| Du |
Du |
No synsets found
|
@DU@ȘCĂ #sf.# F ① În...
@DU@ȘES #sbst.# ① ① ...
@DU@ȘI #sm.# #pl.# T...
@*DU@ȘLAG #sbst.# #⦿...
|
| tu |
tu |
No synsets found
|
@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
@TU@ pron. dumneata,...
@tu@ pr., d. acc. $ț...
@TU@ $pron. pers. pe...
tu insuti
@tu@ #pr.#, #d.# #ac...
TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.
THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
tu
@tu@ #pron.# - #Pron...
@tu@ #adv.# - Se fol...
|
| și |
și |
No synsets found
|
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| vizita |
vizita |
No synsets found
|
@VIZIT'A,@ $vizitez,$ #vb.# I. #Tranz.# @1.@ A merge la cineva pentru a-l vedea (din prietenie, din datorie profesională etc.); a face cuiva o vizită. @2.@ A se duce să vadă, să cunoască la fața locului o localitate, un muzeu, un obiectiv etc. @3.@ A inspecta, a controla; a cerceta, a examina cu atenție și la fața locului. - Din #fr.# @visiter,@ #lat.# @visitare.@
@VIZIT'A@ vb. @1.@ a...
@vizit'a@ vb., ind. ...
@A VIZIT'A ~'ez@ $tr...
@VIZIT'A@ $#vb.# I. ...
@VIZIT'A@ $#vb.# #tr...
@vizita,@ $vizitez #...
@a vizit'a@ vb., ind...
@vizit'a@ @(a ~)@ #v...
@vizità@ v. @1.@ a s...
|
| loc |
loc |
No synsets found
|
@LOC,@ $locuri,$ #s. n.# @I. 1.@ Punct, porțiune determinată în spațiu. * #Loc. adv.# $Din$ (sau $de pe) loc$ = de acolo de unde este sau se află cineva, stând nemișcat, fără a se deplasa. $În$ (sau $pe) loc$ = @a)@ pe aceeași bucată de pământ, acolo unde se află cineva sau ceva; @b)@ neclintit; @c)@ imediat, într-o clipă. * #Expr.# $Pe loc repaus$ = comandă militară indicând ieșirea din poziția de nemișcare a soldatului și adoptarea unei poziții mai libere. $A-i sta cuiva mintea în loc,$ se spune când cineva se află în fața unui lucru de neînțeles, pe care nu-l poate cuprinde cu mintea. $A sta pe loc$ = a se opri (din mers). $La loc$ = acolo unde era mai înainte, unde stătea de obicei. * #Expr.# $A-i veni$ (cuiva) $inima$ (sau $sufletul) la loc$ = a i se potoli (cuiva) emoția, a se liniști; a-i trece spaima. $A pune pe cineva la locul lui$ = a-i da cuiva o lecție de bună-cuviință, a arăta cuiva ce se cuvine și ce nu. (#Fam.#) $La loc comanda$ (sau $mișcarea),$ se spune pentru a reveni asupra unei dispoziții (sau asupra unei mișcări greșite). $La un loc$ = împreună, laolaltă. $Până într-un$ (sau $la un) loc$ = până la un punct sau până la un moment; într-o măsură oarecare. $În$ (sau $peste) tot locul$ = pretutindeni. $Din loc în loc$ (sau $dintr-un loc într-altul)$ = @a)@ de colo până colo, încoace și încolo; @b)@ din distanță în distanță, ici și colo. $Pe unele$ (sau, rar, $une) locuri$ = ici și colo, pe alocuri. * #Expr.# $A o lua$ (sau $a porni) din loc$ = a pleca de undeva. $A nu-și (mai) afla$ (sau $găsi) locul$ sau $a nu-l (mai) ține$ (sau $încăpea) pe cineva locul$ = a nu mai avea astâmpăr sau odihnă; a fi nerăbdător, neliniștit. $A nu (mai) avea loc de cineva$ = @a)@ a fi incomodat de cineva; @b)@ a se lega mereu de cineva, a-i pricinui neajunsuri. $A sta$ (sau $a se ține, a rămâne, a încremeni) țintuit locului$ (sau $pe loc, în loc)$ = a sta neclintit, fără să se miște. $A sta la un loc$ = a sta liniștit, a fi cuminte. $A muta din loc$ = a duce în altă parte. $(A merge, a veni, a pleca$ etc.) $la fața locului$ = (a se deplasa) acolo unde s-a întâmplat ceva (pentru a face cercetări). $O palmă de loc$ = o distanță mică. ** (#Pop.#) Bucată de pământ (cultivabil). * $Loc de casă$ = teren destinat pentru construcție. $Loc de veci$ = teren într-un cimitir aflat în proprietatea cuiva și destinat pentru morminte sau cavouri. ** Regiune; ținut; $#p. ext.#$ țară. ** Așezare omenească, localitate; regiunea, țara, localitatea în care s-a născut cineva. * #Expr.# $(A fi) de loc$ (sau $de locul lui$ ori $al ei$ etc.) $din...$ sau $din partea locului$ = (a fi) originar din... sau din regiunea unde se află cineva. @2.@ Spațiu ocupat de cineva sau de ceva. * $Loc de muncă$ (sau $de producție)$ = parte din suprafața unei unități economice în care un lucrător sau un grup de lucrători execută anumite operații în vederea obținerii producției, folosind în acest scop utilaj și echipament tehnic corespunzător. $Loc de muncă$ = întreprindere sau instituție în care o persoană își desfășoară activitatea în mod obișnuit. * #Expr.# $A lua loc$ = a se așeza. $Ia loc!$ = șezi! $A-și face loc$ = a-și croi un drum, a răzbate. $A face loc$ = a se da la o parte pentru a permite trecerea cuiva sau a ceva. $(A fi) la locul lui$ = (a fi) așa cum se cuvine. @3.@ Pasaj într-o scrisoare; publicație în care a apărut un anumit lucru. @II. 1.@ Slujbă, post^2; funcție. @2.@ Situație socială a cuiva; $#p. gener.#$ situație. * $Loc comun$ #v.# $comun.$ * #Expr.# $(A se pune) în locul cuiva$ = (a se închipui) în situația cuiva (pentru a-l putea înțelege). @III.@ Moment potrivit; prilej, ocazie. * #Expr.# $A da loc la...$ = a avea drept urmare; a determina, a provoca. $A fi locul$ = a fi cazul, a fi nimerit. $A avea loc$ = a se întâmpla, a se produce. $Din capul locului$ = de la început. @IV.@ (În #expr.#) $În loc de...$ sau $în locul...,$ se spune pentru a arăta o înlocuire, o substituire. $În loc să...$ (sau $de a...),$ se spune pentru a arăta raportul de opoziție dintre două idei, două acțiuni etc. - #Lat.# @locus.@
@LOC@ s. @1.@ v. $pu...
@LOC@ s. v. $depărta...
@loc@ s. n., pl. $l'...
@LOC ~uri@ $n.$ 1) P...
loc. adv. - de neint...
loc unde se termina ...
loc ud
Loc sau punct de pe suprafața pământului diametral opus altuia; fig. lucru, fapt, idee etc. în totală opoziție cu alt lucru, fapt, idee etc. - Din fr. antipode.
loc ferit de curent...
|
| unde |
unde |
No synsets found
|
@'UNDE@ #adv.#, #conj.# @I.@ #Adv.# @1.@ (Interogativ) În ce loc? în care parte? $Unde este?$ ** (Precedat de #prep.# "de") De la cine? din ce loc? $De unde știți voi?$ ** La ce? la cine? $Unde te gândești?$ ** (În #loc. adv.#) $Unde și unde$ = din loc în loc, ici și colo. ** (În #expr.#) $A (nu) avea de unde$ = a (nu) fi în stare, a (nu) avea posibilitatea să... $Ia, dacă ai de unde,$ se spune pentru a arăta că ceva lipsește, nu se găsește. @2.@ Deodată, numai ce. @3.@ (Exprimă o negație) $Unde se mai gândeau ele la copilărie?$ * #Expr.# $De unde (și) până unde?$ = cum și în ce fel? în ce împrejurări? în ce chip? $(Da) de unde!$ = imposibil! cu neputință! @II.@ #Conj.# @1.@ (Introduce o propoziție circumstanțială de loc) În locul în care, încotro. $Să se ducă unde știe.$ * (Cu nuanță temporală) $Să-ți dau două mere, unde te oprești să le mănânci?$ @2.@ (Introduce o propoziție atributivă) În care. $E un punct însă unde drumul nostru se bifurcă.$ @3.@ (Introduce o propoziție completivă) $Știe unde este parcul.$ @4.@ (#Pop.#; introduce o propoziție circumstanțială de timp) Când, în momentul în care. @5.@ (#Pop.#; introduce o propoziție circumstanțială de cauză) Pentru că, din cauză că, deoarece. @6.@ (Precedat de #prep.# "de", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși. $A adus 10 cărți, de unde făgăduise 12.$ @7.@ (Condițional; în #expr.#) $De unde nu$ = dacă nu, în cazul când. - #Lat.# @unde.@
@'UNDE@ adv., conj. ...
@'UNDE@ conj. v. $da...
@'unde@ adv., conjcț...
@'UNDE^1@ $adv.$ 1) ...
@'UNDE^2@ $conj.$ 1)...
unde care se creaza ...
unde te duci ma??
unde stai,domiciliu,...
@'unde@ #adv.# - @1....
|
| avea |
avea |
No synsets found
|
@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
@AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
@ave'a@ vb., ind. pr...
@A AVE'A am@ $tranz....
@ave'a (am, av'ut),@...
@ave'a^2 (a ~)@ #vb....
@AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
@aveá@ (a) v. tr. V....
@a ave'a@ vb., ind. ...
@ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
|
| sperma |
sperma |
No synsets found
|
Sperma...
sperma, celula barba...
sperma ( transilvani...
sperma rezultata in ...
sperma...
sperma...
sperma de taur
sperma
sperma (vulgar)...
@SPERMA-@ "sămînță, ...
|
| ultim |
ultim |
No synsets found
|
@'ULTIM, -Ă,@ $ultimi, -e,$ #adj.# Care este cel din urmă (dintr-o serie de elemente spațiale, temporale, valorice); care se află la sfârșit, în urma unei serii. $A sosit ultimul. Ultima carte.$ * $Ultima oră$ = rubrică având cele mai noi știri dintr-o gazetă. - Din #lat.# @ultimus,@ #it.# @ultimo.@
@Ultim@ ≠ întâi, pri...
@'ULTIM@ adj. @1.@ v...
@'ultim@ adj. m., pl...
@'ULTIM ~ă (~i, ~e)@...
@'ULTIM, -Ă@ $#adj.#...
@'ULTIM, -Ă@ $#adj.#...
@'ultim@ adj. m., pl...
@'ultim@ #adj.# #m.#...
@*últim, -ă@ adj. (l...
|
| oară |
oară |
No synsets found
|
@O'ARĂ^1,@ $ori,$ #s. f.# @1.@ (La #sg.#; precedat de un #num. ord.# sau un echivalent al lui) Timpul sau momentul în care are loc un fapt. @2.@ (La #pl.#; folosit la formarea numeralului adverbial, adesea cumulând valoarea de numeral multiplicativ) $Va construi un bloc de trei ori mai mare decât cel construit anul trecut.$ * #Loc. adv.# $De multe ori$ sau (exclamativ) $de câte ori!$ = în repetate rânduri, adesea. $De puține ori$ = rareori. $De câte ori$ = de fiecare dată. * #Loc. conj.# $Ori de câte ori$ = în toate rândurile, în toate cazurile când..., de fiecare dată. - #Lat.# @hora.@
@O'ARĂ^2,@ $oare,$ #s. f.# (#Reg.#) Orătanie. - #Lat.# @ovaria@ "ouătoare".
@O'ARĂ^3@ #s. f.# #v.# @oră.@
@O'ARĂ@ s. dată. $(P...
@O'ARĂ@ s. v. $orăta...
@o'ară@ (timp) s. f....
@o'ară@ (zool.) s. f...
@O'ARĂ ori@ $f.$ ($l...
@o'ară (o'are),@ #s....
@o'ară ('ori),@ #s. ...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| că |
că |
No synsets found
|
@CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
@CĂ@ conj. @1.@ (con...
@CĂ@ conj. v. $dacă....
@că@ conjcț....
@CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
CĂ?utarea cuvântului...
@că@ #conj.# - @1.@ ...
@CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
@că@ conj. (lat. $qu...
@că@ conjcț....
|
| acolo |
acolo |
No synsets found
|
@AC'OLO@ #adv.# În acel loc (relativ) îndepărtat (de cel care vorbește); în alt ##loc.## * (Precedat de diferite prepoziții, cu sensul determinat de acestea) $Pe acolo$ = cam în locul acela. $De$ (sau $dintr-) acolo$ = din partea aceea, din locul acela. $Într-acolo$ = spre acel loc, spre direcția aceea. $De (pe) acolo$ = cam din acel ##loc.## $Până acolo...$ = până la situația..., la împrejurarea (care depășețe limita îngăduită)... * #Expr.# (#Reg.#) $(Pân\') pe-acolo$ = peste măsură, din cale-afară (de greu, mare, frumos etc.). $Ce ai acolo?$ = ce ai la tine (sau în mână etc.)? $Ce faci acolo?$ = cu ce te ocupi (chiar în momentul de față)? $Fugi de acolo!$ = da\' de unde! nici gând! imposibil! $Ce am eu de-acolo?$ = ce mă privește, ce avantaj am din asta? [#Acc.# și $acol'o$] - #Lat.# @eccum-[i]lloc.@
@Acolo@ ≠ aici...
@AC'OLO@ adv. (pop.)...
@ac'olo@ (în acel lo...
@AC'OLO@ $adv. (în o...
@ACÓLÓ@ adv. În acel...
@ac'olo,@ #adv.# În ...
@AC'OLO@ #adv.# În a...
@acólo@ și (pop.) @a...
@ac'olo@ adv....
|
| avea |
avea |
No synsets found
|
@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
@AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
@ave'a@ vb., ind. pr...
@A AVE'A am@ $tranz....
@ave'a (am, av'ut),@...
@ave'a^2 (a ~)@ #vb....
@AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
@aveá@ (a) v. tr. V....
@a ave'a@ vb., ind. ...
@ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
|
| muri |
muri |
No synsets found
|
@MUR'I,@ $mor,$ #vb.# IV. #Intranz.# @1.@ A înceta de a mai trăi, de a mai fi în viață; a răposa, a deceda, a sucomba, a expia. * #Expr.# $A muri cu zile$ = a deceda în urma unei boli insuficient îngrijite sau în împrejurări{{În original $împrejurimi$ în loc de @împrejurări.@/3}} neprevăzute. ** (Prin exagerare) A suferi foarte tare, a se simți covârșit de o durere, de un sentiment etc. ** (Cu determinări introduse prin #prep.# "după") A ține foarte mult la cineva sau la ceva, a-i plăcea nespus, a iubi cu patimă. @2.@ (Despre plante) A se usca, a se veșteji. @3.@ #Fig.# A înceta de a mai fi văzut sau auzit; a se pierde treptat, a se stinge. - #Lat.# @moriri.@
@A muri@ ≠ a (se) na...
@MUR'I@ vb. @1.@ a d...
@mur'i@ vb., ind. pr...
@A MUR'I mor@ $intra...
@mur'i (-mort, mur'i...
@MURI@ a adormi, a a...
@a mur'i@ vb., ind. ...
@mur'i@ @(a ~)@ #vb....
@murì@ v. @1.@ a înc...
|
| mă-ta |
mă-ta |
No synsets found
|
@m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
@m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
|
| înecat |
înecat |
No synsets found
|
@ÎNEC'AT, -Ă,@ $înecați, -te,$ #adj.# @1.@ Asfixiat prin înec. @2.@ (Despre o navă) Scufundat în apă. @3.@ Inundat. @4.@ Înăbușit, sufocat. - #V.# @îneca.@
@ÎNEC'AT@ adj. @1.@ ...
@înec'at@ adj. m., p...
@ÎNEC'AT, -Ă,@ $înec...
@ÎNEC'AT, -Ă,@ $înec...
@ÎNEC'AT@ #adj.# @1....
@$înec'at^{1}@ #sn#$...
@$înec'at^{2}, ~ă$@ ...
|
| ! |
! |
No synsets found
|
|
| fi |
fi |
No synsets found
|
@FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
@A fi@ ≠ a lipsi...
@FI@ vb. @1.@ v. $tr...
@fi@ vb., ind. prez....
@A FI sunt@ $intranz...
@fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
@fi (sunt, fost),@ #...
@fi@ și (est, pop.) ...
@a fi@ vb., ind. pre...
@fi^1@ (literă grece...
|
| un |
un |
No synsets found
|
@UN, O,@ $unii, unele,$ #art. nehot.# (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) $Un prieten.$ * (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) $O bucurie se vestea în ochii ei.$ * (Dă sens general substantivului) $Un artist, fie și mai genial decât Paganini.$ ** (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... $Mi se părea că văd un Platon.$ ** (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) $Un murdar.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# $unui, unei;$ #gen.#-#dat.# #pl.# $unor$] - #Lat.# @unus, una.@
@un@ adj. m., g.-d. ...
@un@ art. m., g.-d. ...
@un@ num. m. cu valo...
@UN o@ (@niște@) $ar...
un fenomen specific...
un cuvant medical......
un penis mai mic...
un coate goale, ce s...
un tip de culoare;sa...
|
| copil |
copil |
No synsets found
|
@COP'IL^1,@ $copii,$ #s. m.# @1.@ Băiat sau fată în primii ani ai vieții (până la adolescență). * $Copil de școală$ = copil care a depășit vârsta de 7 (sau 6) ani și merge la școală. $Copil mic$ (sau, #pop.#, $de țâță)$ = sugaci. * #Loc. adv.# $De (mic) copil$ = din copilărie. * #Expr.# (Despre bătrâni) $A ajunge$ (sau $a da) în mintea copiilor$ = a-și pierde judecata, a se ramoli. @2.@ Tânăr, adolescent. * (În trecut) $Copil de casă$ = fiu de boier care făcea serviciul de paj la familia domnitoare sau la boierii mari. $Copil de trupă$ = copil (orfan) crescut și educat de o unitate militară. @3.@ Fiu, fiică. * $Copil legitim$ = copil născut în cadrul căsătoriei. $Copil nelegitim$ = copil născut în afara căsătoriei; copil natural, bastard. $Copil din flori$ = copil din afara căsătoriei; copil nelegitim, copil natural, bastard. * #Expr.# $Unde (și-)a înțărcat dracul copiii$ = în locuri depărtate și pustii. @4.@ #Fig.# Om naiv, fără experiență. - #Cf.# #alb.# %kopil.%
@C'OPIL^2,@ $copili,$ #s. m.# @1.@ Lăstar crescut de la baza tulpinii unei plante, din primul nod. @2.@ Cui de lemn sau de metal care se înfige în ochiul țâțânii, la stâlpul ușii sau al porții. - #Cf.# %copil%^1.
@COP'IL@ s. @1.@ (în...
@C'OPIL@ s. $(BOT.)$...
@COP'IL@ s. v. $bast...
@cop'il@ (persoană) ...
@cop'il@ (lăstar) s....
@cop'il@ (instrument...
@COP'IL ~i@ $m.$ 1) ...
@C'OPIL ~e@ $n.$ Cui...
|
| crud |
crud |
No synsets found
|
@CRUD, -Ă,@ $cruzi, -de,$ #adj.# @I. 1.@ (Despre alimente) Care n-a fost (suficient) supus acțiunii focului; nefiert, nefript, necopt (suficient). @2.@ (Despre fructe) Neajuns la maturitate; verde. ** (Despre plante sau părți ale lor) Care este încă în dezvoltare; fraged. ** (Despre ființe) În vârstă fragedă, tânăr; plăpând. @3.@ (Despre unele materiale) Brut, neprelucrat. @II.@ #Fig.# @1.@ (Despre ființe și manifestările lor) Care simte plăcere când vede pe altul suferind; neomenos, nemilos. ** Vitreg, rău. @2.@ Violent, sângeros, intens. $Luptă crudă.$ - #Lat.# @crudus.@
@Crud@ ≠ copt, fiert...
@CRUD@ adj., adv. @1...
@crud@ adj. m., pl. ...
@CRUD ~dă (~zi, ~de@...
@crud (cr'udă),@ #ad...
crud
@crud, -ă@ adj., pl....
@crud@ adj. m., pl. ...
@crud@ #adj.# #m.#, ...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| uita |
uita |
No synsets found
|
@UIT'A,@ $uit,$ #vb.# I. @I. 1.@ #Tranz.# și #intranz.# A pierde din memorie (momentan sau pentru totdeauna), a nu-și (mai) aduce aminte, a nu (mai) ține minte. * #Expr.# (#Fam.#) $A ști cât au uitat alții$ = a nu ști (mai) nimic. @2.@ #Tranz.# și #intranz.# A înceta să se preocupe, să se gândească la cineva sau ceva, a deveni indiferent față de o persoană sau de un obiect (drag); a se dezinteresa. ** A scăpa din vedere, a omite; a nu ține seamă de... @3.@ #Tranz.# A se comporta ca și cum a încetat să se gândească la ceva, a trece sub tăcere, a nu da urmare. @4.@ #Tranz.# A lăsa undeva (din distracție, din nebăgare de seamă) ceva sau pe cineva care trebuia luat; a nu lua cu sine. @II.@ #Refl.# A-și îndrepta privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea, a cerceta, a observa; a privi. * #Expr.# $A se uita în gura cuiva$ = a fi atent la ce spune cineva, a da ascultare (în mod mecanic) sfaturilor cuiva. $A nu se uita la cineva$ = a nu iubi pe cineva, a nu ține la cineva; a refuza orice relații cu cineva. ** (La imperativ, cu valoare de interjecție, în forma $uite)$ Iată! iacă! vezi! ** A băga de seamă, a avea în vedere, a da atenție; a lua în considerare. [#Imper.# și: (@II@) $uite!$] - #Lat.# @*oblitare@ (< $oblitus).$
@A uita@ ≠ a memora,...
@UIT'A@ vb. @I.@ @1....
@uit'a@ vb., ind. pr...
@A UIT'A uit 1.@ $tr...
@A SE UIT'A mă uit@ ...
@uit'a (-t, -'at),@ ...
@a (se) uit'a@ vb., ...
@uit'a^1@ @(a ~)@ (a...
@!uit'a^2@ @(a se ~)...
|
| pe |
pe |
No synsets found
|
@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
@Pe@ ≠ sub...
@PE@ prep. @1.@ (loc...
@pe@ prep....
@PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
Pe internet se vorbe...
Pe lângă explicația ...
pe drept cuvant
pe drept cuvant
pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
|
| faianță |
faianță |
No synsets found
|
@FAI'ANȚĂ,@ $faianțe,$ #s. f.# Produs ceramic (sub formă de plăci) cu masa alba, poroasă, acoperită cu smalț, asemănător cu porțelanul, fabricat prin ardere dintr-un amestec de caolin, feldspat, cuarț etc.; (la #pl.#) varietăți din produsul descris mai sus. ** Obiect de olărie făcut din acest produs ceramic (adesea colorat). - Din #fr.# @faïence,@ #it.# @faenza.@
@FAI'ANȚĂ@ s. (livr....
@fai'anță@ s. f. (si...
@FAI'ANȚĂ ~e@ $f.$ 1...
@FAI'ANȚĂ@ $#s.f.#$ ...
@FAI'ANȚĂ@ $#s. f.#$...
@*faĭánță@ f., pl. $...
@fai'anță@ s. f. (si...
@fai'anță@ #s. f.#, ...
@faianță@ f. olărie ...
|
| din |
din |
No synsets found
|
@DIN@ #prep.# @I.@ (Cu sens local) @1.@ (Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva, unde se întâmplă ceva) $Oglinda din perete.$ @2.@ (Introduce un complement care arată punctul de plecare) $A ieșit din casă.$ ** (În corelație cu #prep.# "în", arată succesiunea în spațiu de la un loc la altul de același fel) $Sărea din piatră în piatră.$ @3.@ (Introduce un complement sau un atribut care arată originea, proveniența) $Medicament extras din plante.$ * $Din jos de...$ = mai jos de...; dincolo de... $Din sus de...$ = mai sus de... @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ (Introduce un complement care arată momentul existenței, timpul când se petrece o acțiune) $Îl striga din mers.$ @2.@ (Introduce un complement care indică punctul de plecare în timp) $Din tinerețe.$ @III.@ (Cu sens partitiv) Dintre. $Într-una din zile.$ @IV.@ (Introduce un complement de cauză) $A greșit din neglijență.$ @##V.##@ (Introduce un complement de mod) $Povestește din amintire.$ @VI.@ (Introduce un complement instrumental) $Bate din palme.$ @VII.@ (Construcția prepozițională indică materia din care este făcut un lucru) $Mămăligă din făină necernută.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri, al unei schimbări) $Ei fac din noapte zi.$ @IX.@ (#Pop.#; introduce un complement de relație) În ce privește, în privința. $Din glume îi întrece pe toți.$ - @De^4@ + @în.@
@Din@ ≠ în...
@DIN@ prep. @1.@ (lo...
@din@ prep....
@DIN@ $prep.$ 1) $(e...
din punct de vedere ...
Din grecescul orgao ...
[din csúcs = culme, ...
[din ce sursa? si re...
din greaca laur,frun...
|
| baie |
baie |
No synsets found
|
@B'AIE^1,@ $băi,$ #s. f.# @I. 1.@ Scăldat, scaldă, îmbăiere. @2.@ Cadă, vas special de îmbăiat; feredeu. ** Apă de îmbăiat. * #Expr.# $Baie de sânge =$ cantitate mare de sânge pierdută de cineva; $#p. ext.#$ măcel. ** Clădire cu instalații speciale de îmbăiere; $#p. restr.#$ încăpere special amenajată pentru îmbăiere. @3.@ (Urmat de determinări) Expunere a corpului (gol), în scop igienic sau curativ, la acțiunea vaporilor de apă, a soarelui, a aerului etc. @4.@ Recipient în care se pune un lichid, o soluție chimică etc. în vederea unor operații tehnice; $#p. ext.#$ lichidul, soluția chimică etc. în care se fac asemenea operații. @II.@ (La #pl.#) Stațiune balneară. [#Pr.#: $ba-ie$] - #Lat.# @bannea@ $(= balnea).$ #Cf.# #sl.# banja.
@B'AIE^2,@ $băi,$ #s. f.# (#Reg.#) Mină^1 (din care se extrag mineralele). [#Pr.#: $ba-ie$] - Din #magh.# @bánya.@
@B'AIE@ s. @1.@ v. $...
@B'AIE@ s. v. $close...
@b'aie@ (îmbăiere, c...
@B'AIE băi@ $f.$ 1) ...
@B'AIE^1,@ $băi,$ #s...
@B'AIE^2,@ $băi,$ #s...
@1) báĭe@ f., pl. $b...
@*2) báĭe@ f. (fr. $...
|
| și |
și |
No synsets found
|
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| căra |
căra |
No synsets found
|
@CĂR'A,@ $car,$ #vb.# I. @1.@ #Tranz.# A duce ceva dintr-un loc în altul; a transporta (în cantități mari). * #Expr.# $A căra apa cu ciurul$ = a munci în gol, a se agita fără rezultat. $A căra cuiva (la) pumni$ (sau $palme, gârbace$ etc.) = a da cuiva multe lovituri cu pumnul (sau cu palma, cu biciul etc.), a bate zdravăn pe cineva. $A-l căra$ (pe cineva) $păcatele$ = a se lăsa dus, târât oarecum fără voie. @2.@ #Refl.# (Rar) A se duce dintr-un loc în altul. ** (#Fam.#) A pleca repede (și pe furiș) de undeva; a se cărăbăni. - #Lat.# @*carrare.@
@CĂR'A@ vb. @1.@ a d...
@căr'a@ vb., ind. pr...
@A CĂR'A car@ $tranz...
@A SE CĂR'A mă car@ ...
@căr'a (c'ar, 'at),@...
@CĂR'A,@ $car,$ #vb....
@a (se) căr'a@ vb., ...
@căr'a@ @(a ~)@ #vb....
@cărà@ v. @1.@ a duc...
|
| de |
de |
No synsets found
|
@DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
@DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
@DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
@DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
@DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
@DE@ conj. @1.@ (con...
@DE@ conj. v. $când,...
@DE@ prep. @1.@ (ara...
@DE@ pron. v. $care,...
@de@ conjcț., prep.,...
|
| muștă |
muștă |
No synsets found
|
@M'UȘTĂ@ s. v. $moli...
@m'uștă@ #s.# #v.# M...
@$m'uștă$@ $#sf#$ [#...
@MU'ȘTĂ@ s. f. (Regi...
|
| viermoa |
viermoa |
No synsets found
|
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| pizdă |
pizdă |
No synsets found
|
@PÍZDĂ@, $pizde$, s....
@P'IZDĂ,@ $p'izde,$ ...
@p'izdă (p'izde),@ #...
@PIZDĂ,@ $pizdele,$ ...
@pizdă,@ $pizde #s. ...
@$p'izdă$@
$#sf#$
...
Pizdă...
@p'izdă@ (#var.# $ch...
@$p'izdă$@ $#sf#$ [#...
|
| acela |
acela |
No synsets found
|
@AC'ELA, AC'EEA,@ $aceia, acelea,$ #pron. dem.#, #adj. dem.# (postpus) @1.@ #Pron. dem.# (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor) $Cine e acela?$ * #Loc. adj.# (#Reg.#) $Ca acela$ sau $ca aceea$ = puternic, însemnat; extraordinar. * #Loc. adv.# $De aceea$ = pentru acest (sau acel) motiv, din această cauză. $Drept aceea$ = prin urmare; deci. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceea$ = în plus. @2.@ #Adj. dem.# (postpus) Acel, acea. $Omul acela. Casa aceea.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $aceluia, aceleia,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $acelora.$ - #Var.#: (#Înv.#) @ac'el, ac'ea@ #pron. dem.#] - #Lat.# @*ecce-illu, ecce-illa.@
@AC'ELA@ pron. cela,...
@ac'ela@ pr. m., adj...
@AC'ELA ac'eea (ac'e...
@AC'ELA^1, AC'EEA,@ ...
@ACÉLA^1, ACÉEA,@ ad...
@AC'ELA^2, AC'EEA,@ ...
acela el...
@ac'ela@ pron. m., a...
@ac'ela@ #pr.# #m.#,...
|
| mare |
mare |
No synsets found
|
@M'ARE^1,@ $mari,$ #adj.# @I.@ (Indică dimensiunea) Care depășește dimensiunile obișnuite; care are dimensiuni apreciabile (considerate în mod absolut sau prin comparație). * $Degetul (cel) mare$ = degetul cel mai gros al mâinii, care se opune celorlalte degete. $Literă mare$ = majusculă. * #Expr.# $A face$ (sau $a deschide) ochii mari (cât cepele)$ = a privi cu uimire, cu curiozitate, cu atenție. * (Adverbial) $Făină măcinată mare.$ ** (Despre suprafețe) Întins^2, vast. * (Substantivat; în #loc. adv.#) $În mare$ = @a)@ pe scară amplă; după un plan vast; @b)@ în linii generale, în rezumat. ** Înalt. $Deal mare.$ ** Lung. $Păr mare.$ ** Încăpător, spațios; voluminos. $Vas mare.$ * (#Pop.#) $Casa (cea) mare$ = camera cea mai frumoasă a unei case țărănești, destinată oaspeților. ** #Lat.#; adânc. $Apă mare.$ @II.@ (Indică cantitatea) @1.@ Care este în cantitate însemnată; abundent, mult; numeros. ** (Despre ape curgătoare, viituri; de obicei în legătură cu verbe ca "a veni") Cu debit sporit, umflat. @2.@ (Despre numere sau, $#p. ext.#$ despre valori care se pot exprima numeric) Care este în cantitate însemnată; ridicat. ** (Despre prețuri) Ridicat. * #Loc. adj.# $De mare preț$ = foarte valoros, prețios, scump. ** (Despre colectivități) Numeros. @III.@ (Arată rezultatul dezvoltării ființelor) Care a depășit frageda copilărie; care a intrat în adolescență; care a ajuns la maturitate. * $Fată mare$ = fată la vârsta măritișului; virgină, fecioară. * #Expr.# $Să crești mare!$ formulă cu care se răspunde unui copil la salut, cu care i se mulțumește pentru un serviciu etc. $Cu mic cu mare$ sau $de la mic la mare$ ori $și mici și mari$ = toți, toate, toată lumea; (în construcții negative) nimeni. ** (De obicei la comparativ sau la superlativ relativ) Mai (sau cel mai) în vârstă. @IV.@ (Indică durata; despre unități de timp) De lungă durată, îndelung, lung. * $Postul (cel) mare$ = postul cel mai lung din cuprinsul anului, care precedă sărbătoarea Paștilor. (#Pop.#) $An mare$ = an bisect. @##V.##@ (Indică intensitatea) @1.@ (Despre surse de lumină și căldură) Puternic, intens. * $Ziua mare$ = partea dimineții (după răsăritul soarelui) când lumina este deplină, intensă. * #Expr.# $(Ziua) în$ (sau $la) amiaza-mare$ = în toiul zilei, în plină zi, la amiază. @2.@ (Despre sunete, voce, zgomote) Puternic, ridicat. * #Expr.# $A vorbi$ (sau $a striga) în gura mare$ = a vorbi cu glas tare, cu ton ridicat. $A fi cu gura mare$ = a fi certăreț, scandalagiu. @3.@ (Despre fenomene atmosferice) Violent, aspru, năprasnic. $Ger mare.$ @4.@ (Despre ritmul de mișcare sau de deplasare) Care a depășit viteza obișnuită; crescut (ca viteză), mărit. @5.@ (Despre stări sufletești, sentimente, senzații etc.) Intens, profund, tare. * #Loc. adv.# (#Reg.#) $Cu mare ce$ = cu greu, anevoie. * #Expr.# $(A-i fi$ cuiva) $mai mare mila$ (sau $dragul, rușinea$ etc.) = (a-i fi cuiva) foarte milă (sau drag, rușine etc.). ** (Adverbial; #pop.#) Din cale-afară, peste măsură. ** Grav. $Greșeală mare.$ @VI.@ (Arată calitatea, valoarea) @1.@ De valoare, de însemnătate deosebită; important, însemnat. * $Zi mare$ = zi de sărbătoare; zi importantă. $Strada mare$ = nume dat în unele orașe de provincie străzii principale. $Drum mare$ sau $drumul (cel) mare$ = drum principal de largă circulație, care leagă localități importante. * #Expr.# $Vorbe mari$ = @a)@ cuvinte bombastice; promisiuni goale; @b)@ (rar) laude. $Mare lucru$ = @a)@ lucru care impresionează sau deșteaptă mirare; @b)@ lucru care nu reprezintă nimic de seamă, care reprezintă prea puțin, care este nesemnificativ; @c)@ (în construcții negative dă contextului valoare afirmativă și invers) n-aș crede să (nu)... ** Hotărâtor. ** Uimitor, extraordinar, impresionant. * #Expr.# $Mare minune$ sau $minune mare$ = @a)@ (cu valoare de exclamație) exprimă uimire, admirație etc.; @b)@ (#reg.#; cu valoare de superlativ) foarte frumos (sau bun etc.). $Mare minune să (nu)...$ = ar fi de mirare să (nu)..., n-aș crede să (nu)... ** Grav, serios. @2.@ Cu calități excepționale; ilustru, celebru, renumit. ** Ieșit din comun; deosebit. @3.@ Care ocupă un loc de frunte într-o ierarhie; cu vază. * $Socru mare$ = tatăl mirelui; (la #pl.#) părinții mirelui. $Soacră mare$ sau $soacra cea mare$ = mama mirelui. * #Expr.# $A se ține mare$ = a fi mândru, semeț, fudul. (Substantivat) $A trage$ (sau $a călca) a mare$ = a-și da importanță; a căuta să ajungă pe cei sus-puși. $La mai mare,$ urare adresată cuiva cu ocazia unei numiri sau a unei avansări într-un post. $Mare și tare$ sau $tare și mare$ = foarte puternic, influent. ** (Substantivat) $Mai-mare$ = căpetenie, șef. ** Superior în ceea ce privește calitățile morale. * #Expr.# $Mare la inimă$ (sau $la suflet)$ = mărinimos, generos. ** Deosebit, ales^2, distins. $Mare cinste.$ * $Mare ținută$ = îmbrăcăminte sau uniformă destinată pentru anumite solemnități. ** (Despre ospețe, serbări) Plin de strălucire; bogat, fastuos, pompos. - Probabil #lat.# @mas, maris.@
@M'ARE^2,@ $mări,$ #s. f.# Nume generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare, adânci și sărate, de pe suprafața Pământului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o strâmtoare; parte a oceanului de lângă țărm; $#p. ext.#$ ocean. * #Expr.# $Marea cu sarea$ = mult, totul; imposibilul. $A vântura mări și țări$ = a călători mult. $A încerca marea cu degetul$ = a face o încercare, chiar dacă șansele de reușită sunt minime. $Peste (nouă) mări și (nouă) țări$ = foarte departe. ** #Fig.# Suprafață vastă; întindere mare; imensitate. ** #Fig.# Mulțime (nesfârșită), cantitate foarte mare. - #Lat.# @mare, -is.@
@Mare@ ≠ mic, mărunt...
@M'ARE@ adj. @1.@ v....
@M'ARE@ adj. v. $fri...
@M'ARE@ s. @1.@ $(GE...
@M'ARE@ s. v. $apă, ...
@m'are@ adj. m., art...
@m'are@ s. f., g.-d....
@M'ARE^1 ~i@ $adj.$ ...
|
| și |
și |
No synsets found
|
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| încăpător |
încăpător |
No synsets found
|
@ÎNCĂPĂT'OR, -O'ARE,@ $încăpători, -oare,$ #adj.# Care are volum utilizabil mare; în care încape mult; larg, spațios. - @Încăpea@ + #suf.# $-ător.$
@Încăpător@ ≠ neîncă...
@ÎNCĂPĂT'OR@ adj. @1...
@încăpăt'or@ adj. m....
@ÎNCĂPĂT'OR ~o'are (...
@încăpăt'or@ adj. m....
@încăpătór, -oáre@ a...
@încăpăt'or@ #adj.# ...
@încăpător@ a. în ca...
@ÎNCĂPĂT'OR, -O'ARE,...
|
| al |
al |
No synsets found
|
@AL, A,@ $ai, ale,$ #art.# @1.@ (Articol posesiv sau genitival, înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă nu are articol enclitic) $Carte a elevului.$ @2.@ (Înaintea numeralelor ordinale, începând cu "al doilea") $Clasa a zecea.$ - #Lat.# @illum, illam.@
@al@ art. m., pl. $a...
@AL a (ai, ale)@ $ar...
@al@ (#f.# @a,@ #pl....
@al@ #adj.# și #pron...
AL;A;AI;ALE
Cum este corect ?
"GHIDUL DE COMPORTARE A ELEVULUI IN DIVERSE SITUATII..." Sau "GHIDUL DE COMPORTARE AL ELEVULUI..."
(As dori explicatii de la specialisti)
@-'AL@ $#suf.#$ "cal...
@AL,@ simbol chimic ...
@AL, A,@ $ai, ale,$ ...
@al@ art. m. care ar...
|
| lui |
lui |
No synsets found
|
@LUI@ pron., adj. să...
@luĭ,@ V. @ĭel.@...
@lui^1@ #art. hot.# ...
@lui^2@ #pr.# #v.# @...
$lui ~$ a-și reiua t...
@LUI@ #pron.#, #adj....
@lui^{1}@ #art.#◼◼◼{...
@lui^{2}@ #pr.# ◼◼◼#...
|
| urât |
urât |
No synsets found
|
@UR'ÂT, -Ă,@ (@I@) $urâți, -te,$ #adj.#, (@II@) #adv.#, (@III@) #s. n.# @I.@ #Adj.# @1.@ Care are o înfățișare neplăcută, care este lipsit de frumusețe, de armonie: $#p. ext.#$ pocit, hâd, hidos. @2.@ Care displace, care trezește repulsie (morală); urâcios, nesuferit. ** (Despre comportare, fapte) Contrar moralei, dreptății, bunei-cuviințe; necuviincios; imoral; reprobabil. ** Neplăcut; grav. @3.@ (Despre timp) Posomorât, ploios, friguros, @II.@ #Adv.# Într-un mod neplăcut, nepotrivit, imoral. * #Expr.# $A se uita urât la cineva$ = a privi cu dușmănie pe cineva. @III.@ #S. n.# @1.@ Stare sufletească apăsătoare provocată de teamă, de singurătate, de lipsă de ocupație, de viață banală etc.; plictiseală; indispoziție. * #Loc. prep.# $De urâtul cuiva$ (sau $a ceva)$ = din cauza plictiselii sau aversiunii (provocate de cineva sau de ceva). * #Expr.# $A-i fi$ (cuiva) $urât$ = @a)@ a se teme (în singurătate); @b)@ a se plictisi. $A-și face de urât$ = a se distra, a-și alunga plictiseala. $A ține cuiva de urât$ = a sta în compania cuiva (pentru a nu se plictisi). @2.@ Dezgust, aversiune față de cineva sau de ceva. - #V.# @urî.@
@Urât@ ≠ arătos, chi...
@URÂT@ adj. v. $grav...
@URÂT@ adj., s. @1.@...
@URÂT@ s. v. $aversi...
@urât@ s. n....
@URÂT^1@ $adv.$ Într...
@URÂT^2@ $n.$ 1) Sta...
@URÂT^3@ ~@tă@ (~@ți...
@URÂT@ ($#d.# oameni...
|
| acela |
acela |
No synsets found
|
@AC'ELA, AC'EEA,@ $aceia, acelea,$ #pron. dem.#, #adj. dem.# (postpus) @1.@ #Pron. dem.# (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor) $Cine e acela?$ * #Loc. adj.# (#Reg.#) $Ca acela$ sau $ca aceea$ = puternic, însemnat; extraordinar. * #Loc. adv.# $De aceea$ = pentru acest (sau acel) motiv, din această cauză. $Drept aceea$ = prin urmare; deci. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceea$ = în plus. @2.@ #Adj. dem.# (postpus) Acel, acea. $Omul acela. Casa aceea.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $aceluia, aceleia,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $acelora.$ - #Var.#: (#Înv.#) @ac'el, ac'ea@ #pron. dem.#] - #Lat.# @*ecce-illu, ecce-illa.@
@AC'ELA@ pron. cela,...
@ac'ela@ pr. m., adj...
@AC'ELA ac'eea (ac'e...
@AC'ELA^1, AC'EEA,@ ...
@ACÉLA^1, ACÉEA,@ ad...
@AC'ELA^2, AC'EEA,@ ...
acela el...
@ac'ela@ pron. m., a...
@ac'ela@ #pr.# #m.#,...
|
| de |
de |
No synsets found
|
@DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
@DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
@DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
@DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
@DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
@DE@ conj. @1.@ (con...
@DE@ conj. v. $când,...
@DE@ prep. @1.@ (ara...
@DE@ pron. v. $care,...
@de@ conjcț., prep.,...
|
| mă-ta |
mă-ta |
No synsets found
|
@m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
@m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
|
| . |
. |
No synsets found
|
|