Sentence #6345

                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        

                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        

                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        

                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        

                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        

                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        

                            @DE@ conj. v. $când,...
                        

                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        

                            @DE@ pron. v. $care,...
                        

                            @de@ conjcț., prep.,...
                        

                            @CAP^1,@ (@I, III@) $capete,$ #s. n.#, (@II@) $capi,$ #s. m.# @I.@ #S. n.# @1.@ Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simț și orificiul bucal. * #Loc. adv.# $Din cap până-n picioare$ = de sus până jos, în întregime, cu desăvârșire. $Cu noaptea-n cap$ = dis-de-dimineață. $(Până) peste cap$ = extrem de..., exagerat de... $Cu un cap mai sus$ = (cu mult) mai sus, mai deștept, mai reușit, mai bine. $Cu capul plecat$ = rușinat, umilit, învins. $Pe după cap$ = pe după gât, la ceafă. * #Loc. adj.# (#Fam.#) $Bătut$ (sau $căzut) în cap$ = tâmpit, prost. * #Expr.# $A se da peste cap$ = a face tumbe; a depune eforturi deosebite pentru a realiza ceva, a face imposibilul. $A da$ (pe cineva) $peste cap$ = a trânti (pe cineva) la pământ; a da jos dintr-o situație, a doborî, a învinge. $A da peste cap$ (paharul, băutura etc.) = a înghiți dintr-o dată conținutul unui pahar, al unei căni etc. $A da$ (ceva) $peste cap$ = @a)@ a schimba cu totul ordinea lucrurilor, a ideilor, a unui program stabilit etc.; @b)@ a lucra repede, superficial, de mântuială. $A scoate capul în lume$ = a ieși între oameni, în societate. $A nu-și (mai) vedea capul de...$ sau $a nu ști unde-i stă$ sau $unde-i este capul$ = a nu ști ce să mai facă, a fi copleșit de... $A-și pierde capul$ = a se zăpăci. $A nu mai avea unde să-și pună capul$ = a ajunge fără adăpost, pe drumuri, sărac. $A da din cap$ = a clătina capul (în semn de aprobare, de refuz etc.). $A da$ (cuiva) $la cap$ = a lovi; a omorî; a ataca cu violență pe cineva; a distruge (cu vorba sau cu scrisul). $A umbla cu capul în traistă$ = a fi distrat, neatent. $A se da cu capul de toți pereții$ (sau $de pereți)$ = a fi cuprins de desperare sau de necaz, a regreta o greșeală făcută. $A-și lua$ (sau $a apuca) lumea în cap$ = a pleca departe, părăsindu-și casa, locul de origine și rătăcind prin lume. $A-și pleca capul$ = a se simți rușinat, umilit; a se da învins, a se supune. $Vai$ (sau $haram) de capul lui$ = vai de el. $A cădea$ (sau $a veni, a se sparge$ etc.) $pe$ (sau $de, în) capul cuiva$ (o situație neplăcută, un necaz etc.) = a veni asupra cuiva tot felul de neplăceri și necazuri, a-l lovi o nenorocire. $A cădea pe capul cuiva$ = a sosi pe neașteptate la cineva (creându-i neplăceri, deranj). $A sta$ (sau $a ședea, a se ține) de capul cuiva$ sau $a se pune pe capul cuiva$ = a stărui fără încetare pe lângă cineva. $A ședea$ (sau $a sta) pe capul cuiva$ = a sta pe lângă sau la cineva (creându-i neplăceri, plictisindu-l etc.). $A se duce de pe capul cuiva$ = a lăsa pe cineva în pace. (#Reg.#) $A nu ști$ (sau $a nu avea) ce-și face capului$ = a nu mai ști ce să facă pentru a ieși dintr-o situație grea. * $Cap de familie$ = bărbatul care reprezintă puterea familială și părintească; $#p. gener.#$ orice persoană care procură mijloacele necesare traiului unei familii și o reprezintă juridic. * $Cap de expresie$ = portret în care artistul face un studiu amănunțit al expresiei unui sentiment pe trăsăturile chipului omenesc. ** (La fotbal) Lovire a mingii cu capul. ** $Cap de bour$ = nume sub care sunt cunoscute primele serii de mărci poștale românești, având pe ele capul unui bour. ** Parte a monedei care are imprimat un chip. ** Părul capului. @2.@ Căpătâi; căpătâiul patului. @3.@ Individ, ins, cap. $Câte 5 lei de cap.$ * #Expr.# $Pe capete$ = care mai de care, în număr foarte mare, pe întrecute. $Câte capete, atâtea păreri,$ exprimă o mare divergență de opinii. @4.@ Minte, gândire, judecată; memorie. * #Loc. adj. și adv.# $Cu cap$ = (în mod) inteligent, deștept. $Fără cap$ = (în mod) necugetat. * #Loc. adj.# $Cu scaun la cap$ = cu judecată dreaptă; cuminte. * #Expr.# $A fi bun$ (sau $ușor) la$ (sau $de) cap$ sau $a avea cap ușor$ = a fi deștept. $A fi greu$ (sau $tare) de cap$ sau $a avea cap greu$ = a pricepe cu greutate; a fi prost. $A nu(-i) intra$ (cuiva) $în cap$ = a nu putea pricepe (ceva). $A-i ieși$ (cuiva ceva) $din cap$ = a nu-i mai sta gândul la...; a uita. $A nu-i mai ieși$ (cuiva ceva) $din cap$ = a-l stăpâni mereu (același gând), a nu putea uita. $A-i sta capul la...$ = a se gândi la... $A-și bate$ (sau $a-și frământa, a-și sparge, a-și sfărâma$ etc.) $capul$ = a se gândi, a se strădui spre a soluționa o problemă. $A-i deschide$ (cuiva) $capul$ = a face (pe cineva) să înțeleagă ceva, a lămuri (pe cineva). $A fi$ (sau $a rămâne, a umbla$ etc.) $de capul său$ = a fi (sau a rămâne etc.) liber, independent, nesupravegheat. $A face$ (ceva) $din$ (sau $de) capul său$ = a face (ceva) fără a se consulta cu altcineva. $A întoarce$ (sau $a suci, a învârti) capul cuiva$ = a face pe cineva să-și piardă dreapta judecată; a zăpăci; a face pe cineva să se îndrăgostească. $A nu avea cap să...$ = a nu avea posibilitatea să..., a nu putea să... ** (#Jur.#) $Cap de acuzare$ = motiv pe care se întemeiază acuzarea. @5.@ (#Înv.#) Viață. $A plăti cu capul.$ ** (Astăzi în #expr.#) $Odată cu capul$ sau $în ruptul capului$ = cu nici un preț, niciodată. $A-și face de cap$ = a face ceva ce poate să-i primejduiască viața; a face nebunii. @6.@ Compuse: @a)@ (#Entom.#) $cap-de-mort$ sau $capul-lui-Adam$ = strigă; @b)@ (#Bot.#) $cap-de-cocoș$ = dulcișor; $capul-șarpelui$ = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și cu flori roșii ca sângele, dispuse în spice simple $(Echium rubrum);$ @c)@ $capul-balaurului$ = o parte a constelației balaurului. @II.@ #S. m.# Căpetenie, șef, conducător. ** Inițiator. @III.@ #S. n.# @1.@ Vârf (al unui obiect). ** Extremitate proeminentă a unui dispozitiv, instrument etc. sau a unui element dintr-un sistem. ** Obiect, mecanism sau dispozitiv asemănător cu un cap^1 (@I 1@), folosit în diverse scopuri tehnice. @2.@ Partea extremă cu care începe sau sfârșește ceva. * $Cap de pod$ = loc aflat pe teritoriul inamic, dincolo de un curs de apă, de un defileu etc.; $#p. ext.#$ forțele armate care ocupă acest loc cu scopul de a asigura trecerea grosului trupelor și a mijloacelor de luptă. * #Loc. adv.# $Cap la$ (sau $în) cap$ = cu părțile extreme alăturate. * #Expr.# $Cap de țară$ = margine de țară; hotar. $Nu-i (un) cap de țară$ = nu-i nimic grav, nici o nenorocire. $A sta$ (sau $a ședea, a se ridica) în capul oaselor$ = a se ridica stând în pat, a sta în șezut. @3.@ Partea de dinainte; început, frunte. $În capul coloanei.$ * $Cap de an$ (sau $de săptămână, de iarnă$ etc.) = începutul unui an (sau al unei săptămâni etc.). $Cap de coloană$ = cel sau cei care stau în fruntea coloanei. $Cap de afiș$ (sau $cap de listă)$ = primul nume dintr-o listă de persoane afișate în ordinea valorii lor. * #Loc. adv.# $În cap de noapte$ sau $în capul nopții$ = după ce s-a întunecat bine. $Din$ (sau $de la) cap$ = de la început; de la începutul rândului. $Din capul locului$ = înainte de a începe ceva; de la început. ** Partea principală, mai aleasă (a unui lucru). * #Expr.# $Capul mesei$ = locul de onoare la masă. @4.@ Partea de jos sau dindărăt a unui lucru; capăt; (cu sens temporal) sfârșit. * #Expr.# $A o scoate la cap$ = a sfârși (cu bine). $A-i da de cap$ = a rezolva; a învinge, a răzbi. $În cap$ = (după numerale) exact, întocmai. @5.@ Bucățică ruptă dintr-un obiect; $#p. ext.#$ lucru de mică importanță. * #Expr.# $Nici un cap de ață$ = absolut nimic. $Până la un cap de ață$ = tot. @6.@ (În sintagma) $Cap magnetic$ = transductor electromagnetic care transformă variațiile unui semnal electric în variații de flux magnetic sau invers, folosit pentru operații de înregistrare, redare și ștergere la magnetofoane. - #Lat.# @caput,@ (@II@) după #fr.# @chef@ (< #lat.# $caput).$
                        

                            @CAP^2,@ $capuri,$ #s. n.# Parte de uscat care înaintează în mare; promontoriu. - Din #fr.# @cap.@
                        

                            @Cap@ ≠ coadă, codaș...
                        

                            @CAP@ s. @1.@ $(ANAT...
                        

                            @CAP@ s. v. $articol...
                        

                            @cap@ (parte a corpu...
                        

                            @cap@ (conducător) s...
                        

                            @cap@ (geogr.) s. n....
                        

                            @CAP^1 ~ete@ $n.$ 1)...
                        

                            @CAP^2 ~i@ $m.$ Pers...
                        

                            @PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
                        

                            @P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
                        

                            @p'ulă (p'ule),@ #s....
                        

                            Pulă, penis, tub, pe...
                        

                            @pulă,@ $pule #s. f....
                        

                            @$p'ulă$@ 
$#sf#$
@[...
                        

                            @PULĂ@ $expr. (obs.)...
                        

                            pulă și pideras...
                        

                            @p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
                        

                            $@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
                        

                            @£,@ simbol pentru l...
                        

                            @\$,@ simbol pentru ...
                        

                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        

                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        

                            @să@ conjcț. (în tem...
                        

                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        

                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        

                            @să@ conjcț....
                        

                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        

                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        

                            @2) să@ conj. (din m...
                        

                            @să@ conj. @1.@ expr...
                        

                            @EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
                        

                            @EL@ pron. dânsul, d...
                        

                            @el@ pr. [pron. $iel...
                        

                            @EL ea (ei, ele)@ $p...
                        

                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        

                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        

                            @el@ [#pron.# $iel$]...
                        

                            @el (-ei),@ #pron.# ...
                        

                            el adereaza la idealuri
                        

                            el absolveste liceul la anul viitor
                        

                            @$mângâ'i$@ $#v#$ #v...
                        

                            @$mângâ'i$@ $#v#$ #v...
                        

                            @DUI'OS, -O'ASĂ,@ $duioși, -oase,$ #adj.# @1.@ Mișcător, emoționant. ** Mângâietor, blând, dulce. ** Sentimental, afectiv. ** Iubitor. @2.@ Jalnic, trist. [#Pr.#: $du-ios$] - #Lat.# @*doliosus.@
                        

                            @Duios@ ≠ hain...
                        

                            @DUI'OS@ adj. @1.@ v...
                        

                            @dui'os@ adj. m.(sil...
                        

                            @DUI'OS^1 ~o'asă (~'...
                        

                            @DUI'OS^2@ $adv.$ 1)...
                        

                            @dui'os (duio'asă),@...
                        

                            @dui'os@ adj. m. (si...
                        

                            @duĭós, -oásă@ adj. ...
                        

                            @dui'os@ #adj.# #m.#...
                        

                            @CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
                        

                            @Cu@ ≠ fără...
                        

                            @CU@ prep. @1.@ (mod...
                        

                            @cu@ prep....
                        

                            @CU@ $prep.$ 1) $(in...
                        

                            cu doua capete ...
                        

                            cu valenta absoluta...
                        

                            Cu cel mult trei dif...
                        

                            Cu cel mult trei dif...
                        

                            cu audiență, care ar...
                        

                            @L'IMBĂ,@ $limbi,$ #...
                        

                            @L'IMBĂ,@ $limbi,$ #s. f.# @I.@ Organ musculos mobil care se află în gură, servind la perceperea gustului, la mestecarea și la înghițirea alimentelor, la om fiind și organul principal de vorbire. * #Expr.# $A-și înghiți limba$ = @a)@ a mânca cu poftă; @b)@ a se abține de a spune ceva nepotrivit; @c)@ a fi foarte tăcut. $A alerga$ (sau a $umbla) după ceva$ (sau $după cineva) cu limba scoasă$ = a căuta cu orice preț să obțină sau să găsească ceva sau pe cineva de care are mare nevoie. $A scoate$ (sau $a-i ieși) limba de-un cot$ = @a)@ a-și pierde respirația, a gâfâi; @b)@ a munci mult, a fi foarte ostenit. $A avea limbă de aur$ = a avea darul de a vorbi frumos, elocvent. $A fi cu limba (fagure) de miere$ = a vorbi frumos, prietenos, amabil. $A avea limbă lungă$ sau $a fi lung de limbă$ (sau $limbă lungă)$ = a vorbi prea mult, a fi flecar. $A avea mâncărime de$ (sau $vierme la) limbă$ = a fi limbut, a nu păstra o taină. $A fi slobod la limbă$ (sau $limbă slobodă)$ = a spune multe cu sinceritate și fără prudență, a spune și ce nu trebuie. $A-și scurta limba$ = a vorbi mai puțin. $A scurta$ (sau a $tăia, a lega) limba cuiva$ = a opri, a împiedica pe cineva să vorbească. $A prinde (la) limbă$ = a căpăta curaj, a începe să vorbească. $A i se lua$ (sau $a-i pieri, a i se încurca, a i se îngroșa cuiva) limba$ sau a $nu avea limbă (de grăit)$ = a nu avea curajul să vorbească. $A-și pune frâu la limbă$ sau $a-și ține$ (sau $băga) limba (în gură)$ = a se feri de a spune ceea ce nu trebuie, a tăcea. $(A avea) limbă ascuțită$ (sau $rea, de șarpe)$ = (a fi) răutăcios, malițios în tot ce spune. $A înțepa cu limba$ = a fi ironic, a batjocuri. $A trage pe cineva de limbă$ = a descoase pe cineva, a căuta să afle tainele cuiva. $A fi cu două limbi$ sau $a avea mai multe limbi$ = a fi mincinos, fățarnic, prefăcut. $A-și mușca limba$ = a regreta că a vorbit ceea ce nu trebuia. $A-i sta$ (sau $a-i umbla, a-i veni) pe limbă$ = a nu-și putea aminti pe loc de ceva cunoscut. @II. 1.@ Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care aceștia își exprimă gândurile, sentimentele și dorințele; limbaj, grai. @2.@ Limbajul unei comunități umane, istoric constituită, caracterizat prin structură gramaticală, fonetică și lexicală proprie. * $Limbă comună$ = @a)@ stadiu în evoluția unei limbi, anterior diferențierii dialectale; @b)@ koine. ** Fel de exprimare propriu unei persoane, în special unui scriitor. @3.@ Totalitatea altor mijloace și procedee (decât sunetele articulate) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente. $Limba surdomuților.$ @4.@ (#Înv.# și #reg.#) Vorbă, cuvânt; grai, glas. * #Expr.# $Cu limbă de moarte$ = ca ultimă dorință (exprimată pe patul morții). $A lega pe cineva cu limbă de moarte$ = a obliga pe cineva (prin jurământ) să-ți îndeplinească o ultimă dorință, exprimată înainte de moarte. @5.@ (#Înv.#) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice. @6.@ (#Înv.# și #arh.#) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă; popor, neam, națiune. @III.@ Nume dat unor obiecte, instrumente etc. care seamănă formal sau funcțional cu limba (@I@). @1.@ Bară mobilă de metal, agățată în interiorul clopotului, care, prin mișcare, lovește pereții lui, făcându-l să sune. @2.@ Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului. ** Pendulul unui orologiu. @3.@ Obiect de metal, de os, de material plastic etc. care înlesnește încălțarea pantofilor; încălțător. @4.@ Bucată de piele, de pânză etc. lungă și îngustă, care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul. @5.@ Lama de metal a unui cuțit, a unui briceag etc. @6.@ Flacără de formă alungită. ** Fâșie de lumină care străbate întunericul. @7.@ Fâșie lungă și îngustă de pământ, de pădure etc. @8.@ Deschizătură, gură lăsată la cotețul de pescuit. @9.@ Compuse: (#Bot.#) $limba-apei$ = broscariță; $limba-boului$ = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și țepoși, cu flori albastre, roz sau albe $(Anchusa officinalis); limba-cucului$ = @a)@ ferigă mică cu rizom scurt și târâtor, de obicei cu o singură frunză penată compusă $(Botrychium lunaria);$ @b)@ plantă erbacee cu flori de culoare albăstruie-liliachie, care crește în regiunile subalpine $(Gentiana bulgarica); limba-mielului$ (sau $mielușelului)$ = plantă erbacee acoperită cu peri aspri, cu flori albastre sau albe; arăriel $(Borago officinalis); limba-oii$ = @a)@ plantă erbacee cu frunze dințate și spinoase, cu flori purpurii, care crește prin locuri umede și mlăștinoase $(Cirsium canum);$ @b)@ mică plantă erbacee cu frunzele dispuse în rozetă și cu flori roz grupate în spice $(Plantago gentianoides); limba-peștelui$ = plantă erbacee cu frunzele verzi-albăstrui și cu flori violete $(Limonium vulgare); limba-soacrei$ = nume dat mai multor specii de plante înrudite cu cactusul, cu tulpina spinoasă și flori roșii, albe sau galbene; $limba-șarpelui$ = ferigă mică cu rizomul lung, cu o singură frunză, de formă ovală, răspândită prin locurile umede, prin tufișuri și păduri $(Ophioglossum vulgatum); limba-vrăbiei$ = plantă erbacee cu tulpina dreaptă, cu frunze lanceolate și cu flori mici, verzui $(Thymelaea passerina);$ (#Iht.#) $limbă-de-mare$ = pește marin cu corpul oval și asimetric, cu ambii ochi situați pe o singură parte $(Solea nasuta).$ - #Lat.# @lingua.@
                        

                            @L'IMBĂ@ s. @1.@ $(L...
                        

                            @L'IMBĂ@ s. v. $agav...
                        

                            @l'imbă@ s. f., g.-d...
                        

                            @L'IMBĂ ~i@ $f.$ 1) ...
                        

                            @l'imbă (l'imbi),@ #...
                        

                            @LIMBĂ@ elice, pendu...
                        

                            @limbă,@ $limbi #s. ...
                        

                            @limbă@ (#it.# $tast...
                        

                            @P'ÂNĂ@ #conj.#, #prep.# @A.@ #Conj.# @I.@ (Introduce propoziții circumstanțiale de timp). @1.@ (Stabilește un raport de posterioritate, precizând limita până la care se îndeplinește acțiunea din regentă) $Greu le-a fost până și-au făcut rost de cărți.$ @2.@ (Urmat de o negație, stabilește un raport de anterioritate) Mai înainte ca..., mai înainte de... ** (În locuțiuni, urmat de o negație) $Până când. Până ce.$ @3.@ Atâta timp cât..., câtă vreme..., cât... * (În locuțiuni) $Până când. Până ce.$ @II.@ (Introduce propoziții circumstanțiale de loc; arată limita, hotarul în spațiu) $A mers până unde nu ajunsese nimeni.$ @B.@ #Prep.# (Împreună cu adverbe și cu alte prepoziții formează adverbe compuse, locuțiuni, prepoziții). @I.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Până mâine dimineață să termini lucrarea.$ * (În prepoziții compuse) $Până la. Până în.$ (Corelativ) $Din zori și până-n seară.$ * #Loc. conj.# $Până când. Până ce.$ * #Loc. adv.# $Până la urmă$ = în cele din urmă. $Până una-alta$ = pentru moment, deocamdată. @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc; urmat de adverbe) $Merg pe jos până acasă.$ * #Loc. adv.# $De colo până colo$ = din loc în loc, în multe locuri. $De sus până jos$ sau $de jos până sus$ = în întregime, tot. * (În prepoziții compuse) $Până la. Până în.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în prepoziții compuse) $S-a înduioșat până la lacrimi.$ * (În locuțiuni) $Până acolo$ = în asemenea măsură, în asemenea grad. $Până și$ = chiar și. - #Lat.# @paene-ad.@
                        

                            @până@ conjcț., prep...
                        

                            @PÂNĂ^1@ $prep.$ 1) ...
                        

                            @PÂNĂ^2@ $conj.$ 1) ...
                        

                            @p'ână@ conjcț., pre...
                        

                            @p'ână@ #conjcț.#, #...
                        

                            @p'ână@ @la@ #prep.#...
                        

                            @până@ prep. arată t...
                        

                            @P'ÂNĂ@ #conj.#, #pr...
                        

                            @până@ (#ar.# $pânc$...
                        

                            @DEVEN'I,@ $dev'in,$ #vb.# IV. #Intranz.# @1.@ A se transforma, a se preface în...; a lua, a primi aspectul sau forma de... @2.@ A începe sau a ajunge să fie; a se face. $A deveni profesor.$ @3.@ (#Fam.#; în #expr.#) $Cum devine cazul$ (sau $chestia)$ = cum stau lucrurile, ce s-a întâmplat. - Din #fr.# @devenir.@
                        

                            @DEVEN'I@ vb. @1.@ v...
                        

                            @deven'i@ vb., ind. ...
                        

                            @A DEVEN'I dev'in@ $...
                        

                            @DEVEN'I@ $#vb.# IV....
                        

                            @deven'i (dev'in, de...
                        

                            @DEVEN'I@ $#vb.# #in...
                        

                            @a deven'i@ vb., ind...
                        

                            @deven'i@ @(a ~)@ #v...
                        

                            @devenì@ v. @1.@ a î...
                        

                            @RUȘIN'OS, -O'ASĂ,@ $rușinoși, -oase,$ #adj.# @1.@ Care se rușinează ușor; sfios, timid. @2.@ Care constituie o rușine, care aduce rușine; blamabil, reprobabil. - @Rușine@ + #suf.# $-os.$
                        

                            @Rușinos@ ≠ dezgheța...
                        

                            @RUȘIN'OS@ adj. @1.@...
                        

                            @rușin'os@ adj. m., ...
                        

                            @RUȘIN'OS ~o'asă (~'...
                        

                            @RUȘINÓS, -OÁSĂ,@ $r...
                        

                            @rușin'os@ adj. m., ...
                        

                            @rușinós, -oásă@ adj...
                        

                            @rușin'os@ #adj.# #m...
                        

                            @rușinos@ a. @1.@ ca...
                        

                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        

                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        

                            @și@ conjcț., adv....
                        

                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        

                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        

                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        

                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        

                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        

                            și în Peninsula Balcan
                        

                            @și@ conjcț., adv....
                        

                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        

                            @TU@ pron. dumneata,...
                        

                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        

                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        

                            tu insuti
                        

                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        

                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        

                            tu
                        

                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        

                            @tu@ #adv.# - Se fol...
                        

                            @SCUIP'A,@ $scuip,$ #vb.# I. @1.@ #Intranz.# A elimina din gură salivă, flegmă etc. cu o mișcare specifică a buzelor și a limbii. ** #Tranz.# A arunca scuipat asupra (sau în urma) cuiva sau a ceva (sau a face numai gestul respectiv), în semn de batjocorire, de înjosire, de dispreț; $#fig.#$ a-și manifesta disprețul față de cineva (prin cuvinte, atitudini etc.). ** #Tranz.# A da, a azvârli ceva afară din gură, $#p. ext.#$ din gâtlej sau din plămâni; a expectora. * #Expr.# (#Fam.#) $A-și scuipa plămânii$ = @a)@ se spune despre bolnavii de tuberculoză care tușesc și expectorează des; @b)@ se spune pentru a arăta că cineva depune eforturi deosebite pentru ceva (fără rezultatele scontate). $A scuipa sânge$ = a avea o hemoptizie. @2.@ #Tranz.# A elimina (ajutat de salivă) un corp străin aflat sau introdus în gură. @3.@ #Intranz.# și #tranz.# #Fig.# A arunca ceva cu forță. - #Lat.# @*scupire.@
                        

                            @SCUIP'A@ vb. @1.@ a...
                        

                            @scuip'a@ vb., ind. ...
                        

                            @A SCUIP'A scuip 1.@...
                        

                            @A SE SCUIP'A mă scu...
                        

                            @scuip'a (-p, 'at),@...
                        

                            @scuipa,@ $scuip #v....
                        

                            @a scuip'a@ vb., ind...
                        

                            @scuip'a@ @(a ~)@ #v...
                        

                            @scuipà@ v. @1.@ a d...
                        

                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        

                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        

                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        

                            @că@ conjcț....
                        

                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        

                            CĂ?utarea cuvântului...
                        

                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        

                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        

                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        

                            @că@ conjcț....
                        

                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        

                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        

                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        

                            @fi@ vb., ind. prez....
                        

                            @A FI sunt@ $intranz...
                        

                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        

                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        

                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        

                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        

                            @fi^1@ (literă grece...
                        

                            @INOC'ENT, -Ă,@ $inocenți, -te,$ #adj.# Curat la suflet, căruia nu i se poate imputa nimic; care exprimă nevinovăție; candid. ** (#Ir.#) Naiv, simplu; ignorant. - Din #fr.# @innocent,@ #lat.# @innocens, -ntis.@
                        

                            @Inocent@ ≠ vinovat,...
                        

                            @INOC'ENT@ adj. @1.@...
                        

                            @inoc'ent@ adj. m., ...
                        

                            @INOC'ENT ~tă (~ți, ...
                        

                            @INOC'ENT, -Ă@ $#adj...
                        

                            @INOC'ENT, -Ă@ $#adj...
                        

                            @inoc'ent@ adj. m., ...
                        

                            @*inocént, -ă@ adj. ...
                        

                            @inoc'ent@ #adj.# #m...