| sta |
sta |
No synsets found
|
@STA,@ $stau,$ #vb.# I. #Intranz.# @I. 1.@ (Despre oameni și animale) A se opri din mers, a rămâne pe loc; a se întrerupe dintr-o acțiune, dintr-o mișcare, dintr-o activitate etc.; (despre aparate, mecanisme, dispozitive) a se opri din funcționare, a nu mai merge; $#p. ext.#$ a se defecta. * #Expr.# $Stai că trag,$ formulă prin care cineva este somat să rămână pe loc, să nu se apropie (altfel riscând să fie împușcat). $A sta țintuit$ (sau $nemișcat) (pe loc)$ = a nu face nici o mișcare. $A nu-i mai sta$ (cuiva) $gura$ = a vorbi întruna, a nu mai tăcea. ** (La imperativ, având și valoare de #interj.#) Oprește! așteaptă! * #Expr.# $Stai să-ți spun$ (sau $să vezi)$ = lasă-mă să-ți spun, ai răbdare, așteaptă. $Stai puțin$ (sau $un pic, cu binișorul$ etc.) = ai (puțină) răbdare, nu te grăbi. ** (Despre ploaie, vânt) A conteni, a înceta, a se opri. @2.@ A rămâne nemișcat într-un loc, a nu pleca, a nu se îndepărta de undeva; (despre vehicule) a staționa. * #Expr.# $A nu (putea) sta locului$ (sau $pe loc)$ = a alerga încoace și încolo, a nu avea astâmpăr. $A sta pe loc$ = a nu progresa, a stagna. $Stai binișor!$ = șezi liniștit! astâmpără-te! fii cuminte! $Ce (mai) stai?$ = ce (mai) aștepți? ce (mai) dorești? $Stă ce stă și...$ = așteaptă cât așteaptă și... $A sta la$ (sau $pe) locul său$ = @a)@ a nu pleca, a nu-și părăsi locul; @b)@ a păstra măsura, a fi modest, rezervat. @3.@ A rămâne într-un serviciu, într-o slujbă, într-o ocupație. @4.@ A rămâne, a petrece un timp undeva sau cu cineva; a poposi; a întârzia, a zăbovi. @II. 1.@ A se afla, a se găsi, a fi într-un anumit ##loc.## * #Expr.# $A sta înaintea cuiva$ sau $a-i sta$ (cuiva) $înainte$ (sau $în față)$ = @a)@ a se găsi la mică distanță în fața cuiva, privindu-l, vorbindu-i, așteptând porunci; @b)@ a se împotrivi, a înfrunta pe cineva; @c)@ a servi pe cineva cu ceva, a-i oferi cuiva ceva. $A-i sta cuiva în cale$ (sau $în drum)$ ori $a sta în calea$ (sau $în drumul) cuiva$ = @a)@ a ieși înaintea cuiva (împiedicându-l să înainteze); @b)@ a împiedica pe cineva să facă ceva, a stingheri. $A sta la baza unui lucru$ = a constitui baza, temelia unui lucru. $A sta de față$ = a asista. $A sta în fața cuiva$ = (despre sarcini, greutăți etc.) a trebui, a urma să fie realizat, rezolvat de cineva. $A sta în umbră$ = @a)@ a pândi dintr-un loc ascuns; @b)@ a fi modest, retras. $A sta deoparte$ = @a)@ a fi la oarecare distanță de...; @b)@ a nu interveni, a se ține în rezervă. $A-i sta$ (cuiva) $în coaste$ (ori $în coastă)$ sau $ca un ghimpe în coaste$ (sau $în inimă, în ochi)$ = a-l stingheri (pe cineva), a constitui o permanentă amenințare (pentru cineva). (#Fam.#) $A-i sta$ (cuiva) $sub nas$ = a fi la îndemâna cuiva, în imediata sa apropiere. $A-i sta$ (cuiva) $pe limbă,$ se zice când cineva este gata să spună un lucru pe care n-ar trebui să-l spună sau când nu găsește termenul căutat și are totuși impresia că e pe punctul de a și-l aminti. $A-i sta$ (cuiva) $pe inimă$ = (despre gânduri, preocupări) a-l preocupa pe cineva, a-i produce grijă, neliniște. $A sta (piatră) pe capul cuiva$ sau $a-i sta$ (cuiva) $pe cap$ = a împovăra, a incomoda, a agasa (pe cineva). $A-i sta$ (cuiva) $capul unde-i stau picioarele$ (sau $tălpile)$ = a fi decapitat. @2.@ A trăi, a viețui; a locui. @3.@ (#Pop.#) A fi, a exista, a se afla. ** (#Înv.#) A avea loc, a se petrece. @4.@ A continua să fie; a dăinui, a se menține. @III. 1.@ A avea o anumită poziție sau atitudine, a se ține, a se așeza sau a fi așezat într-un anumit fel. * #Loc. vb.# $A sta grămadă$ (sau $roi)$ = a se îngrămădi, a se înghesui, a se îmbulzi. * #Expr.# $A sta piatră$ (sau $țeapăn, înfipt în pământ)$ = a se ține drept și nemișcat. $A sta cu mâinile în sân$ (sau $încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate)$ = @a)@ a sta în inactivitate; @b)@ a nu lua nici o măsură, a nu întreprinde nimic, a nu interveni. $A sta cu dinții la stele$ = a răbda de foame. $A sta cu ochii pe cineva$ = a supraveghea pe cineva. $A sta în pat$ = a zăcea (de boală). $A sta (ca) pe ace$ (sau $spini, ghimpi, jar, foc$ etc.) = a fi neliniștit, agitat, nerăbdător. $Stai jos!$ formulă prin care cineva este invitat să ia ##loc.## $A sta la masă$ = a lua masa, a mânca. $A sta ca o găină$ (sau $curcă) plouată$ = a arăta necăjit, fără vlagă, fără chef. $A sta în picioare$ = a nu se da bătut, a rezista. ** #Fig.# (#Înv.#) A se ține tare pe poziție, a nu da înapoi. * #Loc. vb.# $A sta împotrivă$ (sau $împotriva cuiva)$ sau $a-i sta cuiva împotrivă$ = a se împotrivi cuiva, a înfrunta pe cineva. $A sta pavăză$ = a apăra pe cineva sau ceva. @2.@ A se îndeletnici, a se ocupa cu...; a lucra la...; a avea grijă de... * #Expr.# $A sta (de cineva) să...$ = a nu lăsa (pe cineva) în pace până ce nu..., a-i bate (cuiva) capul să... @3.@ A fi fixat, prins în ceva sau de ceva, a atârna de ceva. * #Expr.# $A-i sta$ (cuiva ceva) $în cap$ = a preocupa pe cineva. $A-i sta$ (cuiva ceva) $în minte$ = a fi clar pentru cineva (ceva). $A sta$ (ceva) $în firea$ (cuiva) = a ține de felul normal de a fi al cuiva. $A-i sta$ (cuiva) $în putință$ = a-i fi cuiva (ceva) posibil. ** #Fig.# A consta. ** (#Înv.#) A fi format din... ** A se limita, a se reduce la... @4.@ A pluti la suprafața unui lichid. @IV. 1.@ (În #expr.#) $A-i sta cuiva bine$ (sau $rău)$ = a (nu) i se potrivi cuiva ceva, a (nu) fi așa cum se cuvine, a-i veni bine (sau rău). @2.@ (Despre situații, treburi etc.) A fi într-un anumit fel, a se prezenta, a merge (bine sau rău), a se desfășura. @##V.##@ (În locuțiuni verbale sau în legătură cu alt verb, dă acestora un aspect de durată) $Stau și-mi aduc aminte.$ * #Expr.# și #loc. vb.# $A sta de$ (sau, rar, $la) vorbă$ (sau $la taifas, taclale, povești$ etc.) (cu cineva) = a vorbi cu cineva; $#p. ext.#$ a petrece un timp vorbind cu cineva despre diverse lucruri. $A sta la sfat$ (sau $la sfaturi) cu cineva$ = a se sfătui cu cineva; a sta de vorbă cu cineva. $A sta (dus, pierdut) pe gânduri$ = a fi absorbit de gânduri, a fi preocupat de ceva. $A sta pe gânduri$ = a șovăi, a ezita. $A sta la îndoială$ (sau $în cumpănă)$ = @a)@ a ezita înainte de a lua o hotărâre, a șovăi; @b)@ a se îndoi de ceva. $A sta de pază$ (sau $de strajă)$ sau $a sta strajă$ = a păzi. $A sta la$ (sau $de) pândă$ = a pândi. $A sta la tocmeală$ = a se tocmi, a se târgui. @VI.@ (Urmat de o propoziție secundară construită cu conjunctivul) A fi pe punctul de a..., a fi gata să... $Stă să înceapă ploaia.$ [#Prez. ind.# #pers.# 3 $stă,$ #imperf.# $stăteam$ (#reg.# $steteam)$ și $stam,$ #perf. s.# $stătui$ (#reg.# $stetei$)] - #Lat.# @stare.@
@A sta@ ≠ a merge, a...
@STA@ vb. @1.@ v. $o...
@STA@ vb. v. $afla, ...
@sta@ vb., ind. prez...
@A STA stau@ $intran...
@sta (stau, stat),@ ...
@sta,@ $stau #v. i.#...
STA, stau, vb. I. In...
@a sta@ vb., ind. pr...
|
| cu |
cu |
No synsets found
|
@CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
@Cu@ ≠ fără...
@CU@ prep. @1.@ (mod...
@cu@ prep....
@CU@ $prep.$ 1) $(in...
cu doua capete ...
cu valenta absoluta...
Cu cel mult trei dif...
Cu cel mult trei dif...
cu audiență, care ar...
|
| față |
față |
No synsets found
|
@F'AȚĂ,@ $fețe,$ #s. f.# @I. 1.@ Partea anterioară a capului omului și a unor animale; chip, figură. * #Loc. adj.# $Din față$ = care se află înainte. $De față$ = care se află prezent; care aparține prezentului. * #Loc. adv.# $În față$ = @a)@ înainte; @b)@ direct, fără înconjur, fără menajamente. $Din față$ = dinainte. $De față$ = în prezența cuiva. $Pe față$ = direct, fără înconjur, fără menajamente; fără să se ferească. $Față în față$ = unul înaintea (sau împotriva) celuilalt. * #Loc. prep.# $În fața$ (cuiva sau a ceva) = înaintea (cuiva sau a ceva). $Din fața$ = dinaintea (cuiva sau a ceva). $De față cu...$ = în prezența... $Față cu...$ (sau $de...) =$ @a)@ în raport cu..., în ceea ce privește; @b)@ pentru; @c)@ având în vedere. * #Expr.# $A(-i) cânta$ (cuiva) $cucul în$ (sau $din...) față$ = (în superstiții) a-i merge (cuiva) bine. $A fi de față$ = a fi prezent, a asista. $A scăpa cu fața curată$ = a scăpa cu bine dintr-o situație dificilă. $A face față$ (cuiva sau la ceva) = a rezista; a corespunde unei probe, unei sarcini. $A pune (de) față$ (sau $față în față)$ = a confrunta; a compara. $A (se) da pe față$ = a (se) descoperi, a (se) demasca. $A-și întoarce fața (de la...)$ = a nu mai vrea să știe de... $A privi$ (sau $a vedea, a zări$ pe cineva) $din față$ = a privi (sau a vedea etc.) în întregime figura cuiva. $Om$ (sau $taler) cu două fețe$ = om ipocrit, fățarnic. $A-i prinde$ (pe cineva) $la față$ = (despre haine, culori) a-i sta bine, a i se potrivi. ** Expresie a feței (@I 1@); mină, fizionomie. * #Expr.# $A schimba$ (sau $a face) fețe(-fețe)$ = @a)@ a-și schimba subit fizionomia, culoarea obrazului (de jenă, rușine etc.); @b)@ a se simți foarte încurcat la auzul sau la vederea unor lucruri sau situații neplăcute; a se tulbura, a se zăpăci; @c)@ (despre mătăsuri) a-și schimba reflexele, culorile. $A prinde față$ = a se îndrepta după o boală. ** Obraz. @2.@ Partea anterioară a corpului omenesc și a unor animale. $Au căzut cu fața la pământ.$ @3.@ (#Pop.#; determinat prin "de om" sau "pământeană") Om. @4.@ Persoană, personaj. $Fețe simandicoase.$ * $Față bisericească$ = reprezentant al bisericii. @II. 1.@ (#Mat.#) Fiecare dintre suprafețele plane care mărginesc un poliedru; fiecare dintre planele care formează un diedru. @2.@ Suprafață (în special a pământului, a apei). * #Expr.# $La fața locului$ = acolo unde s-a întâmplat (sau se va întâmpla) ceva. @3.@ Înfățișare, aspect. ** Partea de deasupra, expusă vederii și mai aleasă, a unor articole alimentare de vânzare. @4.@ Culoare. * #Expr.# $A-i ieși$ (unei pânze, unei stofe) $fața$ (la soare, la spălat etc.) = a se decolora. @5.@ Partea lustruită, poleită, finisată atent etc. a unui obiect. * #Expr.# $A da față$ (unui lucru) = a lustrui, a polei, a netezi, a face să arate frumos (un lucru). ** Partea finită, expusă vederii, a unei țesături (în opoziție cu dosul ei). @6.@ (În sintagmele) $Față de masă$ = material textil, plastic etc. folosit spre a acoperi o masă (când se mănâncă sau ca ornament). $Față de pernă$ (sau $de plapumă)$ = învelitoare de pânză în care se îmbracă perna (sau plapuma). @7.@ Prima pagină a fiecărei file. ** (#Înv.# și #pop.#) Pagină. @8.@ Fațadă. @9.@ (În sintagma) $Fața dealului$ (sau $a muntelui$ etc.) = partea dealului (sau a muntelui etc.) orientată spre soare sau spre miazăzi. - #Lat.# #pop.# @facia@ (< $facies).$
@Față@ ≠ spate...
@F'AȚĂ@ s. @1.@ v. $...
@F'AȚĂ@ s. v. $culoa...
@f'ață@ s. f., g.-d....
@F'AȚĂ f'ețe@ $f.$ 1...
față...
@f'ață (fețe),@ #s. ...
@față,@ $fețe #s. f....
@FAȚĂ@ ecran, meclă,...
|
| mă-tii |
mă-tii |
No synsets found
|
|
| pe |
pe |
No synsets found
|
@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
@Pe@ ≠ sub...
@PE@ prep. @1.@ (loc...
@pe@ prep....
@PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
Pe internet se vorbe...
Pe lângă explicația ...
pe drept cuvant
pe drept cuvant
pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
|
| labă |
labă |
No synsets found
|
@L'ABĂ,@ $labe,$ #s. f.# @1.@ Parte a piciorului de la gleznă în jos la animalele patrupede și la om; partea piciorului pe care calcă păsările (palmipede); $#p. gener.#$ picior (al unor animale). * Compuse: $laba-mâței$ = @a)@ ciupercă comestibilă de culoare albă, care crește prin pădurile umbroase și umede $(Clavaria coralloides);$ @b)@ ciupercă comestibilă mare cu tulpina albă, groasă și cărnoasă; creasta-cocoșului $(Clavaria flava); laba-ursului$ = @a)@ nume dat mai multor specii de ciuperci de pădure $(Clavaria);$ @b)@ crucea-pământului; $laba-gâștei$ = @a)@ mică plantă erbacee cu flori roșii-purpurii $(Geranium dissectum);$ @b)@ ridurile formate în jurul ochilor (la persoanele în vârstă); @c)@ (#fam.#) scris dezordonat, urât. ** (#Mar.#) $Labă-de-pisică$ = încrețitură abia vizibilă a apei mării, semn al unui început de vânt. @2.@ (#Fam.# și #depr.#) Mână. * #Expr.# $A pune laba$ (pe cineva sau pe ceva) = a apuca, a înhăța (pe cineva sau ceva). $A-i încăpea$ (sau $a-i cădea) în labă$ = a ajunge la mâna sau la discreția cuiva. - Din #magh.# @láb.@
@L'ABĂ@ s. @1.@ $(AN...
@L'ABĂ@ s. v. $membr...
@l'abă@ s. f., g.-d....
@L'ABĂ ~e@ $f.$ 1) P...
@labă@ ; $lăbar$ s.f. @1.@ (vulg) act sexual de tip masturbare; @2.@ persoana frustrata sexual care freaca organul genital propriu - @labă@ + suf. $-ar.$
@l'abă (l'abe),@ #s....
@labă,@ $labe #s. f....
labă, masturbare. (d...
@l'abă@ s. f., g.-d....
|
| pul |
pul |
No synsets found
|
@PUL,@ $puluri,$ #s. n.# Fiecare dintre cele treizeci de piese rotunde, de lemn, ale jocului de table. - Din #tc.# @pul.@
@pul@ s. n., pl. $p'...
@PUL ~uri@ $n.$ ($la...
@PUL^2@ #s. m.# Mone...
@PUL@ $#s.n.#$ Piesă...
@PUL@ $#s.m.#$ Moned...
@pul@ s. n., pl. $p'...
@pul@ #s. n.#, #pl.#...
@PUL,@ $puluri,$ #s....
@PUL,@ $puluri,$ #s....
|
| meu |
meu |
No synsets found
|
@MEU, MEA,@ $mei, mele,$ #pron. pos.#, #adj. pos.# @I.@ #Pron. pos.# (Precedat de #art.# "al", "a", "ai", "ale"; înlocuiește numele obiectului posedat de vorbitor precum și numele vorbitorului) $A mea e cartea.$ * (La #m.# #pl.#, înlocuiește numele familiei sau rudelor vorbitorului) $Ai mei au plecat.$ * (Înlocuiește numele avutului, bunurilor, preocupărilor etc. vorbitorului) $Am și eu ale mele.$ * #Expr.# (În legătură cu verbe ca "a rămâne", "a fi" etc.) $Pe-a mea$ = după dorința sau după părerea vorbitorului. @II.@ #Adj. pos.# @1.@ (Indică posesiunea) Care aparține vorbitorului. $Cartea mea e bună.$ @2.@ (Indică dependența, legătura reciprocă de înrudire, de prietenie, de vecinătate etc.) $Tatăl meu este doctorul spitalului.$ @3.@ (Indică apartenența) Care ține de cel care vorbește; care îi este propriu. $Glasul meu.$ @4.@ (Indică subiectul, autorul unei acțiuni) $Greșeala mea.$ @5.@ (Indică obiectul direct sau indirect al unei acțiuni) $Mama grija mea o are.$ @6.@ Care constituie obiectul unei preocupări a vorbitorului. - #Lat.# @meus, mea.@
@MEU@ adj. (ca pl. a...
@meu/al meu@ adj. m....
@meu@ (precedat de $...
@MEU^1 mea (mei, m'e...
@MEU^2 mea (mei, m'e...
@m'eu (-'ea),@ #adj....
@meu^1/al meu^1@ #ad...
@meu^2 (al ~)@ #pr.#...
@-meu/-miu@ (#fam.#,...
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| suga |
suga |
No synsets found
|
@$sug'a$@ $#v#$ #vz#...
|
| prepuț |
prepuț |
No synsets found
|
@PREP'UȚ,@ $prepuțuri,$ #s. n.# Cută a pielii care acoperă partea anterioară a penisului. [#Var.#: @prep'uțiu@ #s. n.#] - Din #lat.# @praeputium,@ #fr.# @prépuce.@
@prep'uț@ s. n., pl....
@PREP'UȚ ~uri@ $n.$ ...
@PREP'UȚ@ $#s.n.#$ P...
@PREP'UȚ@ $#s. n.#$ ...
@prep'uț@ s. n., pl....
@prep'uț@ #s. n.#, #...
@PREP'UȚ,@ $prepuțur...
@$prep'uț$@ $#sn#$
[...
@prep'uț@ #s.# #n.#,...
|
| tăia |
tăia |
No synsets found
|
@TĂI'A,@ $tai,$ #vb....
@TĂI'A,@ $tai,$ #vb.# I. @I. 1.@ #Tranz.# A despărți, a separa ceva în bucăți cu ajutorul unui obiect tăios sau prin diferite procedee fizice și chimice; a diviza, a scinda, a despica, a fragmenta, a îmbucătăți. * #Expr.# $A-și tăia (singur) craca$ (sau $creanga) de sub picioare$ = a-și primejdui situația printr-o acțiune negândită. $A tăia nodul gordian$ = a găsi soluția unei probleme grele, a rezolva, a clarifica o situație încurcată. $Poți să tai lemne pe dânsul,$ se spune despre cineva care doarme adânc. ** #Spec.# A desprinde, a desface filele unei cărți necitite, unite la margini. @2.@ #Tranz.# A despica, a spinteca, a trece prin... * #Expr.# $A(-și) tăia drum$ (sau $cale, cărare)$ = a-și face loc îndepărtând obstacolele ce îi stau în cale. @3.@ #Tranz.# A suprima (un text sau o parte din el). * #Expr.# $A tăia răul de la rădăcină =$ a lua măsuri energice pentru a stârpi radical un rău. @4.@ #Tranz.# A lăsa urme în profunzime, a brăzda; a executa (prin așchiere) adâncituri sau proeminențe pe suprafața unui obiect. ** A săpa, a sculpta. @5.@ #Tranz.# (Rar) A croi un obiect de îmbrăcăminte. @6.@ #Tranz.# (#Înv.#) A fabrica bani, a bate monedă. @7.@ #Tranz.# (Despre drumuri, râuri etc.) A străbate; a traversa. ** (Despre oameni, vehicule etc.) A merge pe drumul cel mai scurt; a scurta drumul. @8.@ #Refl. recipr.# A se întretăia. @9.@ #Refl.# (Despre țesături) A se destrăma, a se rupe în direcția firului țesut sau la îndoituri. @10.@ #Refl.# (Despre lapte) A se coagula, a se brânzi (fiind alterat); (despre anumite preparate culinare) a căpăta aspect de lapte brânzit din cauza alterării sau a unei greșeli de preparare. ** #Tranz.# A opri fermentarea mustului. @II.@ #Tranz.# și #refl.# (recipr.) A (se) spinteca, a (se) omorî, a (se) ucide (cu un obiect tăios). * #Expr.# (#Absol.#) $A tăia și a spânzura$ = a se purta samavolnic, a proceda arbitrar și abuziv. ** A (se) răni cu un instrument tăios. ** #Tranz.# A provoca o durere fizică. ** #Tranz.# A înjunghia, a sacrifica un animal (în scopul valorificării). @III. 1.@ #Tranz.# și #refl.# A (se) curma, a (se) opri, a (se) întrerupe. * #Expr.# (#Tranz.#) $A tăia drumul$ (sau $calea) cuiva$ = a ieși înaintea cuiva spre a-l împiedica să înainteze, a-l opri din drum. (#Refl.#) $A i se tăia cuiva drumurile$ (sau $cărările)$ = a fi în încurcătură, a i se reduce posibilitatea de a-și aranja treburile. @2.@ #Tranz.# A face să slăbească sau să înceteze; a micșora, a slăbi, a modera, a atenua, a opri. * #Expr.# $A-i tăia$ (sau, #refl.#, $a i se tăia) cuiva (toată) pofta$ = a face să-și piardă sau a-și pierde cheful, curajul de a (mai) face ceva. $A-i tăia (cuiva) cuvântul$ = a descuraja (pe cineva). (#Refl.#) $A i se tăia cuiva (mâinile și) picioarele$ = a-i slăbi, a i se muia cuiva (mâinile și) picioarele. ** A distruge, a șterge efectul. @3.@ #Tranz.# A consfinți încheierea unei tranzacții (prin desfacerea cu palma deschisă a mâinilor unite ale negociatorilor); a pecetlui. ** (La jocurile de cărți) A despărți în două pachetul de cărți, punând jumătatea de dedesubt deasupra; a juca ținând banca împotriva tuturor celorlalți jucători. @4.@ #Tranz.# și #intranz.# (#Fam.#; în #expr.#) $A tăia (la) piroane$ = a spune minciuni. @5.@ #Tranz.# (În #expr.#) $A-l tăia pe cineva capul$ = a înțelege, a (se) pricepe să facă un lucru. (#Fam.#) $A spune ce-l taie capul$ = a spune vrute și nevrute, a vorbi fără rost. @6.@ #Tranz.# (#Fam.#; în #expr.#) $A tăia pe cineva$ = a întrece pe cineva, a i-o lua înainte, a-l învinge. [#Pr.#: $tă-ia$] - #Lat.# @*taliare.@
@TĂI'A@ vb. @1.@ v. ...
@TĂI'A@ vb. v. $alun...
@tăi'a@ vb., ind. și...
@A TĂI'A tai@ $tranz...
@A SE TĂI'A mă tai@ ...
@tăi'a (t'ai, tăi'at...
@tăia,@ $tai #v. t.#...
@a (se) tăi'a@ vb., ...
|
| de |
de |
No synsets found
|
@DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
@DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
@DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
@DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
@DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
@DE@ conj. @1.@ (con...
@DE@ conj. v. $când,...
@DE@ prep. @1.@ (ara...
@DE@ pron. v. $care,...
@de@ conjcț., prep.,...
|
| tată-tău |
tată-tău |
No synsets found
|
|
| care |
care |
No synsets found
|
@C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@
@C'ARE@ conj. v. $cu...
@C'ARE@ pron. v. $ci...
@C'ARE@ pron., adj. ...
@c'are@ adj. m., g.-...
@c'are@ pr. m., g. (...
@C'ARE^1@ $pron. int...
@C'ARE^2@ $pron. rel...
care contine grupari...
Care lucreaza fara s...
|
| avea |
avea |
No synsets found
|
@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
@AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
@ave'a@ vb., ind. pr...
@A AVE'A am@ $tranz....
@ave'a (am, av'ut),@...
@ave'a^2 (a ~)@ #vb....
@AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
@aveá@ (a) v. tr. V....
@a ave'a@ vb., ind. ...
@ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
|
| un |
un |
No synsets found
|
@UN, O,@ $unii, unele,$ #art. nehot.# (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) $Un prieten.$ * (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) $O bucurie se vestea în ochii ei.$ * (Dă sens general substantivului) $Un artist, fie și mai genial decât Paganini.$ ** (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... $Mi se părea că văd un Platon.$ ** (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) $Un murdar.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# $unui, unei;$ #gen.#-#dat.# #pl.# $unor$] - #Lat.# @unus, una.@
@un@ adj. m., g.-d. ...
@un@ art. m., g.-d. ...
@un@ num. m. cu valo...
@UN o@ (@niște@) $ar...
un fenomen specific...
un cuvant medical......
un penis mai mic...
un coate goale, ce s...
un tip de culoare;sa...
|
| coi |
coi |
No synsets found
|
@COI,@ $coaie,$ #s. n.# (#Pop.#) Testicul. - #Lat.# @coleus.@
@COI@ s. v. $testicu...
@coi@ s. n., pl. $co...
@c'oi (co'aie),@ #s....
@coi^2,@ $coiesc (#v...
@coi^1,@ $coaie #s. ...
@coi@ s. n., pl. $co...
@coi@ (#pop.#) #s. n...
@COI,@ $coaie,$ #s. ...
@coi@ #s.# #v.# TEST...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| călcâi |
călcâi |
No synsets found
|
@CĂLC'ÂI,@ $călcâie,$ #s. n.# @1.@ Partea posterioară a tălpii piciorului, formată din oasele astragal și calcaneu; talus; $#p. ext.#$ parte a ciorapului sau a încălțămintei care acoperă această porțiune a piciorului. * #Expr.# $A se afla$ (sau $a fi, a trăi$ etc.) $sub călcâi$ = a se afla (sau a fi, a trăi) sub totala dominație a cuiva, a fi exploatat, subordonat, împilat. $A se învârti$ (sau $a se întoarce, a sări) într-un călcâi$ = a se mișca repede, a fi iute la treabă; $#fig.#$ a se bucura. $Fuge$ (sau $merge) de-i pârâie$ (sau $sfârâie) călcâiele$ = fuge (sau merge) foarte repede. $A i se aprinde$ (sau $a-i sfârâi) călcâiele$ (după cineva) = @a)@ a fi foarte îndrăgostit (de cineva), a se îndrăgosti subit; @b)@ a fi zorit, nerăbdător. ** Lovitură dată cu călcâiul (@1@). * #Expr.# $A da călcâie calului$ = (despre călăreți) a lovi calul cu călcâiele, ca să pornească sau să meargă mai repede. ** (#Livr.#) $Călcâiul lui Ahile$ = partea vulnerabilă, latura slabă a unei persoane sau a unui lucru. @2.@ Nume dat părții dinapoi (sau de jos) a unor obiecte. @3.@ Piesă mică de lemn, de formă prismatică, fixată de o grindă de lemn pentru a împiedica alunecarea unui element de construcție care se reazemă pe grindă sau folosită ca piesă de rezistență într-o îmbinare. @4.@ Dispozitiv cu care se împiedică filarea unui lanț sau a unei parâme. @5.@ Strat format între săpun și leșiile de glicerină la fabricarea săpunului. - #Lat.# @calcaneum.@
@CĂLCÂI@ s. @1.@ v. ...
@CĂLCÂI@ s. v. $cucu...
@călcâi@ s. n., art....
@CĂLCÂI ~ie@ $n.$ 1)...
@călc'âi@ s. n., art...
@călc'âi@ #s. n.#, #...
@CĂLC'ÂI,@ $călcâie,...
@$călc'âi$@ $#sn#$
[...
@călcâi@ (#ar.# $căl...
|
| ! |
! |
No synsets found
|
|