← Back to list

Sentence #6338

Similar

Dă-te-n crucea mă-tii în mormânt și închide gura, că-ți sar spermicidele pe ochi.

Dă-te-n crucea mă-tii în mormânt și închide gura, că-ți sar spermicidele pe ochi.

            {
  "text": "D\u0103-te-n crucea m\u0103-tii \u00een morm\u00e2nt \u0219i \u00eenchide gura, c\u0103-\u021bi sar spermicidele pe ochi.",
  "ents": [],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 81
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 2,
      "tag": "Vmm-2s",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Imp|Number=Sing|Person=2|VerbForm=Fin",
      "lemma": "D\u0103",
      "dep": "ROOT",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 2,
      "end": 5,
      "tag": "Pp2-sa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 5,
      "end": 7,
      "tag": "Spsay",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc|Variant=Short",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 8,
      "end": 14,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "cruce",
      "dep": "obl",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 15,
      "end": 21,
      "tag": "Ds3---s",
      "pos": "DET",
      "morph": "Number[psor]=Sing|Person=3|Poss=Yes|PronType=Prs",
      "lemma": "m\u0103-tii",
      "dep": "nmod",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 22,
      "end": 24,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 25,
      "end": 32,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "morm\u00e2nt",
      "dep": "nmod",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 33,
      "end": 35,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 36,
      "end": 43,
      "tag": "Vmip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "\u00eenchide",
      "dep": "conj",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 44,
      "end": 48,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "gur\u0103",
      "dep": "obj",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 48,
      "end": 49,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 50,
      "end": 52,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 52,
      "end": 55,
      "tag": "Pp2-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "expl:poss",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 56,
      "end": 59,
      "tag": "Vmip3p",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "sar",
      "dep": "advcl",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 60,
      "end": 72,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "spermicidele",
      "dep": "nsubj",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 73,
      "end": 75,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 76,
      "end": 80,
      "tag": "Ncm--n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc",
      "lemma": "ochi",
      "dep": "obl",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 80,
      "end": 81,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 0
    }
  ]
}

Word Data

Word	Lemma	WordNet Synsets	DEXonline Definitions
Dă	Dă	No synsets found	@DĂ@ #interj.# #v.# @de^2.@ @1) dă@ prep. $Munt.... @2) dă@ interj. V. @... @DĂ@ #interj.# #v.# ... @DĂ@ #interj.# #v.# ... @$dă$@ $#i#$ #vz# $@... @DĂ^1@ $#pers.# a 3-... @DĂ^2@! $#interj.#$ ... @DĂ^3@ $#prep.#$ @DE...
tu	tu	No synsets found	@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@ @TU@ pron. dumneata,... @tu@ pr., d. acc. $ț... @TU@ $pron. pers. pe... tu insuti @tu@ #pr.#, #d.# #ac... TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON. MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR. THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME BOI tu @tu@ #pron.# - #Pron... @tu@ #adv.# - Se fol...
în	în	No synsets found	@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@ @ÎN@ intra-.... @ÎN@ prep. @1.@ (loc... @în@ prep.... @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex... În limbaj familiar d... În gastronomie, ragu... În gastronomie, prep... În unele hăituri de ... în unele zone, burui...
cruce	cruce	No synsets found	@CR'UCE,@ $cruci,$ #s. f.# @I. 1.@ Obiect format din două bucăți de lemn, de piatră, de metale prețioase etc. așezate perpendicular și simetric una peste alta și constituind simbolul credinței creștine. * #Expr.# $A pune cruce cuiva$ (sau $la ceva)$ = a considera ca mort, definitiv lichidat, pierdut. $A fi cu crucea-n sân$ = a fi (sau a se preface) evlavios. $Cruce de aur,$ spun oamenii superstițioși când aud numele diavolului. @2.@ Figură sau desen în formă de cruce (@I 1@), având diferite semnificații: într-o listă de nume de persoane arată că posesorul celui însemnat cu cruce a decedat; înaintea unui cuvânt atestă vechimea mare a cuvântului respectiv; în calendar marchează o zi de sărbătoare creștină; peste un text indică semnul anulării etc. * $Cruce roșie$ = semn distinctiv al spitalelor, ambulanțelor, centrelor de asistență medicală, de prim ajutor etc. @3.@ Simbol al ritualului creștin, care constă dintr-un gest (semnul crucii) făcut cu degetele la frunte, la piept și, succesiv, la cei doi umeri. * #Expr.# $A-și face cruce$ = @a)@ a executa simbolul crucii (@I 1@); @b)@ a se minuna, a se mira tare. @4.@ Religia, confesiunea creștină; creștinism. @5.@ Termen care intră în componența numelui unor decorații, insigne etc. în formă de cruce (@I 1@). $Crucea "Sfântul Gheorghe".$ @6.@ Nume dat la diverse obiecte sau părți ale unor obiecte, dispuse în formă de cruce (@I 1@). * (#Tehn.#) $Cruce cardanică$ = dispozitiv mecanic de asamblare prin articulare, permițând transmiterea mișcării circulare între doi arbori care pot forma între ei un unghi oarecare. @7.@ Piesă de oțel, fontă, beton etc. pentru legarea a două conducte în prelungire, din care se despart două orificii laterale perpendiculare. Fiting cu patru intrări. $Crucea căruței$ = bucată de lemn pusă de-a curmezisul peste proțap. $Crucea amiezii$ = @a)@ punct pe bolta cerească unde se află soarele la amiază; @b)@ ora 12 ziua. $Crucea nopții$ = miezul nopții. * #Loc. adj. și adv.# $În cruce$ = (așezat) cruciș, încrucișat. * #Expr.# $(Soarele) e cruce amiazăzi$ sau $în crucea amiezii$ sau $soarele e (în) cruci$ sau $(în) cruce amiazăzi$ = (e) la amiază, (ne aflăm) la ora 12 din zi. ** (Adverbial) Cruciș. * #Expr.# $A se pune cruce$ = a se împotrivi unei acțiuni, a se pune de-a curmezișul spre a o zădărnici. @8.@ Instrument de tortură în antichitate, pe care osânditul îl purta adesea în spinare până la locul de execuție și pe care era apoi pironit cu cuie. * #Expr.# $A-și purta crucea$ = a îndura o suferință mare. ** (La catolici) $Drumul crucii$ = ciclu de 14 picturi sau sculpturi reprezentând chinurile lui Cristos de la judecata lui Pilat până la răstignire; calvar, drumul Golgotei. @9.@ (#Pop.#; #art.#) Constelația lebedei, formată din cinci stele așezate în formă de cruce (@I 1@). @10.@ (Adesea la #pl.#) Loc unde se întretaie două sau mai multe drumuri; răscruce, răspântie. * #Expr.# $A face cruce$ = (despre vehicule cu orar fix) a se întâlni într-o stație, venind din direcții diferite. (#Reg.#) $A i se face$ (cuiva) $calea cruce cu cineva$ = a-i ieși cuiva cineva în cale, a se încrucișa drumurile mai multor persoane. $A da cu crucea peste cineva$ = a întâlni pe cineva din întâmplare, pe neașteptate. $A i se face$ cuiva $calea cruce$ = a se deschide înaintea cuiva o răspântie; $#fig.#$ a avea de ales între mai multe soluții; a se ivi piedici înaintea cuiva. ** (#Înv.#) Echipă compusă din doi până la patru soldați, care erau obligați să plătească, în mod solidar, căpeteniilor o anumită cotă de impozite. @11.@ (În sintagma) $Cruce de voinic$ (sau $de om)$ = bărbat în toată puterea; bărbat bine făcut; voinic. @II.@ (#Bot.#) Compuse: $crucea-pământului$ = plantă erbacee meliferă din familia umbeliferelor, cu tulpina și frunzele păroase, cu flori albe sau roz; brânca-ursului $(Heracleum sphondylium); crucea-voinicului$ = plantă erbacee din familia ranunculaceelor, cu flori mari, albastre $(Hepatica transilvanica).$ - #Lat.# @crux, -cis.@ @CR'UCE@ s. v. $creș... @CR'UCE@ s., adv. I.... @cr'uce@ s. f., g.-d... @CR'UCE ~i@ $f.$ 1) ... @cr'uce (cr'uci),@ #... @cruce,@ $cruci #s. ... @crúce@ f. (lat. $cr... @cr'uce@ s. f., g.-d... @cr'uce@ #s. f.#, #g...
mă-tii	mă-tii	No synsets found
în	în	No synsets found	@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@ @ÎN@ intra-.... @ÎN@ prep. @1.@ (loc... @în@ prep.... @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex... În limbaj familiar d... În gastronomie, ragu... În gastronomie, prep... În unele hăituri de ... în unele zone, burui...
mormânt	mormânt	No synsets found	@MORM'ÂNT,@ $morminte,$ #s. n.# Groapă săpată în pământ pentru înhumarea celor decedați; loc special amenajat unde este înmormântat cineva. * #Expr.# $A duce$ (pe cineva) $în mormânt$ sau $a băga$ (pe cineva) $în mormânt$ = a pricinui moartea cuiva; $#p. ext.#$ a necăji, a chinui foarte mult (pe cineva). $A intra în mormânt$ = a muri. ** Monument funerar; cavou. [#Pl.# și: $mormânturi$] - #Lat.# @monumentum.@ @MORMÂNT@ s. groapă,... @MORMÂNT@ s. v. $moa... @mormânt@ s. n., pl.... @MORMÂNT ~'inte@ $n.... @mormânt,@ $morminte... @morm'ânt@ s. n., pl... @morm'ânt@ #s. n.#, ... @mormânt@ n. @1.@ mo... @MORM'ÂNT,@ $mormint...
și	și	No synsets found	@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@ @ȘI@ conj., adv. @1.... @și@ conjcț., adv.... @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ... @ȘI^2@ $adv.$ De acu... @ȘI^2@ pron. refl. v... (și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)] @și@ #adv.# - @1.@ L... și în Peninsula Balcan @și@ conjcț., adv....
închide	închide	No synsets found	@ÎNCH'IDE,@ $înch'id,$ #vb.# III. @1.@ #Tranz.# A mișca (din balamale) o ușă, o fereastră, un capac etc. pentru a acoperi deschizătura corespunzătoare. A încuia cu cheia, cu zăvorul. A acoperi, a astupa deschizătura unui spațiu, a unei încăperi. @2.@ #Tranz.# A apropia, a strânge marginile (sau părțile componente ale) unui obiect pentru a nu mai fi desfăcute, deschise. * #Expr.# $A închide paranteza$ = @a)@ a pune, în scris, partea a doua a semnului parantezei la locul cuvenit; @b)@ a termina o digresiune introdusă în cursul unei comunicări. $A închide mâna$ = a strânge degetele, făcând mâna pumn. $A închide gura$ = a apropia buzele și fălcile una de alta; a nu mai vorbi. $A închide$ (cuiva) $gura$ = a face (pe cineva) să tacă, a pune capăt obiecțiilor sau protestelor (cuiva). $A închide ochii$ = @a)@ a coborî pleoapele, acoperind globii oculari; @b)@ a se preface că nu observă ceva; a trece cu vederea; @c)@ (de obicei în construcții negative) a dormi; @d)@ a muri. $A închide$ (cuiva) $ochii$ = a fi lângă cineva în clipa morții. (#Refl.#) $A i se închide ochii$ = a fi foarte obosit. #Refl.# (Despre răni) A se cicatriza. @3.@ #Tranz.# A întrerupe, potrivit orarului stabilit, activitatea unei instituții, a unei întreprinderi, a unui local; $#p. ext.#$ a suspenda activitatea, a desființa. @4.@ #Tranz.# A încheia o acțiune, a-i pune capăt. A opri funcționarea unui mecanism, a unui aparat, a unui circuit etc. @5.@ #Tranz.# A izola o ființă într-un spațiu închis, îngrădit; a băga la închisoare; $#fig.#$ a ține departe de lume. #Refl.# A se retrage, a se izola. #Fig.# A conține, a cuprinde ceva. @6.@ #Tranz.# A îngrădi, a împrejmui o curte, un teren etc. spre a delimita sau spre a opri accesul. A bara o cale de comunicație; a opri, a împiedica trecerea. #Refl.# (Despre drumuri) A ajunge la un punct de unde nu mai poate continua, a se înfunda. @7.@ #Refl.# (Despre cer, $#p. ext.#$ despre vreme) A se întuneca, a se înnora. ** (Despre obiecte colorate, $#p. ext.#$ despre culori) A căpăta o nuanță mai întunecată. - #Lat.# @includere.@ @A închide@ ≠ a desc... @ÎNCH'IDE@ vb. @1.@ ... @ÎNCH'IDE@ vb. v. $a... @înch'ide@ vb., ind.... @A ÎNCH'IDE înch'id@... @A SE ÎNCH'IDE mă în... @înch'ide (înch'id, ... @a (se) înch'ide@ vb... @înch'ide@ @(a ~)@ #...
gură	gură	No synsets found	@G'URĂ,@ $guri,$ #s. f.# @I. 1.@ Cavitate din partea anterioară (și inferioară) a capului oamenilor și animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; $#p. restr.#$ buzele și deschizătura dintre ele; buze. * #Loc. adv.# $Gură-n gură$ = foarte aproape unul de celălalt. * #Expr.# $A(-i) da$ (cuiva) $o gură$ = a săruta (pe cineva). $Cu sufletul la gură$ = @a)@ abia mai putând respira (de emoție sau de oboseală); @b)@ foarte bolnav, aproape de moarte. $A uita de la mână până la gură$ = a uita repede, a fi uituc. $Parcă se bat lupii la gura lui,$ se spune despre cineva care mănâncă lacom sau vorbește repede. $A se duce (ca) pe gura lupului$ = a dispărea. $A scoate$ (sau $a scăpa ca) din gura lupului$ = a (se) salva dintr-o mare primejdie. $A țipa$ (sau $a striga$ etc.) $ca din$ (sau $ca în) gură de șarpe$ = a țipa din răsputeri, deznădăjduit. $A se zvârcoli ca în gură de șarpe$ = a se zbate cu desperare. $A avea gura moale$ (sau $tare)$ sau $a fi moale$ (sau $tare) în$ (sau $de) gură$ = (despre cai) a se supune ușor (sau greu) la mișcările ce i se fac cu frâul. * Compuse: $gură-cască$ (sau $-căscată)$ = persoană care-și pierde vremea în zadar sau care dovedește neglijență, dezinteres condamnabil; persoană care stă absentă, care nu înțelege ce i se spune; $gură-de-lup$ = @a)@ defect congenital de conformație a feței omului, constând dintr-o despicătură la buza și la gingia superioară și în cerul-gurii, și în comunicarea cavității bucale cu fosele nazale; @b)@ ochi dublu al unei parâme; @c)@ unealtă cu care se îndoaie tabla groasă; $gura-leului$ = plantă erbacee ornamentală cu flori de diverse culori, asemănătoare cu o gură (@I 1@) $(Antirrhinum majus); gura-lupului$ = plantă erbacee cu flori vinete-violete, având o margine albă sau gălbuie $(Scutellaria altissima).$ ** Sărutare, sărut. @2.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ cu care cineva se hrănește. * #Expr.# $A pune$ (sau $a lua, a băga) ceva în gură$ = a mânca (puțin). $A i se face gura pungă$ = a avea o senzație de astringență din cauza unor alimente acre introduse în gură. $A da$ (cuiva) $mură-n gură$ = a-i da (cuiva) ceva de-a gata, fără să facă cel mai mic efort. $De-ale gurii$ = (lucruri de) mâncare. ** Îmbucătură, sorbitură, înghițitură. * #Expr.# $Nici o gură de apă$ = nimic. ** Membru de familie care trebuie hrănit. @3.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al vorbirii; cloanță. * #Expr.# $A tăcea din gură$ = a nu (mai) vorbi nimic. $A închide$ (sau $a astupa) cuiva gura$ = a face pe cineva să nu mai vorbească, a pune pe cineva în situația de a nu mai putea spune nimic. $A lua cuiva vorba din gură$ = @a)@ a spune tocmai ceea ce voia să zică altul în clipa respectivă; @b)@ a întrerupe pe cineva când vorbește. $A i se muia$ (cuiva) $gura$ = a nu mai avea curajul să vorbească; a schimba, a atenua tonul și conținutul celor spuse. $A-l lua$ (pe cineva) $gura pe dinainte$ sau $a-l scăpa gura$ = a destăinui ceva fără voie, a spune ceva ce n-ar fi trebuit să spună. $A avea gura$ (sau $a fi gură) spartă$ = a nu putea ține un secret, a dezvălui orice secret. $A fi slobod la gură$ = a vorbi mult și fără sfială, depășind uneori limitele bunei-cuviințe. $A fi cu gura mare$ = a fi certăreț. $A avea o gură cât o șură$ = a vorbi mult și tare. $A-și păzi$ (sau $ține$ etc.) $gura$ = a-și impune tăcere; a fi prudent în tot ce vorbește. $A(-i tot) da din gură$ (sau $cu gura)$ sau $a-i umbla$ (ori $a-i merge, a-i toca$ etc.) $gura (ca o meliță, ca o moară stricată$ sau $hodorogită$ sau $ca o pupăză)$ = a vorbi repede și fără întrerupere; a flecări. $A fi bun de gură$ = (adesea #peior.#) a vorbi mult și cu ușurință, a se pricepe să-și pledeze cauza, să convingă. $A fi rău de gură$ (sau $gură rea)$ = @a)@ a bârfi, a fi intrigant; @b)@ a prevesti (cuiva) ceva rău, nefavorabil. $A (nu) se uita în$ (sau $la) gura cuiva$ = a (nu) ține seamă de ceea ce spune cineva, a (nu) crede pe cineva. $A vorbi$ (sau $a zice, a spune$ etc.) $cu jumătate de gură$ (sau $cu gura jumătate)$ = a vorbi (sau a zice etc.) nehotărât, fără convingere. $E numai gura de el,$ se spune despre cineva care promite, dar nu se ține de cuvânt, sau care se laudă cu multe, dar nu face nimic. $A-i umbla$ (cuiva) $vorba prin gură$ = a nu găsi cuvântul potrivit pentru a exprima ceva (dar a fi pe punctul de a-l găsi). $A trece$ (sau $a umbla, a fi purtat) din gură în gură$ = (despre vorbe, cântece etc.) a (se) transmite de la om la om, din generație în generație. * Compus: $gură-spartă$ = om flecar, limbut, care nu poate ține un secret. ** Ceea ce spune cineva; vorbă, spusă, mărturisire. * #Expr.# $Gura lumii$ = vorbe, bârfeli, scorneli. $Gura satului$ (sau $a mahalalei)$ = (persoană care născocește) vorbe, bârfeli, intrigi. $A intra în gura lumii$ (sau $a satului, a mahalalei)$ = a ajunge să fie vorbit de rău. $A te lua după gura cuiva$ = a acționa (în mod greșit) după sfatul cuiva. $A se pune$ (sau $a sta) cu gura pe cineva$ = a insista mult pe lângă cineva pentru a-l convinge să facă un lucru; a cicăli pe cineva. ** Glas, grai. * #Expr.# $Nu i se aude gura,$ se zice despre un om tăcut, liniștit, potolit. $Cât îl ține$ (sau $îl ia) gura$ sau $în gura mare$ = foarte tare, din răsputeri. $A nu avea gură (să răspunzi$ sau $să spui ceva)$ = a nu avea putința sau curajul (de a mai răspunde sau de a mai spune ceva). ** Gălăgie, țipăt, ceartă. * #Loc. vb.# $A sta$ (sau $a sări, a începe) cu gura pe$ (sau $la) cineva$ = a certa pe cineva, a se răsti la cineva. * #Expr.# $A da gură la câini$ = a striga la câini să nu mai latre. ** (Personificat) Cel care vorbește; vorbitor. * #Expr.# $Gurile rele$ = bârfitorii. @4.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al cântării. @II.@ Deschizătură a unui obiect, a unei încăperi etc., prin care intră, se introduce, se varsă, iese etc. ceva, prin care se stabilește o comunicație etc. $Gura vasului. Gura cămășii. Gură de canal. Gura fluviului.$ * $Gură de ham$ = ham primitiv, format numai din cureaua de pe piept și din cea care se petrece pe după gâtul calului. $Gură de apă$ = instalație care servește pentru a lua apă dintr-o rețea de distribuție. $Gură de incendiu$ = gură de apă la care se montează un furtun pentru luarea apei sub presiune în caz de incendiu. $Gură de foc$ = nume generic pentru armele de foc (grele). $Gură artificială$ = aparat compus, în general, dintr-un difuzor montat într-o incintă acustică, de formă și dimensiuni astfel alese, încât caracteristicile acustice să fie asemănătoare cu acelea ale gurii umane. * #Expr.# $A lega gura pânzei$ = @a)@ a înnoda capetele firelor de urzeală înainte de a începe țesutul; @b)@ a se înstări. $A prins pânza gură$ = s-a făcut începutul. $A se afla$ (sau $a trimite pe cineva) în gura tunului$ = a fi expus (sau a expune pe cineva) la un mare pericol. - #Lat.# @gula@ "gâtlej, gât". @G'URĂ@ s. @1.@ $(AN... @G'URĂ@ s. v. $afirm... @g'ură@ s. f., g.-d.... @G'URĂ ~i@ $f.$ 1) $... @g'ură (g'uri),@ #s.... @gură,@ $guri #s. f.... @GURĂ@ aftă, bot, bu... @gúră@ f., pl. $ĭ$ (... @g'ură@ s. f., g.-d....
,	,	No synsets found	@£,@ simbol pentru l... @\$,@ simbol pentru ...
că	că	No synsets found	@CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@ @CĂ@ conj. @1.@ (con... @CĂ@ conj. v. $dacă.... @că@ conjcț.... @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(... CĂ?utarea cuvântului... @că@ #conj.# - @1.@ ... @CĂ@ #conj.# @1.@ (I... @că@ conj. (lat. $qu... @că@ conjcț....
tu	tu	No synsets found	@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@ @TU@ pron. dumneata,... @tu@ pr., d. acc. $ț... @TU@ $pron. pers. pe... tu insuti @tu@ #pr.#, #d.# #ac... TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON. MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR. THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME BOI tu @tu@ #pron.# - #Pron... @tu@ #adv.# - Se fol...
sar	sar	No synsets found	@SAR-@ #v.# @sarco-.... @sar@ s.n. (reg.) va... sar de gat sar de gat sar de la o idee la alta s-ar putea spune ca e o servietă populară, confecționată din pănuș de porumb, în forme de marimi diferite. Mult timp, în zonele sudice ale țării a servit ca ghiozdan pentru școlșari. @ŠAR@ #V.# @Šar Plan... @1) sar@ și @sărez,@... @2) sar@ a @sărí@ v.... @Sar/ă, -ia, -u@ v. ...
spermicidele	spermicidele	No synsets found
pe	pe	No synsets found	@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@ @Pe@ ≠ sub... @PE@ prep. @1.@ (loc... @pe@ prep.... @PE@ $prep.$ @I.@ 1$... Pe internet se vorbe... Pe lângă explicația ... pe drept cuvant pe drept cuvant pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
ochi	ochi	No synsets found	@OCH'I^2,@ $ochesc,$ #vb.# IV. @1.@ #Intranz.# A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta; a fixa linia de ochire a unei arme; a lua ținta, a ținti. #Tranz.# A ținti pe cineva sau ceva cu o armă; $#p. ext.#$ a lovi ținta cu un proiectil. @2.@ #Tranz.# A urmări, a fixa cu privirea, a descoperi pe cineva (printre mai multe persoane) cu o anumită intenție; a(-și) pune ochii pe cineva. A remarca, a observa (dintr-un grup mai mare) un obiect necesar (pentru a și-l însuși sau a se folosi de el); a-și fixa privirea asupra unui obiect. A privi cu insistență, cu atenție, cu interes; a cerceta. A distinge cu privirea, a zări, a observa. ** A cerceta cu privirea, a scruta. @3.@ #Refl. unipers.# (#Reg.#; despre întinderi acoperite de zăpadă) A face din loc în loc pete, ochiuri (negre sau de verdeață) prin topirea zăpezii. - Din @ochi^1.@ @'OCHI^1,@ (@I, II 4, 7, 11, 12, III@) $ochi,$ #s. m.#, (@II 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 13@) $ochiuri,$ #s. n.# @I.@ #S. m.# @1.@ Fiecare dintre cele două organe ale vederii, de formă globulară, sticloase, așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale; globul împreună cu orbita, pleoapele, genele; irisul colorat al acestui organ; organul vederii unui animal sau al unei insecte, indiferent de structura lui. * #Loc. adv.# $Văzând cu ochii$ = repede. $Ochi în ochi$ = privindu-se unul pe altul. $Cu ochii închiși$ = @a)@ fără discernământ; @b)@ pe dinafară, pe de rost; foarte ușor, fără dificultăți. * #Expr.# $(A fi) numai ochi (și urechi)$ = (a privi) foarte atent (la ceva). $A dormi numai cu un ochi$ = a dormi ușor, neliniștit; a dormi iepurește. $Cât vezi cu ochii$ (sau $cu ochiul)$ = cât cuprinzi cu privirea, până la depărtări foarte mari. $A vedea cu ochii lui$ = a vedea el însuși, a fi de față la o întâmplare. $A vedea cu ochii altuia$ = a nu avea păreri proprii, a judeca prin prisma altuia. $A păzi$ (sau $a îngriji) pe cineva ca ochii din cap$ = a păzi, a îngriji etc. pe cineva cu cea mai mare atenție. $A arăta$ (pe cineva sau ceva) $din ochi$ = a semnala cuiva în mod discret (pe cineva sau ceva), făcând o mișcare ușoară a ochilor în direcția voită. $A iubi pe cineva$ (sau $a-i fi drag$ cuiva) $ca lumina ochilor$ (sau $mai mult decât ochii din cap)$ = a iubi (sau a fi iubit) din tot sufletul. $A i se scurge$ (sau $a-i curge) cuiva ochii după cineva$ (sau $după ceva)$ = a se uita cu mult drag la cineva sau la ceva, a-i plăcea foarte mult cineva sau ceva, a ține mult la cineva sau la ceva. $A nu avea ochi să vezi pe cineva$ = a fi mânios pe cineva, a nu putea suferi pe cineva. $A privi pe cineva cu$ (sau $a avea pe cineva la) ochi buni$ (sau $răi)$ = a (nu) simpatiza pe cineva. $A nu vedea (lumea) înaintea ochilor$ = a fi foarte supărat, a fierbe de mânie. $A da ochii$ (sau $ochi) cu cineva$ = a întâlni pe cineva (pe neașteptate). $A da cu ochii de cineva$ (sau $de ceva)$ = a vedea ceva sau pe cineva care îți iese întâmplător în cale; a zări. $A-și vedea visul cu ochii$ = a-și vedea realizată o dorință. $E cu ochi și cu sprâncene$ = e evident, e clar. $A i se întoarce$ (cuiva) $ochii în cap$ (sau $pe dos),$ se zice când cineva este în agonie, când moare. $A(-și) da ochii peste cap$ = @a)@ a cocheta, a afecta^2; a face fasoane; @b)@ (a fi pe punctul de) a muri. $A privi cu ochii mari$ = a privi atent, a fi uimit de ceea ce vede. $A pune (o armă) la ochi$ sau $a lua la ochi$ = a ținti, a ochi. $A lua$ (pe cineva) $la ochi$ = a avea bănuieli asupra cuiva, a suspecta. $A pune ochii$ (pe cineva sau pe ceva) = a-i plăcea cineva sau ceva; a pune sub observație, a urmări. $A face un lucru cu ochii închiși$ = a face un lucru foarte ușor, fără dificultate, fără ezitare. $Între patru ochi$ = fără martori, în intimitate. $Plin ochi$ = foarte plin. (#Fam.#) $Cu un ochi la făină și cu altul la slănină,$ se spune despre cel care: @a)@ se uită cruciș sau @b)@ râvnește la două lucruri deodată. $(Muncește, lucrează, aleargă, se ferește, fuge etc. de ceva) de-și scoate ochii$ = (muncește, lucrează etc.) cât poate, din răsputeri. @2.@ Facultatea de a vedea, simțul văzului, vedere; privire, uitătură. * #Loc. adv.# $Cu ochi pierduți$ = cu privirea neconcentrată, privind în gol; în extaz. $Sub ochii noștri$ = @a)@ sub privirea noastră; @b)@ acum, în prezent. $În ochii cuiva$ = după părerea cuiva, după aprecierea cuiva, în conștiința cuiva; în fața cuiva. $De$ (sau $pentru) ochii lumii$ = de formă, pentru a salva aparențele. * #Expr.# $A privi cu ochi de piatră$ = a privi nepăsător, rece, înmărmurit. $A avea ochi$ = a se arăta priceput în a aprecia un lucru dintr-o privire. $A măsura$ (sau $a judeca, a prețui$ etc.) $din ochi$ = a aprecia cu aproximație, cu privirea, însușirea unui obiect sau a unei ființe; a studia, a cerceta, a analiza cu privirea ceva sau pe cineva. $A vinde$ (sau $a da, a cumpăra) pe ochi$ = a vinde (sau a cumpăra) apreciind cantitatea cu privirea. $A sorbi pe cineva din ochi$ = a ține foarte mult la cineva, a-l privi cu drag. $A mânca$ (sau $a înghiți) cu ochii$ = a mânca cu mare poftă; a pofti. $Încotro vede cu ochii$ sau $unde îl duc ochii$ = indiferent unde, în orice direcție, fără țintă, aiurea. ** #Fig.# Putere de pătrundere, discernământ; judecată, rațiune. @3.@ (La #pl.#) Obraz, față. * #Loc. adv.# $De la ochi$ sau $(verde) în ochi$ = cu îndrăzneală, fățiș, fără cruțare. @II.@ #P. anal.# @1.@ #S. n.# Fiecare dintre spațiile libere ale unei ferestre, în care se montează geamurile; panou de sticlă care închide fiecare dintre aceste spații. ** Mică deschizătură închisă cu sticlă, făcută într-un perete exterior, folosind la aerisirea sau la iluminarea unei încăperi. * $Ochi de bou$ = nume dat ferestrelor rotunde de mici dimensiuni folosite pentru iluminarea și aerisirea podurilor, a mansardelor sau a încăperilor de serviciu ale unui edificiu. @2.@ #S. n.# Porțiune de loc, în formă circulară, acoperită cu altceva (apă, nisip, zăpadă etc.) decât mediul înconjurător. @3.@ #S. n.# Întindere de apă în formă circulară, în regiuni mlăștinoase, mărginită cu papură; loc unde se adună și stagnează apa. Vârtej de apă, bulboană; copcă. @4.@ #S. n.# și #m.# Orificiu făcut într-o pânză de navă, plasă, foaie de cort, prin care se poate petrece o sfoară, o frânghie, un cablu; ocheț. Buclă formată prin îndoirea unei sfori, a unei frânghii etc., petrecută cu un capăt prin îndoitură; laț. Fiecare dintre golurile (simetrice) aflate între firele unei împletituri, ale unor țesături, ale unor plase etc.; golul împreună cu firele care îl mărginesc. Fiecare dintre verigile din care se compune un lanț; za. @5.@ #S. n.# Orificiu circular situat pe partea superioară a unei mașini de gătit, pe care se așază vasele pentru a le pune în contact direct cu flacăra. @6.@ #S. n.# (Mai ales la #pl.#) Mâncare făcută din ouă prăjite în tigaie sau fierte fără coajă, astfel ca gălbenușul să rămână întreg (cu albușul coagulat în jurul lui). @7.@ #S. m.# Complex de muguri existent pe nod la vița de vie sau la subsuoara frunzelor unor plante. @8.@ #S. n.# Despărțitură într-o magazie, într-un hambar etc.; boxă. @9.@ #S. n.# Fiecare dintre petele colorate de pe coada păunului. @10.@ #S. n.# Particulă rotundă de grăsime care plutește pe suprafața unui lichid. @11.@ #S. m.# (În sintagmele) $Ochi magic$ = tub electronic cu ecran fluorescent, care se folosește în special la aparatele de recepție radiofonică sau radiotelegrafică, ca să arate în ce măsură este realizat acordul pe lungimea de undă dorită; indicator de acord. @12.@ #S. m.# Fiecare dintre punctele de pe zaruri, cărți de joc etc. @13.@ #S. n.# #Fig.# Pată de lumină, licărire, punct strălucitor. @III.@ #S. m.# Compuse: $ochi-de-pisică$ = @a)@ disc de sticlă sau de material plastic (montat într-o garnitură de metal) care reflectă razele de lumină proiectate asupra lui și care este folosit ca piesă de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe șosele; @b)@ varietate de minerale care, șlefuite într-un anumit mod, capătă o luminozitate neobișnuită; $ochi-de-ciclop$ = fereastră specială care separă acustic încăperile unui studio, permițând însă o vizibilitate bună; $ochiul-boului$ = @a)@ (#Bot.#) nume dat mai multor plante din familia compozeelor, cu inflorescențe mari, albe sau viu colorate; @b)@ (#Ornit.#) pitulice; $ochiul-lupului$ = @a)@ plantă erbacee cu flori mici albastre și cu fructe nucule $(Lycopsis arvensis);$ @b)@ plantă erbacee cu tulpina ramificată și cu florile dispuse în formă de spice $(Plantago indica); ochii-păsăruicii$ = @a)@ plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori albastre, albe sau roșii $(Myosotis palustris);$ @b)@ nu-mă-uita; $ochiul-șarpelui$ = @a)@ plantă erbacee cu frunze mici în formă de rozetă, acoperite cu peri albi mătăsoși, cu flori albastre, rar albe, plăcut mirositoare $(Eritrichium nanum);$ @b)@ mică plantă erbacee cu frunze păroase și cu flori mici, albastre închis $(Myosotis arvensis); ochii-șoricelului$ = @a)@ mică plantă erbacee cu tulpini roșietice, cu frunzele bazale dispuse în rozetă, cu flori alburii, rareori liliachii $(Saxifraga adscendens);$ @b)@ nu-mă-uita; $ochiul-soarelui$ = vanilie sălbatică; $ochiul-păunului$ = fluture de noapte care are pe aripi pete rotunde, colorate, asemănătoare cu cele de pe coada păunului $(Saturnia pyri); Ochiul-Taurului$ = numele unei stele din constelația Taurului. - #Lat.# @oc(u)lus.@ @OCHI@ s. @1.@ v. $v... @OCHI@ s. v. $lumini... @OCH'I@ vb. @1.@ v. ... @OCH'I@ vb. v. $ațip... @ochi@ (organul vede... @ochi@ (de fereastră... @och'i@ vb., ind. pr... @OCHI^1 ~@ $m.$ @I.@...
.	.	No synsets found