← Back to list

Sentence #6310

Similar

După cum văd eu, cred că ai treabă cu vecinii; te plătesc bine măcar, sau îți dau la masă o belită groasă și la dejun un carici tun?

După cum văd eu, cred că ai treabă cu vecinii PERSON ; te plătesc bine măcar, sau îți dau la masă o belită groasă și la dejun un carici NAT_REL_POL tun?
După ADP cum ADV văd AUX eu, PRON cred AUX că SCONJ ai AUX treabă NOUN cu ADP vecinii; NOUN te PRON plătesc AUX bine ADV măcar, ADV sau CCONJ îți PRON dau AUX la ADP masă NOUN o DET belită NOUN groasă ADJ și CCONJ la ADP dejun NOUN un DET carici PROPN tun? NOUN mark fixed advcl nsubj mark det ccomp case nmod obj conj advmod advmod cc iobj conj case obl det obj amod cc case conj det obj nmod 
            {
  "text": "Dup\u0103 cum v\u0103d eu, cred c\u0103 ai treab\u0103 cu vecinii; te pl\u0103tesc bine m\u0103car, sau \u00ee\u021bi dau la mas\u0103 o belit\u0103 groas\u0103 \u0219i la dejun un carici tun?",
  "ents": [
    {
      "start": 38,
      "end": 45,
      "label": "PERSON"
    },
    {
      "start": 121,
      "end": 127,
      "label": "NAT_REL_POL"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 132
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 4,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "dup\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 5,
      "end": 8,
      "tag": "Rw",
      "pos": "ADV",
      "morph": "PronType=Int,Rel",
      "lemma": "cum",
      "dep": "fixed",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 9,
      "end": 12,
      "tag": "Vmip1s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=1|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "vedea",
      "dep": "advcl",
      "head": 5
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 13,
      "end": 15,
      "tag": "Pp1-sn--------s",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Nom|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Strong",
      "lemma": "eu",
      "dep": "nsubj",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 15,
      "end": 16,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 17,
      "end": 21,
      "tag": "Vmip1s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=1|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "crede",
      "dep": "ROOT",
      "head": 5
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 22,
      "end": 24,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 25,
      "end": 27,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "avea",
      "dep": "det",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 28,
      "end": 34,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "treab\u0103",
      "dep": "ccomp",
      "head": 5
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 35,
      "end": 37,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "cu",
      "dep": "case",
      "head": 10
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 38,
      "end": 45,
      "tag": "Ncmpry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "vecin",
      "dep": "nmod",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 45,
      "end": 46,
      "tag": "SCOLON",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "AdpType=Prep",
      "lemma": ";",
      "dep": "punct",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 47,
      "end": 49,
      "tag": "Pp2-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 50,
      "end": 57,
      "tag": "Vmip3p",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "pl\u0103ti",
      "dep": "conj",
      "head": 5
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 58,
      "end": 62,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "bine",
      "dep": "advmod",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 63,
      "end": 68,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "m\u0103car",
      "dep": "advmod",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 68,
      "end": 69,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 70,
      "end": 73,
      "tag": "Ccssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "sau",
      "dep": "cc",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 74,
      "end": 77,
      "tag": "Pp2-sd--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "tu",
      "dep": "iobj",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 19,
      "start": 78,
      "end": 81,
      "tag": "Vmip3p",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "da",
      "dep": "conj",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 20,
      "start": 82,
      "end": 84,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "la",
      "dep": "case",
      "head": 21
    },
    {
      "id": 21,
      "start": 85,
      "end": 89,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "mas\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 22,
      "start": 90,
      "end": 91,
      "tag": "Tifsr",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|PronType=Ind",
      "lemma": "un",
      "dep": "det",
      "head": 23
    },
    {
      "id": 23,
      "start": 92,
      "end": 98,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "belit",
      "dep": "obj",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 24,
      "start": 99,
      "end": 105,
      "tag": "Afpfsrn",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "gros",
      "dep": "amod",
      "head": 23
    },
    {
      "id": 25,
      "start": 106,
      "end": 108,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 27
    },
    {
      "id": 26,
      "start": 109,
      "end": 111,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "la",
      "dep": "case",
      "head": 27
    },
    {
      "id": 27,
      "start": 112,
      "end": 117,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "dejun",
      "dep": "conj",
      "head": 23
    },
    {
      "id": 28,
      "start": 118,
      "end": 120,
      "tag": "Timsr",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Masc|Number=Sing|PronType=Ind",
      "lemma": "un",
      "dep": "det",
      "head": 29
    },
    {
      "id": 29,
      "start": 121,
      "end": 127,
      "tag": "Np",
      "pos": "PROPN",
      "morph": "",
      "lemma": "carici",
      "dep": "obj",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 30,
      "start": 128,
      "end": 131,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "tun",
      "dep": "nmod",
      "head": 29
    },
    {
      "id": 31,
      "start": 131,
      "end": 132,
      "tag": "QUEST",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "?",
      "dep": "punct",
      "head": 5
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
după după No synsets found 
                            @D'UPĂ@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ Îndărătul..., în dosul..., înapoia... $După casă se află livada.$ @2.@ Mai departe de..., dincolo de... $După grădina publică s-a oprit.$ @3.@ (Exprimă un raport de succesiune) În urma..., pe urma... $Se ridică val după val.$ * #Loc. adv.# $Unul după altul$ = pe rând, în șir, succesiv. * #Expr.# (În formule de politețe) $După dumneavoastră!$ = (vin și eu) în urma dumneavoastră! (#Pop.#) $A da (o fată) după cineva$ = a mărita (o fată) cu cineva. @4.@ (Cu nuanță finală, după verbe de mișcare) În urma sau pe urma cuiva sau a ceva (spre a da de el, spre a-l ajunge, a-l prinde, a-l păzi, a-l îngriji etc.). $Fuge după vânat.$ * #Expr.# $A se lua$ (sau $a se ține$ etc.) $după cineva$ (sau $ceva)$ = @a)@ a urmări pe cineva (sau ceva); @b)@ a nu lăsa în pace pe cineva. @5.@ (#Impr.#) De pe. $Ia un obiect după masă.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) În urma..., trecând de... $Venea acasă după apusul soarelui.$ * #Loc. adv.# (Și substantivat) $După-amiază$ sau $după-prânz, după-masă$ = în partea zilei care începe în jurul orei 12. $După-amiaza$ sau $după-masa$ = (aproape) în fiecare zi în cursul după-amiezii. $După aceea$ (sau $aceasta, asta)$ = apoi, pe urmă. $După toate...$ = pe lângă toate (neajunsurile) câte s-au întâmplat. ** La capătul..., la sfârșitul..., o dată cu împlinirea... $S-a dus după o săptămână.$ ** Ca rezultat al... $După multă muncă a reușit.$ * #Expr.# $A nu avea (nici) după ce bea apă$ = a fi foarte sărac. ** (În #loc. conj.#) $După ce,$ introduce o propoziție circumstanțială de timp, arătând că acțiunea din propoziția subordonată se petrece înaintea acțiunii din propoziția regentă. @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ Potrivit cu..., în conformitate cu...; la fel cu... $A plecat după propria lui dorință.$ * #Loc. conj.# $După cum$ (sau $cât)$ = așa cum, precum. * #Expr.# $După cum se întâmplă$ = ca de obicei. $A se da după cineva$ = a căuta să fie la fel cu cineva; a se acomoda cu cineva. $A se lua după capul cuiva$ (sau $după capul său)$ = a urma sfatul cuiva (sau propriul său îndemn). $Dacă ar fi după mine$ = dacă ar depinde de mine. $A se lua după ceva$ (sau $cineva)$ = a imita, a copia ceva (sau pe cineva). @2.@ Ținând seama de..., având în vedere..., luând în considerație... $Justețea propunerii se judecă după rezultate.$ * #Expr.# $După toate probabilitățile$ = probabil. @3.@ În raport cu..., pe măsura..., în proporția în care... $După faptă și răsplată.$ @4.@ Având ca model sau ca exemplu... $Face pictură după natură.$ @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru a găsi, a afla, a prinde, a obține etc. $Fuge după glorie.$ @##V.##@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (Arată ființa sau lucrul pe care cineva le iubește, le dorește cu pasiune) $Tremura după bani.$ @2.@ (Arată motivul, cauza care produce acțiunea) $A-i părea rău după ceva.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cu ajutorul..., prin. $A preda o limbă după o anumită metodă.$ @VII.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Arată originea, descendența) Din partea... $Văr după mamă.$ @2.@ (După un substantiv verbal sau cu sens verbal, indică obiectul acțiunii) $Adaptare după o nuvelă.$ @VIII.@ (În #loc. conj.#) $După ce (că)...$ = (leagă două propoziții copulative, arătând adăugarea unui fapt la alt fapt) în afară de faptul că..., pe lângă că..., nu-i destul că... [#Var.#: (#înv.# și #reg.#) @d'upre@ #prep.#] - #Lat.# @de post.@
                        
                            @După@ ≠ înainte, pâ...
                        
                            @D'UPĂ@ prep., adv. ...
                        
                            @d'upă@ prep....
                        
                            @DUPĂ@ $prep.$ 1) $(...
                        
                            @după@ #prep.# - @1....
                        
                            - După cuvântul "teo...
                        
                            @după@ $#adv.#$ peri...
                        
                            @d'upă@ prep....
                        
                            @dúpă@ și (Munt. Pop...
cum cum No synsets found 
                            @CUM@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# @I.@ $(Interogativ).$ @1.@ În ce mod? $Cum ai făcut de ai venit?$ * #Expr.# $Cum și în ce chip$ sau $cum și ce fel$ = în ce fel. $A nu avea$ (sau $a nu ști) cum$ = a nu avea posibilitate de a... ** (Repetat, în propoziții enunțiative) Într-un fel oarecare. ** De ce? $Cum nu m-ai înștiințat?$ * #Expr.# $Cum de...$ = cum se face că..., cum e posibil ca... $(Da) cum (să$ sau $de) nu!$ = @a)@ desigur! firește!; @b)@ (#ir.#) vorbă să fie! d\'a de unde! nici gând! $Apoi$ (sau, #pop.#, $păi) cum!$ = desigur! firește! se înțelege! @2.@ (Exprimă părerea de rău, contrarietatea, surpriza, mirarea, indignarea etc.) Se poate? adevărat să fie? @3.@ Ce? poftim? @4.@ Cu cât? cu ce preț? $Cum dai merele?$ @II.@ (Explicativ) Cât de (mare, mult, bine, tare etc.). $Cum îți plac florile!$ @B.@ #Conj.# (Stabilește raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o completivă directă sau indirectă) $Privind în urma lor cum se duceau, rămase gânditor.$ * #Loc. adj. și adv.# $Nu știu cum$ = într-un fel oarecare; (în mod) ciudat, bizar. @2.@ (Introduce o propoziție modală) $M-au văzut cum dormeam.$ ** (Introduce o propoziție comparativă) Precum. $Va râde cum a râs și altă dată.$ * #Expr.# $Cum nu este$ (sau $nu se mai află),$ se spune, despre cineva sau ceva care posedă în cel mai înalt grad anumite calități. $Cum s-ar zice$ = adică, va să zică. @3.@ (Introduce o propoziție cauzală) Deoarece, întrucât; fiindcă. $Băiatul, cum e muncitor, va obține nota maximă.$ @4.@ (Introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși. @5.@ În așa fel, încât. $Să se facă un palat cum seamăn pe lume să nu aibă.$ @6.@ În măsura în care, pe cât. $Nu mă vreți voi, cum înțeleg?$ @7.@ Îndată ce. ** (Arată că două acțiuni se petrec aproape simultan) $Cum vor vedea că vii cu daruri, îndată vor alerga.$ @8.@ (Introduce o propoziție atributivă) În care. $Din ceasul cum te-am văzut, te-am recunoscut.$ @9.@ (#Înv.#; introduce o propoziție finală) Pentru că. $Își va pune toate puterile cum să-și sfârșească slujba.$ @10.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $Cum te porți nu e bine.$ - #Lat.# @quomo@[do].
                        
                            @CUM@ adv., conj., i...
                        
                            @CUM@ conj. v. $când...
                        
                            @cum@ adv., conjcț....
                        
                            @CUM^1@ $adv. (cu se...
                        
                            @CUM^2@ $conj. (intr...
                        
                            cum se scrie cuvantu...
                        
                            Cum este corect:la d...
                        
                            cum se numeste ce inseamna acest cuvant
                        
                            cum se scrie cuvantu...
vedea vedea No synsets found 
                            @VEDE'A,@ $văd,$ #vb.# II. @I. 1.@ #Tranz.# și #refl. recipr.# A (se) percepe cu ajutorul văzului. * #Loc. adv.# $Pe văzute$ = @a)@ în fața tuturor, în mod deschis; @b)@ cu condiția de a vedea cu propriii săi ochi. * #Expr.# (#tranz.#) $A vedea lumina zilei$ = a se naște. (#Fam.#) $Cum te văd și cum mă vezi$ = evident, clar, sigur, categoric. @2.@ #Tranz.# A fi de față, a asista, a fi martor la o întâmplare, la un eveniment. @3.@ #Tranz.# A cerceta (cu privirea sau cu mintea) pentru a se convinge de ceva. ** #Intranz.# A pătrunde, a descifra (cu privirea). ** #P. gener.# A cerceta, a căuta. @4.@ #Refl.# A fi, a ajunge, a se pomeni, a se găsi într-o anumită situație. @5.@ #Tranz.# și #refl. recipr.# A (se) întâlni undeva. * #Expr.# (#Refl. recipr.#) $Să ne vedem sănătoși$ (sau $cu bine)!$ formulă de salut la despărțire. ** #Tranz.# A vizita. @6.@ #Intranz.# A avea grijă, a îngriji, a se ocupa (de cineva sau de ceva). ** #Tranz.# (#Pop.#) A ajuta. @7.@ #Tranz.# A căpăta, a primi, a se alege cu ceva. @II. 1.@ #Tranz.# A-și da seama, a remarca, a constata, a observa. * #Expr.# $Ce să vezi?$ sau $ce să vadă?$ formulă prin care se exprimă mirarea față de ceva neașteptat. ** A lua în considerație; a considera, a socoti. * #Expr.# $A fi bine văzut$ = a fi apreciat pentru calitățile sale (profesionale). @2.@ #Tranz.# A înțelege, a pricepe. ** A-și imagina, a-și închipui; a interpreta. @3.@ #Refl. impers.# A părea, a se arăta. * #Expr.# $Se vede că...$ sau $se vede treaba$ (ori $lucrul) că...$ = e probabil, pesemne. @4.@ #Intranz.# (La imperativ) A lua seama, a avea grijă să... $Vezi de te silește..., că, uite, avem oaspeți.$ ** (Cu valoare de interjecție) Cuvânt cu care se atrage atenția cuiva asupra celor ce urmează. - #Lat.# @videre.@
                        
                            @A se vedea@ ≠ a se ...
                        
                            @A vedea@ ≠ a orbi...
                        
                            @VEDE'A@ vb. @1.@ a ...
                        
                            @VEDE'A@ vb. v. $cun...
                        
                            @vede'a@ vb., ind. p...
                        
                            @A VEDE'A văd 1.@ $t...
                        
                            @A SE VEDE'A se v'ed...
                        
                            @vede'a (-văd, văz'u...
                        
                            @a (se) vede'a@ vb.,...
eu eu No synsets found 
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
crede crede No synsets found 
                            @CR'EDE,@ $cred,$ #vb.# III. @1.@ #Tranz.# A fi încredințat sau convins de un fapt, de existența sau de adevărul unui lucru. * #Expr.# $Cred și eu!$ = se înțelege de la sine, nu e de mirare. $Ce$ (sau $cum) crezi?$ se zice pentru a exprima o amenințare sau o afirmare sigură. @2.@ #Intranz.# A recunoaște dreptatea cuiva, a fi înțelegător față de durerea sau de suferința cuiva. * #Expr.# $A nu-i veni$ (cuiva) $să creadă$ sau $a nu-și crede ochilor$ (sau $urechilor),$ exprimă mirarea față de un lucru de necrezut. @3.@ #Tranz.# A socoti, a fi de părere, a-și închipui, a i se părea. ** A considera pe cineva altfel decât este în realitate. ** #Refl.# A avea despre sine o părere exagerat de bună; a fi îngâmfat. @4.@ #Intranz.# A avea încredere deplină în cineva sau în ceva; a-și pune toată nădejdea în cineva sau în ceva. @5.@ #Intranz.# A admite existența lui Dumnezeu și a accepta dogmele bisericii; $#p. ext.#$ a avea o anumită credință religioasă. - #Lat.# @credere.@
                        
                            @CR'EDE@ vb. @1.@ v....
                        
                            @cr'ede@ vb., ind. p...
                        
                            @A CR'EDE cred 1.@ $...
                        
                            @A SE CR'EDE mă cred...
                        
                            @cr'ede (-d, -ez'ut)...
                        
                            @cr'ede (a)@ #vb.#, ...
                        
                            @a (se) cr'ede@ vb.,...
                        
                            @crede@ v. @1.@ a fi...
                        
                            @CR'EDE,@ $cred,$ #v...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
treabă treabă No synsets found 
                            @TRE'ABĂ,@ $treburi,$ #s. f.# @1.@ Activitate, ocupație, îndeletnicire. * #Expr.# $A avea treabă$ = a fi ocupat. $A-și căuta$ (sau $a-și vedea) de treabă$ = @a)@ a lucra conștiincios, cu sârguință; @b)@ a-și vedea de lucrul său, a nu se amesteca în lucrul sau în problemele altora. $A se afla în treabă$ = a-și face de lucru fără a fi nevoie, pentru a-și da importanță. @2.@ Muncă, lucru. * #Expr.# $A se lua cu treaba$ = a uita de ceva muncind. $A se pune pe treabă$ = a se apuca serios de lucru. $E treabă$ = e mult de lucru. @3.@ Ispravă, faptă. * #Loc. adj.# $De treabă$ = bun, cinstit, cumsecade; de omenie; de ispravă. (#Pop.#) $Cu treabă$ = cu rost, cu socoteală, cu rânduială, cu măsură. * #Expr.# $Mare treabă!$ = (de obicei #ir.#) mare, important lucru! @4.@ Chestiune, problemă; interes, afacere. * #Expr.# $A avea treabă cu$ cineva (sau $undeva)$ = a avea anumite interese cu cineva (sau undeva). $A nu fi de nici o treabă$ = a nu folosi la nimic, a fi inutil. $Ce treabă am$ (sau $ai$ etc.) $cu...?$ = ce mă ( sau te etc.) interesează?, ce mă (sau te etc.) privește? $Nu e treaba mea$ (sau $ta, sa$ etc.)! = nu mă (sau te, îl etc.) privește! $A-și face treaba$ = a-și face interesele sau munca cuvenită. @5.@ (#Reg.#) Nărav, obicei, deprindere. @6.@ (#Reg.#) Împrejurare, situație. * #Expr.# $A$ fi (sau a $sta) treaba așa$ (sau $astfel)$ = a fi lucrurile așa cum sunt, a se prezenta în felul cum se văd. $Se vede treaba că...$ = se vede că..., se pare că..., probabil. [#Pl.# și: $trebi$] - Din #sl.# @trĕba.@
                        
                            @TRE'ABĂ@ s. @1.@ v....
                        
                            @TRE'ABĂ@ s. v. $dep...
                        
                            @tre'abă@ s. f., g.-...
                        
                            @TRE'ABĂ tr'eburi@ $...
                        
                            @tre'abă (-'ebi),@ #...
                        
                            @tre'abă@ s. f., g.-...
                        
                            @!tre'abă@ #s. f.#, ...
                        
                            @treábă@ f., pl. $tr...
                        
                            @treabă@ f. @1.@ afa...
cu cu No synsets found 
                            @CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
                        
                            @Cu@ ≠ fără...
                        
                            @CU@ prep. @1.@ (mod...
                        
                            @cu@ prep....
                        
                            @CU@ $prep.$ 1) $(in...
                        
                            cu doua capete ...
                        
                            cu valenta absoluta...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            cu audiență, care ar...
vecin vecin No synsets found 
                            @VEC'IN, -Ă,@ $vecini, -e,$ #adj.#, #subst.# @I. 1.@ #Adj.# Care este, se află, stă alături, în apropiere de cineva sau de ceva. @2.@ #S. m.# și #f.# Persoană care trăiește, locuiește, se află alături sau în apropiere de cineva ori de ceva; popor, stat etc. care este vecin (@I1@) cu alt popor, cu alt stat etc. * #Loc. adv.# $Prin$ (sau $în) vecini$ = prin (sau în) apropiere, (pe undeva pe) alături. @II.@ #S. m.# Țăran aservit stăpânului feudal din Moldova medievală, obligat să facă acestuia prestații în muncă sau să dea contribuții în natură ori în bani; rumân, iobag. - #Lat.# @vicinus.@
                        
                            @VEC'IN@ adj., s. @1...
                        
                            @vec'in@ adj. m., s....
                        
                            @VEC'IN^1 ~ă (~i, ~e...
                        
                            @VEC'IN^2 ~i@ $m.$ 1...
                        
                            @VEC'IN^3 ~i@ $m. (î...
                        
                            @vec'in (-nă),@ #adj...
                        
                            @vec'in (-nă),@ #adj...
                        
                            @vec'in@ #adj.# #m.#...
                        
                            @vec'in@ adj. m., s....
; ; No synsets found
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
plăti plăti No synsets found 
                            @PLĂT'I,@ $plătesc,$ #vb.# IV. @1.@ #Tranz.# A achita contravaloarea (în bani sau în natură) a unui bun obținut sau cumpărat, a unei consumații etc. * #Expr.# $A plăti cu capul$ (sau $cu viața$ etc.) = a fi omorât pentru o greșeală, o îndrăzneală, o faptă necugetată etc. $A plăti$ (cuiva) $cu dobândă$ = a se răzbuna (pe cineva) cu vârf și îndesat pentru o pagubă sau o suferință. ** A achita un impozit, o obligație etc. ** #Refl.# A lichida o datorie (morală), a scăpa de o obligație. @2.@ #Tranz.# A răsplăti cu bani o muncă efectuată, un serviciu prestat etc.; a retribui, a remunera. ** #Intranz.# A recompensa pe cineva pentru faptele sale. @3.@ #Intranz.# (#Pop.#) A valora, a prețui, a face. * #Expr.# $A nu plăti (nici) o ceapă (degerată)$ sau $(nici) două parale$ (ori $doi bani$ etc.) = a nu avea nici o valoare. - Din #sl.# @platiti.@
                        
                            @PLĂT'I@ vb. @1.@ a ...
                        
                            @PLĂT'I@ vb. v. $fac...
                        
                            @plăt'i@ vb., ind. p...
                        
                            @A PLĂT'I ~'esc 1.@ ...
                        
                            @plăt'i (plăt'esc, p...
                        
                            @a (se) plăt'i@ vb.,...
                        
                            @plăt'i@ @(a ~)@ #vb...
                        
                            @plătì@ v. @1.@ a ac...
                        
                            @PLĂT'I,@ $plătesc,$...
bine bine No synsets found 
                            @B'INE@ #adv.#, #s. n.# #sg.# @I.@ #Adv.# @1.@ În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util. * #Expr.# $A(-i) prinde$ (cuiva) $bine$ (un lucru, o învățătură, o întâmplare) = a-i fi de folos, a-i fi prielnic. $A(-i) veni cuiva bine (să...)$ = a(-i) veni cuiva la îndemână; a fi avantajat de o situație prielnică. * (În formule de salut) $Bine ai$ (sau $ați) venit (sănătos, sănătoși)!$ * (Referitor la sănătate) $A se simți bine. A(-i) face$ (cuiva) $bine$ (mâncarea, băutura, plimbarea etc.). $A dormi$ (sau $a se odihni$ etc.) $bine. (Ce), nu ți-e bine?$ = @a)@ (ce), nu ești sănătos? ai o slăbiciune fizică?; @b)@ (ce), ești nebun? nu ești în toate mințile? @2.@ În concordanță cu regulile eticii sociale, în mod cuviincios, cum se cere, cuminte. $Să te porți bine cu oricine.$ * #Expr.# (#Fam.# și #ir.#) $Bine ți-a făcut!$ = așa trebuia, așa se cuvenea să-ți facă (pentru purtarea ta urâtă, condamnabilă)! ** În concordanță cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil, frumos, minunat. $Cântă și dansează bine. Cu rochia asta iți șade bine.$ * $Bărbat$ sau $femeie bine făcut(ă)$ = bărbat sau femeie chipeș(ă). ** În concordanță cu adevărul, cu corectitudinea; clar, precis, exact. $Vezi bine că așa stau lucrurile. Să știu bine că mor, și nu mă las până nu-mi aflu dreptatea!$ * $De-a binelea$ = de-adevărat, cu adevărat. ** (Având valoarea unei afirmații) $Bine, am să procedez cum vrei tu!$ * #Expr.# $(Că) bine zici$ = (că) zici așa cum trebuie. $Ei bine...$ = după cum spuneam... ** Cu grijă, cu atenție. $Uită-te bine și învață.$ @3.@ Deplin, în întregime, complet. $E cherchelit bine.$ ** (La comparativ) Mult. $A fost plecat doi ani și mai bine.$ ** Mult și prielnic. $A plouat bine. A mâncat și a băut bine.$ @II.@ #S. n.# #sg.# @1.@ Ceea ce este util, favorabil, prielnic, ceea ce aduce un folos cuiva. * $Om de bine$ = om care acționează în folosul, în sprijinul, care ajută pe cei din jurul său. * #Expr.# $A face$ (cuiva $un mare) bine$ sau $a face$ (cuiva) $bine$ (cu ceva) = a ajuta (pe cineva) la nevoie. $Să-ți$ (sau $să vă) fie de bine!$ = @a)@ să-ți (sau să vă) fie de (sau cu) folos!; @b)@ (#ir.#) se spune cuiva care a procedat (greșit) împotriva sfaturilor primite. $A vorbi$ (pe cineva) $de bine$ = a lăuda (pe cineva). @2.@ Ceea ce corespunde cu morala, ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic. * #Expr.# $A lua$ (pe cineva) $cu binele$ = a proceda cu blândețe, cu înțelegere, cu bunăvoință față de cineva supărat, irascibil sau îndârjit. @3.@ (#Fil.#; #art.#) Obiectul moralei ca știință. @4.@ (Adjectival; despre oameni) Armonios dezvoltat, plăcut la vedere. - #Lat.# @bene@ (în sensul @II 3,@ calc după #gr.# $agathós,$ #germ.# $das Gut).$
                        
                            @Bine@ ≠ rău, prost...
                        
                            @B'INE@ adv., adj., ...
                        
                            @b'ine@ adv....
                        
                            @b'ine@ s. n., art. ...
                        
                            @B'INE^1@ $adv.$ 1) ...
                        
                            @B'INE^2@ $n.$ 1) Ce...
                        
                            bine,in regula...
                        
                            @b'ine@ #adv.# - @1....
                        
                            @bíne@ adv. - @1.@ P...
măcar măcar No synsets found 
                            @MĂC'AR@ #adv.# @1.@ (Restrictiv) Cel puțin, barem, încaltea. $Să-i dea măcar zece lei.$ @2.@ (Concesiv) Chiar să, chiar dacă, fie^1 și să, încă. $Măcar de-ar fi orice, tot mă duc.$ * #Loc. conj.# $Măcar că$ = cu toate că, deși. @3.@ (#Pop.#; în legătură cu un pronume sau cu adverbe relativ-interogative) Oricât, oricine, oarecare, cineva, fiecare, oricum. - Din #ngr.# @makári.@
                        
                            @MĂC'AR@ adv. barem,...
                        
                            @MĂC'AR@ conj. v. $f...
                        
                            @măc'ar@ adv....
                        
                            @MĂC'AR@ $adv. (atri...
                        
                            @măc'ar@ #adv.# - @1...
                        
                            @măc'ar@ adv....
                        
                            @măcár@ (vest) și @m...
                        
                            @măc'ar@ #adv.#...
                        
                            @măcar@ adv. exprimă...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
sau sau No synsets found 
                            @SAU@ #conj.# @1.@ (Cu funcție disjunctivă) Ori, fie: @a)@ (Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca opuse sau contradictorii) $Plânge sau râde?$ (Al doilea membru al disjuncției este o negație) $Sunt sau nu sunt?$ @b)@ (Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca alternative) $Doriți cafea sau ceai?$ ** (Corelativ, indică necesitatea de a alege între două alternative) $Sau luni, sau miercuri.$ * (În enumerări, precedând fiecare element al enumerării sau numai pe ultimul) $Pentru a da la rindea se întrebuințează sau rindeaua sau cioplitorul sau gealăul.$ @2.@ (Cu funcție explicativă) Adică, cu alte cuvinte. $Adunarea, sau soborul întregii țări.$ @3.@ (Cu funcție copulativă) Precum, și. $Nisipul se găsește pe fundul râurilor, lacurilor sau mărilor.$ @4.@ (În propoziții interogative, cu funcție conclusivă, atenuată de o nuanță de îndoială) Nu cumva? oare? poate? $De ce nu scrii? Sau n-ai timp?$ - @Să@ + @au^1.@
                        
                            @SAU@ conj. v. $ori....
                        
                            @sau@ conjcț....
                        
                            @SAU@ $conj.$ 1) $(e...
                        
                            sau griff? - Partea ...
                        
                            sau larvae - în mito...
                        
                            sau Șiva. În religia...
                        
                            sau Șiva. În religia...
                        
                            sau S,iva. În religi...
                        
                            s-au contrazis
...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
da da No synsets found 
                            @DA^1@ #adv.# Cuvânt care se întrebuințează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmație, un consimțământ. * #Loc. adv.# $Ba da,$ exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. - Din #bg.#, #rus.#, #scr.# @da.@
                        
                            @DA^2,@ $dau,$ #vb.# I. @I.@ #Tranz.# @1.@ A întinde, a înmâna cuiva ceva; a oferi. * #Expr.# $A da o masă, o petrecere$ etc. = a oferi o masă, a organiza o petrecere etc. $A(-și) da bună ziua$ (sau $bună seara, binețe$ etc.) = a (se) saluta. ** A pune cuiva ceva la dispoziție, la îndemână, a preda cuiva ceva; a-i face rost de ceva. * #Loc. vb.# $A da cu chirie$ = a închiria. $A da cu$ (sau $în) arendă$ = a arenda. $A da (cu) împrumut$ = a împrumuta. $A da înapoi$ = a înapoia, a restitui. $A da în primire$ = @a)@ a preda; @b)@ (#fam.#) a muri. @2.@ A distribui ceea ce revine cuiva ca parte. * #Expr.# $A da ceva în$ (sau $pe din) două$ = a împărți în două părți egale; a înjumătăți. $A(-i) da$ (cuiva) $un număr (oarecare) de ani$ = a(-i) atribui cuiva o anumită vârstă; a aprecia (cu aproximație) câți ani mai are cineva de trăit. ** A atribui, a repartiza cuiva ceva ca sarcină spre executare. $A da cuiva o problemă de rezolvat.$ * #Expr.# $A da cuiva de lucru$ = @a)@ a însărcina pe cineva cu o muncă; a procura cuiva o ocupație; @b)@ a cere cuiva un mare efort. @3.@ A încredința pe cineva în seama, în paza, în grija, pe mâna cuiva. * #Expr.# $A da în judecată$ = a chema o persoană în fața unei instanțe judecătorești în calitate de pârât. @4.@ A pune pe cineva în posesiunea unui lucru, a preda ceva cuiva; a-i dărui. @5.@ A pune pe cineva la dispoziția cuiva. * #Expr.# (#Pop.#) $A da o fată după cineva$ (sau $cuiva)$ sau $a(-i) da cuiva de bărbat$ (respectiv $de soție) pe cineva$ = a căsători cu... @6.@ A renunța la ceva sau la cineva în schimbul a..., a oferi în locul..., a schimba cu... * #Expr.# (#Fam.#) $A nu da pe cineva pe$ (sau $pentru) altul,$ se spune pentru a arăta că prețuim mai mult pe unul decât pe celălalt. (#Refl.#) $A nu se da pe cineva$ = a se considera superior cuiva. (#Refl.#; rar) $A nu se da pentru mult$ = a se declara mulțumit cu... ** A oferi, a plăti. @7.@ A vinde. $Cum dai merele?$ @8.@ A jertfi, a sacrifica. * #Expr.# $A-și da viața$ = a-și jertfi viața din devotament (pentru cineva sau pentru ceva). $Îmi dau capul,$ spune cineva pentru a-și arăta deplina certitudine asupra unui lucru. @9.@ A arunca, a azvârli. $Să dai sticlele astea sparte la gunoi.$ * #Expr.# $A da$ (pe cineva sau ceva) $dracului$ (sau $la dracu, naibii, în plata Domnului$ etc.) ori $a-l da încolo$ = a nu voi să știe (de cineva sau de ceva), a renunța la... $A da pe gât$ (sau $peste cap)$ = a bea (lacom, dintr-o dată, în cantități mari). ** A trimite sau a așeza pe cineva într-un loc pentru o anumită îndeletnicire. $L-a dat la școală.$ ** A mâna, a duce un animal la păscut, la iarbă etc. @10.@ A așeza, a orienta ceva într-un anumit mod, poziție sau direcție. $Își dăduse pe ochi pălăria rotundă.$ * #Expr.# $A da la$ (sau $într-o) o parte$ = a îndepărta. $A da ușa$ (sau $poarta$ etc.) $de perete$ = a împinge în lături, a deschide larg ușa (sau poarta etc.). $A da$ (ceva) $peste cap$ = @a)@ a lucra superficial; @b)@ a nimici, a distruge, a desființa. @11.@ (În #expr.# și #loc.#) $A da pe piatră$ = a ascuți. $A da la rindea$ = a netezi cu ajutorul rindelei. $A da găuri$ = a găuri. (#Reg.#; despre țesături) $A da în undă$ = a spăla, a clăti. $A da lecții$ (sau $meditații)$ = a preda lecții în afara școlii. $A da o telegramă$ = a expedia o telegramă. $A da la ziar$ = a publica sau a face să se publice în ziar. $A da la lumină$ (sau $la iveală, în vileag$ etc.) = a descoperi, a arăta; a publica o scriere. $A da viață$ = a naște; a făuri; $#fig.#$ a anima, a însufleți. $A da însemnătate$ = a acorda atenție. $A-și da (cu) părerea$ = a-și expune punctul de vedere. $A da foc$ = a aprinde. $A da bici$ = a lovi cu biciul; $#fig.#$ a grăbi, a zori. $A da la mână$ = a pune la dispoziția cuiva, a înmâna cuiva ceva. $A da o luptă, o bătălie$ = a purta o luptă, o bătălie; (#refl.#, despre lupte) a se desfășura. $A da un spectacol$ = a reprezenta un spectacol. $A da$ (pe cineva) $dezertor$ = a face cunoscut în mod oficial că cineva este dezertor. $A da gata$ = a termina, a lichida; a impresiona puternic, a cuceri (pe cineva). @12.@ (Despre sol, plante, animale etc.) A produce, a face. ** (Despre oameni) A produce, a crea. * #Expr.# $A da un chiot, un strigăt$ etc. = a scoate, a emite un chiot, un strigăt etc. @13.@ A provoca, a prilejui, a cauza. @14.@ (Urmat de verb ca: "a cunoaște", "a înțelege" etc. la conjunctiv sau la moduri nepredicative) A îngădui, a permite, a lăsa. * #Expr.# $A-i da$ (cuiva) $mâna să...$ = a dispune de mijloace materiale pentru a..., a avea posibilitatea să...; a-i veni (cuiva) bine la socoteală, a-i conveni (cuiva). @15.@ (Despre Dumnezeu, soartă, noroc etc.) A rândui, a destina, a sorti. * #Expr.# $Ș-apoi dă, Doamne, bine!$ = apoi a fost strașnic! $Ce-o$ (sau $cum a) da târgul și norocul$ = cum se va nimeri. $(Bine că) a dat Dumnezeu!$ = în sfârșit, în cele din urmă. ** #Intranz.# (În practicile superstițioase; în #expr.#) $A da în cărți$ (sau $cu cărțile)$ = a prezice viitorul. @16.@ (Împreună cu obiectul formează locuțiuni verbale) $A da sfaturi$ = a sfătui. $A da răspuns$ = a răspunde. $A-și da sfârșitul$ (sau $sufletul, duhul$ sau $obștescul sfârșit)$ = a muri. $A da raportul$ = a raporta. * #Expr.# $A da (un) examen$ = a susține un examen în fața unui examinator; $#fig.#$ a trece cu succes printr-o încercare. $A da seamă$ (sau $socoteală)$ = a răspunde de ceva. $A-și da seama$ = a se lămuri, a pricepe. @II.@ #Intranz.# @1.@ (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "din" sau "cu") A face o mișcare (repetată) conștientă sau reflexă. $Dă din mâini.$ * #Expr.# $A da din umeri$ = a înălța din umeri în semn de nedumerire, de neștiință, de nepăsare. $A da din gură$ = a vorbi mult. ** #Intranz.# și #tranz.# A o ține întruna, a nu se mai opri (din mers, din vorbă etc.). * #Expr.# (#Intranz.#; #fam.#) $Dă-i cu...,$ se spune pentru a arăta o succesiune de acțiuni. @2.@ A spăla, a unge, a vopsi, cu... @3.@ A lovi, a izbi, a bate. * #Expr.# (Despre două sau mai multe persoane) $A-și da cu cotul$ sau (#tranz.#) $a-și da coate$ = a (se) atinge cu cotul pentru a(-și) atrage atenția, a-și face semne. $A-i da$ (cuiva) $peste nas$ = a pune pe cineva la locul lui printr-o vorbă usturătoare. $A da$ (cuiva sau la ceva) $cu piciorul$ = a respinge (pe cineva sau ceva); a scăpa un prilej favorabil. * #Tranz.# $I-a dat o palmă.$ ** A trage cu o armă de foc. $Am învățat să dau cu pușca.$ ** A se lovi, a se atinge (de ceva), a ajunge până la... $Calul fugea de da cu burta de pământ.$ @4.@ (Urmat de determinări locale sau modale) A se duce către..., a o lua, a porni spre..., a apuca. * #Expr.# $A da încolo, încoace$ (sau $pe ici, pe colo, la deal, la vale)$ = a merge de colo până colo; $#fig.#$ a se frământa, a încerca în toate chipurile. $A nu ști încotro să$ (sau, #tranz.#, $s-o) deie$ (sau $dea)$ = a nu ști ce să mai facă, cum să mai procedeze. (#Tranz.#) $A o da pe...$ = a nu o aduce altfel, a o întoarce, a o schimba. ** A se abate, a trece (pe la...). * #Expr.# $A-i da cuiva ceva în$ (sau $prin) gând$ (sau $cap, minte)$ = a-i veni sau a-i trece cuiva ceva prin gând (sau prin cap, minte). @5.@ (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "de" sau "peste") A ajunge la..., a găsi, a afla, a întâlni. * $A da de fund$ = a ajunge până în fund; $#p. ext.#$ a ajunge la capăt, la sfârșit^1. $A-i da$ (cuiva) $de urmă$ = a găsi pe cel căutat. $A da de dracu$ = a o păți. $A da de rușine$ (sau $de necaz, de primejdie$ etc.) = a întâmpina o rușine (sau un necaz etc.) ** #Tranz.# (#Reg.#) A prinde de veste, a băga de seamă, a observa. @6.@ (Despre o nenorocire, un necaz etc.) A veni peste cineva pe nepregătite; a-l surprinde. @7.@ (Despre oameni) A ajunge într-un anumit punct, a nimeri într-un anumit loc; (despre drumuri) a se împreuna cu alt drum, a ajunge la... ** (Despre terenuri, locuri) A se întinde până la... ** (Despre ferestre, uși, încăperi etc.) A avea vederea spre..., a se deschide spre... @8.@ A nimeri în..., a intra, a cădea în... * #Expr.# $A da în gropi (de prost ce e)$ = a fi foarte prost. ** (Despre păr) A intra, a ajunge în... $Îi dă părul în ochi.$ * (Despre lumină) A cădea într-o direcție oarecare. @9.@ (În #expr.#) $A da în clocot$ (sau $în undă)$ = a începe să fiarbă, să clocotească. $A da în copt$ (sau $în pârg)$ = a începe să se coacă, să se pârguiască. (Despre frunze, muguri etc.) A ieși, a se ivi, a apărea. * #Expr.# $A-i da$ (cuiva) $lacrimile$ = a i se umezi ochii, a începe să plângă. $A(-i) da$ (cuiva) $sângele$ = a începe să sângereze. $A da inima$ (sau $duhul din cineva),$ se spune despre acela care este gata să se sufoce din cauza unui efort prea mare. ** (Despre lichide; determinat prin "afară" sau "pe din afară") A ieși afară din vas din cauza cantității prea mari. * #Expr.# (Despre lichide în fierbere) $A da în foc$ = a se umfla, a curge afară din vas. @10.@ (Despre anotimpuri, fenomene atmosferice etc.) A veni, a se lăsa, a se face. @11.@ A începe să..., a se apuca de...; a fi pe punctul de a..., a se pregăti să... $Dă să plece.$ @III. 1.@ #Refl.# și #intranz.# (Urmat de determinări locale) A se duce, a merge, a veni. * #Expr.# $A (se) da îndărăt$ (sau $înapoi)$ = a se retrage; $#fig.#$ a se codi, a se sustrage de la ceva, a ezita. (#Refl.# și #tranz.#) $A (se) da jos$ = a (se) coborî. ** #Refl.# A se așeza undeva. @2.@ #Refl.# și #intranz.# (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "la") A se năpusti, a se arunca asupra cuiva. @3.@ #Intranz.# A se deda la..., a fi înclinat spre... @4.@ #Refl.# (Urmat de determinări ca: "pe gheață", "de-a rostogolul", "în leagăn" etc.) A se deplasa într-o anumită direcție, a aluneca, a se rostogoli, a se legăna. * #Expr.# $A se da în vânt după...$ = a-și da toată osteneala să obțină ceva; $#fig.#$ a ține foarte mult la cineva sau la ceva. @5.@ #Refl.# A se lua cu binele pe lângă cineva, a încerca să intre sub pielea cuiva. @6.@ #Refl.# A trece de partea sau în partea..., a se alătura cuiva, a adera la ceva. ** A se acomoda cu cineva, a se lua după cineva sau după ceva. @7.@ #Refl.# A se lăsa în voia cuiva; a se lăsa stăpânit, copleșit de... @8.@ #Refl.# A nu opune rezistență; a ceda. * #Expr.# $A se da bătut$ = a se lăsa convins; a ceda. ** (#Înv.# și #fam.#; despre armate, cetăți, comandanți) A se preda, a se supune. @9.@ #Refl.# (#Reg.#; urmat de determinări introduse prin #prep.# "la" sau, rar, "spre") A se apuca de..., a se pune... $S-a dat la muncă.$ * #Expr.# $A se da în vorbă cu cineva$ = a intra în vorbă cu cineva. @10.@ #Refl.# (În #expr.#) $A se da drept cineva$ = a voi să treacă drept altcineva. [Forme gramaticale: #prez. ind.# $dau, dai, dă, dăm, dați, dau;$ #imperf.# $dădeam$ și $dam;$ #perf. s.# $dădui$ (#reg.# $dedei$ și $detei);$ #m. m. ca perf.# $dădusem$ și $dasem$ (#reg.# $dedesem$ și $detesem);$ #prez.# conjunctiv #pers.# 3 $să dea$ (#reg.# $să deie).$] - #Lat.# @dare.@
                        
                            @DA^3@ #conj.# #v.# @dar^1.@
                        
                            @A da@ ≠ a lua, a pr...
                        
                            @Da@ ≠ nu...
                        
                            @DA@ adv. desigur, f...
                        
                            @DA@ vb. @1.@ v. $în...
                        
                            @DA@ vb. v. $arunca,...
                        
                            @da@ (în opoziție cu...
                        
                            @da@ vb., ind. prez....
la la No synsets found 
                            @LA^1@ #prep.# @A. I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) @1.@ (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) $S-a dus la el.$ @2.@ (Complementul indică limita în spațiu) $Apa i-a ajuns la umeri.$ @3.@ (Complementul indică distanța) $Cade la doi metri de casă.$ @4.@ (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) $Locuiește la munte.$ ** (Atributul indică poziția) $Han la drumul mare.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) $Plecăm la începutul primăverii.$ * #Expr.# $La mulți ani!$ = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! @2.@ (Complementul indică periodicitatea) $Festivalul are loc o dată la doi ani.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) $S-a dus la vânătoare.$ * #Loc. adv.# (#Pop.# și #fam.#) $La ce?$ = în ce scop? ce rost are? @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Tresărea la orice zgomot.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Caii aleargă la galop.$ * #Expr.# $La preț$ (sau $la prețul) de...$ = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ** (Complementul indică măsura) $Mătasea se vinde la metru.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Cântă la pian.$ @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $Este rău la suflet.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect) $Nu răspunzi la întrebări.$ @IX. 1.@ (Cu valoare de #num. nehot.#, exprimă o cantitate mare) $Bea la apă.$ @2.@ (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. $Erau la 30 de oameni.$ @B.@ (În prepoziții compuse) @I.@ $De la.$ @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) $Coboară de la munte.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) $Doarme de la prânz.$ * #Loc. adv.# $De la o vreme$ = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în #loc. adj.#) $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția nimănui. @4.@ (Introduce un complement indirect) $De la cine ai primit scrisoarea?$ @5.@ (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) $Flori de la munte. Degetele de la mână.$ @6.@ (Introduce un atribut care indică timpul) $Ședința de la ora 12.$ @II.@ $Pe la.$ (Dă o nuanță de aproximație) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Vino pe la noi.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pe la amiază.$ @III.@ Până la. @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Așteaptă până la vară.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Îl conduce până la ușă.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Îi chinuiește până la exasperare.$ * #Expr.# $Până la unul$ = absolut toți. - #Lat.# @illac.@
                        
                            @LA^2@ #s. m.# #invar.# Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. - Din #it.# @la.@
                        
                            @LA^3,@ $lau,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. * Compus: $lă-mă-mamă$ #subst.# = om prost, lălâu. [#Prez. ind.#: $lau, lai, lă, lăm, lați, lau$] - #Lat.# @lavare.@
                        
                            @LA@ adv. v. $aproap...
                        
                            @LA@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @LA@ vb. v. $îmbăia,...
                        
                            @la@ prep....
                        
                            @la@ s. m. invar....
                        
                            @la@ vb., ind. prez....
                        
                            @LA@ $prep.$ 1) ($ex...
masă masă No synsets found 
                            @M'ASĂ^1,@ $mase,$ #s. f.# @1.@ Mulțime compactă de oameni, considerată ca o unitate; grupare mare de oameni cu anumite caractere comune; cercuri largi ale populației. * #Loc. adj.# $De masă$ = care cuprinde, care antrenează o (întreagă) colectivitate umană. * $Cântec de masă$ (sau $de mase)$ = cântec cu conținut patriotic, având un caracter mobilizator. @2.@ Îngrămădire de elemente (de aceeași natură ori diferite) care alcătuiesc împreună un singur corp; (totalitatea unui) corp format printr-o asemenea îngrămădire de elemente. * $Masă verde$ = nutreț pentru vite; furaj. $Mase plastice$ = materiale plastice. $Masă de aer$ = porțiune imensă, relativ omogenă, a troposferei, cu proprietăți distincte față de porțiunile înconjurătoare. * #Loc. adj. și adv.# $În masă$ = @a)@ în cantitate mare; masiv. $Transporturi în masă;$ @b)@ cu toții; în număr mare. ** Cantitate mare din ceva (în raport cu restul ansamblului). * $Masa vocabularului$ = partea cea mai mare și mai mobilă a vocabularului. ** Corp solid, compact; bloc. @3.@ (#Fiz.#) Cantitatea de materie a unui corp considerată ca o mărime caracteristică (în raport cu volumul). * $Masă atomică$ = greutate atomică. $Masă moleculară$ = greutate moleculară. $Masă specifică$ = densitate. @4.@ (#Jur.#) Totalitate a creditelor sau a datoriilor unui falit; fond bănesc al unei succesiuni sau al unei întreprinderi lucrative. - Din #fr.# @masse.@
                        
                            @M'ASĂ^2,@ $mese,$ #s. f.# @1.@ Mobilă formată dintr-o placă dreptunghiulară, pătrată sau rotundă, sprijinită pe unul sau pe mai multe picioare și pe care se mănâncă, se scrie etc. * $Masă verde$ = @a)@ masă^2 (@1@), de obicei acoperită cu postav verde, la care se joacă jocuri de noroc; $#p. ext.#$ joc de noroc; @b)@ masă^2 (@1@) în jurul căreia stau diplomații când duc tratative internaționale. $Masă rotundă$ = dezbatere liberă pe o temă dată, la care sunt chemați să-și spună cuvântul specialiștii din domeniul respectiv (sau reprezentanți ai publicului larg). $Sală de mese$ = încăpere în care se servește mâncarea într-o școală, într-o cazarmă, la o cantină etc. $Masă caldă$ = un fel de tejghea metalică încălzită pe care sunt expuse și menținute calde preparate alimentare, în localurile de alimentație publică. * #Loc. adv.# $Cu$ (sau $pe) nepusă masă$ = pe neașteptate, pe nepregătite, deodată. * #Expr.# $Capul$ (sau $fruntea) mesei$ = locul de cinste ocupat de unul dintre comeseni. $A pune$ (sau $a întinde, a așterne) masa$ = a aranja, a pregăti și a pune pe masă^2 (@1@) toate cele necesare pentru a servi mâncarea. $A strânge masa$ = a aduna de pe masă^2 (@1@) mâncările rămase și farfuriile, tacâmurile etc. cu care s-a mâncat. $A nu avea ce pune pe masă$ = a nu avea cu ce trăi, a fi sărac. $Pune-te$ (sau $întinde-te) masă, scoală-te$ (sau $ridică-te) masă$ = @a)@ se spune despre cei care duc o viață plină de desfătări, care trăiesc fără griji, care așteaptă totul de-a gata; @b)@ se spune când ești obligat să servești mereu de mâncare. $A întinde masă mare$ sau $a ține masă întinsă$ = a primi invitați mulți, a oferi ospețe, banchete; $#p. ext.#$ a se ține de petreceri. $A pune$ (pe cineva) $la masă cu tine$ = a trata (pe cineva) ca pe un prieten apropiat. ** (Cu sens colectiv) Persoanele care stau în jurul aceleiași mese^2 (@1@) și mănâncă; mesenii. @2.@ Ceea ce se mănâncă; mâncare, bucate; $#p. ext.#$ prânz, cină; ospăț, banchet. * $Înainte de masă$ = @a)@ în partea zilei care precedă prânzul; @b)@ în fiecare dimineață. $După masă$ = @a)@ în partea zilei care urmează după prânz; după-amiază; @b)@ în fiecare după-amiază. * #Expr.# $A lua masa$ sau $a sta$ (ori $a ședea) la masă$ = a mânca de prânz sau de cină. $A avea casă și masă$ = a avea ce-i trebuie pentru a trăi. $A-i fi$ (cuiva) $casa casă și masa masă$ = a duce o viață ordonată, fără necazuri. @3.@ Nume dat mai multor obiecte sau părți de obiecte care seamănă cu o masă^2 (@1@) și se folosesc în diverse scopuri practice. * $Masă de operație$ = obiect de metal pe care este întins un pacient în timpul intervenției chirurgicale. @4.@ Compus: (#Bot.#) $masa-raiului$ = plantă erbacee cu flori roz-purpurii $(Sedum carpaticum).$ - #Lat.# @mensa.@
                        
                            @M'ASĂ@ s. @1.@ mânc...
                        
                            @M'ASĂ@ s. @1.@ v. $...
                        
                            @M'ASĂ@ s. v. $car, ...
                        
                            @m'asă@ (mulțime, co...
                        
                            @m'asă@ (mobilă, prâ...
                        
                            @M'ASĂ^1 m'ese@ $f.$...
                        
                            @M'ASĂ^2 ~e@ $f.$ 1)...
                        
                            @M'ASĂ^3 ~e@ $f.$ Mu...
un un No synsets found 
                            @UN, O,@ $unii, unele,$ #art. nehot.# (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) $Un prieten.$ * (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) $O bucurie se vestea în ochii ei.$ * (Dă sens general substantivului) $Un artist, fie și mai genial decât Paganini.$ ** (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... $Mi se părea că văd un Platon.$ ** (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) $Un murdar.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# $unui, unei;$ #gen.#-#dat.# #pl.# $unor$] - #Lat.# @unus, una.@
                        
                            @un@ adj. m., g.-d. ...
                        
                            @un@ art. m., g.-d. ...
                        
                            @un@ num. m. cu valo...
                        
                            @UN o@ (@niște@) $ar...
                        
                             un fenomen specific...
                        
                            un cuvant medical......
                        
                            un penis mai mic...
                        
                            un coate goale, ce s...
                        
                            un tip de culoare;sa...
belit belit No synsets found 
                            @BEL'IT, -Ă,@ $beliți, -te,$ #adj.# (#Pop.#) Jupuit^2; $#fig.#$ Jigărit, prăpădit. ** (Despre ochi) Bulbucat, exoftalmic. - #V.# @beli.@
                        
                            @BEL'IT@ adj. v. $bu...
                        
                            @BEL'IT@ s. v. $jupu...
                        
                            @BEL'IT, -Ă,@ $beliț...
                        
                            @bel'it@ adj. m., pl...
                        
                            @BEL'IT, -Ă,@ $beliț...
                        
                            @BEL'IT, -Ă,@ $beliț...
                        
                            @belít,@ -ă, $beliți...
                        
                            @bel'it,@ -ă, $beliț...
                        
                            @bel'it@ #adj.# #v.#...
gros gros No synsets found 
                            @GROS^1, GRO'ASĂ,@ $groși, groase,$ #adj.#, #adv.#, #s. n.#, #s. m.# @I.@ #Adj.# @1.@ (Despre corpuri cilindrice) Care are diametrul sau circumferința mai mari decât dimensiunile obișnuite. $Trunchi gros.$ * $Intestinul gros$ = parte a tubului digestiv cu secțiunea mai mare cuprinsă între ileon și anus. ** (Despre ființe sau despre părți ale corpului lor) Dezvoltat mult în lățime. ** (#Pop.#; la #f.#) Gravidă, însărcinată. @2.@ Care are volum mare, care depășește prin volum dimensiunile obișnuite; voluminos. $Carte groasă.$ * #Expr.# $Gros la pungă$ = bogat. ** (Despre litere) Care este mai lat decât literele obișnuite. @3.@ Mare, în sens vertical, de la suprafață în adâncime sau de la suprafață până la bază. $Strat gros.$ * #Expr.# $Gros la$ (sau $de) obraz$ = @a)@ obraznic; @b)@ nesimțit. $Gros la piele$ sau $cu pielea groasă$ = nesimțit. $Gros la$ (sau $în) ceafă$ sau $cu ceafa groasă$ = bădăran. ** Care este țesut^2 din fire groase ( @I 1@). $Haină groasă.$ @4.@ (Despre fluide) Care curge sau se împrăștie greu; dens. ** #Fig.# (Despre întuneric, umbră, ceață etc.) Adânc, compact. @II.@ #Adj.# #Fig.# @1.@ (Despre voce, glas, sunete, adesea adverbial) Adânc, grav. @2.@ (#Înv.#) Grosolan, bădăran; incult; care trădează pe omul bădăran sau incult. @III.@ #Adv.# @1.@ (#Pop.# și #fam.#) Mult, din plin, din belșug. $Câștigă gros.$ @2.@ (#Înv.#) În linii mari, superficial, în mod grosolan. @IV.@ #S. n.# @1.@ Partea cea mai numeroasă dintr-o colectivitate, dintr-un ansamblu de obiecte, de fenomene (de același fel); greu. * #Loc. adv.# $Din gros$ = în cantitate mare, din belșug. @2.@ (#Pop.# și #fam.#) Închisoare. @##V.##@ #S. m.# (#Reg.#) Buștean, trunchi; bârnă (groasă). - #Lat.# @grossus.@
                        
                            @GROS^2,@ $groși,$ #s. m.# Măsură folosită în comerț pentru mărfuri sub formă de obiecte mici de același fel, egală cu 12 duzini, adică 144 de bucăți. * $Mic gros$ = depozit care livrează mărfuri în cantități comerciale. - Din #germ.# @Gros.@
                        
                            @Gros@ ≠ subțire, pi...
                        
                            @GROS@ adj., s. @1.@...
                        
                            @GROS@ adj., s. v. $...
                        
                            @GROS@ s. v. $arest,...
                        
                            @gros@ adj. m., pl. ...
                        
                            @gros@ (buștean, bâr...
                        
                            @gros@ (majoritate, ...
                        
                            @GROS^1@ $adv. pop. ...
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
la la No synsets found 
                            @LA^1@ #prep.# @A. I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) @1.@ (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) $S-a dus la el.$ @2.@ (Complementul indică limita în spațiu) $Apa i-a ajuns la umeri.$ @3.@ (Complementul indică distanța) $Cade la doi metri de casă.$ @4.@ (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) $Locuiește la munte.$ ** (Atributul indică poziția) $Han la drumul mare.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) $Plecăm la începutul primăverii.$ * #Expr.# $La mulți ani!$ = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! @2.@ (Complementul indică periodicitatea) $Festivalul are loc o dată la doi ani.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) $S-a dus la vânătoare.$ * #Loc. adv.# (#Pop.# și #fam.#) $La ce?$ = în ce scop? ce rost are? @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Tresărea la orice zgomot.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Caii aleargă la galop.$ * #Expr.# $La preț$ (sau $la prețul) de...$ = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ** (Complementul indică măsura) $Mătasea se vinde la metru.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Cântă la pian.$ @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $Este rău la suflet.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect) $Nu răspunzi la întrebări.$ @IX. 1.@ (Cu valoare de #num. nehot.#, exprimă o cantitate mare) $Bea la apă.$ @2.@ (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. $Erau la 30 de oameni.$ @B.@ (În prepoziții compuse) @I.@ $De la.$ @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) $Coboară de la munte.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) $Doarme de la prânz.$ * #Loc. adv.# $De la o vreme$ = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în #loc. adj.#) $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția nimănui. @4.@ (Introduce un complement indirect) $De la cine ai primit scrisoarea?$ @5.@ (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) $Flori de la munte. Degetele de la mână.$ @6.@ (Introduce un atribut care indică timpul) $Ședința de la ora 12.$ @II.@ $Pe la.$ (Dă o nuanță de aproximație) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Vino pe la noi.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pe la amiază.$ @III.@ Până la. @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Așteaptă până la vară.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Îl conduce până la ușă.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Îi chinuiește până la exasperare.$ * #Expr.# $Până la unul$ = absolut toți. - #Lat.# @illac.@
                        
                            @LA^2@ #s. m.# #invar.# Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. - Din #it.# @la.@
                        
                            @LA^3,@ $lau,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. * Compus: $lă-mă-mamă$ #subst.# = om prost, lălâu. [#Prez. ind.#: $lau, lai, lă, lăm, lați, lau$] - #Lat.# @lavare.@
                        
                            @LA@ adv. v. $aproap...
                        
                            @LA@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @LA@ vb. v. $îmbăia,...
                        
                            @la@ prep....
                        
                            @la@ s. m. invar....
                        
                            @la@ vb., ind. prez....
                        
                            @LA@ $prep.$ 1) ($ex...
dejun dejun No synsets found 
                            @DEJ'UN,@ $dejunuri,$ #s. n.# Masa de amiază; (și în sintagma $micul dejun)$ mâncare de dimineață. - #Cf.# #fr.# %déjeuner.%
                        
                            @DEJ'UN@ s. v. $prân...
                        
                            @dej'un@ s. n., pl. ...
                        
                            @DEJ'UN ~uri@ $n.$ 1...
                        
                            @DEJ'UN@ $#s.n.#$ Ma...
                        
                            @DEJ'UN@ $#s. n.#$ m...
                        
                            @*dejún@ n., pl. $ur...
                        
                            @dej'un@ s. n., pl. ...
                        
                            @dej'un@ #s. n.#, #p...
                        
                            @dejun@ n. @1.@ gust...
un un No synsets found 
                            @UN, O,@ $unii, unele,$ #art. nehot.# (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) $Un prieten.$ * (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) $O bucurie se vestea în ochii ei.$ * (Dă sens general substantivului) $Un artist, fie și mai genial decât Paganini.$ ** (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... $Mi se părea că văd un Platon.$ ** (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) $Un murdar.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# $unui, unei;$ #gen.#-#dat.# #pl.# $unor$] - #Lat.# @unus, una.@
                        
                            @un@ adj. m., g.-d. ...
                        
                            @un@ art. m., g.-d. ...
                        
                            @un@ num. m. cu valo...
                        
                            @UN o@ (@niște@) $ar...
                        
                             un fenomen specific...
                        
                            un cuvant medical......
                        
                            un penis mai mic...
                        
                            un coate goale, ce s...
                        
                            un tip de culoare;sa...
carici carici No synsets found 
                            @car'ici (car'iciuri...
                        
                            @carici,@ $carice #s...
                        
                            @$car'ici^{1}@ #sm#$...
                        
                            @$car'ici^{2}@ #sm#$...
tun tun No synsets found 
                            @TUN,@ $tunuri,$ #s. n.# @1.@ Armă de artilerie care aruncă proiectile la distanță mare; $#p. gener.#$ nume dat tuturor armelor de artilerie. * #Expr.# $A scăpa ca din (gură de) tun,$ se spune când cineva reușește să fugă (scăpând de o situație neplăcută). $(Poți) să dai cu tunul,$ se spune despre cineva care doarme adânc și nu se trezește ușor sau despre un loc unde nu se află nici o ființă vie. * (Pus pe lângă un verb, îi intensifică acțiunea; pe lângă un adjectiv, îi dă valoare de superlativ; adverbial) $A înghețat tun. Sănătos tun.$ @2.@ (În sintagma) $Tun electronic$ = parte a unor tuburi electronice care produce un fascicul filiform de electroni cu aceeași viteză. @3.@ (#Înv.# și #pop.#) Tunet. - #Lat.# @tonus.@
                        
                            @TUN@ s. $(MIL.)$ (r...
                        
                            @TUN@ s. v. $tunet.$...
                        
                            @tun@ s. n., pl. $t'...
                        
                            @TUN ~uri@ $n.$ Armă...
                        
                            @TUN,@ $túnuri,$ s. ...
                        
                            @tun,@ $tunuri #s. n...
                        
                            @tun@ s. n., pl. $t'...
                        
                            @tun@ #s. n.#, #pl.#...
                        
                            @1) tun@ n., pl. $ur...
? ? No synsets found