| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| eu |
eu |
No synsets found
|
@EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
@eu@ pr. [pron. $ieu...
@EU@ $pron. pers., p...
@EU-@ Element prim d...
eu...
Eu invatasem la scoa...
eu sint...
eu :P...
eu efectuez control
@eu^1@ [#pron.# $ieu...
|
| băși |
băși |
No synsets found
|
@BĂȘ'I,@ $băs,$ #vb....
@BĂȘ'I@ vb. v. $pârț...
@băș'i (băs, băș'it)...
@băși,@ $bășesc #v. ...
@BĂȘ'I,@ $bășesc,$ #...
@băș'i@ #vb.# #v.# P...
@$băș'i$@ $#vr#$
[#...
@băș'i@ (#var.# $a b...
@băș'i@ $vb. IV. ref...
@BĂȘ'I@ $#vb.# #intr...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| ochi |
ochi |
No synsets found
|
@OCH'I^2,@ $ochesc,$ #vb.# IV. @1.@ #Intranz.# A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta; a fixa linia de ochire a unei arme; a lua ținta, a ținti. ** #Tranz.# A ținti pe cineva sau ceva cu o armă; $#p. ext.#$ a lovi ținta cu un proiectil. @2.@ #Tranz.# A urmări, a fixa cu privirea, a descoperi pe cineva (printre mai multe persoane) cu o anumită intenție; a(-și) pune ochii pe cineva. ** A remarca, a observa (dintr-un grup mai mare) un obiect necesar (pentru a și-l însuși sau a se folosi de el); a-și fixa privirea asupra unui obiect. ** A privi cu insistență, cu atenție, cu interes; a cerceta. ** A distinge cu privirea, a zări, a observa. ** A cerceta cu privirea, a scruta. @3.@ #Refl. unipers.# (#Reg.#; despre întinderi acoperite de zăpadă) A face din loc în loc pete, ochiuri (negre sau de verdeață) prin topirea zăpezii. - Din @ochi^1.@
@'OCHI^1,@ (@I, II 4, 7, 11, 12, III@) $ochi,$ #s. m.#, (@II 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 13@) $ochiuri,$ #s. n.# @I.@ #S. m.# @1.@ Fiecare dintre cele două organe ale vederii, de formă globulară, sticloase, așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale; globul împreună cu orbita, pleoapele, genele; irisul colorat al acestui organ; organul vederii unui animal sau al unei insecte, indiferent de structura lui. * #Loc. adv.# $Văzând cu ochii$ = repede. $Ochi în ochi$ = privindu-se unul pe altul. $Cu ochii închiși$ = @a)@ fără discernământ; @b)@ pe dinafară, pe de rost; foarte ușor, fără dificultăți. * #Expr.# $(A fi) numai ochi (și urechi)$ = (a privi) foarte atent (la ceva). $A dormi numai cu un ochi$ = a dormi ușor, neliniștit; a dormi iepurește. $Cât vezi cu ochii$ (sau $cu ochiul)$ = cât cuprinzi cu privirea, până la depărtări foarte mari. $A vedea cu ochii lui$ = a vedea el însuși, a fi de față la o întâmplare. $A vedea cu ochii altuia$ = a nu avea păreri proprii, a judeca prin prisma altuia. $A păzi$ (sau $a îngriji) pe cineva ca ochii din cap$ = a păzi, a îngriji etc. pe cineva cu cea mai mare atenție. $A arăta$ (pe cineva sau ceva) $din ochi$ = a semnala cuiva în mod discret (pe cineva sau ceva), făcând o mișcare ușoară a ochilor în direcția voită. $A iubi pe cineva$ (sau $a-i fi drag$ cuiva) $ca lumina ochilor$ (sau $mai mult decât ochii din cap)$ = a iubi (sau a fi iubit) din tot sufletul. $A i se scurge$ (sau $a-i curge) cuiva ochii după cineva$ (sau $după ceva)$ = a se uita cu mult drag la cineva sau la ceva, a-i plăcea foarte mult cineva sau ceva, a ține mult la cineva sau la ceva. $A nu avea ochi să vezi pe cineva$ = a fi mânios pe cineva, a nu putea suferi pe cineva. $A privi pe cineva cu$ (sau $a avea pe cineva la) ochi buni$ (sau $răi)$ = a (nu) simpatiza pe cineva. $A nu vedea (lumea) înaintea ochilor$ = a fi foarte supărat, a fierbe de mânie. $A da ochii$ (sau $ochi) cu cineva$ = a întâlni pe cineva (pe neașteptate). $A da cu ochii de cineva$ (sau $de ceva)$ = a vedea ceva sau pe cineva care îți iese întâmplător în cale; a zări. $A-și vedea visul cu ochii$ = a-și vedea realizată o dorință. $E cu ochi și cu sprâncene$ = e evident, e clar. $A i se întoarce$ (cuiva) $ochii în cap$ (sau $pe dos),$ se zice când cineva este în agonie, când moare. $A(-și) da ochii peste cap$ = @a)@ a cocheta, a afecta^2; a face fasoane; @b)@ (a fi pe punctul de) a muri. $A privi cu ochii mari$ = a privi atent, a fi uimit de ceea ce vede. $A pune (o armă) la ochi$ sau $a lua la ochi$ = a ținti, a ochi. $A lua$ (pe cineva) $la ochi$ = a avea bănuieli asupra cuiva, a suspecta. $A pune ochii$ (pe cineva sau pe ceva) = a-i plăcea cineva sau ceva; a pune sub observație, a urmări. $A face un lucru cu ochii închiși$ = a face un lucru foarte ușor, fără dificultate, fără ezitare. $Între patru ochi$ = fără martori, în intimitate. $Plin ochi$ = foarte plin. (#Fam.#) $Cu un ochi la făină și cu altul la slănină,$ se spune despre cel care: @a)@ se uită cruciș sau @b)@ râvnește la două lucruri deodată. $(Muncește, lucrează, aleargă, se ferește, fuge etc. de ceva) de-și scoate ochii$ = (muncește, lucrează etc.) cât poate, din răsputeri. @2.@ Facultatea de a vedea, simțul văzului, vedere; privire, uitătură. * #Loc. adv.# $Cu ochi pierduți$ = cu privirea neconcentrată, privind în gol; în extaz. $Sub ochii noștri$ = @a)@ sub privirea noastră; @b)@ acum, în prezent. $În ochii cuiva$ = după părerea cuiva, după aprecierea cuiva, în conștiința cuiva; în fața cuiva. $De$ (sau $pentru) ochii lumii$ = de formă, pentru a salva aparențele. * #Expr.# $A privi cu ochi de piatră$ = a privi nepăsător, rece, înmărmurit. $A avea ochi$ = a se arăta priceput în a aprecia un lucru dintr-o privire. $A măsura$ (sau $a judeca, a prețui$ etc.) $din ochi$ = a aprecia cu aproximație, cu privirea, însușirea unui obiect sau a unei ființe; a studia, a cerceta, a analiza cu privirea ceva sau pe cineva. $A vinde$ (sau $a da, a cumpăra) pe ochi$ = a vinde (sau a cumpăra) apreciind cantitatea cu privirea. $A sorbi pe cineva din ochi$ = a ține foarte mult la cineva, a-l privi cu drag. $A mânca$ (sau $a înghiți) cu ochii$ = a mânca cu mare poftă; a pofti. $Încotro vede cu ochii$ sau $unde îl duc ochii$ = indiferent unde, în orice direcție, fără țintă, aiurea. ** #Fig.# Putere de pătrundere, discernământ; judecată, rațiune. @3.@ (La #pl.#) Obraz, față. * #Loc. adv.# $De la ochi$ sau $(verde) în ochi$ = cu îndrăzneală, fățiș, fără cruțare. @II.@ #P. anal.# @1.@ #S. n.# Fiecare dintre spațiile libere ale unei ferestre, în care se montează geamurile; panou de sticlă care închide fiecare dintre aceste spații. ** Mică deschizătură închisă cu sticlă, făcută într-un perete exterior, folosind la aerisirea sau la iluminarea unei încăperi. * $Ochi de bou$ = nume dat ferestrelor rotunde de mici dimensiuni folosite pentru iluminarea și aerisirea podurilor, a mansardelor sau a încăperilor de serviciu ale unui edificiu. @2.@ #S. n.# Porțiune de loc, în formă circulară, acoperită cu altceva (apă, nisip, zăpadă etc.) decât mediul înconjurător. @3.@ #S. n.# Întindere de apă în formă circulară, în regiuni mlăștinoase, mărginită cu papură; loc unde se adună și stagnează apa. ** Vârtej de apă, bulboană; copcă. @4.@ #S. n.# și #m.# Orificiu făcut într-o pânză de navă, plasă, foaie de cort, prin care se poate petrece o sfoară, o frânghie, un cablu; ocheț. ** Buclă formată prin îndoirea unei sfori, a unei frânghii etc., petrecută cu un capăt prin îndoitură; laț. ** Fiecare dintre golurile (simetrice) aflate între firele unei împletituri, ale unor țesături, ale unor plase etc.; golul împreună cu firele care îl mărginesc. ** Fiecare dintre verigile din care se compune un lanț; za. @5.@ #S. n.# Orificiu circular situat pe partea superioară a unei mașini de gătit, pe care se așază vasele pentru a le pune în contact direct cu flacăra. @6.@ #S. n.# (Mai ales la #pl.#) Mâncare făcută din ouă prăjite în tigaie sau fierte fără coajă, astfel ca gălbenușul să rămână întreg (cu albușul coagulat în jurul lui). @7.@ #S. m.# Complex de muguri existent pe nod la vița de vie sau la subsuoara frunzelor unor plante. @8.@ #S. n.# Despărțitură într-o magazie, într-un hambar etc.; boxă. @9.@ #S. n.# Fiecare dintre petele colorate de pe coada păunului. @10.@ #S. n.# Particulă rotundă de grăsime care plutește pe suprafața unui lichid. @11.@ #S. m.# (În sintagmele) $Ochi magic$ = tub electronic cu ecran fluorescent, care se folosește în special la aparatele de recepție radiofonică sau radiotelegrafică, ca să arate în ce măsură este realizat acordul pe lungimea de undă dorită; indicator de acord. @12.@ #S. m.# Fiecare dintre punctele de pe zaruri, cărți de joc etc. @13.@ #S. n.# #Fig.# Pată de lumină, licărire, punct strălucitor. @III.@ #S. m.# Compuse: $ochi-de-pisică$ = @a)@ disc de sticlă sau de material plastic (montat într-o garnitură de metal) care reflectă razele de lumină proiectate asupra lui și care este folosit ca piesă de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe șosele; @b)@ varietate de minerale care, șlefuite într-un anumit mod, capătă o luminozitate neobișnuită; $ochi-de-ciclop$ = fereastră specială care separă acustic încăperile unui studio, permițând însă o vizibilitate bună; $ochiul-boului$ = @a)@ (#Bot.#) nume dat mai multor plante din familia compozeelor, cu inflorescențe mari, albe sau viu colorate; @b)@ (#Ornit.#) pitulice; $ochiul-lupului$ = @a)@ plantă erbacee cu flori mici albastre și cu fructe nucule $(Lycopsis arvensis);$ @b)@ plantă erbacee cu tulpina ramificată și cu florile dispuse în formă de spice $(Plantago indica); ochii-păsăruicii$ = @a)@ plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori albastre, albe sau roșii $(Myosotis palustris);$ @b)@ nu-mă-uita; $ochiul-șarpelui$ = @a)@ plantă erbacee cu frunze mici în formă de rozetă, acoperite cu peri albi mătăsoși, cu flori albastre, rar albe, plăcut mirositoare $(Eritrichium nanum);$ @b)@ mică plantă erbacee cu frunze păroase și cu flori mici, albastre închis $(Myosotis arvensis); ochii-șoricelului$ = @a)@ mică plantă erbacee cu tulpini roșietice, cu frunzele bazale dispuse în rozetă, cu flori alburii, rareori liliachii $(Saxifraga adscendens);$ @b)@ nu-mă-uita; $ochiul-soarelui$ = vanilie sălbatică; $ochiul-păunului$ = fluture de noapte care are pe aripi pete rotunde, colorate, asemănătoare cu cele de pe coada păunului $(Saturnia pyri); Ochiul-Taurului$ = numele unei stele din constelația Taurului. - #Lat.# @oc(u)lus.@
@OCHI@ s. @1.@ v. $v...
@OCHI@ s. v. $lumini...
@OCH'I@ vb. @1.@ v. ...
@OCH'I@ vb. v. $ațip...
@ochi@ (organul vede...
@ochi@ (de fereastră...
@och'i@ vb., ind. pr...
@OCHI^1 ~@ $m.$ @I.@...
|
| mă-tii |
mă-tii |
No synsets found
|
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| vedea |
vedea |
No synsets found
|
@VEDE'A,@ $văd,$ #vb.# II. @I. 1.@ #Tranz.# și #refl. recipr.# A (se) percepe cu ajutorul văzului. * #Loc. adv.# $Pe văzute$ = @a)@ în fața tuturor, în mod deschis; @b)@ cu condiția de a vedea cu propriii săi ochi. * #Expr.# (#tranz.#) $A vedea lumina zilei$ = a se naște. (#Fam.#) $Cum te văd și cum mă vezi$ = evident, clar, sigur, categoric. @2.@ #Tranz.# A fi de față, a asista, a fi martor la o întâmplare, la un eveniment. @3.@ #Tranz.# A cerceta (cu privirea sau cu mintea) pentru a se convinge de ceva. ** #Intranz.# A pătrunde, a descifra (cu privirea). ** #P. gener.# A cerceta, a căuta. @4.@ #Refl.# A fi, a ajunge, a se pomeni, a se găsi într-o anumită situație. @5.@ #Tranz.# și #refl. recipr.# A (se) întâlni undeva. * #Expr.# (#Refl. recipr.#) $Să ne vedem sănătoși$ (sau $cu bine)!$ formulă de salut la despărțire. ** #Tranz.# A vizita. @6.@ #Intranz.# A avea grijă, a îngriji, a se ocupa (de cineva sau de ceva). ** #Tranz.# (#Pop.#) A ajuta. @7.@ #Tranz.# A căpăta, a primi, a se alege cu ceva. @II. 1.@ #Tranz.# A-și da seama, a remarca, a constata, a observa. * #Expr.# $Ce să vezi?$ sau $ce să vadă?$ formulă prin care se exprimă mirarea față de ceva neașteptat. ** A lua în considerație; a considera, a socoti. * #Expr.# $A fi bine văzut$ = a fi apreciat pentru calitățile sale (profesionale). @2.@ #Tranz.# A înțelege, a pricepe. ** A-și imagina, a-și închipui; a interpreta. @3.@ #Refl. impers.# A părea, a se arăta. * #Expr.# $Se vede că...$ sau $se vede treaba$ (ori $lucrul) că...$ = e probabil, pesemne. @4.@ #Intranz.# (La imperativ) A lua seama, a avea grijă să... $Vezi de te silește..., că, uite, avem oaspeți.$ ** (Cu valoare de interjecție) Cuvânt cu care se atrage atenția cuiva asupra celor ce urmează. - #Lat.# @videre.@
@A se vedea@ ≠ a se ...
@A vedea@ ≠ a orbi...
@VEDE'A@ vb. @1.@ a ...
@VEDE'A@ vb. v. $cun...
@vede'a@ vb., ind. p...
@A VEDE'A văd 1.@ $t...
@A SE VEDE'A se v'ed...
@vede'a (-văd, văz'u...
@a (se) vede'a@ vb.,...
|
| și |
și |
No synsets found
|
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| el |
el |
No synsets found
|
@EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
@EL@ pron. dânsul, d...
@el@ pr. [pron. $iel...
@EL ea (ei, ele)@ $p...
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
@el@ [#pron.# $iel$]...
@el (-ei),@ #pron.# ...
el adereaza la idealuri
el absolveste liceul la anul viitor
|
| colorat |
colorat |
No synsets found
|
@COLOR'AT, -Ă,@ $col...
@COLOR'AT, -Ă,@ $colorați, -te,$ #adj.# @1.@ Care are o anumită culoare (alta decât cea albă sau neagră); care are mai multe culori. @2.@ #Fig.# (Despre stilul, felul de exprimare al cuiva etc.) Bogat în nuanțări sau în imagini; viu, expresiv. - #V.# @colora.@
@COLOR'AT@ adj. @1.@...
@COLOR'AT@ adj. v. $...
@COLOR'AT@ s. v. $vo...
@colorat, -ă,@ $colo...
@*colorát, -ă@ adj. ...
@color'at@ adj. m., ...
@colorat@ a. @1.@ cu...
@COLOR'AT, -Ă,@ $col...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| că |
că |
No synsets found
|
@CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
@CĂ@ conj. @1.@ (con...
@CĂ@ conj. v. $dacă....
@că@ conjcț....
@CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
CĂ?utarea cuvântului...
@că@ #conj.# - @1.@ ...
@CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
@că@ conj. (lat. $qu...
@că@ conjcț....
|
| așa |
așa |
No synsets found
|
@AȘ'A@ #adv.#, #adj.# #invar.# @I.@ #Adv.# (Modal) @1.@ În felul acesta; astfel. * #Loc. adj.# $Așa-zis$ sau $așa-numit$ = pe nedrept sau convențional numit astfel; pretins, fals, aparent, impropriu. * #Expr.# $Așa o fi$ = e posibil; poate. $Și așa$ = în orice caz; oricum, tot. $Și așa, și așa$ = și într-un fel, și într-altul. $Ori așa, ori așa$ = ori într-un fel, ori într-altul. $Așa..., așa$ = după cum..., astfel. $Așa și așa$ = nu prea bine; potrivit. $Azi așa, mâine așa$ = continuând mereu în acest fel. $Nici așa, nici așa$ = nici într-un fel, nici într-altul. ** (Concluziv) În concluzie. * #Loc. conj.# $Așa că$ = deci. * #Expr.# $Așa-zicând$ = pentru a spune astfel. @2.@ În același fel, în același mod. $Așa să faci și tu.$ * #Expr.# $Și așa mai departe$ = etcetera. @3.@ Chiar precum se spune; întocmai, exact. $Ai să faci așa?$ * #Expr.# $Așa e?$ sau $nu-i așa?$ = am dreptate? (sau nu am?) $Așa?$ sau $cum așa?$ = adevărat să fie? $Așa?$ sau $așa stă treaba?!$ = va să zică astfel stau lucrurile?! $Așa, da!$ = sunt de acord cu ceea ce spui (sau faci) acum. (#Pop.# și #fam.#) $Mai așa$ = @a)@ desigur, firește; @b)@ nu prea tare. $Cam așa$ = după cum zici, ai (măcar în parte) dreptate. @4.@ Atât de... $Te uiți așa de trist!$ @5.@ (Cu sensul reieșind din context) @a)@ La întâmplare, la nimereală, într-o doară. $Vorbește și el așa.$ @b)@ După bunul plac, oricum. $Am vrut să fac așa.$ @c)@ Dintr-o dată, ca din senin; pe nesimțite, fără a-și da seama. $I-a venit așa un gând$ @II.@ #Adj.# #invar.# (Precedă substantivul) Asemenea, atare...; care este atât de mare, de mult, de frumos etc. $Așa nuntă mai rar.$ * #Expr.# $Mai așa$ = nu prea bun (sau frumos, mult etc.). - #Lat.# @eccum-sic.@
@AȘ'A@ adv. v. $acum...
@AȘ'A@ adv., adj. @1...
@aș'a@ adv., adj. in...
@AȘ'A^1@ $adv.$ 1) Î...
@AȘ'A^2@ $adj. invar...
@așa@ #adv.# - @1.@ ...
@AȘ'A@ #adj.# #invar...
@așá@ și (maĭ vechĭ)...
@aș'a@ adv., adj. in...
|
| fi |
fi |
No synsets found
|
@FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
@A fi@ ≠ a lipsi...
@FI@ vb. @1.@ v. $tr...
@fi@ vb., ind. prez....
@A FI sunt@ $intranz...
@fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
@fi (sunt, fost),@ #...
@fi@ și (est, pop.) ...
@a fi@ vb., ind. pre...
@fi^1@ (literă grece...
|
| de |
de |
No synsets found
|
@DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
@DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
@DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
@DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
@DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
@DE@ conj. @1.@ (con...
@DE@ conj. v. $când,...
@DE@ prep. @1.@ (ara...
@DE@ pron. v. $care,...
@de@ conjcț., prep.,...
|
| proast |
proast |
No synsets found
|
|
| că |
că |
No synsets found
|
@CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
@CĂ@ conj. @1.@ (con...
@CĂ@ conj. v. $dacă....
@că@ conjcț....
@CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
CĂ?utarea cuvântului...
@că@ #conj.# - @1.@ ...
@CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
@că@ conj. (lat. $qu...
@că@ conjcț....
|
| acum |
acum |
No synsets found
|
@AC'UM@ #adv.# @1.@ În prezent, în momentul de față; actualmente. * #Expr.# $Acu-i acu$ = a sosit clipa hotărâtoare. ** În împrejurările actuale. @2.@ Îndată, imediat, numaidecât, acuși, acușica, amuși. @3.@ Înainte cu... $Acum doi ani.$ [#Var.#: @ac'u, ac'uma@ #adv.#] - #Lat.# @eccum modo.@
@Acum@ ≠ atunci...
@AC'UM@ adv. @1.@ im...
@ac'um/ac'uma@ adv....
@AC'UM@ $adv.$ 1) În...
acum in noul doom es...
acum in noul doom es...
@ac'um,@ #adv.# - @1...
Acum + $suf$. -a
acum,in momentul ace...
|
| vedea |
vedea |
No synsets found
|
@VEDE'A,@ $văd,$ #vb.# II. @I. 1.@ #Tranz.# și #refl. recipr.# A (se) percepe cu ajutorul văzului. * #Loc. adv.# $Pe văzute$ = @a)@ în fața tuturor, în mod deschis; @b)@ cu condiția de a vedea cu propriii săi ochi. * #Expr.# (#tranz.#) $A vedea lumina zilei$ = a se naște. (#Fam.#) $Cum te văd și cum mă vezi$ = evident, clar, sigur, categoric. @2.@ #Tranz.# A fi de față, a asista, a fi martor la o întâmplare, la un eveniment. @3.@ #Tranz.# A cerceta (cu privirea sau cu mintea) pentru a se convinge de ceva. ** #Intranz.# A pătrunde, a descifra (cu privirea). ** #P. gener.# A cerceta, a căuta. @4.@ #Refl.# A fi, a ajunge, a se pomeni, a se găsi într-o anumită situație. @5.@ #Tranz.# și #refl. recipr.# A (se) întâlni undeva. * #Expr.# (#Refl. recipr.#) $Să ne vedem sănătoși$ (sau $cu bine)!$ formulă de salut la despărțire. ** #Tranz.# A vizita. @6.@ #Intranz.# A avea grijă, a îngriji, a se ocupa (de cineva sau de ceva). ** #Tranz.# (#Pop.#) A ajuta. @7.@ #Tranz.# A căpăta, a primi, a se alege cu ceva. @II. 1.@ #Tranz.# A-și da seama, a remarca, a constata, a observa. * #Expr.# $Ce să vezi?$ sau $ce să vadă?$ formulă prin care se exprimă mirarea față de ceva neașteptat. ** A lua în considerație; a considera, a socoti. * #Expr.# $A fi bine văzut$ = a fi apreciat pentru calitățile sale (profesionale). @2.@ #Tranz.# A înțelege, a pricepe. ** A-și imagina, a-și închipui; a interpreta. @3.@ #Refl. impers.# A părea, a se arăta. * #Expr.# $Se vede că...$ sau $se vede treaba$ (ori $lucrul) că...$ = e probabil, pesemne. @4.@ #Intranz.# (La imperativ) A lua seama, a avea grijă să... $Vezi de te silește..., că, uite, avem oaspeți.$ ** (Cu valoare de interjecție) Cuvânt cu care se atrage atenția cuiva asupra celor ce urmează. - #Lat.# @videre.@
@A se vedea@ ≠ a se ...
@A vedea@ ≠ a orbi...
@VEDE'A@ vb. @1.@ a ...
@VEDE'A@ vb. v. $cun...
@vede'a@ vb., ind. p...
@A VEDE'A văd 1.@ $t...
@A SE VEDE'A se v'ed...
@vede'a (-văd, văz'u...
@a (se) vede'a@ vb.,...
|
| alb-negru |
alb-negru |
No synsets found
|
@alb-n'egru@ $(-ne-g...
@+alb-n'egru^2@ (#de...
@alb-n'egru^{1}@ (#d...
|
| . |
. |
No synsets found
|
|