← Back to list

Sentence #6308

Similar

Ai amuțit, mă? Borâ-mi-aș pula în mă-ta aia largă... sau știi că nu e bine să vorbești cu gura plină și mai bine taci.

Ai amuțit, mă? Borâ-mi-aș pula în mă-ta aia largă... sau știi că nu e bine să vorbești cu gura plină și mai bine taci.
Ai AUX amuțit, VERB mă? PRON Borâ PROPN -mi PRON -aș AUX pula NOUN în ADP mă-ta ADP aia PRON largă... ADJ sau CCONJ știi AUX că SCONJ nu PART e AUX bine ADV să PART vorbești AUX cu ADP gura NOUN plină ADJ și CCONJ mai ADV bine ADV taci. AUX aux conj nsubj iobj aux case obl det amod cc conj mark advmod cop ccomp mark csubj case obl amod cc advmod conj xcomp 
            {
  "text": "Ai amu\u021bit, m\u0103? Bor\u00e2-mi-a\u0219 pula \u00een m\u0103-ta aia larg\u0103... sau \u0219tii c\u0103 nu e bine s\u0103 vorbe\u0219ti cu gura plin\u0103 \u0219i mai bine taci.",
  "ents": [],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 14
    },
    {
      "start": 15,
      "end": 118
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 2,
      "tag": "Va--2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=2",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 3,
      "end": 9,
      "tag": "Vmp--sm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "amu\u021bi",
      "dep": "ROOT",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 9,
      "end": 10,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 11,
      "end": 13,
      "tag": "Pp1-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "eu",
      "dep": "conj",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 13,
      "end": 14,
      "tag": "QUEST",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "?",
      "dep": "punct",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 15,
      "end": 19,
      "tag": "Np",
      "pos": "PROPN",
      "morph": "",
      "lemma": "bor\u00e2",
      "dep": "nsubj",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 19,
      "end": 22,
      "tag": "Pp1-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "eu",
      "dep": "iobj",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 22,
      "end": 25,
      "tag": "Va--3s----y",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=3|Variant=Short",
      "lemma": "-a\u0219",
      "dep": "aux",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 26,
      "end": 30,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "pula",
      "dep": "ROOT",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 31,
      "end": 33,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 10
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 34,
      "end": 39,
      "tag": "Spsay",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc|Variant=Short",
      "lemma": "m\u0103-ta",
      "dep": "obl",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 40,
      "end": 43,
      "tag": "Pd3fsr",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|Person=3|PronType=Dem",
      "lemma": "acela",
      "dep": "det",
      "head": 10
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 44,
      "end": 49,
      "tag": "Afpfsrn",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "larg",
      "dep": "amod",
      "head": 10
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 49,
      "end": 52,
      "tag": "HELLIP",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "...",
      "dep": "punct",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 53,
      "end": 56,
      "tag": "Ccssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "sau",
      "dep": "cc",
      "head": 15
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 57,
      "end": 61,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "\u0219ti",
      "dep": "conj",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 62,
      "end": 64,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 65,
      "end": 67,
      "tag": "Qz",
      "pos": "PART",
      "morph": "Polarity=Neg",
      "lemma": "nu",
      "dep": "advmod",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 68,
      "end": 69,
      "tag": "Vaip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fi",
      "dep": "cop",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 19,
      "start": 70,
      "end": 74,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "bine",
      "dep": "ccomp",
      "head": 15
    },
    {
      "id": 20,
      "start": 75,
      "end": 77,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 21
    },
    {
      "id": 21,
      "start": 78,
      "end": 86,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "vorbi",
      "dep": "csubj",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 22,
      "start": 87,
      "end": 89,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "cu",
      "dep": "case",
      "head": 23
    },
    {
      "id": 23,
      "start": 90,
      "end": 94,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "gur\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 21
    },
    {
      "id": 24,
      "start": 95,
      "end": 100,
      "tag": "Afpfsrn",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "plin",
      "dep": "amod",
      "head": 23
    },
    {
      "id": 25,
      "start": 101,
      "end": 103,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 27
    },
    {
      "id": 26,
      "start": 104,
      "end": 107,
      "tag": "Rp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "",
      "lemma": "mai",
      "dep": "advmod",
      "head": 27
    },
    {
      "id": 27,
      "start": 108,
      "end": 112,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "bine",
      "dep": "conj",
      "head": 24
    },
    {
      "id": 28,
      "start": 113,
      "end": 117,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "tac",
      "dep": "xcomp",
      "head": 21
    },
    {
      "id": 29,
      "start": 117,
      "end": 118,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 8
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
amuți amuți No synsets found 
                            @AMUȚ'I,@ $amuțesc,$ #vb.# IV. #Intranz.# A pierde facultatea de a vorbi; a deveni mut. ** #Fig.# A înceta de a vorbi; a tăcea; a se potoli, a se liniști, a înceta. - #Lat.# @*ammutire@ (< $mutus$ "mut").
                        
                            @A amuți@ ≠ a se auz...
                        
                            @AMUȚ'I@ vb. @1.@ v....
                        
                            @amuț'i@ vb., ind. p...
                        
                            @A AMUȚ'I ~'esc@ $in...
                        
                            @AMUȚÍ,@ $amuțesc,$ ...
                        
                            @amuț'i (-ț'esc, -'i...
                        
                            @AMUȚ'I,@ $amuțesc,$...
                        
                            @a amuț'i@ vb., ind....
                        
                            @amuț'i@ @(a ~)@ (a ...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
eu eu No synsets found 
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
? ? No synsets found
borâ borâ No synsets found
eu eu No synsets found 
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
-aș -aș No synsets found
pula pula No synsets found 
                            @PÚLA@ #s. f.# Unita...
                        
                            pula este o pula ma....
                        
                            pula...
                        
                            pula...
                        
                            Pula - cuvânt vechi ...
                        
                            pula,un obiect ce se...
                        
                            PULA...
                        
                            pula din latinescu p...
                        
                            pula în gură
                        
                            pula ce este alcatui...
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
mă-ta mă-ta No synsets found 
                            @m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
                        
                            @m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
acela acela No synsets found 
                            @AC'ELA, AC'EEA,@ $aceia, acelea,$ #pron. dem.#, #adj. dem.# (postpus) @1.@ #Pron. dem.# (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor) $Cine e acela?$ * #Loc. adj.# (#Reg.#) $Ca acela$ sau $ca aceea$ = puternic, însemnat; extraordinar. * #Loc. adv.# $De aceea$ = pentru acest (sau acel) motiv, din această cauză. $Drept aceea$ = prin urmare; deci. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceea$ = în plus. @2.@ #Adj. dem.# (postpus) Acel, acea. $Omul acela. Casa aceea.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $aceluia, aceleia,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $acelora.$ - #Var.#: (#Înv.#) @ac'el, ac'ea@ #pron. dem.#] - #Lat.# @*ecce-illu, ecce-illa.@
                        
                            @AC'ELA@ pron. cela,...
                        
                            @ac'ela@ pr. m., adj...
                        
                            @AC'ELA ac'eea (ac'e...
                        
                            @AC'ELA^1, AC'EEA,@ ...
                        
                            @ACÉLA^1, ACÉEA,@ ad...
                        
                            @AC'ELA^2, AC'EEA,@ ...
                        
                            acela el...
                        
                            @ac'ela@ pron. m., a...
                        
                            @ac'ela@ #pr.# #m.#,...
larg larg No synsets found 
                            @LARG, -Ă,@ (@I@) $largi,$ #adj.# (@II@) $larguri,$ #s. n.# @I.@ #Adj.# @1.@ Care ocupă o suprafață mare, care este extins în toate direcțiile; întins, vast. * #Expr.# $În lumea largă$ = @a)@ în locuri depărtate, departe; @b)@ pretutindeni. @2.@ De dimensiuni mari; ##lat.## * #Loc. adv.# $Pe larg$ = în mod amplu, amănunțit. ** (Despre recipiente sau cavități) Cu dimensiunea transversală mare; $#p. ext.#$ cuprinzător, încăpător. * #Expr.# $Mână largă,$ se zice despre un om generos sau cheltuitor. ** (Despre veșminte) De o croială bogată, care permite mișcarea liberă a corpului; care este prea mare față de dimensiunile unei persoane. * #Expr.# $A da$ (ceva) $cu mâneci largi$ = a da bucuros, cu voie bună; a fi darnic. ** (Despre gesturi, mișcări etc.) Desfășurat în toată amploarea. ** #Fig.# Care nu este meschin, care este liber, generos, înaintat. $Vederi largi.$ @II.@ #S. n.# @1.@ (Articulat; urmat de determinări în genitiv care indică o suprafață) Întreaga suprafață (a unui loc); partea mai largă (a unui loc). ** Loc pe mare depărtat de țărm. * #Loc. adv.# $În larg$ = departe de țărm, pe apă. @2.@ Loc deschis care se întinde departe în toate direcțiile; întindere mare, spațiu vast. * #Expr.# $A fi$ (sau $a se simți) la$ (sau $în) largul său$ = a fi (sau a se simți) în deplină libertate, nestingherit. - #Lat.# @largus.@
                        
                            @Larg@ ≠ îngust, str...
                        
                            @LARG@ adj. @1.@ v. ...
                        
                            @LARG@ adj. v. $cula...
                        
                            @LARG@ s. v. $lărgim...
                        
                            @larg@ adj. m., f. $...
                        
                            @larg@ s. n., pl. $l...
                        
                            @LARG^1 ~gă (~gi)@ 1...
                        
                            @LARG^2 ~uri@ $n.$ 1...
                        
                            @larg (l'argă),@ #ad...
... ... No synsets found
sau sau No synsets found 
                            @SAU@ #conj.# @1.@ (Cu funcție disjunctivă) Ori, fie: @a)@ (Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca opuse sau contradictorii) $Plânge sau râde?$ (Al doilea membru al disjuncției este o negație) $Sunt sau nu sunt?$ @b)@ (Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca alternative) $Doriți cafea sau ceai?$ ** (Corelativ, indică necesitatea de a alege între două alternative) $Sau luni, sau miercuri.$ * (În enumerări, precedând fiecare element al enumerării sau numai pe ultimul) $Pentru a da la rindea se întrebuințează sau rindeaua sau cioplitorul sau gealăul.$ @2.@ (Cu funcție explicativă) Adică, cu alte cuvinte. $Adunarea, sau soborul întregii țări.$ @3.@ (Cu funcție copulativă) Precum, și. $Nisipul se găsește pe fundul râurilor, lacurilor sau mărilor.$ @4.@ (În propoziții interogative, cu funcție conclusivă, atenuată de o nuanță de îndoială) Nu cumva? oare? poate? $De ce nu scrii? Sau n-ai timp?$ - @Să@ + @au^1.@
                        
                            @SAU@ conj. v. $ori....
                        
                            @sau@ conjcț....
                        
                            @SAU@ $conj.$ 1) $(e...
                        
                            sau griff? - Partea ...
                        
                            sau larvae - în mito...
                        
                            sau Șiva. În religia...
                        
                            sau Șiva. În religia...
                        
                            sau S,iva. În religi...
                        
                            s-au contrazis
...
ști ști No synsets found 
                            @ȘTI,@ $știu,$ #vb.# IV. @I. 1.@ #Tranz.# și #intranz.# (Folosit și #absol.#) A avea cunoștință (de...), a fi informat (în legătură cu...), a cunoaște. * #Loc. adv.# $Pe știute$ = în cunoștință de cauză. $Pe neștiute$ = @a)@ fără să-și dea seama; @b)@ în ascuns, pe furiș, tiptil. * #Expr.# (#Tranz.#, #absol.#) $Nu știu, n-am văzut$ = sunt cu totul străin de ceva, nu am idee de nimic. $Știu eu$ (sau $știi tu$ etc.) $ce știu$ (sau $știi$ etc.) sau $las\' că știu eu,$ se spune pentru a arăta că cineva cunoaște bine o situație și că nu poate fi indus în eroare. $Știi ce?$ sau $știi ceva?, știi una?$ = fii atent la ce-ți spun, ascultă ceea ce am să-ți spun. $(Numai) Dumnezeu știe$ sau $știe Dumnezeu,$ se spune pentru a sprijini o afirmație sau o negație. $Dumnezeu (mai) știe$ sau $dracul (mai) știe,$ se spune pentru a exprima o nedumerire, neputința de a preciza sau de a explica ceva, o nesiguranță. (#Intranz.#) $A-i ști$ (cuiva) $de urmă$ = a ști unde se află cineva. $Pe cât$ (sau $după cât) știu$ = după informațiile pe care le am. @2.@ #Tranz.# A lua cunoștință de...; a afla, a auzi. @3.@ #Tranz.# A cunoaște pe cineva (din toate punctele de vedere). ** #Refl.# A se cunoaște pe sine, a avea cunoștință că este într-un anumit fel; a se vedea într-un anumit fel. ** #Refl. recipr.# A se cunoaște unul pe altul; a avea legături de prietenie. @4.@ #Intranz.# A ține seamă de ceva, a lua în considerație; a avea teamă sau respect de cineva. ** #Tranz.# A recunoaște pe cineva sau ceva drept... ** A avea parte de ceva, a se bucura de ceva. @5.@ #Intranz.# A se interesa de..., a se îngriji de... @II.@ #Tranz.# @1.@ A poseda cunoștințe sistematice într-un domeniu, a stăpâni o știință, o artă etc. * #Expr.# $A ști carte$ = a ști să scrie și să citească; $#p. ext.#$ a avea cunoștințe temeinice într-un domeniu, a fi învățat. $A ști pe de rost$ (sau $pe dinafară, ca pe apă, ca apa, ca pe Tatăl nostru)$ = a putea reproduce întocmai, din memorie, fără greșeală. ** A vorbi și a înțelege o anumită limbă. ** A se pricepe să facă ceea ce trebuie, a avea îndemânarea, abilitatea necesară într-o anumită împrejurare. * #Expr.# $A nu (mai) ști ce să (se) mai facă$ = a nu mai găsi nici o soluție pentru a ieși dintr-o încurcătură. $A nu mai ști ce să facă de...$ = a fi copleșit de... $A nu ști de unde s-o apuce$ = a nu se pricepe de unde să înceapă un lucru. (#Absol.#) $Știu eu?$ exprimă o îndoială, o nesiguranță, o șovăire. @2.@ A putea, a fi în stare să facă ceva; a fi apt pentru ceva. ** A fi hotărât să facă ceva. * #Expr.# $A nu ști ce vrea$ = a nu putea lua o hotărâre, a fi nedecis; a șovăi. @3.@ A ține minte, a-și aminti. @4.@ A-și da seama, a înțelege, a pricepe. * #Expr.# $A nu (prea) ști multe$ = a riposta îndată (la provocarea cuiva). $Mai știi$ sau $mai știu (și) eu, mai știi păcatul, de unde știi!?$ = se prea poate, nu poți fi sigur că nu e așa. $Nu știu cum$ = în mod inexplicabil. $A fi nu știu cum$ = a fi ciudat, bizar. $A-i fi$ (cuiva) $nu știu cum să...$ = a-i fi (cuiva) greu sau penibil să... (Substantivat) $Un nu știu cum$ sau $un nu știu ce$ = ceva nelămurit; farmec deosebit, nedefinit. (#Intranz.#) $A nu ști de glumă$ = a fi supărăcios. @5.@ A prevedea. ** A presupune, a bănui. @6.@ A avea certitudinea, a fi sigur de ceva. * #Expr.# $Să știu (bine) că...$ sau $de-aș ști că...$ = chiar dacă... ** #Refl. impers.# A fi lucru bine cunoscut. - #Lat.# @scire.@
                        
                            @ȘTI@ vb. @1.@ a afl...
                        
                            @ști@ vb., ind. prez...
                        
                            @A ȘTI știu 1.@ $tra...
                        
                            @A SE ȘTI ne știm@ $...
                        
                            @ști (-'iu, -i'ut),@...
                        
                            @a (se) ști@ vb., in...
                        
                            @ști@ @(a ~)@ #vb.#,...
                        
                            @ștì@ v. @1.@ a cuno...
                        
                            @ȘTI,@ $știu,$ #vb.#...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
nu nu No synsets found 
                            @NU@ #adv.# @I.@ (Servește la formarea formei negative a verbului, de obicei precedându-l nemijlocit). @1.@ (Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ) $Nu l-am cunoscut niciodată.$ * (În propoziții interogative) $Nu ai primit scrisorile mele?$ @2.@ (Neagă predicatul, fără a modifica logic caracterul propoziției) $Nu încape nici o îndoială.$ @3.@ (Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) $Nu făcea parte și el dintre noi?$ @II.@ (Neagă altă parte de propoziție decât predicatul) $A plecat repede, nu așa cum a venit.$ @III.@ (Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă, altul decât predicatul, atenuându-i înțelesul ori dându-i un înțeles contrar) $O casă mare, nu lipsită de eleganță.$ * #Expr.# $Nu altceva$ sau $nu glumă,$ (#reg.#) $nu șagă,$ formulă care confirmă sau întărește cele enunțate anterior. $Nu mai departe$ = chiar în cazul... $Nu o (singură) dată$ = de multe ori, adesea. @IV.@ (Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus, îndeplinind funcția de predicat) $Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale.$ * #Expr.# $nu și nu,$ formulă care exprimă împotrivirea, refuzul categoric. $De$ (sau $dacă) nu...$ = în caz contrar..., altfel... @##V.##@ (Cu valoare de propoziție independentă cu caracter negativ) $Ai prieteni? - Nu!$ - #Lat.# @non.@
                        
                            @Nu@ ≠ da...
                        
                            @NU@ adv. (pop.) ba....
                        
                            @nu@ adv. (și: $n-$ ...
                        
                            @NU@ $adv.$ 1) $(atr...
                        
                            Nu am gasit explicat...
                        
                            nu exista in diction...
                        
                            nu stiu...
                        
                            nu stiu ce inseamna...
                        
                            [nu este in DN'86 - ...
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
bine bine No synsets found 
                            @B'INE@ #adv.#, #s. n.# #sg.# @I.@ #Adv.# @1.@ În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util. * #Expr.# $A(-i) prinde$ (cuiva) $bine$ (un lucru, o învățătură, o întâmplare) = a-i fi de folos, a-i fi prielnic. $A(-i) veni cuiva bine (să...)$ = a(-i) veni cuiva la îndemână; a fi avantajat de o situație prielnică. * (În formule de salut) $Bine ai$ (sau $ați) venit (sănătos, sănătoși)!$ * (Referitor la sănătate) $A se simți bine. A(-i) face$ (cuiva) $bine$ (mâncarea, băutura, plimbarea etc.). $A dormi$ (sau $a se odihni$ etc.) $bine. (Ce), nu ți-e bine?$ = @a)@ (ce), nu ești sănătos? ai o slăbiciune fizică?; @b)@ (ce), ești nebun? nu ești în toate mințile? @2.@ În concordanță cu regulile eticii sociale, în mod cuviincios, cum se cere, cuminte. $Să te porți bine cu oricine.$ * #Expr.# (#Fam.# și #ir.#) $Bine ți-a făcut!$ = așa trebuia, așa se cuvenea să-ți facă (pentru purtarea ta urâtă, condamnabilă)! ** În concordanță cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil, frumos, minunat. $Cântă și dansează bine. Cu rochia asta iți șade bine.$ * $Bărbat$ sau $femeie bine făcut(ă)$ = bărbat sau femeie chipeș(ă). ** În concordanță cu adevărul, cu corectitudinea; clar, precis, exact. $Vezi bine că așa stau lucrurile. Să știu bine că mor, și nu mă las până nu-mi aflu dreptatea!$ * $De-a binelea$ = de-adevărat, cu adevărat. ** (Având valoarea unei afirmații) $Bine, am să procedez cum vrei tu!$ * #Expr.# $(Că) bine zici$ = (că) zici așa cum trebuie. $Ei bine...$ = după cum spuneam... ** Cu grijă, cu atenție. $Uită-te bine și învață.$ @3.@ Deplin, în întregime, complet. $E cherchelit bine.$ ** (La comparativ) Mult. $A fost plecat doi ani și mai bine.$ ** Mult și prielnic. $A plouat bine. A mâncat și a băut bine.$ @II.@ #S. n.# #sg.# @1.@ Ceea ce este util, favorabil, prielnic, ceea ce aduce un folos cuiva. * $Om de bine$ = om care acționează în folosul, în sprijinul, care ajută pe cei din jurul său. * #Expr.# $A face$ (cuiva $un mare) bine$ sau $a face$ (cuiva) $bine$ (cu ceva) = a ajuta (pe cineva) la nevoie. $Să-ți$ (sau $să vă) fie de bine!$ = @a)@ să-ți (sau să vă) fie de (sau cu) folos!; @b)@ (#ir.#) se spune cuiva care a procedat (greșit) împotriva sfaturilor primite. $A vorbi$ (pe cineva) $de bine$ = a lăuda (pe cineva). @2.@ Ceea ce corespunde cu morala, ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic. * #Expr.# $A lua$ (pe cineva) $cu binele$ = a proceda cu blândețe, cu înțelegere, cu bunăvoință față de cineva supărat, irascibil sau îndârjit. @3.@ (#Fil.#; #art.#) Obiectul moralei ca știință. @4.@ (Adjectival; despre oameni) Armonios dezvoltat, plăcut la vedere. - #Lat.# @bene@ (în sensul @II 3,@ calc după #gr.# $agathós,$ #germ.# $das Gut).$
                        
                            @Bine@ ≠ rău, prost...
                        
                            @B'INE@ adv., adj., ...
                        
                            @b'ine@ adv....
                        
                            @b'ine@ s. n., art. ...
                        
                            @B'INE^1@ $adv.$ 1) ...
                        
                            @B'INE^2@ $n.$ 1) Ce...
                        
                            bine,in regula...
                        
                            @b'ine@ #adv.# - @1....
                        
                            @bíne@ adv. - @1.@ P...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
vorbi vorbi No synsets found 
                            @VORB'I,@ $vorbesc,$ #vb.# IV. @1.@ #Intranz.# A avea facultatea de a articula cuvinte; a exprima prin cuvinte gânduri, sentimente, intenții; a spune, a zice, a grăi. * #Expr.# $A vorbi în barbă$ = a vorbi încet, a mormăi numai pentru sine. $A vorbi cu gura altuia$ = a vorbi fără convingere, șovăielnic, evaziv. ** #Tranz.# A rosti cuvinte. * #Expr.# $A vorbi vrute și nevrute$ (sau $verzi și uscate, câte-n lună și-n stele)$ = a vorbi multe și de toate; a flecări, a pălăvrăgi, a sporovăi. ** A se adresa cuiva. $Îi vorbesc și nu-mi răspunde.$ ** A se exprima într-o anumită limbă. ** A-și spune cuvântul, a-și exprima voința. ** #Fig.# A face dovadă, a adeveri, a atesta, a confirma. $O imensă cantitate de fapte, care toate vorbesc în același sens.$ ** #Fig.# A pleda în favoarea cuiva. @2.@ #Intranz.# A sta de vorbă; a discuta; a comenta. @3.@ #Refl. recipr.# și #intranz.# A se sfătui, a se învoi, a se înțelege. @4.@ #Intranz.# A face o expunere; a ține un discurs. - Din @vorbă.@
                        
                            @A vorbi@ ≠ a tăcea...
                        
                            @VORB'I@ vb. @1.@ a ...
                        
                            @vorb'i@ vb., ind. p...
                        
                            @A VORB'I ~'esc 1.@ ...
                        
                            @A SE VORB'I mă ~'es...
                        
                            @vorb'i@ #vb.# IV (#...
                        
                            @a (se) vorb'i@ vb.,...
                        
                            @vorb'i@ @(a ~)@ #vb...
                        
                            @vorbi.@ v. 1. a art...
cu cu No synsets found 
                            @CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
                        
                            @Cu@ ≠ fără...
                        
                            @CU@ prep. @1.@ (mod...
                        
                            @cu@ prep....
                        
                            @CU@ $prep.$ 1) $(in...
                        
                            cu doua capete ...
                        
                            cu valenta absoluta...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            cu audiență, care ar...
gură gură No synsets found 
                            @G'URĂ,@ $guri,$ #s. f.# @I. 1.@ Cavitate din partea anterioară (și inferioară) a capului oamenilor și animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; $#p. restr.#$ buzele și deschizătura dintre ele; buze. * #Loc. adv.# $Gură-n gură$ = foarte aproape unul de celălalt. * #Expr.# $A(-i) da$ (cuiva) $o gură$ = a săruta (pe cineva). $Cu sufletul la gură$ = @a)@ abia mai putând respira (de emoție sau de oboseală); @b)@ foarte bolnav, aproape de moarte. $A uita de la mână până la gură$ = a uita repede, a fi uituc. $Parcă se bat lupii la gura lui,$ se spune despre cineva care mănâncă lacom sau vorbește repede. $A se duce (ca) pe gura lupului$ = a dispărea. $A scoate$ (sau $a scăpa ca) din gura lupului$ = a (se) salva dintr-o mare primejdie. $A țipa$ (sau $a striga$ etc.) $ca din$ (sau $ca în) gură de șarpe$ = a țipa din răsputeri, deznădăjduit. $A se zvârcoli ca în gură de șarpe$ = a se zbate cu desperare. $A avea gura moale$ (sau $tare)$ sau $a fi moale$ (sau $tare) în$ (sau $de) gură$ = (despre cai) a se supune ușor (sau greu) la mișcările ce i se fac cu frâul. * Compuse: $gură-cască$ (sau $-căscată)$ = persoană care-și pierde vremea în zadar sau care dovedește neglijență, dezinteres condamnabil; persoană care stă absentă, care nu înțelege ce i se spune; $gură-de-lup$ = @a)@ defect congenital de conformație a feței omului, constând dintr-o despicătură la buza și la gingia superioară și în cerul-gurii, și în comunicarea cavității bucale cu fosele nazale; @b)@ ochi dublu al unei parâme; @c)@ unealtă cu care se îndoaie tabla groasă; $gura-leului$ = plantă erbacee ornamentală cu flori de diverse culori, asemănătoare cu o gură (@I 1@) $(Antirrhinum majus); gura-lupului$ = plantă erbacee cu flori vinete-violete, având o margine albă sau gălbuie $(Scutellaria altissima).$ ** Sărutare, sărut. @2.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ cu care cineva se hrănește. * #Expr.# $A pune$ (sau $a lua, a băga) ceva în gură$ = a mânca (puțin). $A i se face gura pungă$ = a avea o senzație de astringență din cauza unor alimente acre introduse în gură. $A da$ (cuiva) $mură-n gură$ = a-i da (cuiva) ceva de-a gata, fără să facă cel mai mic efort. $De-ale gurii$ = (lucruri de) mâncare. ** Îmbucătură, sorbitură, înghițitură. * #Expr.# $Nici o gură de apă$ = nimic. ** Membru de familie care trebuie hrănit. @3.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al vorbirii; cloanță. * #Expr.# $A tăcea din gură$ = a nu (mai) vorbi nimic. $A închide$ (sau $a astupa) cuiva gura$ = a face pe cineva să nu mai vorbească, a pune pe cineva în situația de a nu mai putea spune nimic. $A lua cuiva vorba din gură$ = @a)@ a spune tocmai ceea ce voia să zică altul în clipa respectivă; @b)@ a întrerupe pe cineva când vorbește. $A i se muia$ (cuiva) $gura$ = a nu mai avea curajul să vorbească; a schimba, a atenua tonul și conținutul celor spuse. $A-l lua$ (pe cineva) $gura pe dinainte$ sau $a-l scăpa gura$ = a destăinui ceva fără voie, a spune ceva ce n-ar fi trebuit să spună. $A avea gura$ (sau $a fi gură) spartă$ = a nu putea ține un secret, a dezvălui orice secret. $A fi slobod la gură$ = a vorbi mult și fără sfială, depășind uneori limitele bunei-cuviințe. $A fi cu gura mare$ = a fi certăreț. $A avea o gură cât o șură$ = a vorbi mult și tare. $A-și păzi$ (sau $ține$ etc.) $gura$ = a-și impune tăcere; a fi prudent în tot ce vorbește. $A(-i tot) da din gură$ (sau $cu gura)$ sau $a-i umbla$ (ori $a-i merge, a-i toca$ etc.) $gura (ca o meliță, ca o moară stricată$ sau $hodorogită$ sau $ca o pupăză)$ = a vorbi repede și fără întrerupere; a flecări. $A fi bun de gură$ = (adesea #peior.#) a vorbi mult și cu ușurință, a se pricepe să-și pledeze cauza, să convingă. $A fi rău de gură$ (sau $gură rea)$ = @a)@ a bârfi, a fi intrigant; @b)@ a prevesti (cuiva) ceva rău, nefavorabil. $A (nu) se uita în$ (sau $la) gura cuiva$ = a (nu) ține seamă de ceea ce spune cineva, a (nu) crede pe cineva. $A vorbi$ (sau $a zice, a spune$ etc.) $cu jumătate de gură$ (sau $cu gura jumătate)$ = a vorbi (sau a zice etc.) nehotărât, fără convingere. $E numai gura de el,$ se spune despre cineva care promite, dar nu se ține de cuvânt, sau care se laudă cu multe, dar nu face nimic. $A-i umbla$ (cuiva) $vorba prin gură$ = a nu găsi cuvântul potrivit pentru a exprima ceva (dar a fi pe punctul de a-l găsi). $A trece$ (sau $a umbla, a fi purtat) din gură în gură$ = (despre vorbe, cântece etc.) a (se) transmite de la om la om, din generație în generație. * Compus: $gură-spartă$ = om flecar, limbut, care nu poate ține un secret. ** Ceea ce spune cineva; vorbă, spusă, mărturisire. * #Expr.# $Gura lumii$ = vorbe, bârfeli, scorneli. $Gura satului$ (sau $a mahalalei)$ = (persoană care născocește) vorbe, bârfeli, intrigi. $A intra în gura lumii$ (sau $a satului, a mahalalei)$ = a ajunge să fie vorbit de rău. $A te lua după gura cuiva$ = a acționa (în mod greșit) după sfatul cuiva. $A se pune$ (sau $a sta) cu gura pe cineva$ = a insista mult pe lângă cineva pentru a-l convinge să facă un lucru; a cicăli pe cineva. ** Glas, grai. * #Expr.# $Nu i se aude gura,$ se zice despre un om tăcut, liniștit, potolit. $Cât îl ține$ (sau $îl ia) gura$ sau $în gura mare$ = foarte tare, din răsputeri. $A nu avea gură (să răspunzi$ sau $să spui ceva)$ = a nu avea putința sau curajul (de a mai răspunde sau de a mai spune ceva). ** Gălăgie, țipăt, ceartă. * #Loc. vb.# $A sta$ (sau $a sări, a începe) cu gura pe$ (sau $la) cineva$ = a certa pe cineva, a se răsti la cineva. * #Expr.# $A da gură la câini$ = a striga la câini să nu mai latre. ** (Personificat) Cel care vorbește; vorbitor. * #Expr.# $Gurile rele$ = bârfitorii. @4.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al cântării. @II.@ Deschizătură a unui obiect, a unei încăperi etc., prin care intră, se introduce, se varsă, iese etc. ceva, prin care se stabilește o comunicație etc. $Gura vasului. Gura cămășii. Gură de canal. Gura fluviului.$ * $Gură de ham$ = ham primitiv, format numai din cureaua de pe piept și din cea care se petrece pe după gâtul calului. $Gură de apă$ = instalație care servește pentru a lua apă dintr-o rețea de distribuție. $Gură de incendiu$ = gură de apă la care se montează un furtun pentru luarea apei sub presiune în caz de incendiu. $Gură de foc$ = nume generic pentru armele de foc (grele). $Gură artificială$ = aparat compus, în general, dintr-un difuzor montat într-o incintă acustică, de formă și dimensiuni astfel alese, încât caracteristicile acustice să fie asemănătoare cu acelea ale gurii umane. * #Expr.# $A lega gura pânzei$ = @a)@ a înnoda capetele firelor de urzeală înainte de a începe țesutul; @b)@ a se înstări. $A prins pânza gură$ = s-a făcut începutul. $A se afla$ (sau $a trimite pe cineva) în gura tunului$ = a fi expus (sau a expune pe cineva) la un mare pericol. - #Lat.# @gula@ "gâtlej, gât".
                        
                            @G'URĂ@ s. @1.@ $(AN...
                        
                            @G'URĂ@ s. v. $afirm...
                        
                            @g'ură@ s. f., g.-d....
                        
                            @G'URĂ ~i@ $f.$ 1) $...
                        
                            @g'ură (g'uri),@ #s....
                        
                            @gură,@ $guri #s. f....
                        
                            @GURĂ@ aftă, bot, bu...
                        
                            @gúră@ f., pl. $ĭ$ (...
                        
                            @g'ură@ s. f., g.-d....
plin plin No synsets found 
                            @PLIN, -Ă,@ $plini, -e,$ #adj.#, #s. n.# @I.@ #Adj.# @1.@ (Despre vase, încăperi, recipiente etc.) Care este umplut cu ceva, în care se află ceva până la limită. * #Expr.# $Plin ochi$ = umplut până la limita capacității. $A fi plin de sine$ (sau $de el)$ = a avea o părere foarte bună despre sine, a fi încrezut, îngâmfat. $A-i fi$ (cuiva) $paharul plin,$ se spune despre cineva care a îndurat prea multe necazuri și nu le mai poate suporta. ** (Despre arme de foc) În care au fost introduse cartușe; încărcat. @2.@ Fără goluri; întreg, compact, masiv. ** Întreg, deplin, neștirbit. * $Profesor plin$ = profesor universitar titular, cu toate titlurile și drepturile prevăzute de lege. $Catedră plină$ = catedră care are numărul de ore prevăzut de regulament. @3.@ Care cuprinde, conține, are ceva în cantitate sau în număr mare. ** (Despre ochi) Năpădit, inundat de lacrimi. @4.@ Care este acoperit, încărcat total sau parțial cu ceva. ** Murdar, mânjit, uns (cu ceva). @5.@ (Despre ființe, corpul lor sau părți ale corpului) Cu forme rotunde, durdulii; grăsuț. @6.@ Care are amploare, intensitate; desăvârșit. $Lună plină$ = lună perfect rotundă, aflată în faza ei maximă. $Voce plină$ = voce sonoră, cu volum. * #Expr.# $În plin(ă)...$ = în mijlocul..., în miezul..., în toiul... @II.@ #S. n.# Ceea ce umple un vas, o cavitate, un spațiu etc.; conținut, cuprins. * $Plinul conductei$ = cantitate de fluid care rămâne în permanență într-o conductă de transport. * #Loc. adv.# $Din plin$ = din abundență. * #Loc. adj. și adv.# $În plin$ = în centru, la țintă. * #Loc. prep.# $În plinul...$ = în mijlocul...; $#p. ext.#$ în toiul... * #Expr.# $A-i merge cuiva în plin$ = a-i merge cuiva bine, a avea succes, a reuși, a izbândi. $A da o lovitură$ (sau $a lovi, a nimeri) în plin$ = a nimeri bine ținta vizată, a-și ajunge scopul. $A-i ieși cuiva cu plin(ul)$ = a-i ieși cuiva în cale cu un vas plin (fapt considerat în credința populară ca semn prielnic). $A face plinul$ = a umple cu benzină până la refuz rezervorul unei mașini. - #Lat.# @plenus.@
                        
                            @Plin@ ≠ deșert, gol...
                        
                            @PLIN@ adj. @1.@ înt...
                        
                            @PLIN@ s. v. $conțin...
                        
                            @plin@ adj. m., pl. ...
                        
                            @plin@ s. n., (spați...
                        
                            @PLIN^1@ $n.$ Conțin...
                        
                            @PLIN^2 ~ă (~i, ~e)@...
                        
                            plin de praf
                        
                            plin de nervi,nervos,nervi pe moment,expresie folosita in Ardeal
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
mai mai No synsets found 
                            @MAI^1@ #adv.# @I. 1.@ (Servește la formarea gradului comparativ) $Mai bun.$ * (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) $Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte.$ @2.@ (Servește la formarea gradului superlativ relativ) $Cel mai bun.$ * (Înaintea unui substantiv) $Te comporți ca cel mai copil dintre copii.$ * (Precedat de "ce" în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) $Ce mai drac frumos de fată!$ * #Expr.# $Mai rar$ = întâlnit extrem de rar. $Așa om mai rar!$ @II.@ (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. $Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase.$ @III.@ (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. $Mai îmi vine a crede.$ ** (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin #conj.# "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. $Cetina mai că-i ajunge la pământ.$ * $Mai-mai$ = cât pe-aci, gata-gata. @IV.@ (Înaintea unui verb) @1.@ (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. $Mai vine la noi.$ * #Expr.# $Mai e vorbă!$ = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ** (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) $Ce mai faci?$ @2.@ (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. $Poate să ne mai întâlnim.$ @3.@ (Exprimă nedumerire) $Nu se știe ce s-a mai făcut.$ @##V.##@ (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) @1.@ (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. $Avea casă, mai ceva bani.$ * #Expr.# $Ce mai atâta vorbă$ sau $ce mai încoace-ncolo,$ se zice când vrem să punem capăt unei discuții. @2.@ (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. $Mai una, mai alta.$ @VI.@ (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) $Ce mai zgomot, ce mai freamăt!$ - #Lat.# @magis.@
                        
                            @MAI^2,@ $maiuri,$ #s. n.# Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ** (#Reg.#) Bătător^2. - #Lat.# @malleus.@
                        
                            @MAI^3,@ $maiuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Ficat. - Din #magh.# @máj.@
                        
                            @MAI^4@ #s. m.# #invar.# A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. - #Lat.# @maius,@ #sl.# @maĭ.@
                        
                            @MAI@ adv. @1.@ încă...
                        
                            @MAI@ s. (pop.) flor...
                        
                            @MAI@ s. @1.@ măciuc...
                        
                            @MAI@ s. v. $ciocan,...
                        
                            @mai@ adv....
                        
                            @mai@ (luna) s. m. i...
bine bine No synsets found 
                            @B'INE@ #adv.#, #s. n.# #sg.# @I.@ #Adv.# @1.@ În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util. * #Expr.# $A(-i) prinde$ (cuiva) $bine$ (un lucru, o învățătură, o întâmplare) = a-i fi de folos, a-i fi prielnic. $A(-i) veni cuiva bine (să...)$ = a(-i) veni cuiva la îndemână; a fi avantajat de o situație prielnică. * (În formule de salut) $Bine ai$ (sau $ați) venit (sănătos, sănătoși)!$ * (Referitor la sănătate) $A se simți bine. A(-i) face$ (cuiva) $bine$ (mâncarea, băutura, plimbarea etc.). $A dormi$ (sau $a se odihni$ etc.) $bine. (Ce), nu ți-e bine?$ = @a)@ (ce), nu ești sănătos? ai o slăbiciune fizică?; @b)@ (ce), ești nebun? nu ești în toate mințile? @2.@ În concordanță cu regulile eticii sociale, în mod cuviincios, cum se cere, cuminte. $Să te porți bine cu oricine.$ * #Expr.# (#Fam.# și #ir.#) $Bine ți-a făcut!$ = așa trebuia, așa se cuvenea să-ți facă (pentru purtarea ta urâtă, condamnabilă)! ** În concordanță cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil, frumos, minunat. $Cântă și dansează bine. Cu rochia asta iți șade bine.$ * $Bărbat$ sau $femeie bine făcut(ă)$ = bărbat sau femeie chipeș(ă). ** În concordanță cu adevărul, cu corectitudinea; clar, precis, exact. $Vezi bine că așa stau lucrurile. Să știu bine că mor, și nu mă las până nu-mi aflu dreptatea!$ * $De-a binelea$ = de-adevărat, cu adevărat. ** (Având valoarea unei afirmații) $Bine, am să procedez cum vrei tu!$ * #Expr.# $(Că) bine zici$ = (că) zici așa cum trebuie. $Ei bine...$ = după cum spuneam... ** Cu grijă, cu atenție. $Uită-te bine și învață.$ @3.@ Deplin, în întregime, complet. $E cherchelit bine.$ ** (La comparativ) Mult. $A fost plecat doi ani și mai bine.$ ** Mult și prielnic. $A plouat bine. A mâncat și a băut bine.$ @II.@ #S. n.# #sg.# @1.@ Ceea ce este util, favorabil, prielnic, ceea ce aduce un folos cuiva. * $Om de bine$ = om care acționează în folosul, în sprijinul, care ajută pe cei din jurul său. * #Expr.# $A face$ (cuiva $un mare) bine$ sau $a face$ (cuiva) $bine$ (cu ceva) = a ajuta (pe cineva) la nevoie. $Să-ți$ (sau $să vă) fie de bine!$ = @a)@ să-ți (sau să vă) fie de (sau cu) folos!; @b)@ (#ir.#) se spune cuiva care a procedat (greșit) împotriva sfaturilor primite. $A vorbi$ (pe cineva) $de bine$ = a lăuda (pe cineva). @2.@ Ceea ce corespunde cu morala, ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic. * #Expr.# $A lua$ (pe cineva) $cu binele$ = a proceda cu blândețe, cu înțelegere, cu bunăvoință față de cineva supărat, irascibil sau îndârjit. @3.@ (#Fil.#; #art.#) Obiectul moralei ca știință. @4.@ (Adjectival; despre oameni) Armonios dezvoltat, plăcut la vedere. - #Lat.# @bene@ (în sensul @II 3,@ calc după #gr.# $agathós,$ #germ.# $das Gut).$
                        
                            @Bine@ ≠ rău, prost...
                        
                            @B'INE@ adv., adj., ...
                        
                            @b'ine@ adv....
                        
                            @b'ine@ s. n., art. ...
                        
                            @B'INE^1@ $adv.$ 1) ...
                        
                            @B'INE^2@ $n.$ 1) Ce...
                        
                            bine,in regula...
                        
                            @b'ine@ #adv.# - @1....
                        
                            @bíne@ adv. - @1.@ P...
tac tac No synsets found 
                            @TAC^1@ #interj.# (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs prin lovirea unui obiect (de lemn). - Onomatopee.
                        
                            @TAC^2,@ $tacuri,$ #s. n.# Baston special de lemn, cu care jucătorii izbesc bilele la biliard; achiu^2. - Din #ngr.# @tákos.@
                        
                            @TAC@ s. (Mold.) ach...
                        
                            @tac/tac-t'ac@ inter...
                        
                            @tac@ s. n., pl. $t'...
                        
                            @TAC^1@ $interj. (se...
                        
                            @TAC^2 ~uri@ $n. (la...
                        
                            @tac (-curi),@ #s. n...
                        
                            @tac@ #interj.# - Ex...
                        
                            @tac/tac-t'ac@ inter...
. . No synsets found