| Bă |
Bă |
No synsets found
|
@BĂ@ #interj.# (#Arg.#) Măi. - #Et. nec.#
@BĂ@ interj. v. $măi...
@bă@ interj....
@BĂ@ #interj.# (#Arg...
@bă@ interj....
@bă@ (#pop.#) #inter...
@BĂ@ #interj.# (#Arg...
@BĂ@ #interj.# (Regi...
@bă@ #interj.# #v.# ...
@$bă$@ $#i#$ [#At:# ...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| accident |
accident |
No synsets found
|
@ACCID'ENT@ (@1-4, 6@) $accidente,$ #s. n.# (@5@) $accidenți,$ #s. m.# @1.@ Eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor (provocând avarii, răniri, mutilări sau chiar moartea). ** Fapt întâmplător, banal, care aduce nenorocire. @2.@ (#Fil.#) Însușire trecătoare, neesențială a unui lucru. @3.@ (#Geogr.#) Neregularitate a solului. @4.@ (#Lingv.#; în sintagma) $Accident fonetic$ = modificare întâmplătoare a unui sunet, fără caracter de lege. @5.@ (#Muz.#) Alterație. ** Semn care indică această modificare a intonației unei note. @6.@ (#Med.#) Fenomen neașteptat care survine în cursul unei boli. - Din #fr.# @accident,@ #lat.# @accidens, -ntis.@
@ACCID'ENT@ s. @1.@ ...
@accid'ent@ (muz.) s...
@accid'ent@ (întâmpl...
@ACCID'ENT ~e@ $n.$ ...
Accident acut, parox...
@ACCID'ENT@ $#s.n.#$...
@accid'ent (-te),@ #...
@ACCID'ENT@ I. $#s. ...
accident your bloomc...
|
| biologic |
biologic |
No synsets found
|
@BIOL'OGIC, -Ă,@ $biologici, -ce,$ #adj.# @1.@ Care aparține biologiei, privitor la biologie. * $Chimie biologică$ = biochimie. @2.@ Care se prepară dintr-o materie vie. [#Pr.#: $bi-o-$] - Din #fr.# @biologique.@
@biol'ogic@ adj. (si...
@BIOL'OGIC ~că (~ci,...
@BIOL'OGIC, -Ă@ $#ad...
@BIOL'OGIC, -Ă@ $#ad...
@BIOL'OGIC, -Ă,@ $bi...
@*biológic, -ă@ adj....
@biol'ogic@ adj. m. ...
@biol'ogic@ $(bi-o-)...
@biologic@ a. privit...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| handicapat |
handicapat |
No synsets found
|
@HANDICAP'AT, -Ă,@ $handicapați, -te,$ #adj.#, #s. m.# și #f.# @1.@ (Persoană) care are o infirmitate. @2.@ (Persoană, echipă etc.) care este în dezavantaj într-o întrecere (sportivă). - #V.# @handicapa.@
@handicap'at@ s. m.,...
@handicap'at@ adj. m...
@HANDICAP'AT ~tă (~ț...
@HANDICAP'AT, -Ă@ $#...
@HANDICAPAT @ $handicapati$ @1 @ Om prost
@handicapat, -ă,@ $h...
@handicap'at@ #s.# #...
@handicap'at@ s. m.,...
@handicap'at@ adj. m...
|
| nu |
nu |
No synsets found
|
@NU@ #adv.# @I.@ (Servește la formarea formei negative a verbului, de obicei precedându-l nemijlocit). @1.@ (Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ) $Nu l-am cunoscut niciodată.$ * (În propoziții interogative) $Nu ai primit scrisorile mele?$ @2.@ (Neagă predicatul, fără a modifica logic caracterul propoziției) $Nu încape nici o îndoială.$ @3.@ (Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) $Nu făcea parte și el dintre noi?$ @II.@ (Neagă altă parte de propoziție decât predicatul) $A plecat repede, nu așa cum a venit.$ @III.@ (Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă, altul decât predicatul, atenuându-i înțelesul ori dându-i un înțeles contrar) $O casă mare, nu lipsită de eleganță.$ * #Expr.# $Nu altceva$ sau $nu glumă,$ (#reg.#) $nu șagă,$ formulă care confirmă sau întărește cele enunțate anterior. $Nu mai departe$ = chiar în cazul... $Nu o (singură) dată$ = de multe ori, adesea. @IV.@ (Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus, îndeplinind funcția de predicat) $Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale.$ * #Expr.# $nu și nu,$ formulă care exprimă împotrivirea, refuzul categoric. $De$ (sau $dacă) nu...$ = în caz contrar..., altfel... @##V.##@ (Cu valoare de propoziție independentă cu caracter negativ) $Ai prieteni? - Nu!$ - #Lat.# @non.@
@Nu@ ≠ da...
@NU@ adv. (pop.) ba....
@nu@ adv. (și: $n-$ ...
@NU@ $adv.$ 1) $(atr...
Nu am gasit explicat...
nu exista in diction...
nu stiu...
nu stiu ce inseamna...
[nu este in DN'86 - ...
|
| avea |
avea |
No synsets found
|
@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
@AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
@ave'a@ vb., ind. pr...
@A AVE'A am@ $tranz....
@ave'a (am, av'ut),@...
@ave'a^2 (a ~)@ #vb....
@AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
@aveá@ (a) v. tr. V....
@a ave'a@ vb., ind. ...
@ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
|
| drept |
drept |
No synsets found
|
@DREPT, DRE'APTĂ,@ (@A, B@) $drepți, -te,$ #adj.#, (@C@) #adv.#, (@D@) $drepturi,$ #s. n.#, (@E@) #prep.# @A.@ #Adj.# @I. 1.@ Care merge de la un punct la altul fără ocol, fără abatere. * $Linie dreaptă$ (și substantivat, #f.#) = linie care unește două puncte din spațiu pe drumul cel mai scurt. $Unghi drept$ = unghi format de două drepte perpendiculare una pe alta. $Prismă dreaptă$ = prismă cu muchiile laterale perpendiculare pe baze. ** #Fig.# (Despre privire) Care este fără ascunzișuri; deschis, direct. ** (Despre haine) Care are o croială simplă, fără cute, clini etc. @2.@ (Despre lucruri, ființe, părți ale lor etc.) Care are o poziție verticală (față de un punct de reper). $Zid, perete drept. Om drept ca lumânarea.$ * #Expr.# $A se ține drept$ = a avea o poziție perfect verticală. (#Mil.#) $A lua$ (sau $a sta, a se ține în) poziția de drepți$ = a lua (sau a sta, a se ține în) poziție perfect verticală, stând nemișcat. (Cu valoare de interjecție) $Drepți!$ formulă de comandă militară pentru luarea poziției de drepți. (Adverbial) $A călca drept$ = a avea o purtare bună, cinstită. $A sta drept$ = a avea o atitudine de neclintit, a fi dârz, curajos. ** (Despre terenuri înclinate, forme de relief sau părți ale lor) Aproape vertical; abrupt, povârnit. ** (Despre litere; adesea substantivat, #f.#) Care are tăietura verticală. @3.@ Care are o poziție orizontală (față de un punct de reper); orizontal; plan, neted. $Câmpie dreaptă.$ @4.@ (În sintagma) $Complement drept$ = complement direct, #v.# $direct.$ @II.@ #Fig.# @1.@ (Despre acțiuni ale omului sau despre noțiuni abstracte) Care este, se face etc. potrivit dreptății și adevărului; întemeiat, just, cinstit, bun. * $Parte dreaptă$ = parte care se cuvine în mod legal fiecăruia la o împărțeală. $Luptă dreaptă$ = luptă corp la corp, fără arme, fără înșelătorii și fără ajutor străin. * #Loc. adv.# $Cu drept cuvânt$ = pe bună dreptate, în mod întemeiat. ** (Adverbial) În conformitate cu dreptatea, just; în conformitate cu adevărul, adevărat; corect. * #Expr.# $Ce-i drept$ = într-adevăr, cu adevărat. $Ce-i drept e drept,$ se spune pentru a recunoaște un adevăr incontestabil. $Drept că...$ = adevărat că... $A spune drept$ = a spune adevărul; a vorbi deschis, sincer. (Substantivat) $La drept$ (sau $la dreptul) vorbind$ = în realitate, de fapt. @2.@ (Despre oameni) Care trăiește și lucrează conform dreptății, adevărului, omeniei, binelui; cinstit, integru, cumsecade. ** (În limbajul bisericesc) Cuvios, cucernic. * #Expr.# (Substantivat) $A se odihni cu drepții$ = a fi mort. * Compus: (adesea substantivat) $drept-credincios$ = care face parte din Biserica creștină ortodoxă; bun creștin. @3.@ (#Reg.#; despre bunuri materiale) Care aparține sau se cuvine cuiva pe temeiul unei legi sau al unei recunoașteri oarecare. @4.@ (#Pop.#; despre rude) Care este legat de cineva prin legături directe, de sânge; adevărat, bun. @B.@ #Adj.# (În opoziție cu $stâng)$ @1.@ (Despre organe ale corpului) Așezat în partea opusă părții corpului omenesc în care se află inima. * #Expr.# $A fi mâna dreaptă a cuiva$ sau $brațul drept al cuiva$ = a fi cel mai intim, cel mai apropiat colaborator al cuiva; a-i fi cuiva de mare ajutor. ** (Substantivat, #f.# #sg.# #art.#) Mâna dreaptă. ** (Substantivat, #m.# #sg.# #art.#) Piciorul drept. @2.@ Care se află de partea sau în direcția mâinii drepte (când cineva stă cu fața în direcția în care este orientat un lucru). $Aripa dreaptă a clădirii.$ * (Substantivat; în locuțiuni) $Din dreapta. În dreapta. La$ (sau $spre) dreapta.$ * #Expr.# (Substantivat) $În dreapta și în stânga$ sau $de-a dreapta și de-a stânga$ = în ambele părți; în toate părțile, pretutindeni. $A ține dreapta$ = a merge pe partea dreaptă a unui drum. @3.@ #Fig.# (Substantivat, #f.# #art.#; în viața politică) Grupare politică adeptă și susținătoare a menținerii ordinii sociale și politice tradiționale. * #Loc. adj.# $De dreapta$ = conservator. @C.@ #Adv.# @1.@ (Urmat de determinări locale, indică direcția) În linie dreaptă, fără ocol; direct. $Merge drept la birou.$ * $De-a dreptul$ = fără a se abate din drum, fără înconjur; în mod direct, nemijlocit; chiar. * #Loc. prep.# (Substantivat) $În dreptul...$ = în fața..., față în față cu... $Prin dreptul...$ = prin fața..., pe dinaintea... $Din dreptul...$ = din fața..., de dinaintea... @2.@ (Urmat de determinări locale, modale sau temporale) Tocmai, exact. $A ajuns drept la timp.$ @D.@ #S. n.# @1.@ Totalitatea regulilor și normelor juridice care reglementează relațiile sociale dintr-un stat. $Drept penal.$ @2.@ Știință sau disciplină care studiază dreptul (@D 1@). @3.@ Putere, prerogativă legal recunoscută unei persoane de a avea o anumită conduită, de a se bucura de anumite privilegii etc.; drit. * #Loc. adv.# $De drept$ = conform legii, în mod legitim, firesc. @4.@ Răsplată, retribuție care i se cuvine cuiva pentru prestarea unei munci. @E.@ #Prep.# @1.@ (Introduce un complement indirect) În loc de..., în calitate de..., ca. $Drept cine mă iei?$ * $Drept care...$ = prin urmare, în concluzie, deci, așadar. @2.@ (#Reg.#; introduce un complement circumstanțial de loc) Alături de..., lângă; în dreptul... * #Expr.# $A i se pune soarele drept în inimă$ = a i se face foame. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru, ca. $Drept încercare s-a folosit de un clește.$ [#Var.#: (#înv.# și #reg.#) @dir'ept, -e'aptă@ #adj.#] - #Lat.# @directus@ (cu unele sensuri după #fr.# $droit).$
@Drept@ ≠ greșit, în...
@DREPT@ adj., adv., ...
@DREPT@ prep. v. $lâ...
@drept@ adj. m., pl....
@drept@ adv., prep....
@drept@ s. n., pl. $...
@DREPT^1 dre'aptă (~...
@DREPT^2@ $adv.$ 1) ...
@DREPT^3@ $prep.$ 1)...
|
| la |
la |
No synsets found
|
@LA^1@ #prep.# @A. I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) @1.@ (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) $S-a dus la el.$ @2.@ (Complementul indică limita în spațiu) $Apa i-a ajuns la umeri.$ @3.@ (Complementul indică distanța) $Cade la doi metri de casă.$ @4.@ (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) $Locuiește la munte.$ ** (Atributul indică poziția) $Han la drumul mare.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) $Plecăm la începutul primăverii.$ * #Expr.# $La mulți ani!$ = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! @2.@ (Complementul indică periodicitatea) $Festivalul are loc o dată la doi ani.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) $S-a dus la vânătoare.$ * #Loc. adv.# (#Pop.# și #fam.#) $La ce?$ = în ce scop? ce rost are? @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Tresărea la orice zgomot.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Caii aleargă la galop.$ * #Expr.# $La preț$ (sau $la prețul) de...$ = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ** (Complementul indică măsura) $Mătasea se vinde la metru.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Cântă la pian.$ @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $Este rău la suflet.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect) $Nu răspunzi la întrebări.$ @IX. 1.@ (Cu valoare de #num. nehot.#, exprimă o cantitate mare) $Bea la apă.$ @2.@ (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. $Erau la 30 de oameni.$ @B.@ (În prepoziții compuse) @I.@ $De la.$ @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) $Coboară de la munte.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) $Doarme de la prânz.$ * #Loc. adv.# $De la o vreme$ = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în #loc. adj.#) $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția nimănui. @4.@ (Introduce un complement indirect) $De la cine ai primit scrisoarea?$ @5.@ (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) $Flori de la munte. Degetele de la mână.$ @6.@ (Introduce un atribut care indică timpul) $Ședința de la ora 12.$ @II.@ $Pe la.$ (Dă o nuanță de aproximație) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Vino pe la noi.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pe la amiază.$ @III.@ Până la. @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Așteaptă până la vară.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Îl conduce până la ușă.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Îi chinuiește până la exasperare.$ * #Expr.# $Până la unul$ = absolut toți. - #Lat.# @illac.@
@LA^2@ #s. m.# #invar.# Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. - Din #it.# @la.@
@LA^3,@ $lau,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. * Compus: $lă-mă-mamă$ #subst.# = om prost, lălâu. [#Prez. ind.#: $lau, lai, lă, lăm, lați, lau$] - #Lat.# @lavare.@
@LA@ adv. v. $aproap...
@LA@ prep. @1.@ (loc...
@LA@ vb. v. $îmbăia,...
@la@ prep....
@la@ s. m. invar....
@la@ vb., ind. prez....
@LA@ $prep.$ 1) ($ex...
|
| vot |
vot |
No synsets found
|
@VOT,@ $voturi,$ #s. n.# @1.@ Exprimare a opiniei cetățenilor unui stat în legătură cu alegerea reprezentanților lor în organele de conducere; opinie exprimată de membrii unei adunări constituite în legătură cu o candidatură, cu o propunere sau cu o hotărâre; adeziune dată în acest scop. * $Vot de încredere$ (sau $de neîncredere)$ = vot prin care un parlament aprobă (sau respinge) politica guvernului ori un act al acestuia. $Drept de vot$ = drept al alegătorilor de a-și exprima voința pentru alegerea reprezentanților în organele reprezentative ale statului; sufragiu. @2.@ Mod de adoptare a hotărârilor de către organele de stat, obștești etc. @3.@ (În sintagma) $Vot de blam$ = sancțiune prin care o colectivitate organizată își manifestă prin vot dezaprobarea față de o acțiune, de o atitudine etc. a unui membru al ei. - Din #fr.# @vote.@
@V'OT@ s. $(POL.)$ @...
@vot@ s. n., pl. $v'...
@VOT ~uri@ $n.$ Opin...
@VOT@ $#s.n.#$ Expri...
@VOT@ $#s. n.#$ 1. e...
@vot@ #s. n.# #v.# @...
@vot@ s. n., pl. $v'...
@vot@ #s. n.#, #pl.#...
@*vot@ n., pl. $urĭ$...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| așa |
așa |
No synsets found
|
@AȘ'A@ #adv.#, #adj.# #invar.# @I.@ #Adv.# (Modal) @1.@ În felul acesta; astfel. * #Loc. adj.# $Așa-zis$ sau $așa-numit$ = pe nedrept sau convențional numit astfel; pretins, fals, aparent, impropriu. * #Expr.# $Așa o fi$ = e posibil; poate. $Și așa$ = în orice caz; oricum, tot. $Și așa, și așa$ = și într-un fel, și într-altul. $Ori așa, ori așa$ = ori într-un fel, ori într-altul. $Așa..., așa$ = după cum..., astfel. $Așa și așa$ = nu prea bine; potrivit. $Azi așa, mâine așa$ = continuând mereu în acest fel. $Nici așa, nici așa$ = nici într-un fel, nici într-altul. ** (Concluziv) În concluzie. * #Loc. conj.# $Așa că$ = deci. * #Expr.# $Așa-zicând$ = pentru a spune astfel. @2.@ În același fel, în același mod. $Așa să faci și tu.$ * #Expr.# $Și așa mai departe$ = etcetera. @3.@ Chiar precum se spune; întocmai, exact. $Ai să faci așa?$ * #Expr.# $Așa e?$ sau $nu-i așa?$ = am dreptate? (sau nu am?) $Așa?$ sau $cum așa?$ = adevărat să fie? $Așa?$ sau $așa stă treaba?!$ = va să zică astfel stau lucrurile?! $Așa, da!$ = sunt de acord cu ceea ce spui (sau faci) acum. (#Pop.# și #fam.#) $Mai așa$ = @a)@ desigur, firește; @b)@ nu prea tare. $Cam așa$ = după cum zici, ai (măcar în parte) dreptate. @4.@ Atât de... $Te uiți așa de trist!$ @5.@ (Cu sensul reieșind din context) @a)@ La întâmplare, la nimereală, într-o doară. $Vorbește și el așa.$ @b)@ După bunul plac, oricum. $Am vrut să fac așa.$ @c)@ Dintr-o dată, ca din senin; pe nesimțite, fără a-și da seama. $I-a venit așa un gând$ @II.@ #Adj.# #invar.# (Precedă substantivul) Asemenea, atare...; care este atât de mare, de mult, de frumos etc. $Așa nuntă mai rar.$ * #Expr.# $Mai așa$ = nu prea bun (sau frumos, mult etc.). - #Lat.# @eccum-sic.@
@AȘ'A@ adv. v. $acum...
@AȘ'A@ adv., adj. @1...
@aș'a@ adv., adj. in...
@AȘ'A^1@ $adv.$ 1) Î...
@AȘ'A^2@ $adj. invar...
@așa@ #adv.# - @1.@ ...
@AȘ'A@ #adj.# #invar...
@așá@ și (maĭ vechĭ)...
@aș'a@ adv., adj. in...
|
| că |
că |
No synsets found
|
@CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
@CĂ@ conj. @1.@ (con...
@CĂ@ conj. v. $dacă....
@că@ conjcț....
@CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
CĂ?utarea cuvântului...
@că@ #conj.# - @1.@ ...
@CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
@că@ conj. (lat. $qu...
@că@ conjcț....
|
| taci |
taci |
No synsets found
|
taci...
@TACI!@ arășel!, cio...
@$taci$@ $#sn#$, $#i...
|
| și |
și |
No synsets found
|
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| suge |
suge |
No synsets found
|
@S'UGE,@ $sug,$ #vb.# III. #Tranz.# @1.@ A trage cu gura sau cu botul laptele din sân, din țâță. * #Expr.# $A suge$ (ceva) $o dată$ (sau $împreună) cu laptele mamei$ = a dobândi o deprindere din cea mai fragedă copilărie. $A-și suge de sub unghii$ = A fi foarte zgârcit. ** A sorbi un lichid, un suc etc. $Albina suge nectarul florilor.$ ** A dizolva ceva încet în gură și a mânca; a topi ceva puțin câte putin. $Suge o bomboană.$ ** A trage în piept, a aspira. * #Intranz.# $A suge din țigară.$ @2.@ (#Depr.#) A goli conținutul unui vas; a bea. ** (#Fam.#) A fi bețiv. @3.@ (Despre un corp poros) A absorbi lichide. @4.@ #Fig.# A stoarce de avere, de putere, de vlagă; a secătui, a slei. * #Expr.# $A suge$ (pe cineva) $până la măduvă$ = a-i lua (cuiva) tot ce are, a-l sărăci. $A suge sângele cuiva$ (sau $din cineva)$ = a exploata, a asupri, a chinui pe cineva. ** #Refl.# (Despre ființe) A fi tras la față, a slăbi. [#Perf. s.# $supsei,$ #part.# $supt$] - #Lat.# @sugere.@
@S'UGE@ vb. @1.@ (în...
@S'UGE@ vb. v. $asup...
@s'uge@ vb., ind. pr...
@A S'UGE sug@ $tranz...
suge pula...
@s'uge (-g, -upt),@ ...
@suge,@ $sug$ @I.@ $...
suge pula cu tot nea...
@a (se) s'uge@ vb., ...
|