| Ține |
Ține |
No synsets found
|
@Ț'INE,@ $țin,$ #vb.# III. @I.@ #Tranz.# @1.@ A avea ceva în mână (sau în brațe etc.) și a nu lăsa să scape. * #Expr.# $A-i ține$ (cuiva) $lumânarea$ (sau $lumina)$ = @a)@ a fi naș cuiva la cununie; @b)@ a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieții cu o lumânare aprinsă în mână (după un vechi obicei creștin). $A-i ține$ (cuiva) $cununa$ = a fi naș (cuiva) la cununie. $A ține frânele țării$ (sau $împărăției$ etc.) = a conduce, a stăpâni, a guverna o țară etc. $A ține pe cineva$ (sau $ceva) în mână$ = a avea pe cineva (sau ceva) în puterea sa, a dispune de cineva (sau de ceva) după bunul plac; a avea pe cineva (sau ceva) la mână. $A ține ursita$ (sau $soarta) cuiva (în mână)$ = a fi stăpân pe viața cuiva și a dispune de ea după bunul său plac. * (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "de", "de după" sau "pe după", arată partea de care se apucă) $Ținem pe bunic de mână.$ (#Refl. recipr.#) $Mergeau ținându-se de mână.$ * #Intranz.# (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "de", arată partea sau capătul de care e apucat un obiect sau chiar obiectul însuși) $Ține de nuia.$ ** (La #imper.#) Ia! primește! ** (Determinat prin "în brațe" sau "îmbrățișat") A cuprinde pe cineva cu brațele în semn de dragoste, de prietenie; a îmbrățișa. ** (Determinat prin "în mână") A mânui o armă, o unealtă, un instrument etc. ** (La volei, polo pe apă etc.; în #expr.#) $A ține mingea$ = a opri mingea în mâini mai mult timp decât este regulamentar, înainte de a o pasa sau de a o trimite adversarului. @2.@ A susține un obiect greu (ridicat de la pământ) și a nu-l lăsa să cadă. @3.@ A sprijini pe cineva să nu cadă. ** #Intranz.# A nu lăsa ca ceva care atârnă sau plutește să cadă sau să se scufunde. @4.@ A cuprinde, a purta, $#p. ext.#$ a suporta. * #Expr.# $A nu-l (mai) ține pe cineva pământul$ = a nu mai putea fi suportat din cauza răutății, fărădelegilor etc. $A nu-l (mai) ține pe cineva locul$ = a nu mai putea de bucurie, de nerăbdare etc. $A nu-l mai ține$ (pe cineva) $pielea$ = a fi foarte fericit, foarte mândru. @II. 1.@ #Refl.# A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva. ** A apăsa, a comprima o parte a corpului (pentru a-i încetini funcția, a potoli o senzație dureroasă etc.). ** A se menține într-un loc, a nu se prăbuși, a nu cădea de undeva. $Se ține tare în șa.$ @2.@ #Refl.# A fi prins sau fixat ușor de ceva, a fi legat prea slab de ceva. $Se ținea numai într-un cui.$ ** #Intranz.# și #refl.# A fi bine fixat sau înțepenit undeva (și a nu se desface, a nu se desprinde, a nu ceda). $Cuiul (se) ține bine.$ @3.@ #Refl.# (Cu determinări introduse prin #prep.# "de" sau "după") A merge în urma cuiva, pășind cât mai aproape de el și a nu-l părăsi nici o clipă; $#p. ext.#$ a fi mereu împreună cu cineva, a fi nelipsit de lângă cineva. ** A sta mereu în drumul, în preajma sau în urma cuiva, stăruind cu o rugăminte; a urmări pe cineva cu stăruințele sale, cu insistențele sale pentru a-i câștiga simpatia, dragostea. ** A se lua după cineva, a imita pe cineva, a lua ca exemplu, ca model pe cineva. @4.@ #Refl.# (Cu determinări modale) A urma unul după altul, a se înșirui. $Automobilele se țineau lanț.$ @5.@ #Refl.# A se îndeletnici mult (sau numai) cu..., a se preocupa neîntrerupt (sau numai) de..., a nu se lăsa de... * #Expr.# $A se ține de ale sale$ = a-și vedea de treabă. @6.@ #Intranz.# și #refl.# A face parte integrantă dintr-un tot; (despre unelte) a face parte dintr-un sortiment, dintr-o garnitură etc. ** A face parte din bunurile cuiva, a aparține cuiva. @7.@ #Intranz.# A se referi la..., a fi în legătură cu..., a face parte din... ** A fi de datoria, de competența cuiva; a privi, a interesa pe cineva. @8.@ #Intranz.# A fi legat sufletește de ceva: $#p. ext.#$ a avea pentru cineva o afecțiune puternică, a iubi pe cineva. ** (Cu determinări introduse prin #prep.# "cu") A lua apărarea sau partea cuiva, a susține pe cineva, a fi de partea cuiva. @9.@ #Intranz.# (Urmat de un verb la conjunctiv) A dori mult ca ceva să se întâmple, să se facă sau să fie; a simți imboldul de a face ceva. @III. 1.@ #Tranz.# A face ca trupul (sau o anumită parte a lui) să stea mai mult timp într-o anumită poziție sau atitudine. * #Expr.# $A ține nasul sus$ sau (#refl.#) $a se ține cu nasul pe sus$ = a fi obraznic, încrezut, pretențios. $A ține capul sus$ sau (#refl.#) $a se ține cu capul pe sus$ = a fi mândru, orgolios. ** (#Pop.#) A se uita fix la cineva sau ceva. @2.@ #Tranz.# A face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într-un anumit ##loc.## ** #Expr.# $A ține$ (pe cineva sau ceva) $în evidență$ = a avea (pe cineva sau ceva) în vedere; a da o atenție deosebită. $A ține$ (ceva) $în suspensie$ = a nu se pronunța sau a nu se hotărî (asupra unui lucru). ** A da cuiva locuință, sălaș, cazare; a nu lăsa (pe cineva) să plece în altă parte. ** (Cu determinări introduse prin #prep.# "la" sau "în") A sili, a forța pe cineva să stea într-un anumit ##loc.## * #Expr.# $A ține$ (pe cineva) $la pastramă$ = a lăsa pe cineva să rabde de foame. ** A lipsi pe cineva de libertate, a-l face să stea închis, legat. @3.@ #Tranz.# A face ca cineva sau ceva să nu se poată mișca din loc (prinzându-l cu mâinile sau legându-l); a imobiliza. * #Expr.# $A ține pe cineva sub papuc$ (sau $sub picior)$ = a stăpâni, a domina pe cineva. @4.@ #Tranz.# A face ca cineva sau ceva să stea sau să rămână un timp oarecare într-o anumită stare; a menține. @5.@ #Tranz.# (Cu determinările "pe loc" sau "în loc") A opri pe cineva sau ceva din mersul său, făcându-l să rămână pe loc, a-l împiedica să-și urmeze drumul. * #Expr.# $A-i ține cuiva drumul$ (sau $calea)$ = @a)@ a opri pe cineva din drumul său, împiedicându-l să treacă înainte; a sta în calea cuiva; @b)@ a pândi trecerea cuiva, a aștepta pe cineva în drum și a-l opri pentru a-i adresa o rugăminte; @c)@ (#pop.#) a urmări pe cineva în mod insistent (pentru a-i câștiga bunăvoința, dragostea); a fi mereu în calea cuiva. $A ține drumul$ (sau $calea, drumurile)$ = @a)@ a practica tâlhăria la drumul mare; @b)@ a umbla fără rost, haimana. (#Pop.#) $A-i ține cuiva drumul legat$ = a împiedica acțiunile cuiva, libertatea cuiva. $A ține$ (pe cineva) $de vorbă$ = a sta de vorbă cu cineva (nelăsându-l să-și vadă de lucru). @6.@ #Tranz.# A face pe cineva să aștepte. @7.@ #Refl.# (Rar) A sta mai mult timp într-un anumit ##loc.## * #Expr.# $A se ține în rezervă$ (sau $la o parte, la distanță)$ = a nu lua parte la ceva, a se abține de la ceva. $A se ține sufletul în cineva =$ a fi viu, a trăi. ** (#Pop.#) A-și duce traiul, a viețui, a trăi (undeva). @8.@ #Refl.# A sta într-o anumită poziție, a lua sau a avea o anumită atitudine sau ținută. $Se ținea drept.$ * #Expr.# $A nu se mai (putea) ține pe$ (sau $în) picioare$ = a cădea (de osteneală, de somn, de boală etc.). @9.@ #Refl.# (#Pop.#, determinat prin "mândru", "mare", "tare" sau un echivalent al acestora) A fi mândru, încrezut; a se mândri, a-și lua aere de superioritate, a face pe grozavul. @10.@ #Tranz.# A înfrâna, a stăpâni, a domina un sentiment, o pornire etc. $Abia își ține lacrimile.$ (#Refl.#) (Urmat de un verb la conjunctiv în forma negativă) $De-abia se ține să nu râdă.$ * #Expr.# $A-și ține firea$ = a-și păstra liniștea, calmul, cumpătul; a se stăpâni. ** (Urmat de un verb la conjunctiv sau de determinări introduse prin #prep.# "de", "de la") A opri pe cineva de la ceva, a împiedica pe cineva să facă ceva; a reține. @IV. 1.@ #Tranz.# A păstra un lucru într-un anumit loc (pentru a-l pune la adăpost sau a-l avea la îndemână în caz de trebuință). ** A păstra mult timp un lucru pentru a se folosi de el în viitor. ** (Construit cu un complement în dativ sau introdus prin #prep.# "pentru") A opri, a rezerva un lucru pentru cineva. ** A păstra un anumit timp un obiect primit de la cineva în acest scop. ** A opri ceva (ce nu-i aparține) la sine sau pentru sine; a reține pe nedrept. @2.@ #Tranz.# A nu lăsa ca ceva să dispară, să se distrugă, să se altereze etc.; a păstra neatins și neschimbat, a conserva. * #Expr.# $A ține legătura cu cineva$ = a rămâne în (strânsă) legătură cu cineva, a păstra legătura cu cineva. $A ține cuiva$ (sau, #reg.#, $a ține pe cineva) mânie$ (sau $pizmă, supărare, alean)$ = a purta cuiva ură, supărare etc., a rămâne mânios pe cineva mai mult timp, a nu ierta pe cineva. $A ține taina$ (sau $secretul)$ sau $a ține$ (ceva) $secret$ = a ascunde, a nu dezvălui, a nu da pe față, a nu destăinui un secret. $A ține minte$ = a nu uita (ceva), a-și aminti de... ** A cruța, a nu distruge. ** (#Pop.#) A păstra cuiva dragoste, a nu părăsi pe cineva. @3.@ #Tranz.# A păstra o stare sau o calitate vreme mai îndelungată. * #Expr.# $A-i ține cuiva cald$ (sau, #intranz.#, $de cald)$ = a-i fi cuiva de folos, a-i prinde bine. (#Intranz.#) $A-i ține$ (cuiva) $de frig$ = a apăra de frig. $A-i ține$ (cuiva) $de foame$ (sau $de sete)$ = a sătura (înlocuind altă hrană mai potrivită). $A ține$ (cuiva) $de urât =$ a sta împreună cu cineva vorbindu-i, distrându-l pentru a-i alunga singurătatea sau plictiseala. @4.@ #Tranz.# A urma mereu același drum (sau aceeași cale, aceeași direcție), a nu se abate din drum; a umbla într-un anumit loc; $#p. ext.#$ a merge (sau a o lua) pe un anumit drum; (despre drumuri) a merge, a străbate, a trece printr-un ##loc.## (#Refl.#) (Determinat prin "de drum") $Ține-te de drumul acesta până acasă.$ * #Expr.# (#înv.#) $A ține marea$ sau (#intranz.#) $a ține spre plina mare$ = a naviga în larg. @5.@ #Tranz.# A respecta cu strictețe, a împlini întocmai; a păzi (o normă, o învoială, un angajament, o lege). ** A sărbători, a prăznui, a cinsti (o zi de sărbătoare). * #Expr.# $A ține zile pentru cineva$ = a posti ca să-i meargă cuiva bine, să i se împlinească o dorință. ** #Refl.# A persevera în..., a nu se îndepărta de..., a nu se abate de la..., a rămâne consecvent cu... * #Expr.# (#Intranz.#) $A ține la vorba sa$ = a rămâne nestrămutat într-o hotărâre, a nu reveni asupra celor spuse, a nu-și schimba hotărârea. @6.@ #Refl.# și #intranz.# (De obicei cu determinările "bine", "tare", "dârz") A se menține în condiții bune, a nu se da bătut, a nu se lăsa înduplecat; a rezista. * #Expr.# (#Refl.#) $A se ține$ (sau, #tranz.#, $a ține pe cineva) treaz$ = a rămâne (sau a determina pe cineva să rămână) treaz, a nu (se) lăsa să fie prins de somn. (#Refl.#) $A se ține gata$ = a sta pregătit (pentru a face ceva). (#Refl.#) $Ține-te$ (sau $te ține) bine$ sau (#intranz.#) $ține bine!$ formulă de îndemn și de încurajare. (#Refl.#) $Să se țină bine!$ formulă de amenințare. ** #Intranz.# A rezista la o încercare sau la o probă, a suporta ceva. $Calul ține la galop.$ @7.@ #Refl.# și #tranz.# A se afla sau a face să se afle în deplină sănătate și putere. * #Expr.# $A (se) ține viu$ (sau $în viață, cu zile$ etc.) = a (se) menține în viață; a trăi sau a face să trăiască. ** #Refl.# A se păstra, a se conserva. @##V.##@ #Tranz.# @1.@ A ocupa, a avea (un loc). * #Expr.# $A ține loc de...$ = a face serviciul de..., a îndeplini funcția de..., a servi drept..., a fi întrebuințat ca... @2.@ A stăpâni (un loc). ** A apăra un loc de invazia dușmanului, a opri (cu armele) intrarea într-un ##loc.## @3.@ A avea (pe cineva) în serviciul său. @4.@ A avea sub conducerea, direcția sau administrația sa; a fi însărcinat cu o funcție (și a o exercita). * #Expr.# $A ține casa$ (sau $contabilitatea)$ = a fi casier (sau contabil). $A ține socotelile$ = a fi însărcinat cu socoteala intrării și ieșirii banilor într-o întreprindere. @5.@ A poseda animale și a le crește (pentru folosul pe care-l dau). @6.@ A avea în posesiune o întreprindere; a avea în folosință pe timp limitat o proprietate; a deține (în calitate de chiriaș, de arendaș). @7.@ (#Pop.#) A avea de vânzare (o marfă în prăvălie). @VI.@ #Tranz.# @1.@ A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case, unei gospodării etc. * #Expr.# $A ține casă (cu cineva)$ = a conviețui cu cineva (în calitate de soț și soție). $A ține casă mare$ = a duce trai bogat, luxos. $A ține casă$ (sau $masă) deschisă$ = a primi bucuros și des mulți oaspeți. $A-și ține rangul$ = a avea un fel de viață potrivit cu rangul pe care îl ocupă. ** A da cuiva cele necesare pentru a trăi (mai ales hrană); a întreține. * #Expr.# $A ține$ (pe cineva) $la școală$ (sau $la studii)$ = a trimite (pe cineva) la școală, suportând cheltuielile necesare. ** #Tranz.# și #refl.# (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "cu") A (se) hrăni. * #Expr.# (#Tranz.#) $A-și ține capul$ (sau $viața, zilele, sufletul) cu...$ = a se hrăni, a trăi cu... ** #Refl.# A face față cheltuielilor necesare vieții; a se întreține, a trăi. @2.@ A purta cuiva de grijă, a avea grijă de cineva, a îngriji pe cineva. * #Expr.# $A ține pe cineva ca pe$ (sau $în) palmă$ = a îngriji pe cineva cu cea mai mare dragoste, împlinindu-i-se toate dorințele. $A ține bine$ = a păstra în stare bună, în ordine deplină, a întreține bine. @3.@ (#Pop.#) A fi căsătorit cu cineva. ** (Construit cu #dat.# #pron.#) A avea un amant. ** #Refl. recipr.# A avea cu cineva relații de dragoste (în afara căsătoriei), a trăi cu cineva (în concubinaj). @VII. 1.@ #Intranz.# A dura, a dăinui. ** (Despre provizii) A ajunge (pentru un timp oarecare), a nu se termina (mai mult timp). @2.@ #Tranz.# (Despre boli sau dureri trupești) A nu mai slăbi pe cineva, a nu-l lăsa, a nu-i da pace. ** (Despre organe sau părți ale corpului) A produce dureri. @3.@ #Intranz.# A se întinde, a se prelungi (într-o direcție). @VIII.@ #Tranz.# @1.@ (Exprimă, împreună cu determinarea sa, o acțiune sau o stare indicată de determinare, cu valoarea stilistică a unui prezent de durată) A face să dureze, să se manifeste. $De bucurie ținu masa trei zile.$ * #Expr.# $A o ține numai$ (sau $tot) o$ (sau $într-o) fugă$ (ori $o gură, un plâns$ etc.) sau $a ține fuga$ (ori $plânsul, gura$ etc.) $întruna$ (sau $totuna)$ = a o duce înainte fără întrerupere, fără a slăbi o clipă, fără a se opri (din fugă, din plâns etc.). $A (o) ține înainte$ (sau $întruna) că...$ = a susține cu tărie, cu insistență că... $A (o) ține (tot$)$una (cu...)$ = a nu se opri (din...), a continua (să...). $A ține pas cu vremea$ (sau $pasul vremii)$ = a fi la modă, a fi în spiritul vremii, a nu rămâne în urmă. ** (Cu determinări introduse prin locuțiunile "tot în..." sau "numai în...") A nu mai slăbi pe cineva cu... @2.@ (În #loc. vb.#; cu sensul dat de determinări) $A ține o vorbire$ (sau $un discurs, un cuvânt)$ = a vorbi, a cuvânta unui auditoriu. $A ține judecată$ = a judeca. $A ține sfat$ = a se sfătui, a delibera. $A ține luptă$ (sau $război, bătălie, foc)$ = a se lupta, a se război cu cineva. $A ține strajă =$ a străjui, a sta de strajă. $A ține locul cuiva$ = a înlocui pe cineva. @IX.@ #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) considera, a (se) socoti, a (se) crede. $Te țineam mai tânăr!$ * #Expr.# (#Tranz.#) $A ține$ (pe cineva) $de rău$ = a mustra, a dojeni, a certa, a ocărî (pe cineva). @X.@ #Tranz.# (#Pop.#) A obliga la o cheltuială, a necesita o cheltuială, a costa. [#Prez. ind.# și: (#reg.#) $țiu.$ - #Var.#: @ține'a@ #vb.# II] - #Lat.# @tenem.@
@Ț'INE@ interj. v. $...
@Ț'INE@ vb. @1.@ a a...
@Ț'INE@ vb. v. $apăr...
@ț'ine@ vb., ind. pr...
@A Ț'INE țin 1.@ $tr...
@A SE Ț'INE mă țin@ ...
Ține de volumul tot...
@a (se) ț'ine@ vb., ...
@ț'ine@ @(a ~)@ #vb....
|
| el |
el |
No synsets found
|
@EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
@EL@ pron. dânsul, d...
@el@ pr. [pron. $iel...
@EL ea (ei, ele)@ $p...
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
@el@ [#pron.# $iel$]...
@el (-ei),@ #pron.# ...
el adereaza la idealuri
el absolveste liceul la anul viitor
|
| tot |
tot |
No synsets found
|
@TOT, TO'ATĂ,@ $toți, toate,$ #adj. nehot.#, #pron. nehot.#, #adv.#, #s. n.# @I.@ #Adj. nehot.# @1.@ (La #sg.#) Întreg; integral, complet; din care nu lipsește nimeni sau nimic; cât există, cât este, cât are; cât e de mare, cât se întinde, cât cuprinde; cât durează, cât ține. $Tot orașul. Tot timpul.$ * #Loc. prep.# $Cu tot...$ = în ciuda... @2.@ (La #sg.#) Perfect. ** (Dă ideea de superlativ) Cum nu există (altul) mai mare, mai mult. * #Loc. adj.# $De tot...$ = cum nu se poate mai mult. @3.@ (La #sg.#) Fiecare (dintre...), oricare; care se repetă. * #Loc. adj.# $De toată ziua$ sau $de toate zilele$ = care se face, se întâmplă, se poartă în fiecare zi. * #Loc. adv.# $Peste tot$ = pretutindeni. @4.@ (La #pl.#) Care este în număr complet, fără să lipsească nici unul; care este în serie completă, fără să lipsească ceva. * #Loc. adv.# $În toate părțile$ = pretutindeni. ** (Alcătuiește, împreună cu un #num. card.#, numerale colective) $Toți cinci.$ * #Expr.# $A vârî$ (sau $a băga) pe cineva în toți sperieții$ = a înfricoșa. @II.@ #Pron. nehot.# @1.@ (La #pl.#; cu nuanță de #num. nehot.#) Lucrurile sau ființele câte intră în discuție sau care sunt de același fel (fără să lipsească nici unul). * #Loc. adv.# $Înainte de toate$ = în primul rând, mai presus de orice altceva. ** (Precedat de #conj.# "și", rezumă o enumerație) Restul care n-a fost amintit; celelalte. ** (Predomină ideea de varietate, de diversitate) Orice lucru, fără alegere. * #Expr.# $Toate ca toate$ (sau $toatele), dar...$ (sau $însă...)$ = celelalte ar mai merge, dar...; treacă-meargă, dar... @2.@ Lucrurile care, considerate împreună, formează un ansamblu. ** #Loc. adv.# $Cu totul (și cu totul)$ = pe de-a-ntregul, în întregime. $Cu totul$ = @a)@ în total; @b)@ cu desăvârșire, în întregime. $În tot$ sau $(în) totului tot$ = @a)@ la un loc, una cu alta; în total; @b)@ într-un cuvânt, la urma urmelor. $Tot în tot$ = pe de-a-ntregul. $De tot$ = @a)@ (cu sens modal) cu desăvârșire, în întregime; @b)@ (cu sens temporal) pentru totdeauna, definitiv; @c)@ foarte, extrem de... * #Loc. prep.# $Cu tot cu...$ sau $cu (cineva$ sau $ceva) cu tot$ = împreună, la un ##loc.## * #Expr.# $Asta-i tot$ sau $atâta$ (ori $atâta-i) tot$ = doar atât (și nimic mai mult). @3.@ (Intră în compunerea unor adjective) $Atotcuprinzător.$ @III.@ #Adv.# (Exprimă continuitatea, persistența) @1.@ Și acuma, în continuare, încă; (în construcții negative) nici acuma, până acuma nu... ** Și mai departe, ca și altă dată. @2.@ Mereu, tot timpul, toată vremea, totdeauna, pururea; necontenit, neîncetat, întruna. * #Expr.# $Să tot aibă...$ = ar putea să aibă (cel mult)... $Să tot fie...$ = ar putea să fie (cel mult)... ** Statornic, permanent. @3.@ De repetate ori, adeseori, de multe ori. @4.@ (Exprimă o gradație a intensității) Din ce în ce. @IV.@ #Adv.# (Stabilește identitatea, similitudinea, simultaneitatea) @1.@ (De) asemenea, la fel; în același chip. * #Expr.# $Tot așa$ (sau $astfel, atâta, același)$ = întocmai, exact așa (sau atâta, același). * (În corelație cu "așa" sau "atât de...", formează gradul de egalitate al comparativului) $Tot atât de bun.$ * #Expr.# $Mi-e tot atâta$ = mi-e perfect egal. @2.@ (Urmat de substantive și pronume, arată că ființa sau lucrul respectiv revine, apare într-o situație similară) Iarăși, din nou (sau ca totdeauna). ** (Urmat de un substantiv precedat de #art. nehot.#) Același. ** (Urmat de numeralul "unu") Unu singur. @3.@ Numai, în mod exclusiv. * #Expr.# $Tot unul și unul$ = de seamă, de frunte, ales. ** (Urmat de un adjectiv sau de un substantiv la #pl.#) Fără excepție, unul și unul. ** De tot, cu totul, în întregime, pe de-a-ntregul, complet. @4.@ De fiecare dată, întotdeauna, regulat. @##V.##@ #Adv.# @1.@ Și astfel, și așa, oricum. @2.@ Totuși, și încă. @VI.@ #S. n.# @1.@ Întreg, unitate (rezultată din totalitatea părților), totalitate. ** #Fig.# Lume, univers. @2.@ #Fig.# (#Art.#) Lucru esențial (la care se reduc toate celelalte). * #Expr.# $Aici e totul$ = în asta constă tot, asta explică tot. [#Gen.#-#dat.# #pl.# $(a) tuturor, (a) tuturora$] - #Lat.# @totus, -a, -um.@
@Tot@ ≠ nimic...
@TOT@ adj., s., adv....
@TOT@ s. v. $slovac....
@tot@ adj. m., pl. $...
@tot@ s. m., pl. $to...
@tot@ s. n., art. $t...
@TOT^1 to'ată (toți,...
@TOT^2@ $adv.$ 1) Ca...
@TOT^3@ $n.$ 1) Ansa...
|
| așa |
așa |
No synsets found
|
@AȘ'A@ #adv.#, #adj.# #invar.# @I.@ #Adv.# (Modal) @1.@ În felul acesta; astfel. * #Loc. adj.# $Așa-zis$ sau $așa-numit$ = pe nedrept sau convențional numit astfel; pretins, fals, aparent, impropriu. * #Expr.# $Așa o fi$ = e posibil; poate. $Și așa$ = în orice caz; oricum, tot. $Și așa, și așa$ = și într-un fel, și într-altul. $Ori așa, ori așa$ = ori într-un fel, ori într-altul. $Așa..., așa$ = după cum..., astfel. $Așa și așa$ = nu prea bine; potrivit. $Azi așa, mâine așa$ = continuând mereu în acest fel. $Nici așa, nici așa$ = nici într-un fel, nici într-altul. ** (Concluziv) În concluzie. * #Loc. conj.# $Așa că$ = deci. * #Expr.# $Așa-zicând$ = pentru a spune astfel. @2.@ În același fel, în același mod. $Așa să faci și tu.$ * #Expr.# $Și așa mai departe$ = etcetera. @3.@ Chiar precum se spune; întocmai, exact. $Ai să faci așa?$ * #Expr.# $Așa e?$ sau $nu-i așa?$ = am dreptate? (sau nu am?) $Așa?$ sau $cum așa?$ = adevărat să fie? $Așa?$ sau $așa stă treaba?!$ = va să zică astfel stau lucrurile?! $Așa, da!$ = sunt de acord cu ceea ce spui (sau faci) acum. (#Pop.# și #fam.#) $Mai așa$ = @a)@ desigur, firește; @b)@ nu prea tare. $Cam așa$ = după cum zici, ai (măcar în parte) dreptate. @4.@ Atât de... $Te uiți așa de trist!$ @5.@ (Cu sensul reieșind din context) @a)@ La întâmplare, la nimereală, într-o doară. $Vorbește și el așa.$ @b)@ După bunul plac, oricum. $Am vrut să fac așa.$ @c)@ Dintr-o dată, ca din senin; pe nesimțite, fără a-și da seama. $I-a venit așa un gând$ @II.@ #Adj.# #invar.# (Precedă substantivul) Asemenea, atare...; care este atât de mare, de mult, de frumos etc. $Așa nuntă mai rar.$ * #Expr.# $Mai așa$ = nu prea bun (sau frumos, mult etc.). - #Lat.# @eccum-sic.@
@AȘ'A@ adv. v. $acum...
@AȘ'A@ adv., adj. @1...
@aș'a@ adv., adj. in...
@AȘ'A^1@ $adv.$ 1) Î...
@AȘ'A^2@ $adj. invar...
@așa@ #adv.# - @1.@ ...
@AȘ'A@ #adj.# #invar...
@așá@ și (maĭ vechĭ)...
@aș'a@ adv., adj. in...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| poate |
poate |
No synsets found
|
@PO'ATE@ adv. @1.@ p...
Poate LauraGellner s...
poate fi vorba si de un concert cameral. concert in camera...
poate din lat.;un ti...
Poate nu ar fi rau s...
@poáte@ ($oa$ dift.)...
@poate@ adv. exprimă...
poate fi @substantiv...
@PO'ATE@ #adv.# @1.@...
@+poate@ (posibil) #...
|
| întru |
întru |
No synsets found
|
@ÎNTRU@ #prep.# (Mai ales urmat de "un", "o" etc.; cu elidarea vocalei finale) În. @I.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Arată starea sau acțiunea în interiorul unui spațiu) $A locui într-un sat.$ @2.@ (Arată intrarea sau mișcarea în interiorul unui spațiu) $A intra într-o pădure.$ @3.@ (Arată direcția sau ținta mișcării) $A se da într-o parte.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Arată momentul, răstimpul, epoca în care se petrece o acțiune) $Într-un timp scurt.$ * #Loc. adv.# (#Înv.#) $Întru-ntâi$ = la început. (#Înv.#) $Într-acea$ = în acel timp. @2.@ (Arată timpul cât durează o acțiune) $Va plăti datoria într-un an.$ * #Expr.# $Întru mulți ani!$ = la mulți ani! @III.@ (#Înv.#; introduce un complement circumstanțial de scop) $Iese întru întâmpinarea musafirului.$ @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A alerga într-un suflet.$ * #Loc. adv.# $Într-adins$ = intenționat, în mod voit. $Întru câtva$ = în oarecare măsură. @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Este îmbrăcat într-o scurtă de piele.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $A fi de acord întru totul cu cineva.$ @VII.@ (Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri) $Râul s-a prefăcut într-un pod de gheață.$ - #Lat.# @intro.@
@'întru@ prep....
@'ÎNTRU@ $prep.$ 1) ...
@întru@ #prep.# - În...
@'întru@ prep....
@1) 'întru,@ a @-á@ ...
@2) 'întru@ prep. (l...
@'întru@ #prep.#...
@întru@ prep. în (cu...
@ÎNTRU@ #prep.# (Mai...
|
| un |
un |
No synsets found
|
@UN, O,@ $unii, unele,$ #art. nehot.# (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) $Un prieten.$ * (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) $O bucurie se vestea în ochii ei.$ * (Dă sens general substantivului) $Un artist, fie și mai genial decât Paganini.$ ** (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... $Mi se părea că văd un Platon.$ ** (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) $Un murdar.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# $unui, unei;$ #gen.#-#dat.# #pl.# $unor$] - #Lat.# @unus, una.@
@un@ adj. m., g.-d. ...
@un@ art. m., g.-d. ...
@un@ num. m. cu valo...
@UN o@ (@niște@) $ar...
un fenomen specific...
un cuvant medical......
un penis mai mic...
un coate goale, ce s...
un tip de culoare;sa...
|
| zi |
zi |
No synsets found
|
@ZI,@ $zile,$ #s. f.# @1.@ Interval de timp cuprins între răsăritul și apusul Soarelui; timpul cât Soarele rămâne deasupra orizontului; $#p. ext.#$ lumină solară; interval de timp de 24 de ore, corespunzător unei rotații a Pământului în jurul axei sale; (#Astron.#) interval de timp între două culminații succesive ale unui astru. * (Determinând noțiunile "an", "lună", pentru a le sublinia durata, lungimea) $Trei luni de zile.$ * #Loc. adj.# $De toate zilele$ sau (rar) $de toată ziua$ = de fiecare zi; $#p. ext.#$ obișnuit, comun. $De zi cu zi$ = zilnic. * #Loc. adv.# $La zi$ = @a)@ în fiecare zi, zilnic; @b)@ la ziua, la data cerută; fără întârziere. $Zi de$ (sau $cu) zi$ sau (rar) $cu zi de zi$ = @a)@ zilnic; $#p. ext.#$ necontenit, perpetuu; @b)@ din ce în ce; progresiv, treptat. $Din zi în zi$ = @a)@ de azi pe mâine; fără termen precis, la infinit. $Amâna plecarea din zi în zi;$ @b)@ pe fiecare zi; $#p. ext.#$ din ce în ce. $De la$ o $zi la alta$ = zilnic; $#p. ext.#$ repede, văzând cu ochii. $În toate zilele$ = în fiecare zi, oricând. (#Reg.#) $Pe toată ziua$ = în fiecare zi; zilnic. $De$ (sau $despre, către) ziuă$ = puțin înainte de a se lumina; spre dimineață. $Până în$ (sau $la) ziuă$ sau $de cu ziuă$ = până a nu se lumina; foarte devreme; dis-de-dimineață. $Cu ziua-n cap$ = foarte devreme. $La ziuă$ = în zori. $Peste zi$ = în cursul zilei, ziua. $Zi și noapte$ sau (adverbial) $ziua și noaptea$ = tot timpul, fără încetare; fără odihnă. $Nici zi, nici noapte$ sau (adverbial) $nici ziua, nici noaptea$ = niciodată. $Toată ziua$ sau $ziua toată$ = de dimineață până seara; $#p. ext.#$ mereu, continuu. * #Expr.# $A se face ziuă albă$ = a se lumina complet, a fi plină zi. $A face noaptea zi și ziua noapte$ sau a $face din noapte zi$ = a lucra sau a petrece noaptea și a dormi ziua; $#p. ext.#$ a duce o viață dezordonată. $Bună ziua,$ formulă de salut, la întâlnire sau la despărțire, în timpul zilei. $A da$ (sau $a dori,$ a $pofti cuiva) bună ziua$ (sau $ziua bună)$ = a saluta pe cineva. (#Pop.#) $A-și lua ziua bună$ = a-și lua rămas bun. $Ca lumina zilei$ sau $ca ziua$ = (pe lângă adjective ca "limpede", "clar") foarte clar, foarte limpede. $Într-o (bună) zi$ sau $într-una din zile$ = odată, cândva. $Cât toate zilele (de mare)$ = foarte mare. $A avea$ (sau a duce) $zi bună$ (sau, rar, $albă) cu cineva$ = a trăi în bune relații cu cineva. $A da zi după zi$ = a lăsa de azi pe mâine; a amâna. $La zile mari$ = la ocazii deosebite; $#p. ext.#$ rar de tot, în mod excepțional. * (Compus) $Zi-lumină$ = perioadă a zilei (@1@) cuprinsă între răsăritul și apusul Soarelui. $Zi-muncă$ = unitate de măsură convențională care servește drept etalon pentru stabilirea salariului. ** (Adverbial, în formele $ziua, zilele, zile)$ în timpul zilei, în fiecare zi. $Ziua umbla, noaptea se odihnea.$ * (În sintagme și #loc.#, ca unitate de măsură sau de calcul) $Zi de muncă$ = durata timpului în cursul căruia lucrătorul prestează zilnic muncă. $Cu ziua$ = cu plata socotită după zilele muncite; fără angajament permanent. $Zi de cale$ (sau $de drum)$ = distanță care se poate străbate într-o zi cu piciorul. ** (Articulat; urmat de o determinare în genitiv sau introdusă prin #prep.# "de") Data, momentul în care s-a întâmplat sau urmează să se întâmple ceva; termen, soroc. * $Ziua de astăzi$ = perioada de timp, epoca în care trăim, prezentul. $Ziua de mâine$ = viitorul. $Ziua de ieri$ = trecutul. (În unele credințe religioase) $Ziua de apoi$ = momentul în care viii și morții vor fi chemați la judecata lui Dumnezeu. * (Ca termen calendaristic) $Ziua de 1 Mai.$ (#Pop.#) $Zi-ntâi$ = prima zi a fiecărei luni. * (În titulatura sărbătorilor sau a anumitor date fixe) $Ziua femeii.$ * $Zi aniversară$ sau $ziua nașterii$ (sau $de naștere)$ = aniversare (a zilei de naștere a cuiva). $Ziua (numelui) cuiva$ = onomastica cuiva. @2.@ (La #pl.#) Viață, existență, trai. * #Expr.# $A avea zile$ = a mai avea de trăit, a-i fi dat să (mai) trăiască. $Câte zile voi$ (sau $vei, va$ etc.) $avea$ = cât voi (sau vei, va etc.) trăi, tot timpul vieții. $Abia își ține zilele,$ se spune despre cineva care trăiește prost, greu, foarte modest. (#Pop.#) $Cu zilele în mână$ = @a)@ într-o primejdie de moarte, la un pas de moarte; @b)@ înfricoșat, înspăimântat. $A ridica$ (sau $a răpune, a curma, a lua) cuiva zilele$ = a omorî pe cineva. $A i se isprăvi cuiva zilele$ = a muri. $A-și urî zilele$ sau $a i se urî cuiva cu zilele$ = a se sătura de viață, a nu mai voi să trăiască. $Vai de zilele mele$ (sau $tale$ etc.) = vai de capul meu (sau al tău etc.), vai de mine (sau de tine etc.). $De$ (sau $în) zilele mele$ (sau $ale tale$ etc.) = în timpul vieții mele (sau tale etc.). @3.@ (La #pl.#; cu determinări care precizează o perioadă de timp) Vreme, epocă. $Zilele tinereții.$ * #Expr.# $Mic de zile$ = tânăr. $Vechi$ (sau $înaintat) în$ (sau $de) zile$ = înaintat în vârstă, bătrân. (Rar) $Veșnic de zile$ = nemuritor. $(A fi) învechit în zile rele$ = (a fi) înrăit. [#Var.#: @z'iuă@ #s. f.#] - #Lat.# @dies.@
@Zi@ ≠ noapte...
@ZI@ s. @1.@ dată, t...
@zi@ s. f. (în expr....
@ZI z'ile@ $f.$ 1) I...
@zi (z'ile),@ #s. f....
@zi@ / (în #expr.# ș...
zi...
@zi, și așa!@ $#expr...
@ZI,@ $zile,$ #s. f....
|
| vrea |
vrea |
No synsets found
|
@VREA,@ $vreau,$ #vb.# II. #Tranz.# @I.@ (Urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau, rar, de un infinitiv). @1.@ A fi hotărât, a fi decis să...; a avea de gând să..., a voi, a intenționa. * #Expr.# $Vrea$ (sau $va) să zică$ = @a)@ înseamnă, are semnificația de...; @b)@ (cu valoare de conjuncție) așadar, deci. $Ce vrea$ (sau $va) să zică asta?$ = ce înseamnă, ce rost are? $Cum$ (sau $ce) va vrea$ = orice. @2.@ A pretinde, a cere; a aștepta ceva de la cineva. @3.@ A dori, a pofti; a-i plăcea ceva sau cineva. * #Loc. adv.# $Pe vrute, pe nevrute$ = indiferent dacă dorește sau nu, vrând-nevrând. * #Expr.# $Vrei, nu vrei$ = de voie, de nevoie, fie că dorești, fie că nu dorești. $Vrei, nu vrei, bea Grigore agheazmă,$ se spune despre cel care trebuie să îndeplinească ceva împotriva dorinței sale. $Vrând-nevrând$ = mai mult de silă decât de bună voie; constrâns de împrejurări. $A face tot ce vrea din$ (sau $cu) cineva$ = a avea mare influență asupra cuiva. ** #Refl.# A dori să fie, să devină ceva ori cineva. $Fiecare s-a vrut mai bun.$ @4.@ A consimți, a primi, a se învoi, a fi de acord. @5.@ (Mai ales în forma negativa) A putea, a fi în stare. $Focul nu vrea să ardă.$ ** (#Pop.#) A fi gata, pe cale sau pe punctul de... $Când vru să moară își chemă feciorii.$ @II.@ (Ca verb auxiliar, servește la formarea viitorului) $Mâine vei merge la teatru.$ * (Forma de #pers.# 3 #sg.# $va$ se substituie tuturor persoanelor #sg.# și #pl.# pentru formarea viitorului cu conjunctivul #prez.# al verbelor de conjugat) $Vestitor al unei vremi ce va să vie.$ * #Expr.# $Va să fiu$ (sau $să fii$ etc.) = trebuie să fiu (sau să fii etc.) [#Prez. ind.# și: (@II@) $voi$ (#pop.# $oi), vei$ (#pop.# $ăi, ei, îi, i, oi), va$ (#pop.# $o, a), vom$ (#pop.# $om), veți$ (#pop.# $ăți, eți, oți), vor$ (#pop.# $or).$ - #Var.#: @vro'i@ #vb.# IV] - #Lat.# @*volere.@
@VREA@ vb. @1.@ v. $...
@vrea@ vb., ind. pre...
@A VRE'A vreau@ $tra...
@A SE VRE'A mă vreau...
@vre'a (vre'au, vrut...
@vrea^1 (a ~)@ #vb.#...
@vrea^2 (a ~)@ #vb.#...
@a vrea@ vb., ind. p...
@a vre'a@ vb. aux., ...
|
| spune |
spune |
No synsets found
|
@SP'UNE,@ $spun,$ #vb.# III. #Tranz.# @1.@ A exprima prin viu grai un gând, o părere etc.; a rosti, a zice, a declara. * #Expr.# $Ce-ți spuneam eu!$ = ai văzut că a fost așa cum am afirmat? $Nu mai spune!$ sau $ce spui?$ formulă care exprimă mirarea, neîncrederea. ** #Fig.# A evoca, a provoca (sentimente, amintiri). $Nu-ți spune nimic lucrul acesta?$ * #Expr.# $A-i spune cuiva inima$ = a avea o intuiție, a intui, a presimți. ** #Fig.# (#Pop.#) A exprima ceva prin cântec; a cânta. @2.@ A expune, a relata, a prezenta; a povesti, a istorisi, a nara. ** (Despre texte, scrieri) A cuprinde, a scrie, a consemna. $Ce spun ziarele?$ ** A recita. @3.@ A destăinui, a mărturisi ceva cuiva. ** A pârî, a denunța pe cineva. @4.@ A explica cuiva un lucru, a lămuri pe cineva. @5.@ A numi; a porecli. ** #Refl. impers.# A se obișnui, a se zice într-un anumit fel. - #Lat.# @exponere.@
@A spune@ ≠ a tăcea...
@SP'UNE@ vb. @1.@ a ...
@SP'UNE@ vb. v. $apă...
@sp'une@ vb., ind. p...
@A SP'UNE spun 1.@ $...
spune...
spune...
@sp'une (-n, -us),@ ...
@a sp'une@ vb., ind....
|
| și |
și |
No synsets found
|
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| tu |
tu |
No synsets found
|
@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
@TU@ pron. dumneata,...
@tu@ pr., d. acc. $ț...
@TU@ $pron. pers. pe...
tu insuti
@tu@ #pr.#, #d.# #ac...
TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.
THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
tu
@tu@ #pron.# - #Pron...
@tu@ #adv.# - Se fol...
|
| ceva |
ceva |
No synsets found
|
@CEV'A@ #pron. nehot.#, #adj. nehot.#, #adv.# @I.@ #Pron. nehot.# @1.@ Un lucru oarecare; oarece. * #Expr.# $A fi$ (sau $a ajunge$ etc.) $ceva de speriat,$ se spune despre cineva sau despre ceva care iese din comun (în bine sau în rău), care provoacă uimire, spaimă etc. $Așa ceva$ = un lucru ca acesta. $E ceva de el$ (sau $de capul lui)$ = are (unele) calități. @2.@ Un lucru (cât de) mic, o cantitate, o parte (cât de) neînsemnată, (cât de) puțin. $Să fac și eu ceva cât stau aici.$ @3.@ Lucru important, valoros, mult. @II.@ #Adj. nehot.# @1.@ Oarecare, oarecât, câtva. @2.@ (#Fam.#) Foarte bun, foarte frumos. * #Expr.# $Mai ceva$ = mai de seamă, mai frumos, mai bun sau mai rău, mai urât etc. @III.@ #Adv.# Întrucâtva, puțin, cât mai (sau cât de) puțin. ** (Repetat) Cât de cât, măcar, (foarte) puțin. - @Ce@ + @va.@
@CEV'A@ pron., adj.,...
@cev'a@ pr. invar., ...
@CEV'A^1@ $adv.$ Puț...
@CEV'A^2@ $adj.$ Car...
@CEV'A^3@ $pron. neh...
ceva...
ceva ce iese din anu...
ceva cool...
ceva in care bagi pu...
|
| inteligent |
inteligent |
No synsets found
|
@INTELIG'ENT, -Ă,@ $inteligenți, -te,$ #adj.# Înzestrat cu inteligență; deștept, ager la minte, pătrunzător. ** Care denotă inteligență (@1@). - Din #fr.# @intelligent,@ #lat.# @intelligens, -ntis.@
@Inteligent@ ≠ mărgi...
@INTELIG'ENT@ adj. @...
@intelig'ent@ adj. m...
@INTELIG'ENT ~tă (~ț...
inteligent,istet...
inteligent...
@INTELIG'ENT, -Ă@ $#...
inteligent,intelectu...
@INTELIG'ENT, -Ă@ $#...
|
| . |
. |
No synsets found
|
|