
                            @N'UMAI@ adv., conj....
                        
                            @n'umai@ (doar) adv....
                        
                            @N'UMAI^1@ $conj. (e...
                        
                            @N'UMAI^2@ $adv.$ 1)...
                        
                            @n'umai@ (doar) #adv...
                        
                            @n'umai@ adv....
                        
                            @númaĭ@ adv. (lat. $...
                        
                            @numai@ adv. @1.@ nu...
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
loc loc No synsets found 
                            @LOC,@ $locuri,$ #s. n.# @I. 1.@ Punct, porțiune determinată în spațiu. * #Loc. adv.# $Din$ (sau $de pe) loc$ = de acolo de unde este sau se află cineva, stând nemișcat, fără a se deplasa. $În$ (sau $pe) loc$ = @a)@ pe aceeași bucată de pământ, acolo unde se află cineva sau ceva; @b)@ neclintit; @c)@ imediat, într-o clipă. * #Expr.# $Pe loc repaus$ = comandă militară indicând ieșirea din poziția de nemișcare a soldatului și adoptarea unei poziții mai libere. $A-i sta cuiva mintea în loc,$ se spune când cineva se află în fața unui lucru de neînțeles, pe care nu-l poate cuprinde cu mintea. $A sta pe loc$ = a se opri (din mers). $La loc$ = acolo unde era mai înainte, unde stătea de obicei. * #Expr.# $A-i veni$ (cuiva) $inima$ (sau $sufletul) la loc$ = a i se potoli (cuiva) emoția, a se liniști; a-i trece spaima. $A pune pe cineva la locul lui$ = a-i da cuiva o lecție de bună-cuviință, a arăta cuiva ce se cuvine și ce nu. (#Fam.#) $La loc comanda$ (sau $mișcarea),$ se spune pentru a reveni asupra unei dispoziții (sau asupra unei mișcări greșite). $La un loc$ = împreună, laolaltă. $Până într-un$ (sau $la un) loc$ = până la un punct sau până la un moment; într-o măsură oarecare. $În$ (sau $peste) tot locul$ = pretutindeni. $Din loc în loc$ (sau $dintr-un loc într-altul)$ = @a)@ de colo până colo, încoace și încolo; @b)@ din distanță în distanță, ici și colo. $Pe unele$ (sau, rar, $une) locuri$ = ici și colo, pe alocuri. * #Expr.# $A o lua$ (sau $a porni) din loc$ = a pleca de undeva. $A nu-și (mai) afla$ (sau $găsi) locul$ sau $a nu-l (mai) ține$ (sau $încăpea) pe cineva locul$ = a nu mai avea astâmpăr sau odihnă; a fi nerăbdător, neliniștit. $A nu (mai) avea loc de cineva$ = @a)@ a fi incomodat de cineva; @b)@ a se lega mereu de cineva, a-i pricinui neajunsuri. $A sta$ (sau $a se ține, a rămâne, a încremeni) țintuit locului$ (sau $pe loc, în loc)$ = a sta neclintit, fără să se miște. $A sta la un loc$ = a sta liniștit, a fi cuminte. $A muta din loc$ = a duce în altă parte. $(A merge, a veni, a pleca$ etc.) $la fața locului$ = (a se deplasa) acolo unde s-a întâmplat ceva (pentru a face cercetări). $O palmă de loc$ = o distanță mică. ** (#Pop.#) Bucată de pământ (cultivabil). * $Loc de casă$ = teren destinat pentru construcție. $Loc de veci$ = teren într-un cimitir aflat în proprietatea cuiva și destinat pentru morminte sau cavouri. ** Regiune; ținut; $#p. ext.#$ țară. ** Așezare omenească, localitate; regiunea, țara, localitatea în care s-a născut cineva. * #Expr.# $(A fi) de loc$ (sau $de locul lui$ ori $al ei$ etc.) $din...$ sau $din partea locului$ = (a fi) originar din... sau din regiunea unde se află cineva. @2.@ Spațiu ocupat de cineva sau de ceva. * $Loc de muncă$ (sau $de producție)$ = parte din suprafața unei unități economice în care un lucrător sau un grup de lucrători execută anumite operații în vederea obținerii producției, folosind în acest scop utilaj și echipament tehnic corespunzător. $Loc de muncă$ = întreprindere sau instituție în care o persoană își desfășoară activitatea în mod obișnuit. * #Expr.# $A lua loc$ = a se așeza. $Ia loc!$ = șezi! $A-și face loc$ = a-și croi un drum, a răzbate. $A face loc$ = a se da la o parte pentru a permite trecerea cuiva sau a ceva. $(A fi) la locul lui$ = (a fi) așa cum se cuvine. @3.@ Pasaj într-o scrisoare; publicație în care a apărut un anumit lucru. @II. 1.@ Slujbă, post^2; funcție. @2.@ Situație socială a cuiva; $#p. gener.#$ situație. * $Loc comun$ #v.# $comun.$ * #Expr.# $(A se pune) în locul cuiva$ = (a se închipui) în situația cuiva (pentru a-l putea înțelege). @III.@ Moment potrivit; prilej, ocazie. * #Expr.# $A da loc la...$ = a avea drept urmare; a determina, a provoca. $A fi locul$ = a fi cazul, a fi nimerit. $A avea loc$ = a se întâmpla, a se produce. $Din capul locului$ = de la început. @IV.@ (În #expr.#) $În loc de...$ sau $în locul...,$ se spune pentru a arăta o înlocuire, o substituire. $În loc să...$ (sau $de a...),$ se spune pentru a arăta raportul de opoziție dintre două idei, două acțiuni etc. - #Lat.# @locus.@
                        
                            @LOC@ s. @1.@ v. $pu...
                        
                            @LOC@ s. v. $depărta...
                        
                            @loc@ s. n., pl. $l'...
                        
                            @LOC ~uri@ $n.$ 1) P...
                        
                            loc. adv. - de neint...
                        
                            loc unde se termina ...
                        
                            loc ud
                        
                            Loc sau punct de pe suprafața pământului diametral opus altuia; fig. lucru, fapt, idee etc. în totală opoziție cu alt lucru, fapt, idee etc. - Din fr. antipode.
                        
                            loc ferit de curent...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
el el No synsets found 
                            @EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
                        
                            @EL@ pron. dânsul, d...
                        
                            @el@ pr. [pron. $iel...
                        
                            @EL ea (ei, ele)@ $p...
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            @el@ [#pron.# $iel$]...
                        
                            @el (-ei),@ #pron.# ...
                        
                            el adereaza la idealuri
                        
                            el absolveste liceul la anul viitor
? ? No synsets found
ști ști No synsets found 
                            @ȘTI,@ $știu,$ #vb.# IV. @I. 1.@ #Tranz.# și #intranz.# (Folosit și #absol.#) A avea cunoștință (de...), a fi informat (în legătură cu...), a cunoaște. * #Loc. adv.# $Pe știute$ = în cunoștință de cauză. $Pe neștiute$ = @a)@ fără să-și dea seama; @b)@ în ascuns, pe furiș, tiptil. * #Expr.# (#Tranz.#, #absol.#) $Nu știu, n-am văzut$ = sunt cu totul străin de ceva, nu am idee de nimic. $Știu eu$ (sau $știi tu$ etc.) $ce știu$ (sau $știi$ etc.) sau $las\' că știu eu,$ se spune pentru a arăta că cineva cunoaște bine o situație și că nu poate fi indus în eroare. $Știi ce?$ sau $știi ceva?, știi una?$ = fii atent la ce-ți spun, ascultă ceea ce am să-ți spun. $(Numai) Dumnezeu știe$ sau $știe Dumnezeu,$ se spune pentru a sprijini o afirmație sau o negație. $Dumnezeu (mai) știe$ sau $dracul (mai) știe,$ se spune pentru a exprima o nedumerire, neputința de a preciza sau de a explica ceva, o nesiguranță. (#Intranz.#) $A-i ști$ (cuiva) $de urmă$ = a ști unde se află cineva. $Pe cât$ (sau $după cât) știu$ = după informațiile pe care le am. @2.@ #Tranz.# A lua cunoștință de...; a afla, a auzi. @3.@ #Tranz.# A cunoaște pe cineva (din toate punctele de vedere). ** #Refl.# A se cunoaște pe sine, a avea cunoștință că este într-un anumit fel; a se vedea într-un anumit fel. ** #Refl. recipr.# A se cunoaște unul pe altul; a avea legături de prietenie. @4.@ #Intranz.# A ține seamă de ceva, a lua în considerație; a avea teamă sau respect de cineva. ** #Tranz.# A recunoaște pe cineva sau ceva drept... ** A avea parte de ceva, a se bucura de ceva. @5.@ #Intranz.# A se interesa de..., a se îngriji de... @II.@ #Tranz.# @1.@ A poseda cunoștințe sistematice într-un domeniu, a stăpâni o știință, o artă etc. * #Expr.# $A ști carte$ = a ști să scrie și să citească; $#p. ext.#$ a avea cunoștințe temeinice într-un domeniu, a fi învățat. $A ști pe de rost$ (sau $pe dinafară, ca pe apă, ca apa, ca pe Tatăl nostru)$ = a putea reproduce întocmai, din memorie, fără greșeală. ** A vorbi și a înțelege o anumită limbă. ** A se pricepe să facă ceea ce trebuie, a avea îndemânarea, abilitatea necesară într-o anumită împrejurare. * #Expr.# $A nu (mai) ști ce să (se) mai facă$ = a nu mai găsi nici o soluție pentru a ieși dintr-o încurcătură. $A nu mai ști ce să facă de...$ = a fi copleșit de... $A nu ști de unde s-o apuce$ = a nu se pricepe de unde să înceapă un lucru. (#Absol.#) $Știu eu?$ exprimă o îndoială, o nesiguranță, o șovăire. @2.@ A putea, a fi în stare să facă ceva; a fi apt pentru ceva. ** A fi hotărât să facă ceva. * #Expr.# $A nu ști ce vrea$ = a nu putea lua o hotărâre, a fi nedecis; a șovăi. @3.@ A ține minte, a-și aminti. @4.@ A-și da seama, a înțelege, a pricepe. * #Expr.# $A nu (prea) ști multe$ = a riposta îndată (la provocarea cuiva). $Mai știi$ sau $mai știu (și) eu, mai știi păcatul, de unde știi!?$ = se prea poate, nu poți fi sigur că nu e așa. $Nu știu cum$ = în mod inexplicabil. $A fi nu știu cum$ = a fi ciudat, bizar. $A-i fi$ (cuiva) $nu știu cum să...$ = a-i fi (cuiva) greu sau penibil să... (Substantivat) $Un nu știu cum$ sau $un nu știu ce$ = ceva nelămurit; farmec deosebit, nedefinit. (#Intranz.#) $A nu ști de glumă$ = a fi supărăcios. @5.@ A prevedea. ** A presupune, a bănui. @6.@ A avea certitudinea, a fi sigur de ceva. * #Expr.# $Să știu (bine) că...$ sau $de-aș ști că...$ = chiar dacă... ** #Refl. impers.# A fi lucru bine cunoscut. - #Lat.# @scire.@
                        
                            @ȘTI@ vb. @1.@ a afl...
                        
                            @ști@ vb., ind. prez...
                        
                            @A ȘTI știu 1.@ $tra...
                        
                            @A SE ȘTI ne știm@ $...
                        
                            @ști (-'iu, -i'ut),@...
                        
                            @a (se) ști@ vb., in...
                        
                            @ști@ @(a ~)@ #vb.#,...
                        
                            @ștì@ v. @1.@ a cuno...
                        
                            @ȘTI,@ $știu,$ #vb.#...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
tactu tactu No synsets found 
                            tactu e un pisat cu ...
                        
                            tactu e un pisat cu ...
                        
                            tactu e un pisat cu ...
                        
                            tactu e un pisat cu ...
                        
                            tactu e un pisat cu ...
                        
                            tactu e un pisat cu ...
                        
                            tactu e un pisat cu ...
                        
                            tactu e un pisat cu ...
                        
                            tactu e un pisat cu ...
                        
                            tactu e un pisat cu ...
' ' No synsets found
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
freca freca No synsets found 
                            @FREC'A,@ $frec,$ #vb.# I. #Tranz.# @1.@ A mișca forțat un corp pe suprafața altui corp cu care este în contact. @2.@ A amesteca îndelung un aliment apăsând cu putere, pentru a obține o masă omogenă și pufoasă. ** A șterge un obiect apăsând în toate direcțiile cu un corp aspru sau moale pentru a-i îndepărta murdăria sau pentru a-l face să strălucească; a lustrui, a curăța. @3.@ A fricționa. @4.@ #Fig.# (#Fam.#) A bate. * #Expr.# $A freca$ (cuiva) $ridichea$ = a mustra pe cineva; a bate. ** A fi prea exigent, a obliga pe cineva la eforturi prea mari; a examina riguros. - Din #lat.# @fricare.@
                        
                            @FREC'A@ vb. @1.@ v....
                        
                            @FREC'A@ vb. v. $ati...
                        
                            @frec'a@ vb., ind. p...
                        
                            @A FREC'A frec@ $tra...
                        
                            @frec'a (fr'ec, frec...
                        
                            @freca,@ $frec$ @I@ ...
                        
                            @a frec'a@ vb., ind....
                        
                            @frec'a@ @(a ~)@ #vb...
                        
                            @frecà@ v. @1.@ a tr...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
dar dar No synsets found 
                            @DAR^1@ #conj.#, #adv.# @A.@ #Conj.# @I.@ (Leagă propoziții sau părți de propoziție adversative) @1.@ (Arată o opoziție) Cu toate acestea, totuși. * #Expr.# $D-apoi (bine)$ sau $dar cum să nu,$ se spune ca răspuns negativ la o propunere. ** Ci. $Nu că zic, dar așa este.$ @2.@ (Arată o piedică) Însă. $Ascult, dar nu înțeleg.$ * #Expr.# $Dar aș!$ = însă, nici vorbă, nici gând! @3.@ (Adaugă o idee nouă la cele spuse mai înainte) Mai mult decât atât, cu atât mai mult, darămite. $Munte cu munte se întâlnește, dar om cu om.$ * #Expr.# $D-apoi$ = darămite. ** (După o propoziție optativă urmată de o construcție negativă) Nicidecum, nici gând, * #Expr.# $Nici..., dar nici...$ = nici..., cu atât mai puțin... ** Altfel, altminteri. $Sunt om bun, dar ți-aș arăta eu!$ @II.@ (În propoziții conclusive) Prin urmare, așadar, deci. $Revin dar la primele idei.$ ** (În legătură cu un imperativ, exprimă nerăbdarea, încurajarea, dojana etc.) Ci. $Dar deschide odată!$ @III.@ (Introduce o propoziție interogativă) Oare? $Dar ce vreți voi de la mine?$ @IV.@ (Înaintea unui cuvânt care de obicei se repetă, întărește înțelesul acestuia) $Mă voi apuca serios de lucru, dar serios!$ ** (Exprimă surprinderea, uimirea, mirarea) $Dar frumos mai cânți!$ @B.@ #Adv.# (#Înv.# și #reg.#) Da, așa, astfel. * #Expr.# (#Pop.#) $Păi dar$ = cum altfel? ** Firește, desigur; negreșit. [#Var.#: @da, d'ară@ #conj.#] - #Et. nec.#
                        
                            @DAR^2,@ $daruri,$ #s. n.# @I. 1.@ Obiect primit de la cineva sau oferit fără plată cuiva, în semn de prietenie sau ca ajutor etc.; cadou. * #Loc. adj.# $De dar$ = primit gratis, dăruit. * #Loc. adv.# $În dar$ = fără plată, gratis; degeaba. ** Plocon. ** Donație. @2.@ (#Bis.#) Prinos, ofrandă. * $Sfintele daruri$ = pâinea și vinul sfințite pentru cuminecătură. @II. 1.@ Însușire (cu care se naște cineva); aptitudine, vocație, talent. * #Expr.# $A avea darul să...$ (sau $de a...)$ = a avea puterea, posibilitatea să..., a fi în stare să..., a fi de natură să... $A avea darul vorbirii$ = a vorbi frumos, a fi un bun orator. (#Ir.#) $A avea$ (sau $a lua) darul beției$ = a fi (sau a deveni) bețiv. @2.@ Avantaj, binefacere. @3.@ (În concepția creștină) Ajutor pe care îl acordă Dumnezeu omului; milă, har divin. * $Darul preoției$ = dreptul de a exercita funcțiile preoțești. - Din #sl.# @darú.@
                        
                            @DAR@ adv. v. $da, d...
                        
                            @DAR@ conj. v. $altf...
                        
                            @DAR@ conj., adv. @1...
                        
                            @DAR@ s. @I.@ @1.@ v...
                        
                            @dar@ conjcț....
                        
                            @dar@ s. n., pl. $d'...
                        
                            @DAR^1@ $conj.$ 1) $...
                        
                            @DAR^2 ~uri@ $n.$ 1)...
ce ce No synsets found 
                            @CE@ #pron.# #invar.# @I.@ (Interogativ, uneori cu nuanță exclamativă) @1.@ (Exprimă o întrebare) $Ce ai?$ ** (#Fam.#; ca răspuns la o chemare) Poftim? ** (Cu valoare de interjecție) Cum adică?! Se poate?! $Nu l-am găsit! - Ce?$ ** (Adjectival) Care? ce fel de...? @2.@ Pentru care motiv? din care cauză? $Ce te miri?$ * #Expr.# (În formule de răspuns) $De ce nu?$ = @a)@ cum să nu, desigur; @b)@ se poate, e posibil. $De ce, de nece,$ se spune cuiva pentru a încheia discuția când nu vrei să-i răspunzi la întrebare. * (Cu valoare de conjuncție) $Nu văd de ce te superi.$ ** (#Pop.#; cu valoare de conjuncție cauzală) Pentru că, fiindcă, deoarece. @3.@ (Interogativ-exclamativ, indică surpriza, indignarea, neîncrederea etc.) Cum adică? Nu cumva? $Ce! Vrei să spui că n-ai fost?$ @II.@ (Adverbial) Cât (de tare, de mult), cum. $Ce-aș mai râde să te văd păcălit.$ * #Expr.# $Te miri ce$ = nimica toată, puțin. $Cât pe ce$ = aproape, gata-gata. $Din ce în ce$ = cu cât trece timpul, tot mai mult. (#Pop.#) $Numai ce$ = (deodată) iată că..., pe neașteptate. ** (Dând nuanță de superlativ adjectivului sau adverbului pe care-l precedă) Cât de...! @III.@ (Cu valoare de conjuncție) Care lucru anume. $Nu mai știa ce să facă de bucurie.$ * #Expr.# $A ști$ (sau $a afla) ce și cum (e)$ = a fi bine informat despre ceva. @IV.@ (Relativ) @1.@ Care. * #Expr.# $Pe zi ce trece$ (sau $merge)$ sau $de ce trece$ (sau $merge)$ = pe măsură ce trece timpul, tot mai mult. @2.@ (În legătură cu "a fi", "a găsi", cu sens explicativ) $Ființă ticăloasă ce ești!$ * #Expr.# $N-ai$ (sau $n-aveți) pentru ce$ (sau $de ce),$ formulă de politețe prin care se răspunde cuiva care mulțumește. $A (nu) avea de ce...$ = a (nu) exista motiv întemeiat pentru... @3.@ Ceea ce. $Ați aflat ce s-a întâmplat?$ * #Expr.# $Ce-i drept$ = într-adevăr, de fapt. @##V.##@ (Nehotărât) @1.@ Un lucru oarecare, nu știu ce, nu știu cât; ceva. * (Substantivat; precedat de "un") $Un ce anume.$ * #Expr.# (#Reg.#) $Cu mare ce$ = cu mare greutate; greu, anevoie. @2.@ (Cu repetarea verbului din propoziția principală) $A stat ce-a stat.$ @3.@ Orice, oricât. $Zică cine ce va vrea.$ - #Lat.# @quid.@
                        
                            @CE@ pron., adj., ad...
                        
                            @ce@ pr. invar., adj...
                        
                            @CE^1@ $pron. intero...
                        
                            @CE^2@ $pron. rel. (...
                        
                            ce inseamna expresia...
                        
                            ce contin legumele?...
                        
                            Ce inseamna.Nu apare...
                        
                            ce inseamana nimfoma...
                        
                            ce poate fi obtinut...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
el el No synsets found 
                            @EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
                        
                            @EL@ pron. dânsul, d...
                        
                            @el@ pr. [pron. $iel...
                        
                            @EL ea (ei, ele)@ $p...
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            @el@ [#pron.# $iel$]...
                        
                            @el (-ei),@ #pron.# ...
                        
                            el adereaza la idealuri
                        
                            el absolveste liceul la anul viitor
face face No synsets found 
                            @F'ACE,@ $fac,$ #vb.# III. @A.@ #Tranz.# @I. 1.@ A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. $Face un gard.$ ** A procura un obiect, dispunând confecționarea lui de către altcineva. $Își face pantofi.$ @2.@ A construi, a clădi; a ridica, a așeza. $Face o casă. Face fânul stoguri.$ @3.@ A găti, a prepara, a pregăti un aliment, o mâncare. @4.@ A compune, a scrie, a crea o operă literară; a executa, a realiza o operă artistică. @5.@ A stabili o lege, o convenție, o înțelegere. @6.@ A câștiga, a agonisi, a strânge bani, avere. @7.@ A pregăti ceva într-un anumit scop. $Își face bagajele.$ * #Expr.# $A face focul$ = a ațâța, a aprinde focul. ** A aranja (părul, sprâncenele, buzele, unghiile etc.). @II. 1.@ (Despre femei) A naște. * #Expr.# (#Pop.# și #fam.#) $De când l-a făcut mă-sa$ sau $de când mă-sa l-a făcut$ = de când s-a născut, dintotdeauna. ** (Despre soți) A procrea. ** (Despre mamifere) A făta. ** (Despre păsări) A oua. @2.@ (Despre pomi) A produce, a da roade; (despre plante) a scoate, a da muguri, frunze, flori etc. @3.@ (Despre ființe și plante) A căpăta, a dobândi; a-i apărea. $A făcut o bătătură.$ ** A se îmbolnăvi de... $A făcut scarlatină.$ @4.@ (În #expr.#) $A face ochi$ = @a)@ (despre puii unor animale) a putea deschide ochii (la câteva zile după naștere); @b)@ (#fam.#, despre oameni) a se trezi, a se scula din somn. $A face burtă$ (sau) $pântece$ = a se îngrășa. $A face genunchi$ = (despre pantaloni) a se deforma (de multă purtare) în dreptul genunchilor. @III. 1.@ A întocmi, a potrivi lucrurile astfel ca să...; a da cuiva posibilitatea de a... $Ce-a făcut, ce-a dres, că a reușit...$ @2.@ A determina, a convinge. $Nu l-au putut face să se însoare.$ @3.@ A obliga, a sili, a constrânge, a pune pe cineva să... $Nu mă face să plec.$ @4.@ A predispune la ceva; a îndemna. $Timpul urât îl face trist.$ @IV. 1.@ A determina sau a ajuta pe cineva sau ceva să-și schimbe starea inițială, să ajungă într-o anumită situație. $L-a făcut om.$ * #Expr.# $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) bine$ (sau $sănătos)$ = a (se) însănătoși, a (se) vindeca. @2.@ A preface, a schimba, a transforma în... $Faceți din piatră aur.$ * #Expr.# $A face din țânțar armăsar$ = a exagera mult. $A face$ (cuiva) $coastele pântece$ (sau $spinarea cobză)$ = a bate (pe cineva) tare. $A face noaptea$ (sau $din noapte) zi$ = a nu dormi, a rămâne treaz toată noaptea. $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) praf$ = a (se) distruge, a (se) nimici. @3.@ A zice, a spune (despre cineva sau cuiva) că este..., a califica; a învinui, a acuza pe cineva de... $L-a făcut măgar.$ * #Expr.# $A face$ (pe cineva) $cum îi vine la gură$ = a ocărî sau a certa (pe cineva) rău, fără a-și alege cuvintele, a batjocori (pe cineva). $A face$ (pe cineva) $cu ou și cu oțet$ #v.# $oțet.$ @##V.## 1.@ A săvârși, a făptui, a comite. $A făcut o eroare.$ * #Expr.# $Face ce face și...$ = încearcă prin toate mijloacele și izbutește să...; nu știu cum procedează că...; vorba e că... $A nu avea ce face$ (sau $ce să facă)$ = @a)@ a nu avea o ocupație; @b)@ a nu-i rămâne cuiva nimic de schimbat într-o situație, a nu avea posibilitatea să se împotrivească, să obiecteze, să ajute cu ceva; a nu avea încotro; @c)@ se spune despre cineva (sau cuiva) care comite sau este pe punctul să comită o imprudență, o prostie, o gafă. $A nu avea ce face cu...$ = a nu avea (nici o) nevoie de..., a nu-i trebui; a nu-i folosi, a nu-i servi la nimic. $Ce (mai) faci?$ = cum îți merge? cum o (mai) duci? $A face totul$ sau $a face tot posibilul$ (sau $în toate chipurile, posibilul și imposibilul) să$ (sau $ca să)$ = a depune toate eforturile (pentru a realiza ceva). (Exprimând surpriza neplăcută și purtând accentul în frază) $Ce face?!$ = cum?! cum se poate (una ca asta)? $Ce (tot) faci$ (sau $ce ai făcut de)...?$ = ce ți s-a întâmplat că...? care e cauza că...? $Ce-i de făcut$ (cu cineva sau cu ceva)? = cum să se procedeze (cu cineva sau cu ceva)? $N-am făcut nimic$ = @a)@ nu am realizat nimic, nu m-am ales cu nimic; @b)@ nu sunt vinovat, nu am comis ceea ce mi se impută. $Văzând și făcând$ = procedând conform situației, împrejurărilor, fără un plan dinainte stabilit. $A avea a$ (sau $de-a) face cu cineva$ (sau $cu ceva)$ = @a)@ a avea ceva comun cu cineva (sau cu ceva), a exista anumite relații între...; @b)@ a o păți, a suporta consecințele faptelor sale. $Ce are a face?$ = ce legătură este (între un lucru și altul)? ce interesează? și ce-i cu asta? $N-are a face!$ = nu interesează! n-are importanță! (#Refl.#) $S-a făcut!$ = ne-am înțeles! s-a aranjat! Fii fără grijă! @2.@ A provoca, a da naștere la..., a cauza, a pricinui. $A făcut o încurcătură$ * #Expr.# $Nu face nimic!$ = (formulă de politețe cu care se răspunde celui ce-și cere scuze pentru un neajuns sau o supărare pricinuită fără voie) nu are nici o importanță! $A i-o face (bună$ sau $lată$ sau $cu vârf)$ sau $a-i face$ (cuiva) $una (și bună)$ = a-i pricinui cuiva un rău, un neajuns. $A(-și) face inimă rea$ (sau $sânge rău)$ = a (se) supăra, a (se) consuma. $A-și face gânduri$ (sau $griji)$ = a se îngrijora. ** A arăta, a manifesta, a acorda. $I-a făcut toate onorurile.$ @3.@ A aduce la îndeplinire; a realiza, a îndeplini, a împlini. $Și-a făcut datoria.$ * #Expr.# $A face (un) târg$ (sau $târgul)$ = a cădea de acord, a încheia o tranzacție (comercială). ** A juca (un meci). @4.@ A exercita, a practica o meserie. $Face avocatură.$ ** A studia, a urma un curs sau o formă de învățământ. $Face medicina.$ @5.@ (Cu complementul "semn") A atrage cuiva atenția printr-un gest; a da cuiva să înțeleagă ceva printr-un semn. (Cu elipsa complementului) $Face din cap că a înțeles.$ * #Expr.# $A face$ (cuiva) $cu degetul$ = a amenința (pe cineva) cu degetul arătător. $A face$ (cuiva) $cu ochiul$ = @a)@ a face (cuiva) un semn simbolic (închizând și deschizând un ochi); @b)@ a atrage, a îmbia. @6.@ A parcurge, a străbate un drum sau o distanță. $A făcut 2 kilometri.$ @7.@ A petrece, a parcurge un interval de timp. $Cu el și-a făcut veacul.$ @B.@ #Intranz.# @I. 1.@ A proceda; a acționa; a se comporta. $Fă cum știi.$ ** #Refl.# (În construcții interogative) A se descurca într-un anumit fel. $Ce se face acum?$ @2.@ A-i merge cuiva bine (sau rău), a o duce bine (sau rău). @3.@ (În superstiții, determinat prin "a bine", "a rău", "a ploaie" etc.) A prevesti, a cobi. $Porcul face a ploaie.$ @4.@ (#Pop.#; în superstiții) A vrăji, a fermeca; a descânta. $I-a făcut de boală.$ @II. 1.@ A valora, a prețui; a costa. $Cât fac pantofii?$ @2.@ (La #pers.# 3; cu valoare impersonală) A fi vrednic (de a...), a merita (să...). $Scump, dar face!$ @3.@ (#Fam.#; în #expr.#) $Nu face pentru...$ = @a)@ nu e potrivit, nu corespunde pentru...; @b)@ nu e de prestigiul cuiva, nu cadrează cu... @III. 1.@ A se îndrepta, a merge, a porni (către sau spre...); a o coti (spre...). $Am făcut la dreapta.$ ** #Refl.# (#Fam.#) A se abate, a se duce (sau a veni), a se apropia. $Fă-te încoace!$ @2.@ A zice, a spune. $Am să te cert, făcea el.$ @C.@ #Refl.# @I. 1.@ (despre zi, noapte, întuneric etc.) A se produce, a se ivi, a se lăsa. * #Expr.# $A i se face$ (cuiva) $negru$ (sau $roșu$ etc.) $înaintea ochilor$ = a nu mai vedea, a i se face rău (din cauza supărării, a mâniei); a se supăra, a se mânia foarte tare. ** #Impers.# (#Pop.#) A i se părea cuiva că vede sau că aude ceva sau pe cineva (în vis sau în imaginație). $Se făcea că vede un palat.$ @2.@ (despre drumuri, văi etc.) A se desfășura, a se deschide (înaintea ochilor). $Se făcea o vale lungă.$ @3.@ (despre senzații sau sentimente; construit cu dativul pronumelui) A se naște, a se produce (în cineva) deodată, a fi cuprins de... $I s-a făcut frică.$ ** A fi cuprins de o dorință nestăpânită pentru ceva, a simți dorul de... $I s-a făcut de ducă.$ @4.@ (#Pop.#) A se întâmpla. $Ce s-a făcut cu el?$ * #Expr.# $Ce s-a făcut$ (cineva)? = ce a devenit? cum s-a descurcat? $Cum se face că...$ (sau $de...$)$?$ = cum e posibil ca...? @II. 1.@ A ajunge, a deveni. $Copilul s-a făcut mare.$ * #Loc. vb.# $A se face galben$ = a se îngălbeni. $A se face vânăt$ = a se învineți. $A se face roșu$ = a se înroși, a se îmbujora. * #Expr.# $A se face stăpân pe ceva$ = a lua un lucru în stăpânire cu forța sau fără a-i aparține. $A se face în două$ = (despre drumuri, rețele etc.) a se bifurca, a se despărți, a se ramifica. ** A ajunge la numărul de..., la un total de... $Ceata se face de două sute de oșteni.$ ** A îmbrățișa cariera de..., a deveni. $Se face muncitor metalurgist.$ ** #Intranz.# A îndeplini o treabă sau o funcție ocazională. ** (Determinat prin "la loc", "din nou", "iarăși" etc.) A redeveni. $S-a făcut din nou om.$ @2.@ A se preface, a simula. $Se face că pleacă.$ ** #Intranz.# A-și lua înfățișarea de..., a se arăta, a-și da aere de... $Face pe nevinovata.$ - #Lat.# @facere.@
                        
                            @A (se) face@ ≠ a (s...
                        
                            @A face@ ≠ a strica...
                        
                            @F'ACE@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @f'ace@ vb., ind. pr...
                        
                            @A F'ACE fac 1.@ $tr...
                        
                            @A SE F'ACE mă fac@ ...
                        
                            @f'ace (f'ac, făc'ut...
                        
                            @face,@ $fac #vb.#$ ...
                        
                            @a f'ace@ vb., ind. ...
dacă dacă No synsets found 
                            @D'ACĂ@ #conj.# @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că..., presupunând că..., de... $Doar dacă. Numai dacă.$ @2.@ (Introduce o propoziție optativă) Numai de... $Dacă nu m-ar vedea cineva.$ @3.@ (Introduce o propoziție temporală, având uneori și o nuanță condițională sau cauzală) Când, în (sau din) momentul când, de îndată ce, după ce. @4.@ (Introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că, deoarece. $Dacă nu știa să scrie, umbla de la unul la altul.$ ** De vreme ce. @5.@ (Introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși. @6.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Că, de... @7.@ (Cu valoare adverbială) Cu greu, abia. @8.@ (În #expr.#) $Las\' dacă$ = @a)@ desigur că nu; @b)@ (în construcții negative) nu mai încape îndoială că... - @De^4@ + @că.@
                        
                            @D'ACĂ@ conj. @1.@ (...
                        
                            @d'acă@ conjcț....
                        
                            @d'acă@ (limba) s. f...
                        
                            @D'ACĂ^1@ $f. mai al...
                        
                            @D'ACĂ^2@ $conj.$ 1)...
                        
                            dacă ve-ți considera...
                        
                            @DÁCĂ@ (< $de$ ^3 + ...
                        
                            @dácă,@ în Munt. ves...
                        
                            @d'acă@ conjcț....
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
plăcea plăcea No synsets found 
                            @PLĂCE'A,@ $plac,$ #vb.# II. #Intranz.# și #tranz.# (Cu subiectul logic în dativ) @1.@ A agrea sau a fi agreat, a simpatiza sau a fi simpatizat. * #Expr.# $Știi că-mi placi?$ sau $că mi-ai plăcut?$ exprimă mirarea, dezaprobarea în fața unei propuneri, a unei afirmații etc. care nu-ți convine, cu care nu ești de acord etc. $Îmi place să cred că...$ = sper că... @2.@ A avea sau a trezi un sentiment de admirație, de plăcere, de iubire față de o persoană de sex opus, a-i fi drag, a îndrăgi. @3.@ A avea un sentiment de satisfacție, de mulțumire, de delectare; a-i fi agreabil, a-i fi pe plac. ** A-i conveni. ** A vrea, a dori. - #Lat.# @placere.@
                        
                            @A plăcea@ ≠ a dezgu...
                        
                            @PLĂCE'A@ vb. @1.@ v...
                        
                            @plăce'a@ vb., ind. ...
                        
                            @A PLĂCE'A plac 1.@ ...
                        
                            @plăce'a (pl'ac, plă...
                        
                            @plăce'a (a ~)@ #vb....
                        
                            @a (se) plăce'a@ vb....
                        
                            @plăceà@ v. a fi plă...
                        
                            @PLĂCE'A,@ $plac,$ #...
pulă pulă No synsets found 
                            @PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
                        
                            @P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
                        
                            @p'ulă (p'ule),@ #s....
                        
                            Pulă, penis, tub, pe...
                        
                            @pulă,@ $pule #s. f....
                        
                            @$p'ulă$@ 
$#sf#$
@[...
                        
                            @PULĂ@ $expr. (obs.)...
                        
                            pulă și pideras...
                        
                            @p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
                        
                            $@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
! ! No synsets found