| mai |
mai |
No synsets found
|
@MAI^1@ #adv.# @I. 1.@ (Servește la formarea gradului comparativ) $Mai bun.$ * (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) $Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte.$ @2.@ (Servește la formarea gradului superlativ relativ) $Cel mai bun.$ * (Înaintea unui substantiv) $Te comporți ca cel mai copil dintre copii.$ * (Precedat de "ce" în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) $Ce mai drac frumos de fată!$ * #Expr.# $Mai rar$ = întâlnit extrem de rar. $Așa om mai rar!$ @II.@ (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. $Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase.$ @III.@ (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. $Mai îmi vine a crede.$ ** (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin #conj.# "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. $Cetina mai că-i ajunge la pământ.$ * $Mai-mai$ = cât pe-aci, gata-gata. @IV.@ (Înaintea unui verb) @1.@ (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. $Mai vine la noi.$ * #Expr.# $Mai e vorbă!$ = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ** (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) $Ce mai faci?$ @2.@ (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. $Poate să ne mai întâlnim.$ @3.@ (Exprimă nedumerire) $Nu se știe ce s-a mai făcut.$ @##V.##@ (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) @1.@ (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. $Avea casă, mai ceva bani.$ * #Expr.# $Ce mai atâta vorbă$ sau $ce mai încoace-ncolo,$ se zice când vrem să punem capăt unei discuții. @2.@ (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. $Mai una, mai alta.$ @VI.@ (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) $Ce mai zgomot, ce mai freamăt!$ - #Lat.# @magis.@
@MAI^2,@ $maiuri,$ #s. n.# Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ** (#Reg.#) Bătător^2. - #Lat.# @malleus.@
@MAI^3,@ $maiuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Ficat. - Din #magh.# @máj.@
@MAI^4@ #s. m.# #invar.# A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. - #Lat.# @maius,@ #sl.# @maĭ.@
@MAI@ adv. @1.@ încă...
@MAI@ s. (pop.) flor...
@MAI@ s. @1.@ măciuc...
@MAI@ s. v. $ciocan,...
@mai@ adv....
@mai@ (luna) s. m. i...
|
| du |
du |
No synsets found
|
@DU@ȘCĂ #sf.# F ① În...
@DU@ȘES #sbst.# ① ① ...
@DU@ȘI #sm.# #pl.# T...
@*DU@ȘLAG #sbst.# #⦿...
|
| tu |
tu |
No synsets found
|
@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
@TU@ pron. dumneata,...
@tu@ pr., d. acc. $ț...
@TU@ $pron. pers. pe...
tu insuti
@tu@ #pr.#, #d.# #ac...
TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.
THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
tu
@tu@ #pron.# - #Pron...
@tu@ #adv.# - Se fol...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| pulă |
pulă |
No synsets found
|
@PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
@P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
@p'ulă (p'ule),@ #s....
Pulă, penis, tub, pe...
@pulă,@ $pule #s. f....
@$p'ulă$@
$#sf#$
@[...
@PULĂ@ $expr. (obs.)...
pulă și pideras...
@p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
$@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
|
| meu |
meu |
No synsets found
|
@MEU, MEA,@ $mei, mele,$ #pron. pos.#, #adj. pos.# @I.@ #Pron. pos.# (Precedat de #art.# "al", "a", "ai", "ale"; înlocuiește numele obiectului posedat de vorbitor precum și numele vorbitorului) $A mea e cartea.$ * (La #m.# #pl.#, înlocuiește numele familiei sau rudelor vorbitorului) $Ai mei au plecat.$ * (Înlocuiește numele avutului, bunurilor, preocupărilor etc. vorbitorului) $Am și eu ale mele.$ * #Expr.# (În legătură cu verbe ca "a rămâne", "a fi" etc.) $Pe-a mea$ = după dorința sau după părerea vorbitorului. @II.@ #Adj. pos.# @1.@ (Indică posesiunea) Care aparține vorbitorului. $Cartea mea e bună.$ @2.@ (Indică dependența, legătura reciprocă de înrudire, de prietenie, de vecinătate etc.) $Tatăl meu este doctorul spitalului.$ @3.@ (Indică apartenența) Care ține de cel care vorbește; care îi este propriu. $Glasul meu.$ @4.@ (Indică subiectul, autorul unei acțiuni) $Greșeala mea.$ @5.@ (Indică obiectul direct sau indirect al unei acțiuni) $Mama grija mea o are.$ @6.@ Care constituie obiectul unei preocupări a vorbitorului. - #Lat.# @meus, mea.@
@MEU@ adj. (ca pl. a...
@meu/al meu@ adj. m....
@meu@ (precedat de $...
@MEU^1 mea (mei, m'e...
@MEU^2 mea (mei, m'e...
@m'eu (-'ea),@ #adj....
@meu^1/al meu^1@ #ad...
@meu^2 (al ~)@ #pr.#...
@-meu/-miu@ (#fam.#,...
|
| cu |
cu |
No synsets found
|
@CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
@Cu@ ≠ fără...
@CU@ prep. @1.@ (mod...
@cu@ prep....
@CU@ $prep.$ 1) $(in...
cu doua capete ...
cu valenta absoluta...
Cu cel mult trei dif...
Cu cel mult trei dif...
cu audiență, care ar...
|
| gloabă |
gloabă |
No synsets found
|
@GLO'ABĂ,@ $gloabe,$ #s. f.# @1.@ Cal slab, prăpădit (și bătrân); mârțoagă. @2.@ Amendă care se aplica cuiva ca urmare a săvârșirii unor delicte sau crime. ** Taxă care se plătea în trecut în scopul interzicerii redeschiderii unui proces. - Din #sl.# @globa.@
@GLO'ABĂ@ s. @1.@ v....
@GLO'ABĂ@ s. v. $ame...
@glo'abă@ s. f., g.-...
@GLO'ABĂ ~e@ $f.$ 1)...
@glo'abă (glo'abe),@...
@gloabă,@ $gloabe #s...
@gloábă@ ($oa$ dift....
@glo'abă@ s. f., g.-...
@glo'abă,@ -e, s.f. ...
|
| acela |
acela |
No synsets found
|
@AC'ELA, AC'EEA,@ $aceia, acelea,$ #pron. dem.#, #adj. dem.# (postpus) @1.@ #Pron. dem.# (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor) $Cine e acela?$ * #Loc. adj.# (#Reg.#) $Ca acela$ sau $ca aceea$ = puternic, însemnat; extraordinar. * #Loc. adv.# $De aceea$ = pentru acest (sau acel) motiv, din această cauză. $Drept aceea$ = prin urmare; deci. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceea$ = în plus. @2.@ #Adj. dem.# (postpus) Acel, acea. $Omul acela. Casa aceea.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $aceluia, aceleia,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $acelora.$ - #Var.#: (#Înv.#) @ac'el, ac'ea@ #pron. dem.#] - #Lat.# @*ecce-illu, ecce-illa.@
@AC'ELA@ pron. cela,...
@ac'ela@ pr. m., adj...
@AC'ELA ac'eea (ac'e...
@AC'ELA^1, AC'EEA,@ ...
@ACÉLA^1, ACÉEA,@ ad...
@AC'ELA^2, AC'EEA,@ ...
acela el...
@ac'ela@ pron. m., a...
@ac'ela@ #pr.# #m.#,...
|
| de |
de |
No synsets found
|
@DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
@DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
@DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
@DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
@DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
@DE@ conj. @1.@ (con...
@DE@ conj. v. $când,...
@DE@ prep. @1.@ (ara...
@DE@ pron. v. $care,...
@de@ conjcț., prep.,...
|
| mă-ta |
mă-ta |
No synsets found
|
@m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
@m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
|
| care |
care |
No synsets found
|
@C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@
@C'ARE@ conj. v. $cu...
@C'ARE@ pron. v. $ci...
@C'ARE@ pron., adj. ...
@c'are@ adj. m., g.-...
@c'are@ pr. m., g. (...
@C'ARE^1@ $pron. int...
@C'ARE^2@ $pron. rel...
care contine grupari...
Care lucreaza fara s...
|
| lua |
lua |
No synsets found
|
@LU'A,@ $iau,$ #vb.# I. #Tranz.# @I. 1.@ A prinde un obiect în mână spre a-l ține (și a se servi de el) sau spre a-l pune în altă parte. * #Expr.# $A lua altă vorbă$ = a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discuții. $A(-și) lua picioarele la spinare$ = a pleca (repede) de undeva. $A lua pușca la ochi$ (sau $la cătare)$ = a pune arma în poziție de tragere, a se pregăti să tragă cu arma; a ochi. $A-și lua pălăria (din$ sau $de pe cap)$ = a saluta. $A lua pasărea din zbor,$ se spune despre un vânător foarte iscusit, bun ochitor. $A-și lua nădejdea$ (de la cineva sau de la ceva) = a renunța la ceva, a nu mai spera. $A-și lua seama$ sau (#intranz.#) $a-și lua de seamă$ = a se răzgândi. $A nu-și lua ochii de la$ (sau $de pe)...$ = a privi insistent. $A-și lua o grijă de pe cap$ = a scăpa de o grijă, a se elibera. $A-i lua cuiva$ (o suferință) $cu mâna$ = a face să-i treacă cuiva (o suferință) imediat. (#Refl.#) $A i se lua$ (cuiva) $o piatră de pe inimă,$ se spune când cineva a scăpat de o grijă chinuitoare. ** A apuca pe cineva sau ceva cu mâna; a cuprinde cu brațul (de după...); $#p. ext.#$ a înhăța, a înșfăca. * #Expr.# (#Fam.#) $A lua purceaua de coadă$ = a se îmbăta. (#Refl. recipr.#) $Poți să te iei de mână cu el$ = ai aceleași apucături ca el. $A se lua de cap$ (sau $de piept) cu cineva$ = a se încleșta la bătaie cu cineva; a se certa în mod violent cu cineva. $A se lua$ (cu cineva) $la trântă$ = a se lupta (cu cineva) corp la corp. @2.@ A mânca (pe apucate), a înghiți din ceva; $#spec.#$ a înghiți o doctorie. * #Expr.# $A (o) lua la măsea$ = a bea peste măsură. @3.@ A îmbrăca, a pune pe sine o haină etc. * #Expr.# $A lua hainele la purtare$ = a îmbrăca în toate zilele hainele de sărbătoare. (#Fam.#) $A-și lua nasul la purtare$ = a se obrăznici. @II. 1.@ A scoate ceva din locul în care se afla; a smulge, a desprinde. ** #Refl.# (Rar) A înceta să mai existe; a dispărea. @2.@ A scoate ceva în cantitate limitată. * #Expr.# $A lua$ (cuiva) $sânge$ = a face să curgă printr-o incizie o cantitate de sânge (pentru a obține o descongestionare, pentru analize etc.). @3.@ A deposeda pe cineva de un lucru (fără intenția de a și-l însuși). * #Expr.# $A-i lua$ (cuiva) $comanda$ = a înlătura (pe cineva) de la un post de răspundere, în special de la comanda unei unități militare. $A-i lua$ (cuiva) $ochii$ (sau $văzul, vederile)$ = a fermeca (pe cineva), a orbi prin strălucire, a impresiona foarte puternic, a zăpăci, a ului pe cineva. $A-i lua$ (cuiva) $viața$ (sau $sufletul, zilele)$ = a omorî. $A-și lua viața$ (sau $zilele)$ = a se sinucide. ** (#Pop.#) A face să paralizeze, a paraliza o parte a corpului. @III. 1.@ A-și însuși ceea ce i se cuvine, a pune stăpânire pe ceva; $#p. ext.#$ a primi, a căpăta. @2.@ A(-și) face rost de ceva; a găsi pe cineva sau ceva. * #Expr.# $Ia-l dacă ai de unde$ (sau $de unde nu-i),$ se spune despre cineva (sau despre ceva) care nu se mai găsește acolo unde era mai înainte. (#Fam.#) $A nu ști de unde să iei pe cineva$ = a nu-ți aduce aminte în ce împrejurare ai cunoscut pe cineva. @3.@ A cumpăra. @4.@ A încasa o sumă de bani. @5.@ A-și însuși un lucru străin. @6.@ A cuceri; a ocupa. ** A ataca într-un anumit fel sau cu o anumită armă. @7.@ A angaja pe cineva; a folosi un obiect pentru un timp determinat, contra plată. * #Expr.# $A lua$ (pe cineva) $părtaș$ = a-și asocia (pe cineva) într-o întreprindere. $A lua$ (pe cineva) $pe procopseală$ = a angaja (pe cineva) fără salariu, cu promisiunea de a-l căpătui. ** A invita pe cineva la joc, la dans. ** A primi pe cineva la sine; a contracta o legătură de rudenie cu cineva. ** #Refl. recipr.# A se căsători. @8.@ A se angaja, a se însărcina (cu ceva). * #Expr.# $A lua comanda$ = a fi numit la conducerea unei unități sau acțiuni (militare). $A lua$ (un lucru) $în primire$ = a primi un lucru, asumându-și răspunderea pentru buna lui păstrare. $A-și lua răspunderea$ = a se declara și a se socoti răspunzător de ceva. (#Refl. recipr.#) $A se lua la sfadă$ (sau $la ceartă$ etc.) = a se certa. @9.@ A contracta o boală molipsitoare. @10.@ (Despre vase) A avea o anumită capacitate, a cuprinde. @11.@ (În #expr.# și #loc. vb.#) $A lua măsura$ (sau $măsuri)$ = a fixa prin măsurători exacte dimensiunile necesare pentru a confecționa un obiect. $A lua$ (ceva) $cu chirie$ = a închiria. $A lua$ (ceva) $în arendă$ = a arenda. $A lua parte$ = a participa. $A lua pildă$ = a imita exemplul altuia. $A lua obiceiul$ (sau $năravul$ etc.) = a se obișnui să... $A lua (pasaje$ sau $idei) dintr-un autor$ = a reproduce într-o scriere sau într-o expunere proprie idei extrase din alt autor (indicând sursa sau însușindu-și pasajul în mod fraudulos). $A lua ființă$ = a se înființa. $A lua sfârșit$ = a se termina. $A lua înfățișarea$ (sau $aspectul$ etc.) = a părea, a da impresia de... $A lua un nou aspect, o nouă formă$ etc. = a se schimba, a se transforma. $A-și lua numele de la...$ = a purta un nume care se leagă de..., care amintește de... $A lua o notă bună$ (sau $rea)$ = a obține o notă bună (sau rea). $A lua apă$ = (despre ambarcații) a avea o spărtură prin care intră apa, a se umple de apă. $A lua foc$ = a se aprinde. (#Înv.#) $A lua veste$ (sau $scrisoare, răspuns$ etc.) = a primi veste (sau scrisoare, răspuns etc.). @IV. 1.@ A duce cu sine. * #Expr.# $A-și lua ziua bună$ = a se despărți de cineva, rostind cuvinte de rămas bun. $A-și lua traista și ciubucul,$ se zice despre un om foarte sărac care pleacă fără să aibă ce să ducă cu el. $A-și lua tălpășița$ (sau $catrafusele$ etc.) = a pleca repede dintr-un loc; a o șterge. $A lua$ (pe cineva) $la$ (sau $în) armată$ = a înrola un recrut. $A lua$ (pe cineva) $pe sus$ = a lua (pe cineva) cu forța. $A lua$ (pe cineva) $pe nepusă masă$ = a lua (pe cineva) fără veste, cu forța. $A-l lua moartea$ sau $Dumnezeu$ (ori, #depr.# $dracul, naiba)$ = a muri. $L-a luat dracul$ (sau $mama dracului, naiba),$ se spune când cineva este într-o situație critică sau la capătul puterilor (din cauza unui efort prea mare). (În imprecații) $Lua-l-ar naiba!$ ** A duce cu sine una sau mai multe persoane, cu rolul de însoțitor. * #Expr.# $A lua$ (pe cineva) $cu binele$ (sau $cu frumosul, cu binișorul, cu încetișorul$ etc.) = a proceda cu tact, cu blândețe, a trata (pe cineva) cu menajamente. $A lua$ (pe cineva) $cu răul$ = a se purta rău (cu cineva). $A lua pe cineva cu măgulele$ sau (#refl.#) $a se lua pe lângă cineva cu binele$ = a măguli pe cineva (pentru a-i câștiga bunăvoința). $A lua$ (pe cineva) $sub ocrotirea$ (sau $sub aripa) sa$ = a ocroti (pe cineva). $A lua$ (pe cineva sau ceva) $în batjocură$ (sau $în bătaie de joc, în râs, în zeflemea, peste picior$ etc.) = a-și bate joc de cineva. $A lua$ (pe cineva) $cu amenințări$ = a amenința (pe cineva). $A lua$ (pe cineva) $la rost$ (sau $la trei parale, la refec, la trei păzește, la socoteală$ etc.) = a mustra (pe cineva), a-i cere socoteală. $A lua$ (pe cineva) $pe departe$ = a începe (cu cineva) o discuție pe ocolite cu scopul de a obține ceva de la el sau de a-i comunica ceva neplăcut. $Nu mă lua așa!$ = nu mă trata, nu-mi vorbi în felul acesta nepotrivit. $A o lua de bună$ = a considera că este așa cum se spune, a primi, a accepta un lucru ca atare. $A lua$ (ceva) $de nimic$ = a nu lua în serios. $A lua$ (ceva) $în nume de bine$ (sau $de rău)$ = a judeca un lucru drept bun (sau rău). $A lua$ (pe cineva sau ceva) $de$ (sau $drept)...$ = a considera (pe cineva sau ceva) drept altcineva sau altceva; a confunda. $A lua lucrurile (așa) cum sunt$ = a se împăca cu situația. ** #Refl.# (Despre vopsele) A se desprinde, a se șterge (și a se lipi pe altceva). @2.@ (Despre vehicule) A transporta pe cineva. @##V.##@ A începe, a porni să... ** (Despre manifestări fizice sau psihice) A cuprinde (pe cineva). * #Expr.# $A-l lua ceva înainte$ = a-l cuprinde, a-l copleși. $A lua frica cuiva$ (sau $a ceva)$ = a se teme de cineva (sau de ceva). (#Refl.#) $A se lua de gânduri$ = a începe să fie îngrijorat, a se îngrijora; a se neliniști. @VI. 1.@ (Construit cu pronumele "o", cu valoare neutră) A pleca, a porni. * #Expr.# $A o lua din loc$ (sau $la picior)$ = a pleca repede. $A o lua la fugă$ = a porni în fugă, în goană. $A o lua la galop$ (sau $la trap, la pas)$ = a porni la galop (sau la trap, la pas). (#Reg.#) $A o lua în porneală$ = a porni la păscut. $A o lua înainte$ = a merge înaintea altuia sau a altora (pentru a-i conduce). $A i-o lua$ (cuiva) $înainte$ (sau $pe dinainte)$ = a întrece (pe cineva). $A-și lua zborul$ = a porni în zbor; $#fig.#$ a pleca repede; a părăsi (o rudă, un prieten) stabilindu-se în altă parte. (#Refl.#) $A se lua după cineva$ (sau $ceva)$ = @a)@ a porni în urma cuiva (sau a ceva); @b)@ a se alătura cuiva; @c)@ a urmări, a alunga, a fugări; @d)@ a porni undeva orientându-se după cineva sau după ceva; $#fig.#$ a imita pe cineva, a urma sfatul cuiva. (#Refl. recipr.#) $A se lua cu cineva$ = @a)@ a pleca la drum cu cineva; @b)@ a se întovărăși, a se asocia cu cineva. (#Refl.#) $A se lua cu cineva$ (sau $cu ceva)$ = a-și petrece vremea cu cineva (sau cu ceva) și a uita de o grijă, de o preocupare etc., a se distra. $A se lua cu vorba$ = a se antrena într-o conversație, uitând de treburi. ** A se îndrepta într-o direcție oarecare; a coti spre... $A luat-o la deal.$ ** (Despre căi de comunicație și ape curgătoare) A-și schimba direcția. $Drumul o ia la dreapta.$ @2.@ A merge, a parcurge. * #Expr.# $A(-și) lua câmpii$ = a pleca la întâmplare, fără nici un țel (de desperare, de durere etc.); a ajunge la desperare. [#Pr.#: $lu-a.$ - #Prez. ind.#: $iau, iei, ia, luăm, luați, iau;$ #prez. conj.# #pers.# 3: $să ia$] - #Lat.# @levare.@
@A lua@ ≠ a da...
@LU'A@ vb. @1.@ v. $...
@LU'A@ vb. v. $căsăt...
@lu'a@ vb. (sil. $lu...
@A LU'A iau 1.@ $tra...
@A SE LU'A mă iau@ $...
@lu'a ('iau, lu'at),...
@lua,@ $iau #v. t.#$...
@Lua,@ în mitologia ...
|
| mui |
mui |
No synsets found
|
|
| de |
de |
No synsets found
|
@DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
@DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
@DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
@DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
@DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
@DE@ conj. @1.@ (con...
@DE@ conj. v. $când,...
@DE@ prep. @1.@ (ara...
@DE@ pron. v. $care,...
@de@ conjcț., prep.,...
|
| la |
la |
No synsets found
|
@LA^1@ #prep.# @A. I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) @1.@ (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) $S-a dus la el.$ @2.@ (Complementul indică limita în spațiu) $Apa i-a ajuns la umeri.$ @3.@ (Complementul indică distanța) $Cade la doi metri de casă.$ @4.@ (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) $Locuiește la munte.$ ** (Atributul indică poziția) $Han la drumul mare.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) $Plecăm la începutul primăverii.$ * #Expr.# $La mulți ani!$ = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! @2.@ (Complementul indică periodicitatea) $Festivalul are loc o dată la doi ani.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) $S-a dus la vânătoare.$ * #Loc. adv.# (#Pop.# și #fam.#) $La ce?$ = în ce scop? ce rost are? @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Tresărea la orice zgomot.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Caii aleargă la galop.$ * #Expr.# $La preț$ (sau $la prețul) de...$ = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ** (Complementul indică măsura) $Mătasea se vinde la metru.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Cântă la pian.$ @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $Este rău la suflet.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect) $Nu răspunzi la întrebări.$ @IX. 1.@ (Cu valoare de #num. nehot.#, exprimă o cantitate mare) $Bea la apă.$ @2.@ (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. $Erau la 30 de oameni.$ @B.@ (În prepoziții compuse) @I.@ $De la.$ @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) $Coboară de la munte.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) $Doarme de la prânz.$ * #Loc. adv.# $De la o vreme$ = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în #loc. adj.#) $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția nimănui. @4.@ (Introduce un complement indirect) $De la cine ai primit scrisoarea?$ @5.@ (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) $Flori de la munte. Degetele de la mână.$ @6.@ (Introduce un atribut care indică timpul) $Ședința de la ora 12.$ @II.@ $Pe la.$ (Dă o nuanță de aproximație) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Vino pe la noi.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pe la amiază.$ @III.@ Până la. @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Așteaptă până la vară.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Îl conduce până la ușă.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Îi chinuiește până la exasperare.$ * #Expr.# $Până la unul$ = absolut toți. - #Lat.# @illac.@
@LA^2@ #s. m.# #invar.# Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. - Din #it.# @la.@
@LA^3,@ $lau,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. * Compus: $lă-mă-mamă$ #subst.# = om prost, lălâu. [#Prez. ind.#: $lau, lai, lă, lăm, lați, lau$] - #Lat.# @lavare.@
@LA@ adv. v. $aproap...
@LA@ prep. @1.@ (loc...
@LA@ vb. v. $îmbăia,...
@la@ prep....
@la@ s. m. invar....
@la@ vb., ind. prez....
@LA@ $prep.$ 1) ($ex...
|
| trib |
trib |
No synsets found
|
@TRIB,@ $triburi,$ #s. n.# Grupare de mai multe ginți sau de familii înrudite, care au limbă și credințe comune, locuiesc același teritoriu și se supun autorității unui șef ales. - Din #lat.# @tribus.@
@TRIB@ s. v. $neam.$...
@trib@ s. n., pl. $t...
@TRIB ~uri@ $n.$ 1) ...
@TRIB@ $#s.n.#$ @1.@...
@TRIB^1@ $#s. n.#$ 1...
@-TRIB^2@ $#elem.#$ ...
@trib,@ $triburi #s....
@trib@ s. n., pl. $t...
@trib@ #s. n.#, #pl....
|
| papuaș |
papuaș |
No synsets found
|
@PAPU'AȘ, -Ă,@ $papuași, -e,$ #s. m.# și #f.#, #adj.# @1.@ #S. m.# și #f.# (La #m.# #pl.#) Populație de rasă negridă care locuiește în Melanezia; (și la #sg.#) persoană aparținând acestei populații. @2.@ #Adj.# Care aparține papuașilor (@1@) sau Melaneziei, privitor la papuași sau la Melanezia. [#Pr.#: $-pu-aș$] - Din #fr.# @Papouas.@
@papu'aș@ s. m., adj...
@PAPU'AȘ ~ă (~i, ~e)...
@PAPU'AȘ, -Ă@ $#adj....
@papu'aș@ s. m., adj...
@papu'aș@ $(-pu-aș)$...
@PAPU'AȘ, -Ă,@ $papu...
@PAPU'AȘ, -Ă,@ $papu...
@PAPU'AȘ, -Ă@ #adj.#...
@$papu'aș, ~ă$@
[#At...
|
| . |
. |
No synsets found
|
|