| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| vedea |
vedea |
No synsets found
|
@VEDE'A,@ $văd,$ #vb.# II. @I. 1.@ #Tranz.# și #refl. recipr.# A (se) percepe cu ajutorul văzului. * #Loc. adv.# $Pe văzute$ = @a)@ în fața tuturor, în mod deschis; @b)@ cu condiția de a vedea cu propriii săi ochi. * #Expr.# (#tranz.#) $A vedea lumina zilei$ = a se naște. (#Fam.#) $Cum te văd și cum mă vezi$ = evident, clar, sigur, categoric. @2.@ #Tranz.# A fi de față, a asista, a fi martor la o întâmplare, la un eveniment. @3.@ #Tranz.# A cerceta (cu privirea sau cu mintea) pentru a se convinge de ceva. ** #Intranz.# A pătrunde, a descifra (cu privirea). ** #P. gener.# A cerceta, a căuta. @4.@ #Refl.# A fi, a ajunge, a se pomeni, a se găsi într-o anumită situație. @5.@ #Tranz.# și #refl. recipr.# A (se) întâlni undeva. * #Expr.# (#Refl. recipr.#) $Să ne vedem sănătoși$ (sau $cu bine)!$ formulă de salut la despărțire. ** #Tranz.# A vizita. @6.@ #Intranz.# A avea grijă, a îngriji, a se ocupa (de cineva sau de ceva). ** #Tranz.# (#Pop.#) A ajuta. @7.@ #Tranz.# A căpăta, a primi, a se alege cu ceva. @II. 1.@ #Tranz.# A-și da seama, a remarca, a constata, a observa. * #Expr.# $Ce să vezi?$ sau $ce să vadă?$ formulă prin care se exprimă mirarea față de ceva neașteptat. ** A lua în considerație; a considera, a socoti. * #Expr.# $A fi bine văzut$ = a fi apreciat pentru calitățile sale (profesionale). @2.@ #Tranz.# A înțelege, a pricepe. ** A-și imagina, a-și închipui; a interpreta. @3.@ #Refl. impers.# A părea, a se arăta. * #Expr.# $Se vede că...$ sau $se vede treaba$ (ori $lucrul) că...$ = e probabil, pesemne. @4.@ #Intranz.# (La imperativ) A lua seama, a avea grijă să... $Vezi de te silește..., că, uite, avem oaspeți.$ ** (Cu valoare de interjecție) Cuvânt cu care se atrage atenția cuiva asupra celor ce urmează. - #Lat.# @videre.@
@A se vedea@ ≠ a se ...
@A vedea@ ≠ a orbi...
@VEDE'A@ vb. @1.@ a ...
@VEDE'A@ vb. v. $cun...
@vede'a@ vb., ind. p...
@A VEDE'A văd 1.@ $t...
@A SE VEDE'A se v'ed...
@vede'a (-văd, văz'u...
@a (se) vede'a@ vb.,...
|
| pizda |
pizda |
No synsets found
|
pizda, vulva, in car...
pizda...
pizda= (vulgar) spun...
Pizda = Gaura de fut...
pizda ( vulgar) , vulva
pizda de copil...
PIZDA,PIZDE,F.(CUVANT OBISNUIT)= O PIZDA CARE SUGE PULA(ROM. PIZDA CARE SE FUTE CU TOTI BARBATII SI SUGE PULA SI SPERMA LOR).
pizda mati cand este...
Pizda...
pizda, gaoz, futai l...
|
| de |
de |
No synsets found
|
@DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
@DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
@DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
@DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
@DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
@DE@ conj. @1.@ (con...
@DE@ conj. v. $când,...
@DE@ prep. @1.@ (ara...
@DE@ pron. v. $care,...
@de@ conjcț., prep.,...
|
| cal |
cal |
No synsets found
|
@CAL,@ $cai,$ #s. m.# @1.@ Animal domestic erbivor, cu copita nedespicată, folosit la călărie și la tracțiune $(Equus caballus); #p. restr.#$ armăsar castrat. $Calul de dar nu se caută la dinți$ (sau $în gură)$ = lucrurile primite în dar se iau așa cum sunt, fără să se mai țină seama de defecte. * #Expr.# $A fi$ (sau $a ajunge) cal de poștă$ = a fi întrebuințat la toate; a alerga mult. $Cal de bătaie$ = @a)@ persoană hărțuită, muncită de toți; @b)@ problemă de care se ocupă multă lume și care revine mereu pe primul plan. $A face$ (sau $a ajunge) din cal măgar$ = a face să ajungă (sau a ajunge) într-o situație mai rea de cum a fost. $A visa$ (sau $a vedea, a spune) cai verzi (pe pereți)$ = a-și închipui (sau a spune) lucruri imposibile, de necrezut. $La Paștele cailor$ = niciodată. $O alergătură$ (sau $o fugă) de cal$ = o distanță (destul de) mică. $Calul dracului$ = femeie bătrână și rea; vrăjitoare. * Compus: $cal-putere$ = unitate de măsură pentru putere, egală cu 75 de kilogrammetri-forță pe secundă, folosită pentru a exprima puterea unui motor. @2.@ Nume dat unor aparate sau piese asemănătoare cu un cal (@1@); @a)@ aparat de gimnastică; @b)@ piesă la jocul de șah de forma unui cap de cal (@1@). @3.@ Compuse: (#Entom.#) $calul-dracului$ (sau $calul-popii, cal-turtit, cal-de-apă)$ = libelulă; (#Iht.#) $cal-de-mare$ = mic pește marin cu capul asemănător cu cel al calului; căluț de mare, hipocamp (@2@) $(Hippocampus hippocampus).$ - #Lat.# @caballus.@
@CAL@ s. @1.@ $(ZOOL...
@cal@ s. m., pl. $ca...
@CAL cai@ $m.$ 1) An...
@CAL-@ #v.# @cali-.@...
Cal tanar, iute, fol...
cal slab.iapa sclaba...
@cal (-ai),@ #s. m.#...
cal cu cap de om...
cal de culoare aurie;folosit in USA.
|
| înfiptă |
înfiptă |
No synsets found
|
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| dinte |
dinte |
No synsets found
|
@D'INTE,@ $dinți,$ #s. m.# @1.@ Fiecare dintre organele osoase mici, acoperite cu un strat de smalț, așezate în cavitatea bucală a majorității vertebratelor și servind de obicei pentru a rupe, a mesteca și a fărâmița alimentele; $#p. restr.#$ fiecare dintre organele osoase mici așezate în partea din față a maxilarelor. * $Dinte de lapte$ = fiecare dintre dinții care le cresc copiilor în primii ani ai vieții și care cad mai târziu, fiind înlocuiți cu dinții definitivi. * #Expr.# $Soare cu dinți$ = soare pe timp geros, răcoros sau ploios. $A se ține de ceva cu dinții$ = a nu ceda cu nici un preț, a nu renunța la ceva în ruptul capului. $Înarmat până în dinți$ = puternic înarmat. $A-i scoate$ (cuiva) $și dinții din gură$ = a-i lua (cuiva) tot ce are, a sărăci (pe cineva) cu desăvârșire. $A-și arăta dinții$ = a amenința; a se manifesta în mod nefavorabil. $Printre dinți$ = (în legătură cu verbe de declarație) neclar, nedeslușit (și cu nemulțumire). $A avea un dinte împotriva$ (sau $contra) cuiva$ = a avea un motiv de nemulțumire, de supărare sau de dușmănie împotriva cuiva. ** Compuse: $dintele-dracului$ = plantă erbacee cu flori albe, roșii-purpurii sau verzui așezate în spice $(Polygonum hydropiper); (porumb) dinte-de-cal$ (sau $dintele-calului)$ = varietate de porumb cu boabe mari, late și albicioase, cu un șănțuleț la vârf. @2.@ Fiecare dintre crestăturile, zimții, proeminențele (ascuțite și regulate) de pe marginea unor unelte sau piese de mașină; fiecare dintre colții pieptenului, ai greblei, ai grapei etc. @3.@ Înălțime stâncoasă, izolată, cu pereții abrupți; colț. - #Lat.# @dens, -ntis.@
@D'INTE@ s. @1.@ col...
@d'inte@ s. m., pl. ...
@D'INTE ~ți@ $m.$ 1)...
@d'inte (d'inți),@ #...
@dinte@ m. (lat. $de...
@d'inte@ s. m., pl. ...
@d'inte,@ $dinți,$ s...
@d'inte@ #s. m.#, #p...
@dinte@ m. @1.@ fiec...
|
| acela |
acela |
No synsets found
|
@AC'ELA, AC'EEA,@ $aceia, acelea,$ #pron. dem.#, #adj. dem.# (postpus) @1.@ #Pron. dem.# (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor) $Cine e acela?$ * #Loc. adj.# (#Reg.#) $Ca acela$ sau $ca aceea$ = puternic, însemnat; extraordinar. * #Loc. adv.# $De aceea$ = pentru acest (sau acel) motiv, din această cauză. $Drept aceea$ = prin urmare; deci. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceea$ = în plus. @2.@ #Adj. dem.# (postpus) Acel, acea. $Omul acela. Casa aceea.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $aceluia, aceleia,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $acelora.$ - #Var.#: (#Înv.#) @ac'el, ac'ea@ #pron. dem.#] - #Lat.# @*ecce-illu, ecce-illa.@
@AC'ELA@ pron. cela,...
@ac'ela@ pr. m., adj...
@AC'ELA ac'eea (ac'e...
@AC'ELA^1, AC'EEA,@ ...
@ACÉLA^1, ACÉEA,@ ad...
@AC'ELA^2, AC'EEA,@ ...
acela el...
@ac'ela@ pron. m., a...
@ac'ela@ #pr.# #m.#,...
|
| cariat |
cariat |
No synsets found
|
@CARI'AT, -Ă,@ $cariați, -te,$ #adj.# (Despre dinți) Ros, stricat, găurit de o carie. [#Pr.#: $-ri-at$] - #V.# @caria.@
@CARI'AT@ adj. $(MED...
@CARI'AT, -Ă,@ $cari...
@cari'at@ adj. m., p...
@CARI'AT, -Ă,@ $cari...
@CARI'AT, -Ă,@ $cari...
@CARI'AT@ #adj.# $(#...
@$cari'at^{1}@ #sn#$...
@$cari'at^{2}, ~ă$@ ...
|
| al |
al |
No synsets found
|
@AL, A,@ $ai, ale,$ #art.# @1.@ (Articol posesiv sau genitival, înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă nu are articol enclitic) $Carte a elevului.$ @2.@ (Înaintea numeralelor ordinale, începând cu "al doilea") $Clasa a zecea.$ - #Lat.# @illum, illam.@
@al@ art. m., pl. $a...
@AL a (ai, ale)@ $ar...
@al@ (#f.# @a,@ #pl....
@al@ #adj.# și #pron...
AL;A;AI;ALE
Cum este corect ?
"GHIDUL DE COMPORTARE A ELEVULUI IN DIVERSE SITUATII..." Sau "GHIDUL DE COMPORTARE AL ELEVULUI..."
(As dori explicatii de la specialisti)
@-'AL@ $#suf.#$ "cal...
@AL,@ simbol chimic ...
@AL, A,@ $ai, ale,$ ...
@al@ art. m. care ar...
|
| tău |
tău |
No synsets found
|
@TĂU^1,@ $tăuri,$ #s...
@TĂU^1,@ $t'ăuri,$ #s. n.# @1.@ Apă stătătoare puțin adâncă; baltă. ** Lac (glaciar); iezer. @2.@ (#Înv.#) Prăpastie, abis. - Din #magh.# @tó.@
@TĂU^2, TA,@ $tăi, tale,$ #pron. pos.#, #adj. pos.# @I.@ #Pron. pos.# (Precedat de #art.# "al", "a", "ai", "ale") Înlocuiește numele obiectului posedat și numele celui căruia i se adresează vorbitorul. $A ta e cartea.$ ** (La #pl.#) Preocupările, deprinderile, opiniile etc. persoanei căreia i se adresează vorbitorul. * (În legătură cu verbe ca "a rămâne", "a fi" etc.) $Pe-a ta$ = așa cum vrei tu, cum dorești tu. ** (#Pop.#; la #m.# sau #f.#) Soțul sau soția persoanei căreia i se adresează vorbitorul. ** (La #m.# #pl.#) Familia de care ține persoana căreia i se adresează vorbitorul; rudele, prietenii, partizanii ei. $Nu-ți dau voie ai tăi să vii.$ ** (La #m.# sau #f.# #sg.#) Lucrurile personale, proprietatea, avutul persoanei căreia i se adresează vorbitorul. @II.@ #Adj. pos.# (Precedat de #art.# "al", "a", "ai", "ale" când stă înaintea substantivului nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt). @1.@ Care este al celui căruia i se adresează vorbitorul, indicând posesiunea $(casa ta),$ apartenența $(țara ta),$ dependența în legătură cu termeni care denumesc persoane considerate în raportul lor față de persoana căreia i se adresează vorbitorul $(frații tăi).$ @2.@ (Cu valoare subiectivă) $Călătoria ta va fi grea.$ @3.@ (Cu valoare obiectivă) $Grija ta n-o poartă nimeni.$ ** (Precedat de cuvinte cu valoare prepozițională) $Împotriva ta.$ - #Lat.# @tuus, tua.@
@TĂU@ s. v. $abis, a...
@tău/al tău@ adj. m....
@tău@ (precedat de $...
@tău@ s. n., art. $t...
@TĂU^1 ~ ri@ $n.$ 1)...
@TĂU^2 ta (tăi, t'al...
@TĂU^3 ta (tăi, t'al...
|