← Back to list

Sentence #6270

Similar

Futu-ți gura mătii, te sparg la buci când te-oi prinde, să știe toată lumea că ești homosexual

Futu-ți gura mătii, te sparg la buci GPE când te-oi prinde, să știe toată lumea că ești homosexual
Futu VERB -ți PRON gura NOUN mătii, NOUN te PRON sparg AUX la ADP buci NOUN când ADV te- PRON oi AUX prinde, VERB să PART știe AUX toată DET lumea NOUN că SCONJ ești AUX homosexual ADV expl:poss nsubj nmod obj conj case obl advmod obj aux advcl mark conj det obj mark cop ccomp 
            {
  "text": "Futu-\u021bi gura m\u0103tii, te sparg la buci c\u00e2nd te-oi prinde, s\u0103 \u0219tie toat\u0103 lumea c\u0103 e\u0219ti homosexual",
  "ents": [
    {
      "start": 32,
      "end": 36,
      "label": "GPE"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 94
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 4,
      "tag": "Vmm-2s",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Imp|Number=Sing|Person=2|VerbForm=Fin",
      "lemma": "Futu",
      "dep": "ROOT",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 4,
      "end": 7,
      "tag": "Pp2-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "expl:poss",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 8,
      "end": 12,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "gur\u0103",
      "dep": "nsubj",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 13,
      "end": 18,
      "tag": "Ncfsoy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "m\u0103tii",
      "dep": "nmod",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 18,
      "end": 19,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 20,
      "end": 22,
      "tag": "Pp2-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 23,
      "end": 28,
      "tag": "Vmip3p",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "sparge",
      "dep": "conj",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 29,
      "end": 31,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "la",
      "dep": "case",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 32,
      "end": 36,
      "tag": "Ncmp-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "buc",
      "dep": "obl",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 37,
      "end": 41,
      "tag": "Rw",
      "pos": "ADV",
      "morph": "PronType=Int,Rel",
      "lemma": "c\u00e2nd",
      "dep": "advmod",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 42,
      "end": 45,
      "tag": "Pp2-sa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 45,
      "end": 47,
      "tag": "Va--1s----y",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=1|Variant=Short",
      "lemma": "oi",
      "dep": "aux",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 48,
      "end": 54,
      "tag": "Vmnp",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Tense=Pres|VerbForm=Inf",
      "lemma": "prinde",
      "dep": "advcl",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 54,
      "end": 55,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 15
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 56,
      "end": 58,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 15
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 59,
      "end": 63,
      "tag": "Vmsp3",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Sub|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "\u0219ti",
      "dep": "conj",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 64,
      "end": 69,
      "tag": "Di3fsr",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|Person=3|PronType=Ind",
      "lemma": "tot",
      "dep": "det",
      "head": 17
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 70,
      "end": 75,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "lume",
      "dep": "obj",
      "head": 15
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 76,
      "end": 78,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 20
    },
    {
      "id": 19,
      "start": 79,
      "end": 83,
      "tag": "Vaip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fi",
      "dep": "cop",
      "head": 20
    },
    {
      "id": 20,
      "start": 84,
      "end": 94,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "homosexual",
      "dep": "ccomp",
      "head": 12
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
Futu Futu No synsets found
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
gură gură No synsets found 
                            @G'URĂ,@ $guri,$ #s. f.# @I. 1.@ Cavitate din partea anterioară (și inferioară) a capului oamenilor și animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; $#p. restr.#$ buzele și deschizătura dintre ele; buze. * #Loc. adv.# $Gură-n gură$ = foarte aproape unul de celălalt. * #Expr.# $A(-i) da$ (cuiva) $o gură$ = a săruta (pe cineva). $Cu sufletul la gură$ = @a)@ abia mai putând respira (de emoție sau de oboseală); @b)@ foarte bolnav, aproape de moarte. $A uita de la mână până la gură$ = a uita repede, a fi uituc. $Parcă se bat lupii la gura lui,$ se spune despre cineva care mănâncă lacom sau vorbește repede. $A se duce (ca) pe gura lupului$ = a dispărea. $A scoate$ (sau $a scăpa ca) din gura lupului$ = a (se) salva dintr-o mare primejdie. $A țipa$ (sau $a striga$ etc.) $ca din$ (sau $ca în) gură de șarpe$ = a țipa din răsputeri, deznădăjduit. $A se zvârcoli ca în gură de șarpe$ = a se zbate cu desperare. $A avea gura moale$ (sau $tare)$ sau $a fi moale$ (sau $tare) în$ (sau $de) gură$ = (despre cai) a se supune ușor (sau greu) la mișcările ce i se fac cu frâul. * Compuse: $gură-cască$ (sau $-căscată)$ = persoană care-și pierde vremea în zadar sau care dovedește neglijență, dezinteres condamnabil; persoană care stă absentă, care nu înțelege ce i se spune; $gură-de-lup$ = @a)@ defect congenital de conformație a feței omului, constând dintr-o despicătură la buza și la gingia superioară și în cerul-gurii, și în comunicarea cavității bucale cu fosele nazale; @b)@ ochi dublu al unei parâme; @c)@ unealtă cu care se îndoaie tabla groasă; $gura-leului$ = plantă erbacee ornamentală cu flori de diverse culori, asemănătoare cu o gură (@I 1@) $(Antirrhinum majus); gura-lupului$ = plantă erbacee cu flori vinete-violete, având o margine albă sau gălbuie $(Scutellaria altissima).$ ** Sărutare, sărut. @2.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ cu care cineva se hrănește. * #Expr.# $A pune$ (sau $a lua, a băga) ceva în gură$ = a mânca (puțin). $A i se face gura pungă$ = a avea o senzație de astringență din cauza unor alimente acre introduse în gură. $A da$ (cuiva) $mură-n gură$ = a-i da (cuiva) ceva de-a gata, fără să facă cel mai mic efort. $De-ale gurii$ = (lucruri de) mâncare. ** Îmbucătură, sorbitură, înghițitură. * #Expr.# $Nici o gură de apă$ = nimic. ** Membru de familie care trebuie hrănit. @3.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al vorbirii; cloanță. * #Expr.# $A tăcea din gură$ = a nu (mai) vorbi nimic. $A închide$ (sau $a astupa) cuiva gura$ = a face pe cineva să nu mai vorbească, a pune pe cineva în situația de a nu mai putea spune nimic. $A lua cuiva vorba din gură$ = @a)@ a spune tocmai ceea ce voia să zică altul în clipa respectivă; @b)@ a întrerupe pe cineva când vorbește. $A i se muia$ (cuiva) $gura$ = a nu mai avea curajul să vorbească; a schimba, a atenua tonul și conținutul celor spuse. $A-l lua$ (pe cineva) $gura pe dinainte$ sau $a-l scăpa gura$ = a destăinui ceva fără voie, a spune ceva ce n-ar fi trebuit să spună. $A avea gura$ (sau $a fi gură) spartă$ = a nu putea ține un secret, a dezvălui orice secret. $A fi slobod la gură$ = a vorbi mult și fără sfială, depășind uneori limitele bunei-cuviințe. $A fi cu gura mare$ = a fi certăreț. $A avea o gură cât o șură$ = a vorbi mult și tare. $A-și păzi$ (sau $ține$ etc.) $gura$ = a-și impune tăcere; a fi prudent în tot ce vorbește. $A(-i tot) da din gură$ (sau $cu gura)$ sau $a-i umbla$ (ori $a-i merge, a-i toca$ etc.) $gura (ca o meliță, ca o moară stricată$ sau $hodorogită$ sau $ca o pupăză)$ = a vorbi repede și fără întrerupere; a flecări. $A fi bun de gură$ = (adesea #peior.#) a vorbi mult și cu ușurință, a se pricepe să-și pledeze cauza, să convingă. $A fi rău de gură$ (sau $gură rea)$ = @a)@ a bârfi, a fi intrigant; @b)@ a prevesti (cuiva) ceva rău, nefavorabil. $A (nu) se uita în$ (sau $la) gura cuiva$ = a (nu) ține seamă de ceea ce spune cineva, a (nu) crede pe cineva. $A vorbi$ (sau $a zice, a spune$ etc.) $cu jumătate de gură$ (sau $cu gura jumătate)$ = a vorbi (sau a zice etc.) nehotărât, fără convingere. $E numai gura de el,$ se spune despre cineva care promite, dar nu se ține de cuvânt, sau care se laudă cu multe, dar nu face nimic. $A-i umbla$ (cuiva) $vorba prin gură$ = a nu găsi cuvântul potrivit pentru a exprima ceva (dar a fi pe punctul de a-l găsi). $A trece$ (sau $a umbla, a fi purtat) din gură în gură$ = (despre vorbe, cântece etc.) a (se) transmite de la om la om, din generație în generație. * Compus: $gură-spartă$ = om flecar, limbut, care nu poate ține un secret. ** Ceea ce spune cineva; vorbă, spusă, mărturisire. * #Expr.# $Gura lumii$ = vorbe, bârfeli, scorneli. $Gura satului$ (sau $a mahalalei)$ = (persoană care născocește) vorbe, bârfeli, intrigi. $A intra în gura lumii$ (sau $a satului, a mahalalei)$ = a ajunge să fie vorbit de rău. $A te lua după gura cuiva$ = a acționa (în mod greșit) după sfatul cuiva. $A se pune$ (sau $a sta) cu gura pe cineva$ = a insista mult pe lângă cineva pentru a-l convinge să facă un lucru; a cicăli pe cineva. ** Glas, grai. * #Expr.# $Nu i se aude gura,$ se zice despre un om tăcut, liniștit, potolit. $Cât îl ține$ (sau $îl ia) gura$ sau $în gura mare$ = foarte tare, din răsputeri. $A nu avea gură (să răspunzi$ sau $să spui ceva)$ = a nu avea putința sau curajul (de a mai răspunde sau de a mai spune ceva). ** Gălăgie, țipăt, ceartă. * #Loc. vb.# $A sta$ (sau $a sări, a începe) cu gura pe$ (sau $la) cineva$ = a certa pe cineva, a se răsti la cineva. * #Expr.# $A da gură la câini$ = a striga la câini să nu mai latre. ** (Personificat) Cel care vorbește; vorbitor. * #Expr.# $Gurile rele$ = bârfitorii. @4.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al cântării. @II.@ Deschizătură a unui obiect, a unei încăperi etc., prin care intră, se introduce, se varsă, iese etc. ceva, prin care se stabilește o comunicație etc. $Gura vasului. Gura cămășii. Gură de canal. Gura fluviului.$ * $Gură de ham$ = ham primitiv, format numai din cureaua de pe piept și din cea care se petrece pe după gâtul calului. $Gură de apă$ = instalație care servește pentru a lua apă dintr-o rețea de distribuție. $Gură de incendiu$ = gură de apă la care se montează un furtun pentru luarea apei sub presiune în caz de incendiu. $Gură de foc$ = nume generic pentru armele de foc (grele). $Gură artificială$ = aparat compus, în general, dintr-un difuzor montat într-o incintă acustică, de formă și dimensiuni astfel alese, încât caracteristicile acustice să fie asemănătoare cu acelea ale gurii umane. * #Expr.# $A lega gura pânzei$ = @a)@ a înnoda capetele firelor de urzeală înainte de a începe țesutul; @b)@ a se înstări. $A prins pânza gură$ = s-a făcut începutul. $A se afla$ (sau $a trimite pe cineva) în gura tunului$ = a fi expus (sau a expune pe cineva) la un mare pericol. - #Lat.# @gula@ "gâtlej, gât".
                        
                            @G'URĂ@ s. @1.@ $(AN...
                        
                            @G'URĂ@ s. v. $afirm...
                        
                            @g'ură@ s. f., g.-d....
                        
                            @G'URĂ ~i@ $f.$ 1) $...
                        
                            @g'ură (g'uri),@ #s....
                        
                            @gură,@ $guri #s. f....
                        
                            @GURĂ@ aftă, bot, bu...
                        
                            @gúră@ f., pl. $ĭ$ (...
                        
                            @g'ură@ s. f., g.-d....
mătii mătii No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
sparge sparge No synsets found 
                            @SP'ARGE,@ $sparg,$ #vb.# III. @1.@ #Tranz.# și #refl.# A (se) preface în bucăți, în cioburi; a face să plesnească sau a plesni, a (se) crăpa. * #Expr.# (#Refl.#) $A se sparge în capul cuiva,$ se spune despre cineva obligat să suporte consecințele neplăcute ale unor fapte de care nu este vinovat. ** #Refl.# #Fig.# (Despre voce) A deveni răgușit, a se altera. ** #Tranz.# A tăia, a despica lemne, butuci etc. în mai multe bucăți. @2.@ #Tranz.# A sfărâma, a distruge învelișul unui lucru, pentru a extrage și a folosi conținutul. ** #Intranz.# și #refl.# (Despre abcese) A se deschide. @3.@ #Tranz.# A distruge, a nărui, a nimici. * #Expr.# $A sparge norma$ = a depăși norma. $A sparge frontul$ = a pătrunde forțat în liniile inamicului. ** #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) găuri; a (se) uza. * #Expr.# (#Tranz.#) $Pe unde și-a spart dracul opincile$ = prin locuri foarte depărtate, la dracu-n praznic. @4.@ #Tranz.# A deschide prin forțare o ușă, o încuietoare; $#p. ext.#$ a jefui, a prăda. @5.@ #Tranz.# A împinge, a străpunge cu un obiect ascuțit sau tăios; $#p. ext.#$ a ucide. ** #Refl.# (#Fam.#) A muri. ** #Refl.# #Fig.# A striga tare; a răcni, a zbiera. @6.@ #Refl.# #Fig.# (Despre concentrări de oameni și despre acțiuni la care participă aceștia) A lua sfârșit, a se termina; a se întrerupe (prin împrăștierea participanților). ** #Tranz.# A produce o disensiune; a dezbina. * #Expr.# $A sparge cuiva casa$ = a contribui efectiv la destrămarea căsniciei cuiva. @7.@ #Tranz.# #Fig.# (#Înv.#) A răzleți o oaste; a birui, a înfrânge; a împrăștia. [#Perf. s.# $spărsei,$ #part.# $spart$] - #Lat.# @spargere.@
                        
                            @SPARGE@ vb. @1.@ a ...
                        
                            @SP'ARGE@ vb. v. $ab...
                        
                            @sp'arge@ vb., ind. ...
                        
                            @A SP'ARGE sparg@ $t...
                        
                            @A SE SP'ARGE mă spa...
                        
                            @sp'arge (-g, -rt),@...
                        
                            @sparge,@ $sparg$ @I...
                        
                            @sp'arge@ #vb.# I (#...
                        
                            @a (se) sp'arge@ vb....
la la No synsets found 
                            @LA^1@ #prep.# @A. I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) @1.@ (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) $S-a dus la el.$ @2.@ (Complementul indică limita în spațiu) $Apa i-a ajuns la umeri.$ @3.@ (Complementul indică distanța) $Cade la doi metri de casă.$ @4.@ (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) $Locuiește la munte.$ ** (Atributul indică poziția) $Han la drumul mare.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) $Plecăm la începutul primăverii.$ * #Expr.# $La mulți ani!$ = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! @2.@ (Complementul indică periodicitatea) $Festivalul are loc o dată la doi ani.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) $S-a dus la vânătoare.$ * #Loc. adv.# (#Pop.# și #fam.#) $La ce?$ = în ce scop? ce rost are? @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Tresărea la orice zgomot.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Caii aleargă la galop.$ * #Expr.# $La preț$ (sau $la prețul) de...$ = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ** (Complementul indică măsura) $Mătasea se vinde la metru.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Cântă la pian.$ @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $Este rău la suflet.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect) $Nu răspunzi la întrebări.$ @IX. 1.@ (Cu valoare de #num. nehot.#, exprimă o cantitate mare) $Bea la apă.$ @2.@ (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. $Erau la 30 de oameni.$ @B.@ (În prepoziții compuse) @I.@ $De la.$ @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) $Coboară de la munte.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) $Doarme de la prânz.$ * #Loc. adv.# $De la o vreme$ = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în #loc. adj.#) $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția nimănui. @4.@ (Introduce un complement indirect) $De la cine ai primit scrisoarea?$ @5.@ (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) $Flori de la munte. Degetele de la mână.$ @6.@ (Introduce un atribut care indică timpul) $Ședința de la ora 12.$ @II.@ $Pe la.$ (Dă o nuanță de aproximație) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Vino pe la noi.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pe la amiază.$ @III.@ Până la. @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Așteaptă până la vară.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Îl conduce până la ușă.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Îi chinuiește până la exasperare.$ * #Expr.# $Până la unul$ = absolut toți. - #Lat.# @illac.@
                        
                            @LA^2@ #s. m.# #invar.# Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. - Din #it.# @la.@
                        
                            @LA^3,@ $lau,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. * Compus: $lă-mă-mamă$ #subst.# = om prost, lălâu. [#Prez. ind.#: $lau, lai, lă, lăm, lați, lau$] - #Lat.# @lavare.@
                        
                            @LA@ adv. v. $aproap...
                        
                            @LA@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @LA@ vb. v. $îmbăia,...
                        
                            @la@ prep....
                        
                            @la@ s. m. invar....
                        
                            @la@ vb., ind. prez....
                        
                            @LA@ $prep.$ 1) ($ex...
buc buc No synsets found 
                            @BUC^1@ #subst.# (#Reg.#, în #loc. adv.#) $Într-un buc$ = imediat, într-o clipă, foarte repede. - #Et. nec.#
                        
                            @BUC^2,@ (@2@) $buci,$ #s. m.# (#Reg.#) @1.@ Pleavă rămasă după vânturarea semințelor de cânepă sau de in, după măcinarea boabelor de porumb etc. @2.@ (La #pl.#) Scame rămase de la melițarea și pieptănarea inului și a cânepii. - #Cf.# #alb.# %byk.%
                        
                            @buc@ (pleavă) s. m....
                        
                            @buc@ (în expr.) s. ...
                        
                            @BUC ~ci@ $m.$ 1) $m...
                        
                            @buc (b'uci),@ #s. m...
                        
                            @BUC^1@ #subst.# (#R...
                        
                            @BUC^3, (2)@ $buci,$...
                        
                            @BUC^2,@ $buci,$ #s....
                        
                            @1) buc@ m., numaĭ l...
când când No synsets found 
                            @CÂND@ #adv.#, #conj.# @I.@ #Adv.# (În propoziții interogative) În ce moment? în care perioadă de timp? $Când a sosit?$ * #Expr.# $Când și când$ sau $din când în când$ = câteodată, uneori. $Când..., când...$ = câteodată..., altă dată...; ba..., ba...; uneori..., alteori... @II.@ #Conj.# @1.@ (Introduce o propoziție temporală) @a)@ În momentul sau în vremea în care... $Când a văzut-o, s-a bucurat.$ @b)@ După ce. $Când i-a pierdut din ochi, s-a ridicat.$ @c)@ Înainte de (a)..., până (a) nu... $Parada începuse când a sosit.$ @d)@ Deși; în vreme ce. $Când altul s-ar bucura, tu ești nepăsător.$ @e)@ Și (deodată). $Au ajuns, când, ce să vezi?$ @2.@ (Introduce o propoziție atributivă în legătură cu noțiuni de timp) (În) care. $Acum e timpul când vin copiii.$ * #Expr.# $A (nu) avea când să...$ = a (nu) avea timpul material necesar să... @3.@ (Introduce o propoziție cauzală cu nuanță temporală) Fiindcă, deoarece, odată ce. $Când știa că trebuie să plece nu mai putea dormi.$ @4.@ (Introduce o propoziție condițională) Dacă, de. $Ce să spui când nu ai nimic de spus?$ * #Expr.# $Ca și când$ = parcă. @5.@ (Introduce o propoziție completivă directă) $Spune-mi când să vin.$ - #Lat.# @quando.@
                        
                            @CÂND@ conj. @1.@ (t...
                        
                            @când@ adv., conjcț....
                        
                            @CÂND^1@ $adv.$ 1) $...
                        
                            @CÂND^2@ $conj.$ 1) ...
                        
                            Când am să plec departe ... în lumină
Nu vreau decât două lalele :
Una roșie și alta galbenă 
În fiecare a 22 – a zi din lună .
Atunci mă voi înălța pentru tine 
Precum curcubeul după o zi ploioasă 
Pe cerul senin de vară 
Și te voi învălui cu toată dragostea mea.
                        
                            Când se fut doi oameni atunci este sex... cand se simt foarte bine.. si fac ahha yea asa
                        
                            Când mergi la munte,...
                        
                            @când@ adv., conjcț....
                        
                            @când@ #adv.#, #conj...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
oi oi No synsets found 
                            @OI@ #interj.# (#Pop.#) Ah, vai, of; ehei. - Onomatopee.
                        
                            @oi@ interj....
                        
                            @OI@ $interj. pop.$ ...
                        
                            @oi@ interj....
                        
                            @1) oĭ,@ pl. de la $...
                        
                            @2) oĭ,@ verb auxili...
                        
                            @oi@ (#pop.#) #inter...
                        
                            @OI@ #interj.# (#Pop...
                        
                            O.I 263. $Poteca se ...
                        
                            O.I 181. @2.@ A îndr...
prinde prinde No synsets found 
                            @PR'INDE,@ $prind,$ #vb.# III. @I. 1.@ #Tranz.# A apuca ceva sau pe cineva cu mâna, cu ajutorul unui instrument etc. * #Expr.# $Parcă (l-)a prins pe Dumnezeu de (un) picior,$ se spune când cineva are o bucurie mare, neașteptată. ** (Despre animale) A apuca cu dinții, cu ghearele. ** A fixa, imobilizând. @2.@ #Tranz.# #Fig.# A lua cunoștință de ceva (cu ochii, cu urechea, cu mintea); a percepe. * #Expr.# (#Intranz.#) $A prinde de veste$ = a observa, a remarca, a afla ceva, a băga de seamă (din timp). @3.@ #Refl.# A-și încleșta mâna sau mâinile pe ceva pentru a se sprijini, pentru a se agăța. @4.@ #Refl. recipr.# A se lua de mână cu cineva (pentru a forma o horă, pentru a dansa). @5.@ #Tranz.# A cuprinde pe cineva cu mâinile, cu brațele. @II.@ #Tranz.# @1.@ A ajunge din urmă (și a imobiliza) pe cineva sau pe ceva care se mișcă, aleargă; a captura (un fugar, un răufăcător, un inamic). ** A pune mâna (sau laba) pe un animal. @2.@ A surprinde pe cineva asupra unei fapte (reprobabile) săvârșite pe ascuns; a descoperi pe cineva cu o vină, cu o neregulă. * #Expr.# $A prinde$ (pe cineva) $cu minciuna$ = a descoperi că cineva a mințit. ** A încurca pe cineva cu vorba, a-l face să se încurce în răspunsuri (încercând să ocolească adevărul). @3.@ A ajunge în ultima clipă spre a mai găsi o persoană, un vehicul etc. care sunt gata de plecare. * #Expr.# $A prinde momentul$ (sau $ocazia, prilejul)$ = a găsi, a nu lăsa să scape momentul (sau prilejul) favorabil. $A nu-l prinde pe cineva vremea în loc$ = a fi ocupat tot timpul, a nu sta nici o clipă neocupat. ** (Despre fenomene ale naturii, evenimente etc.) A surprinde. @4.@ #Fig.# (Despre stări fizice sau sufletești) A cuprinde (pe neașteptate); a copleși. ** A absorbi. @III. 1.@ #Tranz.# A fixa ceva prin legare, coasere sau agățare. ** #Refl.# A rămâne fixat sau agățat (de sau în ceva). ** #Fig.# A înregistra, a fixa și a reda prin mijloace artistice aspecte din lumea înconjurătoare. @2.@ #Tranz.# A înhăma; a înjuga. @3.@ #Refl.# A se lega, a se asocia cu cineva (în calitate de...). @4.@ #Refl.# și #tranz.# (#Pop.#) A (se) angaja, a (se) tocmi într-o slujbă. @5.@ #Refl.# A se angaja, a se învoi la ceva; a accepta, a primi. * #Expr.# $A se prinde chezaș$ (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva). ** #Refl. recipr.# A se lua cu cineva la întrecere, a se măsura, a rivaliza. ** #Refl. recipr.# A face un pariu cu cineva, a pune rămășag. @IV. 1.@ #Refl.# A se lipi de ceva sau de cineva. * #Expr.# $A nu se prinde lucrul de cineva,$ se spune când cineva nu are chef să lucreze. ** #Fig.# (Despre privire, ochi) A se opri, a se fixa, a se pironi asupra cuiva sau a ceva. ** #Refl.# și #tranz.# A (se) împreuna, a (se) îmbina formând un tot, a (se) suda. @2.@ #Tranz.# (Despre îmbrăcămintea cuiva; $#p. ext.#$ despre gesturi, atitudini etc.) A-i ședea cuiva bine, a i se potrivi. @3.@ #Refl.# (Despre mâncare; în #expr.#) $A se prinde de cineva$ = a-i prii cuiva, a se asimila. @##V.## 1.@ #Tranz.# A începe să... * #Expr.# (#Refl. recipr.#) $A se prinde$ (cu cineva) $la vorbă$ = @a)@ a începe să discute (cu cineva); @b)@ a se înțelege (unul cu altul), a cădea de acord să... @2.@ #Refl.# (#Pop.#) A se apuca de o treabă, a se porni la lucru. @VI. 1.@ #Tranz.# A obține, a căpăta, a dobândi. * #Expr.# (#Fam.#) $A prinde carne$ (sau $seu)$ = a se îngrășa. $A prinde minte$ sau (#intranz.#) $a prinde la minte$ = a câștiga experiență, a se face om de treabă. $A prinde viață$ = @a)@ a căpăta putere, tărie; a se înviora; @b)@ a începe să se realizeze, să fie pus în practică. $A prinde inimă$ sau (#intranz.#) $a prinde la inimă$ = a căpăta curaj, a se îmbărbăta. ** #Fig.# A-și însuși o cunoștință, o deprindere etc., a învăța (de la altul). @2.@ #Intranz.# și #refl.# A se dezvolta după transplantare, a crește. * #Expr.# (#Tranz.#) $A prinde rădăcini$ (sau $rădăcină)$ = a se fixa într-un loc, a căpăta stabilitate, forță, putere. @VII.@ #Refl.# #Fig.# (#Fam.#) A fi crezut, a fi luat drept adevărat, bun, valabil. @VIII.@ #Refl.# (Despre lapte; $#p. ext.#$ despre alte substanțe) A se coagula, a se închega. [#Prez. ind.# și: (#pop.#) $prinz.$ - #Perf. s.# $prinsei,$ #part.# $prins$] - #Lat.# @pre(he)ndere.@
                        
                            @A (se) prinde@ ≠ a ...
                        
                            @PR'INDE@ vb. @I.@ @...
                        
                            @PR'INDE@ vb. v. $ac...
                        
                            @pr'inde@ vb., ind. ...
                        
                            @A PR'INDE prind 1.@...
                        
                            @A SE PR'INDE mă pri...
                        
                            @pr'inde (pr'ind, pr...
                        
                            @prinde,@ $prind$ @I...
                        
                            @a (se) pr'inde@ vb....
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
ști ști No synsets found 
                            @ȘTI,@ $știu,$ #vb.# IV. @I. 1.@ #Tranz.# și #intranz.# (Folosit și #absol.#) A avea cunoștință (de...), a fi informat (în legătură cu...), a cunoaște. * #Loc. adv.# $Pe știute$ = în cunoștință de cauză. $Pe neștiute$ = @a)@ fără să-și dea seama; @b)@ în ascuns, pe furiș, tiptil. * #Expr.# (#Tranz.#, #absol.#) $Nu știu, n-am văzut$ = sunt cu totul străin de ceva, nu am idee de nimic. $Știu eu$ (sau $știi tu$ etc.) $ce știu$ (sau $știi$ etc.) sau $las\' că știu eu,$ se spune pentru a arăta că cineva cunoaște bine o situație și că nu poate fi indus în eroare. $Știi ce?$ sau $știi ceva?, știi una?$ = fii atent la ce-ți spun, ascultă ceea ce am să-ți spun. $(Numai) Dumnezeu știe$ sau $știe Dumnezeu,$ se spune pentru a sprijini o afirmație sau o negație. $Dumnezeu (mai) știe$ sau $dracul (mai) știe,$ se spune pentru a exprima o nedumerire, neputința de a preciza sau de a explica ceva, o nesiguranță. (#Intranz.#) $A-i ști$ (cuiva) $de urmă$ = a ști unde se află cineva. $Pe cât$ (sau $după cât) știu$ = după informațiile pe care le am. @2.@ #Tranz.# A lua cunoștință de...; a afla, a auzi. @3.@ #Tranz.# A cunoaște pe cineva (din toate punctele de vedere). ** #Refl.# A se cunoaște pe sine, a avea cunoștință că este într-un anumit fel; a se vedea într-un anumit fel. ** #Refl. recipr.# A se cunoaște unul pe altul; a avea legături de prietenie. @4.@ #Intranz.# A ține seamă de ceva, a lua în considerație; a avea teamă sau respect de cineva. ** #Tranz.# A recunoaște pe cineva sau ceva drept... ** A avea parte de ceva, a se bucura de ceva. @5.@ #Intranz.# A se interesa de..., a se îngriji de... @II.@ #Tranz.# @1.@ A poseda cunoștințe sistematice într-un domeniu, a stăpâni o știință, o artă etc. * #Expr.# $A ști carte$ = a ști să scrie și să citească; $#p. ext.#$ a avea cunoștințe temeinice într-un domeniu, a fi învățat. $A ști pe de rost$ (sau $pe dinafară, ca pe apă, ca apa, ca pe Tatăl nostru)$ = a putea reproduce întocmai, din memorie, fără greșeală. ** A vorbi și a înțelege o anumită limbă. ** A se pricepe să facă ceea ce trebuie, a avea îndemânarea, abilitatea necesară într-o anumită împrejurare. * #Expr.# $A nu (mai) ști ce să (se) mai facă$ = a nu mai găsi nici o soluție pentru a ieși dintr-o încurcătură. $A nu mai ști ce să facă de...$ = a fi copleșit de... $A nu ști de unde s-o apuce$ = a nu se pricepe de unde să înceapă un lucru. (#Absol.#) $Știu eu?$ exprimă o îndoială, o nesiguranță, o șovăire. @2.@ A putea, a fi în stare să facă ceva; a fi apt pentru ceva. ** A fi hotărât să facă ceva. * #Expr.# $A nu ști ce vrea$ = a nu putea lua o hotărâre, a fi nedecis; a șovăi. @3.@ A ține minte, a-și aminti. @4.@ A-și da seama, a înțelege, a pricepe. * #Expr.# $A nu (prea) ști multe$ = a riposta îndată (la provocarea cuiva). $Mai știi$ sau $mai știu (și) eu, mai știi păcatul, de unde știi!?$ = se prea poate, nu poți fi sigur că nu e așa. $Nu știu cum$ = în mod inexplicabil. $A fi nu știu cum$ = a fi ciudat, bizar. $A-i fi$ (cuiva) $nu știu cum să...$ = a-i fi (cuiva) greu sau penibil să... (Substantivat) $Un nu știu cum$ sau $un nu știu ce$ = ceva nelămurit; farmec deosebit, nedefinit. (#Intranz.#) $A nu ști de glumă$ = a fi supărăcios. @5.@ A prevedea. ** A presupune, a bănui. @6.@ A avea certitudinea, a fi sigur de ceva. * #Expr.# $Să știu (bine) că...$ sau $de-aș ști că...$ = chiar dacă... ** #Refl. impers.# A fi lucru bine cunoscut. - #Lat.# @scire.@
                        
                            @ȘTI@ vb. @1.@ a afl...
                        
                            @ști@ vb., ind. prez...
                        
                            @A ȘTI știu 1.@ $tra...
                        
                            @A SE ȘTI ne știm@ $...
                        
                            @ști (-'iu, -i'ut),@...
                        
                            @a (se) ști@ vb., in...
                        
                            @ști@ @(a ~)@ #vb.#,...
                        
                            @ștì@ v. @1.@ a cuno...
                        
                            @ȘTI,@ $știu,$ #vb.#...
tot tot No synsets found 
                            @TOT, TO'ATĂ,@ $toți, toate,$ #adj. nehot.#, #pron. nehot.#, #adv.#, #s. n.# @I.@ #Adj. nehot.# @1.@ (La #sg.#) Întreg; integral, complet; din care nu lipsește nimeni sau nimic; cât există, cât este, cât are; cât e de mare, cât se întinde, cât cuprinde; cât durează, cât ține. $Tot orașul. Tot timpul.$ * #Loc. prep.# $Cu tot...$ = în ciuda... @2.@ (La #sg.#) Perfect. ** (Dă ideea de superlativ) Cum nu există (altul) mai mare, mai mult. * #Loc. adj.# $De tot...$ = cum nu se poate mai mult. @3.@ (La #sg.#) Fiecare (dintre...), oricare; care se repetă. * #Loc. adj.# $De toată ziua$ sau $de toate zilele$ = care se face, se întâmplă, se poartă în fiecare zi. * #Loc. adv.# $Peste tot$ = pretutindeni. @4.@ (La #pl.#) Care este în număr complet, fără să lipsească nici unul; care este în serie completă, fără să lipsească ceva. * #Loc. adv.# $În toate părțile$ = pretutindeni. ** (Alcătuiește, împreună cu un #num. card.#, numerale colective) $Toți cinci.$ * #Expr.# $A vârî$ (sau $a băga) pe cineva în toți sperieții$ = a înfricoșa. @II.@ #Pron. nehot.# @1.@ (La #pl.#; cu nuanță de #num. nehot.#) Lucrurile sau ființele câte intră în discuție sau care sunt de același fel (fără să lipsească nici unul). * #Loc. adv.# $Înainte de toate$ = în primul rând, mai presus de orice altceva. ** (Precedat de #conj.# "și", rezumă o enumerație) Restul care n-a fost amintit; celelalte. ** (Predomină ideea de varietate, de diversitate) Orice lucru, fără alegere. * #Expr.# $Toate ca toate$ (sau $toatele), dar...$ (sau $însă...)$ = celelalte ar mai merge, dar...; treacă-meargă, dar... @2.@ Lucrurile care, considerate împreună, formează un ansamblu. ** #Loc. adv.# $Cu totul (și cu totul)$ = pe de-a-ntregul, în întregime. $Cu totul$ = @a)@ în total; @b)@ cu desăvârșire, în întregime. $În tot$ sau $(în) totului tot$ = @a)@ la un loc, una cu alta; în total; @b)@ într-un cuvânt, la urma urmelor. $Tot în tot$ = pe de-a-ntregul. $De tot$ = @a)@ (cu sens modal) cu desăvârșire, în întregime; @b)@ (cu sens temporal) pentru totdeauna, definitiv; @c)@ foarte, extrem de... * #Loc. prep.# $Cu tot cu...$ sau $cu (cineva$ sau $ceva) cu tot$ = împreună, la un ##loc.## * #Expr.# $Asta-i tot$ sau $atâta$ (ori $atâta-i) tot$ = doar atât (și nimic mai mult). @3.@ (Intră în compunerea unor adjective) $Atotcuprinzător.$ @III.@ #Adv.# (Exprimă continuitatea, persistența) @1.@ Și acuma, în continuare, încă; (în construcții negative) nici acuma, până acuma nu... ** Și mai departe, ca și altă dată. @2.@ Mereu, tot timpul, toată vremea, totdeauna, pururea; necontenit, neîncetat, întruna. * #Expr.# $Să tot aibă...$ = ar putea să aibă (cel mult)... $Să tot fie...$ = ar putea să fie (cel mult)... ** Statornic, permanent. @3.@ De repetate ori, adeseori, de multe ori. @4.@ (Exprimă o gradație a intensității) Din ce în ce. @IV.@ #Adv.# (Stabilește identitatea, similitudinea, simultaneitatea) @1.@ (De) asemenea, la fel; în același chip. * #Expr.# $Tot așa$ (sau $astfel, atâta, același)$ = întocmai, exact așa (sau atâta, același). * (În corelație cu "așa" sau "atât de...", formează gradul de egalitate al comparativului) $Tot atât de bun.$ * #Expr.# $Mi-e tot atâta$ = mi-e perfect egal. @2.@ (Urmat de substantive și pronume, arată că ființa sau lucrul respectiv revine, apare într-o situație similară) Iarăși, din nou (sau ca totdeauna). ** (Urmat de un substantiv precedat de #art. nehot.#) Același. ** (Urmat de numeralul "unu") Unu singur. @3.@ Numai, în mod exclusiv. * #Expr.# $Tot unul și unul$ = de seamă, de frunte, ales. ** (Urmat de un adjectiv sau de un substantiv la #pl.#) Fără excepție, unul și unul. ** De tot, cu totul, în întregime, pe de-a-ntregul, complet. @4.@ De fiecare dată, întotdeauna, regulat. @##V.##@ #Adv.# @1.@ Și astfel, și așa, oricum. @2.@ Totuși, și încă. @VI.@ #S. n.# @1.@ Întreg, unitate (rezultată din totalitatea părților), totalitate. ** #Fig.# Lume, univers. @2.@ #Fig.# (#Art.#) Lucru esențial (la care se reduc toate celelalte). * #Expr.# $Aici e totul$ = în asta constă tot, asta explică tot. [#Gen.#-#dat.# #pl.# $(a) tuturor, (a) tuturora$] - #Lat.# @totus, -a, -um.@
                        
                            @Tot@ ≠ nimic...
                        
                            @TOT@ adj., s., adv....
                        
                            @TOT@ s. v. $slovac....
                        
                            @tot@ adj. m., pl. $...
                        
                            @tot@ s. m., pl. $to...
                        
                            @tot@ s. n., art. $t...
                        
                            @TOT^1 to'ată (toți,...
                        
                            @TOT^2@ $adv.$ 1) Ca...
                        
                            @TOT^3@ $n.$ 1) Ansa...
lume lume No synsets found 
                            @L'UME,@ $lumi,$ #s. f.# @I. 1.@ Totalitate a celor existente în realitate; univers, cosmos. * #Expr.# $De când (e$ sau $cu) lumea (și pământul)$ = de (sau din) totdeauna; vreodată; $Cât (e) lumea (și pământul)$ = veșnic; (în construcții negative) niciodată, nicăieri. (#Reg.#) $Până-i lumea$ = veșnic; (în construcții negative) niciodată. $Nici pentru toată lumea$ sau $pentru nimic în lume$ = cu nici un preț, cu nici un chip. $Că (doar) nu piere lumea,$ se spune atunci când vrei să convingi pe cineva că un anumit lucru nu e prea greu de făcut sau că nu cere un sacrificiu sau o grabă prea mare. $Parcă toată lumea e$ (sau $ar fi) a lui,$ se spune despre cineva care este foarte fericit. @2.@ Ansamblu de corpuri cerești format din Pământ și aștrii vizibili, constituind un sistem organizat; sistem solar, sistem planetar. @3.@ Globul pământesc (cu întreaga lui viață animală și vegetală), pământul locuit de om. * $Lumea veche$ = pământul cunoscut înainte de descoperirea Americii (Asia, Europa și Africa). $Lumea nouă$ = cele două Americi și Oceania. $Lumea tăcerii$ = universul adâncurilor marine și oceanice. * #Expr.# $În$ (sau $prin) toată lumea$ (sau $lumea toată)$ = pretutindeni, peste tot. $În$ (sau $din) fundul lumii$ sau $(de) peste lume$ = (de) foarte departe. $A se duce$ (sau $a fugi, a pleca) în lume$ (sau $în toată lumea, în lumea largă)$ = a pleca departe, fără să se știe unde. $A da cuiva drumul în lume$ = a da cuiva libertatea să plece. $A(-și) lua lumea în cap$ = a pleca (departe) părăsind totul (mai ales din cauza unor supărări mari, a unor necazuri etc.). $A umbla prin lume$ sau $a cutreiera lumea$ = a călători mult și în locuri diferite, a colinda. $A lua lumea de-a lungul (și de-a latul)$ = a cutreiera toată lumea. $A dormi$ (sau $a adormi) ca dus$ (sau $ca dușii) de pe lume$ = a dormi (sau a adormi) adânc. @4.@ (#Înv.# și #reg.#) Lumină. $Lumea ochiului$ (sau $ochilor)$ = pupila ochiului (sau ochilor). * #Expr.# (Rar) $A ieși la lume$ = a ajunge la lumină, la loc deschis, la larg. @II. 1.@ Populația globului pământesc, omenirea întreagă; umanitatea. ** Majoritatea oamenilor. @2.@ Categorie de oameni, grup social considerat din punctul de vedere al profesiunii, al culturii, al felului de viață etc. și care prezintă trăsături specifice. $Lumea artiștilor.$ @3.@ Oameni, mulțime, public; societate, mediu social. * $Om de lume$ = persoană care are experiența vieții în societate, care cunoaște uzanțele; persoană dornică de petreceri, exuberantă, veselă. * #Loc. adj.# $Ca lumea$ = cum trebuie, cum se cuvine. * #Expr.# $(A fi) în rând cu lumea$ = (a fi) la fel cu ceilalți; (a fi) cu rost, așezat, cu o viață chibzuită. $Lume(a) de pe lume$ sau $lumea toată, o lume (toată, întreagă)$ = mulțime nenumărată, foarte mulți oameni. $A purta lumea pe degete$ = a înșela oamenii; a-și bate joc de ei, a fi șmecher, abil. $A ieși$ (sau $a scoate capul) în lume$ = a apărea în societate, a lua contact cu oameni și situații noi, a începe să frecventeze societatea. $A ajunge$ (sau $a fi) de râsul lumii$ = a ajunge (sau a fi) într-o situație degradantă; a se face de râs. @III. 1.@ Mediu în care se desfășoară existența umană; viață, existență. * #Expr.# $A veni pe lume$ = a se naște. $A se duce (fiecare) în lumea lui$ = a-și vedea (fiecare) de treburile sale. $Nu știe pe ce lume e$ (sau $se află)$ = nu știe nimic din ce se întâmplă; e foarte fericit. $A-i fi$ (cuiva) $lumea dragă$ = a-i plăcea (cuiva) să trăiască; a-i fi foarte plăcut să... $Când ți-e lumea mai dragă$ = când te simți mai bine; când nici nu te gândești, când nici nu te aștepți. $Zi-i lume și te mântuie!$ = asta e! n-ai ce(-i) face! ** Viață laică; viață veselă, liberă. * #Loc. adj.# $De lume$ = care se referă la viața de plăceri, la dragoste. @2.@ (În sintagmele) $Lumea albă$ = (în basme) viața pământească, în care trăiesc oamenii. $Lumea neagră$ = (în basme) viața subpământeană, în care ar trăi duhurile rele. $Lume de apoi$ (sau $lumea cealaltă, ceea lume)$ = @a)@ (în concepțiile religioase) viața de dincolo de moarte; @b)@ (în basme) regiune imaginată dincolo de acest pământ, celălalt tărâm. - #Lat.# @lumen.@
                        
                            @L'UME@ s. @1.@ v. $...
                        
                            @L'UME@ s. v. $lumin...
                        
                            @l'ume@ s. f., g.-d....
                        
                            @L'UME ~i@ $f.$ 1) T...
                        
                            @l'ume (l'umi),@ #s....
                        
                            @l'ume@ s. f., g.-d....
                        
                            @lúme@ f. (lat. $lum...
                        
                            @l'ume@ #s. f.#, #g....
                        
                            @lume@ f. @1.@ lumin...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
homosexual homosexual No synsets found 
                            @HOMOSEXU'AL, -Ă,@ $homosexuali, -e,$ #s. m.# și #f.# Persoană care practică homosexualitatea; pederast. [#Pr.#: $-xu-al$] - Din #fr.# @homosexuel.@
                        
                            @HOMOSEXU'AL@ s. $(M...
                        
                            @homosexu'al@ s. m. ...
                        
                            @HOMOSEXU'AL@ ~@ă (@...
                        
                            homosexual, pederast...
                        
                            @HOMOSEXU'AL, -Ă@ $#...
                        
                            @HOMOSEXU'AL, -Ă@ $#...
                        
                            homosexual
                        
                            homosexual
                        
                            homosexual