← Back to list

Sentence #6356

Similar

Ai mâncat atâta căcat că deja ai ochii de un căprui sticlos și căcat în loc de materie cenușie.

Ai mâncat atâta căcat că deja ai ochii de un căprui sticlos și căcat în loc de materie cenușie.
Ai AUX mâncat VERB atâta DET căcat NOUN că SCONJ deja ADV ai AUX ochii NOUN de ADP un DET căprui ADJ sticlos ADJ și CCONJ căcat ADJ în ADP loc NOUN de ADP materie NOUN cenușie. ADJ aux obj fixed mark advmod det obl case det amod amod cc conj case fixed fixed obl amod 
            {
  "text": "Ai m\u00e2ncat at\u00e2ta c\u0103cat c\u0103 deja ai ochii de un c\u0103prui sticlos \u0219i c\u0103cat \u00een loc de materie cenu\u0219ie.",
  "ents": [],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 95
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 2,
      "tag": "Va--2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=2",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 3,
      "end": 9,
      "tag": "Vmp--sm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "m\u00e2nca",
      "dep": "ROOT",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 10,
      "end": 15,
      "tag": "Di3-sr",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Number=Sing|Person=3|PronType=Ind",
      "lemma": "at\u00e2t",
      "dep": "obj",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 16,
      "end": 21,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "c\u0103cat",
      "dep": "fixed",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 22,
      "end": 24,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 25,
      "end": 29,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "deja",
      "dep": "advmod",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 30,
      "end": 32,
      "tag": "Va--2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=2",
      "lemma": "avea",
      "dep": "det",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 33,
      "end": 38,
      "tag": "Ncmpry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "ochi",
      "dep": "obl",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 39,
      "end": 41,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 42,
      "end": 44,
      "tag": "Timsr",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Masc|Number=Sing|PronType=Ind",
      "lemma": "un",
      "dep": "det",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 45,
      "end": 51,
      "tag": "Afpms-n",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "c\u0103prui",
      "dep": "amod",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 52,
      "end": 59,
      "tag": "Afpms-n",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "sticlos",
      "dep": "amod",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 60,
      "end": 62,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 63,
      "end": 68,
      "tag": "Afpms-n",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "c\u0103cat",
      "dep": "conj",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 69,
      "end": 71,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 17
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 72,
      "end": 75,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "loc",
      "dep": "fixed",
      "head": 14
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 76,
      "end": 78,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "fixed",
      "head": 14
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 79,
      "end": 86,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "materie",
      "dep": "obl",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 87,
      "end": 94,
      "tag": "Afpfsrn",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "cenu\u0219iu",
      "dep": "amod",
      "head": 17
    },
    {
      "id": 19,
      "start": 94,
      "end": 95,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 1
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
mânca mânca No synsets found 
                            @MÂNC'A,@ $măn'ânc,$ #vb.# I. #Tranz.# @1.@ A mesteca un aliment în gură și a-l înghiți; a folosi în alimentație, a consuma. * #Expr.# $A (nu) avea ce mânca$ = a (nu) avea din ce trăi. $A mânca pâinea cuiva$ = a fi în slujba cuiva; a se folosi de binefacerile cuiva; a fi întreținut de cineva. $A (nu mai) mânca (pâine și sare) dintr-un talger$ (sau $dintr-un blid) cu cineva$ = a (nu mai) conviețui cu cineva; a (nu) se (mai) afla în raporturi intime sau prietenești cu cineva. $A-și mânca de sub unghie$ (sau $unghii)$ = a fi foarte zgârcit. $A mânca rahat$ = a minți; a bârfi, a cleveti. $A-i mânca$ (cuiva) $rațele$ (sau $câinii) din traistă$ (sau $din buzunar)$ = @a)@ a fi mic de statură; @b)@ a fi bleg, prost. $(Parcă) a mâncat laur,$ se spune despre cineva care (parcă) și-a pierdut mințile. $A-i mânca cuiva colacii$ (sau $coliva)$ = a vedea mort pe cineva. (#Refl. pas.#) $A crede că tot ce zboară se mănâncă$ = a fi naiv, credul; a-și face iluzii. (#Pop.#) $Mănâncă-l fript$ sau $mănânc-o friptă,$ se spune pentru a exprima disprețul față de cineva sau de ceva, precum și renunțarea la un anumit lucru. $A mânca foc pentru cineva$ = a face orice pentru a fi de folos cuiva. $A mânca foc$ (sau $jeratic)$ = (despre cai) a fi foarte iute. $A mânca$ (cuiva sau $a-și mânca$ cu cineva sau cu ceva) $viața$ (sau $zilele, tinerețile^{{În original, probabil greșit,... $tinerețele...$/1}}$ etc.) = a(-și) irosi, a(-și) distruge viața, tinerețea etc. $A-i mânca sufletul$ (cuiva) = a supăra, a necăji, a chinui (pe cineva) peste măsură. $A mânca$ (cuiva) $capul$ = a distruge, a nimici. $A-și mânca credința$ (sau $omenia, lefteria)$ = a-și pierde prestigiul, cinstea, creditul. $A mânca$ (pe cineva) $din ochi$ = a privi (pe cineva) cu mare plăcere sau cu mare dragoste; a privi (pe cineva) foarte insistent și drăgăstos. $Să-l$ (sau $s-o) mănânci din ochi (nu alta),$ se spune despre o persoană frumoasă, atrăgătoare, iubită. $A mânca$ (ceva) $cu ochii$ = a se uita cu mare poftă (la ceva). (#Pop.#) $Mânca-ți-aș ochii$ sau $mânca-te-aș,$ se spune pentru a-și exprima afecțiunea față de persoana căreia i se adresează (căutând să-i câștige bunăvoința). $A mânca bătaie$ (sau $trânteală, chelfăneală$ etc.) = a fi bătut de cineva; $#p. ext.#$ a fi învins (într-o luptă, într-o competiție, la un joc de societate etc.). $A mânca (o) săpuneală$ (sau $papară)$ = a fi (aspru) certat. $A fugi$ (sau $a alerga) mâncând pământul$ sau $a mânca pământul fugind$ (sau $alergând)$ = a fugi foarte repede, în graba mare. ** #Intranz.# A se hrăni, a se alimenta. ** #Fig.# (#Fam.#) A trăi din... ** #Fig.# A lua, a-și însuși (pe nedrept) un bun material; a cheltui, a risipi. ** #Fig.# (#Pop.#) A exploata, a spolia, a jecmăni pe cineva. ** #Fig.# (#Pop.#) A suferi, a pătimi, a îndura, a înghiți. ** #Fig.# (#Fam.#) A omite, litere, cuvinte, sunete în vorbire sau în scris. @2.@ (Despre animale și despre păsări sălbatice) A rupe prada în bucăți, a sfâșia (și a devora). * #Expr.# $A mânca carne de om$ = (despre oameni) a fi rău, crud, agresiv. ** (Despre viermi, molii, agenți fizici sau chimici) A roade, a distruge. ** (Despre boli) A distruge (treptat), a măcina, a mina. @3.@ (Despre insecte) A pișca, a ciupi. @4.@ (Precedat de un #pron. pers.# la #acuz.#; despre corp sau despre părți ale corpului) A produce o senzație de mâncărime. * #Expr.# (Glumeț) $A-l mânca$ (pe cineva) $spinarea$ (sau $pielea)$ = a se comporta ca și cum ar vrea să fie bătut. $A-l mânca$ (pe cineva) $palma$ (sau $palmele)$ = a fi dornic, a avea chef să bată pe cineva. (În superstiții) $A-l mânca$ (pe cineva) $palma dreaptă$ = a avea o senzație de mâncărime în palma dreaptă, semn că va trebui să dea o sumă de bani. (În superstiții) $A-l mânca$ (pe cineva) $palma stângă$ = a avea o senzație de mâncărime în palma stângă, semn că va primi o sumă de bani. $A-l mânca$ (pe cineva) $tălpile$ = a nu avea astâmpăr să stea într-un loc, a fi nerăbdător să plece. $Te mănâncă cojocul$ = nu te astâmperi, nu te potolești, vrei să te bat; cauți bătaie. (#Pop.#) $A-l mânca$ (pe cineva) $să...$ = a simți impulsul, îndemnul irezistibil să... a fi tentat să... @5.@ A roade cu dinții un lucru necomestibil, a-și înfige dinții într-un lucru necomestibil. @6.@ #Fig.# A face să dispară; a consuma, a nimici, a distruge. @7.@ #Fig.# (Despre nenorociri, stări sufletești etc.) A face pe cineva să sufere; a consuma, a chinui. @8.@ #Fig.# A face cuiva rău (pe ascuns); a submina. ** #Refl. recipr.# A se certa, a se dușmăni, a se săpa, a-și face rău unul altuia. - #Lat.# @manducare.@
                        
                            @MÂNC'A@ vb. @1.@ (m...
                        
                            @MÂNC'A@ vb. v. $aru...
                        
                            @mânc'a@ vb., ind. p...
                        
                            @A MÂNC'A mănânc 1.@...
                        
                            @A SE MÂNC'A mă mănâ...
                        
                            @mânca,@ $mănânc$ @I...
                        
                            @a mânc'a@ vb., ind....
                        
                            @mânc'a@ @(a ~)@ #vb...
                        
                            @mâncà@ v. @1.@ a am...
atât atât No synsets found 
                            @AT'ÂT, AT'ÂTA,@ $atâți(a), atâtea,$ #adv.#, #pron. nehot.#, #adj. nehot.# @I.@ #Adv.# (Mai ales în forma $atât)$ @1.@ În asemenea măsură, așa de mult, de tare, de bine, de scump etc. * #Expr.# $Atât..., cât...$ = în același grad, număr, preț etc. ca și... $Atât..., cât și...$ = și..., și...; nu numai..., ci (și)... $Tot atât$ = același lucru, totuna, egal; indiferent. $Încă pe atât$ = dublu. @2.@ (Indică o gradație; în #expr.#) $Cu atât mai bine$ (sau $mai rău)$ = e mai convenabil (sau mai dezavantajos). $Atât mi-a$ (sau $ți-a$ etc.) $fost,$ se spune pentru a arăta ivirea iminentă a unei neplăceri, a unui pericol etc. $Atât (numai$ sau $doar) că...$ = numai că..., doar că..., cu singura deosebire că... $Cu cât..., cu atât$ = pe măsură ce..., tot mai mult... $Atât..., atât...$ = în măsura în care... @3.@ Numai acest (singur) lucru, mai mult nu. $Eu atât îți spun.$ @II.@ #Pron. nehot.# (Mai ales în forma $atâta)$ @1.@ (Înlocuiește un nume sau o propoziție, exprimând o măsură, o cantitate etc.) $Cum dai merele...? -Atâta!$ * #Expr.# $Nici atâta$ = și mai puțin. $Atâta(-i) tot$ sau $atâta și nimic mai mult$ = asta e! cu asta am încheiat! să nu aștepți mai mult! @2.@ (Înlocuiește un singur sau ultim lucru care mai trebuie realizat) $Atâta mai am de făcut.$ @III.@ #Adj. nehot.# (Mai ales în forma $atâta)$ @1.@ Care este așa de mult, de tare, de bine etc. $Atâta lume.$ * #Loc. adv.# $De atâtea ori$ = așa de des, adeseori. @2.@ Care este numai acesta, care este ultimul. $Atâta lucru pot să spun.$ * #Expr.# $Atâta lucru$ = lucru de nimic; motiv neînsemnat. [#Gen.#-#dat.#: $atâtor$ și $atâtora$] - #Lat.# @eccum-tantum.@
                        
                            @ATÂT@ adv., interj....
                        
                            @atât / atâta@ adv....
                        
                            @ATÂT^1@ $adv.$ 1) Î...
                        
                            @ATÂT^2 ~tă (~ți, ~t...
                        
                            @ATÂT^3 ~tă (~ția, ~...
                        
                            atât/atâta1 (dar num...
                        
                            atât/atâta1 (dar num...
                        
                            atât/atâta1 (dar num...
                        
                            @at'ât/at'âta@ adv....
căcat căcat No synsets found 
                            @CĂC'AT@ s. v. $excr...
                        
                            @CĂC'AT,@ $căc'ați,$...
                        
                            @căc'at (căc'ați),@ ...
                        
                            @căc'at@ (excrement)...
                        
                            @CĂCÁT@ adj. v. @căc...
                        
                            @căcat,@ $căcați$ @I...
                        
                            @căcát@ (vest) și @c...
                        
                            @CĂC'AT,@ (@1@) $căc...
                        
                            @căc'at@ #s.# #v.# E...
                        
                            Căcat...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
deja deja No synsets found 
                            @DEJ'A@ #adv.# În acest (sau acel) moment, de pe acum (sau de pe atunci), încă de pe acum (sau de pe atunci). - Din #fr.# @déjà.@
                        
                            @DEJ'A@ adv. v. $înc...
                        
                            @dej'a@ adv....
                        
                            @DEJ'A@ $adv.$ 1) În...
                        
                            @DEJ'A@ $#adv.#$ În ...
                        
                            @dej'a@ #adv.# - În ...
                        
                            @DEJ'A@ $#adv.#$ în ...
                        
                            @*dejá@ adv. (fr. $d...
                        
                            @dej'a@ adv....
                        
                            @dej'a@ #adv.#...
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
ochi ochi No synsets found 
                            @OCH'I^2,@ $ochesc,$ #vb.# IV. @1.@ #Intranz.# A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta; a fixa linia de ochire a unei arme; a lua ținta, a ținti. ** #Tranz.# A ținti pe cineva sau ceva cu o armă; $#p. ext.#$ a lovi ținta cu un proiectil. @2.@ #Tranz.# A urmări, a fixa cu privirea, a descoperi pe cineva (printre mai multe persoane) cu o anumită intenție; a(-și) pune ochii pe cineva. ** A remarca, a observa (dintr-un grup mai mare) un obiect necesar (pentru a și-l însuși sau a se folosi de el); a-și fixa privirea asupra unui obiect. ** A privi cu insistență, cu atenție, cu interes; a cerceta. ** A distinge cu privirea, a zări, a observa. ** A cerceta cu privirea, a scruta. @3.@ #Refl. unipers.# (#Reg.#; despre întinderi acoperite de zăpadă) A face din loc în loc pete, ochiuri (negre sau de verdeață) prin topirea zăpezii. - Din @ochi^1.@
                        
                            @'OCHI^1,@ (@I, II 4, 7, 11, 12, III@) $ochi,$ #s. m.#, (@II 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 13@) $ochiuri,$ #s. n.# @I.@ #S. m.# @1.@ Fiecare dintre cele două organe ale vederii, de formă globulară, sticloase, așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale; globul împreună cu orbita, pleoapele, genele; irisul colorat al acestui organ; organul vederii unui animal sau al unei insecte, indiferent de structura lui. * #Loc. adv.# $Văzând cu ochii$ = repede. $Ochi în ochi$ = privindu-se unul pe altul. $Cu ochii închiși$ = @a)@ fără discernământ; @b)@ pe dinafară, pe de rost; foarte ușor, fără dificultăți. * #Expr.# $(A fi) numai ochi (și urechi)$ = (a privi) foarte atent (la ceva). $A dormi numai cu un ochi$ = a dormi ușor, neliniștit; a dormi iepurește. $Cât vezi cu ochii$ (sau $cu ochiul)$ = cât cuprinzi cu privirea, până la depărtări foarte mari. $A vedea cu ochii lui$ = a vedea el însuși, a fi de față la o întâmplare. $A vedea cu ochii altuia$ = a nu avea păreri proprii, a judeca prin prisma altuia. $A păzi$ (sau $a îngriji) pe cineva ca ochii din cap$ = a păzi, a îngriji etc. pe cineva cu cea mai mare atenție. $A arăta$ (pe cineva sau ceva) $din ochi$ = a semnala cuiva în mod discret (pe cineva sau ceva), făcând o mișcare ușoară a ochilor în direcția voită. $A iubi pe cineva$ (sau $a-i fi drag$ cuiva) $ca lumina ochilor$ (sau $mai mult decât ochii din cap)$ = a iubi (sau a fi iubit) din tot sufletul. $A i se scurge$ (sau $a-i curge) cuiva ochii după cineva$ (sau $după ceva)$ = a se uita cu mult drag la cineva sau la ceva, a-i plăcea foarte mult cineva sau ceva, a ține mult la cineva sau la ceva. $A nu avea ochi să vezi pe cineva$ = a fi mânios pe cineva, a nu putea suferi pe cineva. $A privi pe cineva cu$ (sau $a avea pe cineva la) ochi buni$ (sau $răi)$ = a (nu) simpatiza pe cineva. $A nu vedea (lumea) înaintea ochilor$ = a fi foarte supărat, a fierbe de mânie. $A da ochii$ (sau $ochi) cu cineva$ = a întâlni pe cineva (pe neașteptate). $A da cu ochii de cineva$ (sau $de ceva)$ = a vedea ceva sau pe cineva care îți iese întâmplător în cale; a zări. $A-și vedea visul cu ochii$ = a-și vedea realizată o dorință. $E cu ochi și cu sprâncene$ = e evident, e clar. $A i se întoarce$ (cuiva) $ochii în cap$ (sau $pe dos),$ se zice când cineva este în agonie, când moare. $A(-și) da ochii peste cap$ = @a)@ a cocheta, a afecta^2; a face fasoane; @b)@ (a fi pe punctul de) a muri. $A privi cu ochii mari$ = a privi atent, a fi uimit de ceea ce vede. $A pune (o armă) la ochi$ sau $a lua la ochi$ = a ținti, a ochi. $A lua$ (pe cineva) $la ochi$ = a avea bănuieli asupra cuiva, a suspecta. $A pune ochii$ (pe cineva sau pe ceva) = a-i plăcea cineva sau ceva; a pune sub observație, a urmări. $A face un lucru cu ochii închiși$ = a face un lucru foarte ușor, fără dificultate, fără ezitare. $Între patru ochi$ = fără martori, în intimitate. $Plin ochi$ = foarte plin. (#Fam.#) $Cu un ochi la făină și cu altul la slănină,$ se spune despre cel care: @a)@ se uită cruciș sau @b)@ râvnește la două lucruri deodată. $(Muncește, lucrează, aleargă, se ferește, fuge etc. de ceva) de-și scoate ochii$ = (muncește, lucrează etc.) cât poate, din răsputeri. @2.@ Facultatea de a vedea, simțul văzului, vedere; privire, uitătură. * #Loc. adv.# $Cu ochi pierduți$ = cu privirea neconcentrată, privind în gol; în extaz. $Sub ochii noștri$ = @a)@ sub privirea noastră; @b)@ acum, în prezent. $În ochii cuiva$ = după părerea cuiva, după aprecierea cuiva, în conștiința cuiva; în fața cuiva. $De$ (sau $pentru) ochii lumii$ = de formă, pentru a salva aparențele. * #Expr.# $A privi cu ochi de piatră$ = a privi nepăsător, rece, înmărmurit. $A avea ochi$ = a se arăta priceput în a aprecia un lucru dintr-o privire. $A măsura$ (sau $a judeca, a prețui$ etc.) $din ochi$ = a aprecia cu aproximație, cu privirea, însușirea unui obiect sau a unei ființe; a studia, a cerceta, a analiza cu privirea ceva sau pe cineva. $A vinde$ (sau $a da, a cumpăra) pe ochi$ = a vinde (sau a cumpăra) apreciind cantitatea cu privirea. $A sorbi pe cineva din ochi$ = a ține foarte mult la cineva, a-l privi cu drag. $A mânca$ (sau $a înghiți) cu ochii$ = a mânca cu mare poftă; a pofti. $Încotro vede cu ochii$ sau $unde îl duc ochii$ = indiferent unde, în orice direcție, fără țintă, aiurea. ** #Fig.# Putere de pătrundere, discernământ; judecată, rațiune. @3.@ (La #pl.#) Obraz, față. * #Loc. adv.# $De la ochi$ sau $(verde) în ochi$ = cu îndrăzneală, fățiș, fără cruțare. @II.@ #P. anal.# @1.@ #S. n.# Fiecare dintre spațiile libere ale unei ferestre, în care se montează geamurile; panou de sticlă care închide fiecare dintre aceste spații. ** Mică deschizătură închisă cu sticlă, făcută într-un perete exterior, folosind la aerisirea sau la iluminarea unei încăperi. * $Ochi de bou$ = nume dat ferestrelor rotunde de mici dimensiuni folosite pentru iluminarea și aerisirea podurilor, a mansardelor sau a încăperilor de serviciu ale unui edificiu. @2.@ #S. n.# Porțiune de loc, în formă circulară, acoperită cu altceva (apă, nisip, zăpadă etc.) decât mediul înconjurător. @3.@ #S. n.# Întindere de apă în formă circulară, în regiuni mlăștinoase, mărginită cu papură; loc unde se adună și stagnează apa. ** Vârtej de apă, bulboană; copcă. @4.@ #S. n.# și #m.# Orificiu făcut într-o pânză de navă, plasă, foaie de cort, prin care se poate petrece o sfoară, o frânghie, un cablu; ocheț. ** Buclă formată prin îndoirea unei sfori, a unei frânghii etc., petrecută cu un capăt prin îndoitură; laț. ** Fiecare dintre golurile (simetrice) aflate între firele unei împletituri, ale unor țesături, ale unor plase etc.; golul împreună cu firele care îl mărginesc. ** Fiecare dintre verigile din care se compune un lanț; za. @5.@ #S. n.# Orificiu circular situat pe partea superioară a unei mașini de gătit, pe care se așază vasele pentru a le pune în contact direct cu flacăra. @6.@ #S. n.# (Mai ales la #pl.#) Mâncare făcută din ouă prăjite în tigaie sau fierte fără coajă, astfel ca gălbenușul să rămână întreg (cu albușul coagulat în jurul lui). @7.@ #S. m.# Complex de muguri existent pe nod la vița de vie sau la subsuoara frunzelor unor plante. @8.@ #S. n.# Despărțitură într-o magazie, într-un hambar etc.; boxă. @9.@ #S. n.# Fiecare dintre petele colorate de pe coada păunului. @10.@ #S. n.# Particulă rotundă de grăsime care plutește pe suprafața unui lichid. @11.@ #S. m.# (În sintagmele) $Ochi magic$ = tub electronic cu ecran fluorescent, care se folosește în special la aparatele de recepție radiofonică sau radiotelegrafică, ca să arate în ce măsură este realizat acordul pe lungimea de undă dorită; indicator de acord. @12.@ #S. m.# Fiecare dintre punctele de pe zaruri, cărți de joc etc. @13.@ #S. n.# #Fig.# Pată de lumină, licărire, punct strălucitor. @III.@ #S. m.# Compuse: $ochi-de-pisică$ = @a)@ disc de sticlă sau de material plastic (montat într-o garnitură de metal) care reflectă razele de lumină proiectate asupra lui și care este folosit ca piesă de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe șosele; @b)@ varietate de minerale care, șlefuite într-un anumit mod, capătă o luminozitate neobișnuită; $ochi-de-ciclop$ = fereastră specială care separă acustic încăperile unui studio, permițând însă o vizibilitate bună; $ochiul-boului$ = @a)@ (#Bot.#) nume dat mai multor plante din familia compozeelor, cu inflorescențe mari, albe sau viu colorate; @b)@ (#Ornit.#) pitulice; $ochiul-lupului$ = @a)@ plantă erbacee cu flori mici albastre și cu fructe nucule $(Lycopsis arvensis);$ @b)@ plantă erbacee cu tulpina ramificată și cu florile dispuse în formă de spice $(Plantago indica); ochii-păsăruicii$ = @a)@ plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori albastre, albe sau roșii $(Myosotis palustris);$ @b)@ nu-mă-uita; $ochiul-șarpelui$ = @a)@ plantă erbacee cu frunze mici în formă de rozetă, acoperite cu peri albi mătăsoși, cu flori albastre, rar albe, plăcut mirositoare $(Eritrichium nanum);$ @b)@ mică plantă erbacee cu frunze păroase și cu flori mici, albastre închis $(Myosotis arvensis); ochii-șoricelului$ = @a)@ mică plantă erbacee cu tulpini roșietice, cu frunzele bazale dispuse în rozetă, cu flori alburii, rareori liliachii $(Saxifraga adscendens);$ @b)@ nu-mă-uita; $ochiul-soarelui$ = vanilie sălbatică; $ochiul-păunului$ = fluture de noapte care are pe aripi pete rotunde, colorate, asemănătoare cu cele de pe coada păunului $(Saturnia pyri); Ochiul-Taurului$ = numele unei stele din constelația Taurului. - #Lat.# @oc(u)lus.@
                        
                            @OCHI@ s. @1.@ v. $v...
                        
                            @OCHI@ s. v. $lumini...
                        
                            @OCH'I@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @OCH'I@ vb. v. $ațip...
                        
                            @ochi@ (organul vede...
                        
                            @ochi@ (de fereastră...
                        
                            @och'i@ vb., ind. pr...
                        
                            @OCHI^1 ~@ $m.$ @I.@...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
un un No synsets found 
                            @UN, O,@ $unii, unele,$ #art. nehot.# (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) $Un prieten.$ * (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) $O bucurie se vestea în ochii ei.$ * (Dă sens general substantivului) $Un artist, fie și mai genial decât Paganini.$ ** (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... $Mi se părea că văd un Platon.$ ** (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) $Un murdar.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# $unui, unei;$ #gen.#-#dat.# #pl.# $unor$] - #Lat.# @unus, una.@
                        
                            @un@ adj. m., g.-d. ...
                        
                            @un@ art. m., g.-d. ...
                        
                            @un@ num. m. cu valo...
                        
                            @UN o@ (@niște@) $ar...
                        
                             un fenomen specific...
                        
                            un cuvant medical......
                        
                            un penis mai mic...
                        
                            un coate goale, ce s...
                        
                            un tip de culoare;sa...
căprui căprui No synsets found 
                            @CĂPR'UI, -IE,@ $căprui,$ #adj.# (Despre ochi) De culoare cafenie-gălbuie; căpriu. - @Capră@ + #suf.# $-ui.$
                        
                            @CĂPR'UI@ adj. casta...
                        
                            @căpr'ui@ adj. m. (s...
                        
                            @CĂPR'UI ~ie (~i)@ $...
                        
                            @CĂPR'UI, -'IE,@ $că...
                        
                            @căpr'ui@ adj. m. (s...
                        
                            @căpr'ui@ $(că-prui)...
                        
                            @CĂPR'UI, -IE,@ $căp...
                        
                            @CĂPR'UI, -'IE,@ $că...
                        
                            @CĂPR'UI@ #adj.# cas...
sticlos sticlos No synsets found 
                            @STICL'OS, -O'ASĂ,@ $sticloși, -oase,$ #adj.# Ca de sticlă, lucios (și neted) ca sticla; strălucitor. * $Fontă sticloasă$ = fontă albă, dură, care conține mangan. $Umoare sticloasă$ = masă gelatinoasă transparentă care se găsește între cristalin și fundul ochiului. ** (Despre ger) Care face să înghețe tare; lipsit de umezeală. ** (Despre ochi, privire) Pironit, ațintit, fixat asupra unui obiectiv. - @Sticlă@ + #suf.# $-os.$
                        
                            @STICL'OS@ adj. vitr...
                        
                            @sticl'os@ adj. m. (...
                        
                            @STICL'OS ~o'asă (~'...
                        
                            @sticl'os@ adj. m. (...
                        
                            @sticl'os@ $(sti-clo...
                        
                            @sticlos@ a. lucios ...
                        
                            @sticlós, -oásă@ adj...
                        
                            @STICL'OS, -O'ASĂ,@ ...
                        
                            @STICL'OS, -O'ASĂ,@ ...
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
căcat căcat No synsets found 
                            @CĂC'AT@ s. v. $excr...
                        
                            @CĂC'AT,@ $căc'ați,$...
                        
                            @căc'at (căc'ați),@ ...
                        
                            @căc'at@ (excrement)...
                        
                            @CĂCÁT@ adj. v. @căc...
                        
                            @căcat,@ $căcați$ @I...
                        
                            @căcát@ (vest) și @c...
                        
                            @CĂC'AT,@ (@1@) $căc...
                        
                            @căc'at@ #s.# #v.# E...
                        
                            Căcat...
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
loc loc No synsets found 
                            @LOC,@ $locuri,$ #s. n.# @I. 1.@ Punct, porțiune determinată în spațiu. * #Loc. adv.# $Din$ (sau $de pe) loc$ = de acolo de unde este sau se află cineva, stând nemișcat, fără a se deplasa. $În$ (sau $pe) loc$ = @a)@ pe aceeași bucată de pământ, acolo unde se află cineva sau ceva; @b)@ neclintit; @c)@ imediat, într-o clipă. * #Expr.# $Pe loc repaus$ = comandă militară indicând ieșirea din poziția de nemișcare a soldatului și adoptarea unei poziții mai libere. $A-i sta cuiva mintea în loc,$ se spune când cineva se află în fața unui lucru de neînțeles, pe care nu-l poate cuprinde cu mintea. $A sta pe loc$ = a se opri (din mers). $La loc$ = acolo unde era mai înainte, unde stătea de obicei. * #Expr.# $A-i veni$ (cuiva) $inima$ (sau $sufletul) la loc$ = a i se potoli (cuiva) emoția, a se liniști; a-i trece spaima. $A pune pe cineva la locul lui$ = a-i da cuiva o lecție de bună-cuviință, a arăta cuiva ce se cuvine și ce nu. (#Fam.#) $La loc comanda$ (sau $mișcarea),$ se spune pentru a reveni asupra unei dispoziții (sau asupra unei mișcări greșite). $La un loc$ = împreună, laolaltă. $Până într-un$ (sau $la un) loc$ = până la un punct sau până la un moment; într-o măsură oarecare. $În$ (sau $peste) tot locul$ = pretutindeni. $Din loc în loc$ (sau $dintr-un loc într-altul)$ = @a)@ de colo până colo, încoace și încolo; @b)@ din distanță în distanță, ici și colo. $Pe unele$ (sau, rar, $une) locuri$ = ici și colo, pe alocuri. * #Expr.# $A o lua$ (sau $a porni) din loc$ = a pleca de undeva. $A nu-și (mai) afla$ (sau $găsi) locul$ sau $a nu-l (mai) ține$ (sau $încăpea) pe cineva locul$ = a nu mai avea astâmpăr sau odihnă; a fi nerăbdător, neliniștit. $A nu (mai) avea loc de cineva$ = @a)@ a fi incomodat de cineva; @b)@ a se lega mereu de cineva, a-i pricinui neajunsuri. $A sta$ (sau $a se ține, a rămâne, a încremeni) țintuit locului$ (sau $pe loc, în loc)$ = a sta neclintit, fără să se miște. $A sta la un loc$ = a sta liniștit, a fi cuminte. $A muta din loc$ = a duce în altă parte. $(A merge, a veni, a pleca$ etc.) $la fața locului$ = (a se deplasa) acolo unde s-a întâmplat ceva (pentru a face cercetări). $O palmă de loc$ = o distanță mică. ** (#Pop.#) Bucată de pământ (cultivabil). * $Loc de casă$ = teren destinat pentru construcție. $Loc de veci$ = teren într-un cimitir aflat în proprietatea cuiva și destinat pentru morminte sau cavouri. ** Regiune; ținut; $#p. ext.#$ țară. ** Așezare omenească, localitate; regiunea, țara, localitatea în care s-a născut cineva. * #Expr.# $(A fi) de loc$ (sau $de locul lui$ ori $al ei$ etc.) $din...$ sau $din partea locului$ = (a fi) originar din... sau din regiunea unde se află cineva. @2.@ Spațiu ocupat de cineva sau de ceva. * $Loc de muncă$ (sau $de producție)$ = parte din suprafața unei unități economice în care un lucrător sau un grup de lucrători execută anumite operații în vederea obținerii producției, folosind în acest scop utilaj și echipament tehnic corespunzător. $Loc de muncă$ = întreprindere sau instituție în care o persoană își desfășoară activitatea în mod obișnuit. * #Expr.# $A lua loc$ = a se așeza. $Ia loc!$ = șezi! $A-și face loc$ = a-și croi un drum, a răzbate. $A face loc$ = a se da la o parte pentru a permite trecerea cuiva sau a ceva. $(A fi) la locul lui$ = (a fi) așa cum se cuvine. @3.@ Pasaj într-o scrisoare; publicație în care a apărut un anumit lucru. @II. 1.@ Slujbă, post^2; funcție. @2.@ Situație socială a cuiva; $#p. gener.#$ situație. * $Loc comun$ #v.# $comun.$ * #Expr.# $(A se pune) în locul cuiva$ = (a se închipui) în situația cuiva (pentru a-l putea înțelege). @III.@ Moment potrivit; prilej, ocazie. * #Expr.# $A da loc la...$ = a avea drept urmare; a determina, a provoca. $A fi locul$ = a fi cazul, a fi nimerit. $A avea loc$ = a se întâmpla, a se produce. $Din capul locului$ = de la început. @IV.@ (În #expr.#) $În loc de...$ sau $în locul...,$ se spune pentru a arăta o înlocuire, o substituire. $În loc să...$ (sau $de a...),$ se spune pentru a arăta raportul de opoziție dintre două idei, două acțiuni etc. - #Lat.# @locus.@
                        
                            @LOC@ s. @1.@ v. $pu...
                        
                            @LOC@ s. v. $depărta...
                        
                            @loc@ s. n., pl. $l'...
                        
                            @LOC ~uri@ $n.$ 1) P...
                        
                            loc. adv. - de neint...
                        
                            loc unde se termina ...
                        
                            loc ud
                        
                            Loc sau punct de pe suprafața pământului diametral opus altuia; fig. lucru, fapt, idee etc. în totală opoziție cu alt lucru, fapt, idee etc. - Din fr. antipode.
                        
                            loc ferit de curent...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
materie materie No synsets found 
                            @MAT'ERIE,@ $materii,$ #s. f.# @1.@ (În filozofia materialistă) Substanță concepută ca bază a tot ceea ce există; realitatea obiectivă care există în afară și independent de conștiința omenească și care este reflectată de aceasta; diversitatea fenomenelor reprezentând diferite forme de mișcare ale acestei realități. @2.@ Substanță din care sunt făcute diverse obiecte; obiect, corp, element considerat din punctul de vedere al compoziției sale. * $Materie primă$ = produs natural sau material semifabricat, destinat prelucrării sau transformării în alte obiecte. $Materie cenușie$ = parte a sistemului nervos central situată la suprafața creierului și în interiorul măduvei, care dă naștere fluxului nervos; $#p. ext.#$ creier; minte, inteligență. ** (#Pop.#) Țesătură, pânză, stofă. @3.@ Domeniu de cunoaștere, de cercetare etc.; problemă, chestiune. * #Loc. adv.# $În materie de...$ = privitor la..., în ceea ce privește... * #Expr.# $A intra în materie$ = a începe (după o introducere) discutarea sau tratarea subiectului propriu-zis. ** Conținut, cuprins; fond, esență. * $Tablă de materii$ = listă atașată la începutul sau la sfârșitul unei lucrări, în care sunt înșirate capitolele cuprinse în lucrare, cu indicarea paginilor corespunzătoare. ** Date, informații care stau la baza unei lucrări. @4.@ Totalitatea cunoștințelor care se predau în cadrul unui obiect de studiu (în învățământ). - Din #lat.#, #it.# @materia,@ #rus.# @materiia,@ #germ.# @Materie.@
                        
                            @MAT'ERIE@ s. @1.@ v...
                        
                            @MAT'ERIE@ s. v. $bu...
                        
                            @mat'erie@ s. f. (si...
                        
                            @MAT'ERIE ~i@ $f.$ 1...
                        
                            @MAT'ERIE@ $#s.f.#$ ...
                        
                            materie prima ce ies...
                        
                            @MAT'ERIE@ $#s. f.#$...
                        
                            @mat'erie (mat'erii)...
                        
                            @mat'erie@ s. f. (si...
cenușiu cenușiu No synsets found 
                            @CENUȘ'IU, -'IE,@ $cenușii,$ #s. n.#, #adj.# @1.@ #S. n.# Culoare obținută prin suprapunerea în diferite proporții a culorilor alb și negru; sur, gri. @2.@ #Adj.# De culoarea cenușii; gri, bozafer. @3.@ #Adj.# #Fig.# Șters, lipsit de expresivitate. - @Cenușă@ + #suf.# $-iu.$
                        
                            @CENUȘ'IU@ adj. @1.@...
                        
                            @cenuș'iu@ adj. m., ...
                        
                            @cenuș'iu@ s. n., ar...
                        
                            @CENUȘ'IU ~e (~i)@ $...
                        
                            @CENUȘ'IU, -'IE,@ $c...
                        
                            @cenușíŭ, -íe@ adj. ...
                        
                            @cenuș'iu@ adj. m., ...
                        
                            @cenuș'iu@ s. n., ar...
                        
                            @cenuș'iu^1@ #adj.# ...
. . No synsets found