← Back to list

Sentence #6393

Similar

Să mă fut în gura mamei albinuței care culege nectarul din florile de pe pământul moșiilor mamelor voastre.

Să mă fut în gura mamei albinuței care culege nectarul din florile de pe pământul moșiilor mamelor PERSON voastre.
Să PART mă PRON fut AUX în ADP gura NOUN mamei NOUN albinuței NOUN care PRON culege AUX nectarul NOUN din ADP florile NOUN de ADP pe ADP pământul NOUN moșiilor NOUN mamelor NOUN voastre. DET mark expl:pv case obl iobj nmod nsubj acl obj case nmod case fixed nmod nmod nmod det 
            {
  "text": "S\u0103 m\u0103 fut \u00een gura mamei albinu\u021bei care culege nectarul din florile de pe p\u0103m\u00e2ntul mo\u0219iilor mamelor voastre.",
  "ents": [
    {
      "start": 91,
      "end": 98,
      "label": "PERSON"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 107
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 2,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 3,
      "end": 5,
      "tag": "Pp1-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "eu",
      "dep": "expl:pv",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 6,
      "end": 9,
      "tag": "Vmip1s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=1|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fut",
      "dep": "ROOT",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 10,
      "end": 12,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 13,
      "end": 17,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "gur\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 18,
      "end": 23,
      "tag": "Ncfsoy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "mam\u0103",
      "dep": "iobj",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 24,
      "end": 33,
      "tag": "Ncfsoy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "albinu\u021b\u0103",
      "dep": "nmod",
      "head": 5
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 34,
      "end": 38,
      "tag": "Pw3--r",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Person=3|PronType=Int,Rel",
      "lemma": "care",
      "dep": "nsubj",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 39,
      "end": 45,
      "tag": "Vmip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "culege",
      "dep": "acl",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 46,
      "end": 54,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "nectar",
      "dep": "obj",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 55,
      "end": 58,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "din",
      "dep": "case",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 59,
      "end": 66,
      "tag": "Ncfpry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "florile",
      "dep": "nmod",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 67,
      "end": 69,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 14
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 70,
      "end": 72,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "fixed",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 73,
      "end": 81,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "p\u0103m\u00e2nt",
      "dep": "nmod",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 82,
      "end": 90,
      "tag": "Ncfpoy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "mo\u0219ie",
      "dep": "nmod",
      "head": 14
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 91,
      "end": 98,
      "tag": "Ncfpoy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "mam\u0103",
      "dep": "nmod",
      "head": 15
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 99,
      "end": 106,
      "tag": "Ds2fp-p",
      "pos": "DET",
      "morph": "Gender=Fem|Number=Plur|Number[psor]=Plur|Person=2|Poss=Yes|PronType=Prs",
      "lemma": "voastre",
      "dep": "det",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 106,
      "end": 107,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 2
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
eu eu No synsets found 
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
fut fut No synsets found
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
gură gură No synsets found 
                            @G'URĂ,@ $guri,$ #s. f.# @I. 1.@ Cavitate din partea anterioară (și inferioară) a capului oamenilor și animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; $#p. restr.#$ buzele și deschizătura dintre ele; buze. * #Loc. adv.# $Gură-n gură$ = foarte aproape unul de celălalt. * #Expr.# $A(-i) da$ (cuiva) $o gură$ = a săruta (pe cineva). $Cu sufletul la gură$ = @a)@ abia mai putând respira (de emoție sau de oboseală); @b)@ foarte bolnav, aproape de moarte. $A uita de la mână până la gură$ = a uita repede, a fi uituc. $Parcă se bat lupii la gura lui,$ se spune despre cineva care mănâncă lacom sau vorbește repede. $A se duce (ca) pe gura lupului$ = a dispărea. $A scoate$ (sau $a scăpa ca) din gura lupului$ = a (se) salva dintr-o mare primejdie. $A țipa$ (sau $a striga$ etc.) $ca din$ (sau $ca în) gură de șarpe$ = a țipa din răsputeri, deznădăjduit. $A se zvârcoli ca în gură de șarpe$ = a se zbate cu desperare. $A avea gura moale$ (sau $tare)$ sau $a fi moale$ (sau $tare) în$ (sau $de) gură$ = (despre cai) a se supune ușor (sau greu) la mișcările ce i se fac cu frâul. * Compuse: $gură-cască$ (sau $-căscată)$ = persoană care-și pierde vremea în zadar sau care dovedește neglijență, dezinteres condamnabil; persoană care stă absentă, care nu înțelege ce i se spune; $gură-de-lup$ = @a)@ defect congenital de conformație a feței omului, constând dintr-o despicătură la buza și la gingia superioară și în cerul-gurii, și în comunicarea cavității bucale cu fosele nazale; @b)@ ochi dublu al unei parâme; @c)@ unealtă cu care se îndoaie tabla groasă; $gura-leului$ = plantă erbacee ornamentală cu flori de diverse culori, asemănătoare cu o gură (@I 1@) $(Antirrhinum majus); gura-lupului$ = plantă erbacee cu flori vinete-violete, având o margine albă sau gălbuie $(Scutellaria altissima).$ ** Sărutare, sărut. @2.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ cu care cineva se hrănește. * #Expr.# $A pune$ (sau $a lua, a băga) ceva în gură$ = a mânca (puțin). $A i se face gura pungă$ = a avea o senzație de astringență din cauza unor alimente acre introduse în gură. $A da$ (cuiva) $mură-n gură$ = a-i da (cuiva) ceva de-a gata, fără să facă cel mai mic efort. $De-ale gurii$ = (lucruri de) mâncare. ** Îmbucătură, sorbitură, înghițitură. * #Expr.# $Nici o gură de apă$ = nimic. ** Membru de familie care trebuie hrănit. @3.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al vorbirii; cloanță. * #Expr.# $A tăcea din gură$ = a nu (mai) vorbi nimic. $A închide$ (sau $a astupa) cuiva gura$ = a face pe cineva să nu mai vorbească, a pune pe cineva în situația de a nu mai putea spune nimic. $A lua cuiva vorba din gură$ = @a)@ a spune tocmai ceea ce voia să zică altul în clipa respectivă; @b)@ a întrerupe pe cineva când vorbește. $A i se muia$ (cuiva) $gura$ = a nu mai avea curajul să vorbească; a schimba, a atenua tonul și conținutul celor spuse. $A-l lua$ (pe cineva) $gura pe dinainte$ sau $a-l scăpa gura$ = a destăinui ceva fără voie, a spune ceva ce n-ar fi trebuit să spună. $A avea gura$ (sau $a fi gură) spartă$ = a nu putea ține un secret, a dezvălui orice secret. $A fi slobod la gură$ = a vorbi mult și fără sfială, depășind uneori limitele bunei-cuviințe. $A fi cu gura mare$ = a fi certăreț. $A avea o gură cât o șură$ = a vorbi mult și tare. $A-și păzi$ (sau $ține$ etc.) $gura$ = a-și impune tăcere; a fi prudent în tot ce vorbește. $A(-i tot) da din gură$ (sau $cu gura)$ sau $a-i umbla$ (ori $a-i merge, a-i toca$ etc.) $gura (ca o meliță, ca o moară stricată$ sau $hodorogită$ sau $ca o pupăză)$ = a vorbi repede și fără întrerupere; a flecări. $A fi bun de gură$ = (adesea #peior.#) a vorbi mult și cu ușurință, a se pricepe să-și pledeze cauza, să convingă. $A fi rău de gură$ (sau $gură rea)$ = @a)@ a bârfi, a fi intrigant; @b)@ a prevesti (cuiva) ceva rău, nefavorabil. $A (nu) se uita în$ (sau $la) gura cuiva$ = a (nu) ține seamă de ceea ce spune cineva, a (nu) crede pe cineva. $A vorbi$ (sau $a zice, a spune$ etc.) $cu jumătate de gură$ (sau $cu gura jumătate)$ = a vorbi (sau a zice etc.) nehotărât, fără convingere. $E numai gura de el,$ se spune despre cineva care promite, dar nu se ține de cuvânt, sau care se laudă cu multe, dar nu face nimic. $A-i umbla$ (cuiva) $vorba prin gură$ = a nu găsi cuvântul potrivit pentru a exprima ceva (dar a fi pe punctul de a-l găsi). $A trece$ (sau $a umbla, a fi purtat) din gură în gură$ = (despre vorbe, cântece etc.) a (se) transmite de la om la om, din generație în generație. * Compus: $gură-spartă$ = om flecar, limbut, care nu poate ține un secret. ** Ceea ce spune cineva; vorbă, spusă, mărturisire. * #Expr.# $Gura lumii$ = vorbe, bârfeli, scorneli. $Gura satului$ (sau $a mahalalei)$ = (persoană care născocește) vorbe, bârfeli, intrigi. $A intra în gura lumii$ (sau $a satului, a mahalalei)$ = a ajunge să fie vorbit de rău. $A te lua după gura cuiva$ = a acționa (în mod greșit) după sfatul cuiva. $A se pune$ (sau $a sta) cu gura pe cineva$ = a insista mult pe lângă cineva pentru a-l convinge să facă un lucru; a cicăli pe cineva. ** Glas, grai. * #Expr.# $Nu i se aude gura,$ se zice despre un om tăcut, liniștit, potolit. $Cât îl ține$ (sau $îl ia) gura$ sau $în gura mare$ = foarte tare, din răsputeri. $A nu avea gură (să răspunzi$ sau $să spui ceva)$ = a nu avea putința sau curajul (de a mai răspunde sau de a mai spune ceva). ** Gălăgie, țipăt, ceartă. * #Loc. vb.# $A sta$ (sau $a sări, a începe) cu gura pe$ (sau $la) cineva$ = a certa pe cineva, a se răsti la cineva. * #Expr.# $A da gură la câini$ = a striga la câini să nu mai latre. ** (Personificat) Cel care vorbește; vorbitor. * #Expr.# $Gurile rele$ = bârfitorii. @4.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al cântării. @II.@ Deschizătură a unui obiect, a unei încăperi etc., prin care intră, se introduce, se varsă, iese etc. ceva, prin care se stabilește o comunicație etc. $Gura vasului. Gura cămășii. Gură de canal. Gura fluviului.$ * $Gură de ham$ = ham primitiv, format numai din cureaua de pe piept și din cea care se petrece pe după gâtul calului. $Gură de apă$ = instalație care servește pentru a lua apă dintr-o rețea de distribuție. $Gură de incendiu$ = gură de apă la care se montează un furtun pentru luarea apei sub presiune în caz de incendiu. $Gură de foc$ = nume generic pentru armele de foc (grele). $Gură artificială$ = aparat compus, în general, dintr-un difuzor montat într-o incintă acustică, de formă și dimensiuni astfel alese, încât caracteristicile acustice să fie asemănătoare cu acelea ale gurii umane. * #Expr.# $A lega gura pânzei$ = @a)@ a înnoda capetele firelor de urzeală înainte de a începe țesutul; @b)@ a se înstări. $A prins pânza gură$ = s-a făcut începutul. $A se afla$ (sau $a trimite pe cineva) în gura tunului$ = a fi expus (sau a expune pe cineva) la un mare pericol. - #Lat.# @gula@ "gâtlej, gât".
                        
                            @G'URĂ@ s. @1.@ $(AN...
                        
                            @G'URĂ@ s. v. $afirm...
                        
                            @g'ură@ s. f., g.-d....
                        
                            @G'URĂ ~i@ $f.$ 1) $...
                        
                            @g'ură (g'uri),@ #s....
                        
                            @gură,@ $guri #s. f....
                        
                            @GURĂ@ aftă, bot, bu...
                        
                            @gúră@ f., pl. $ĭ$ (...
                        
                            @g'ură@ s. f., g.-d....
mamă mamă No synsets found 
                            @M'AMĂ,@ $mame,$ #s. f.# @1.@ Femeie considerată în raport cu copiii ei, nume pe care i-l dau copiii acestei femei când i se adresează sau când vorbesc despre dânsa; maică, muică, mamaie, mamacă, neneacă. * $Mamă eroină$ = (În trecut) titlu care se acorda femeilor cu cel puțin zece copii în viață. * #Loc. adj.# $De mamă$ = (despre relații de rudenie) care se află în linie maternă. * #Expr.# $Vai de mama mea$ (sau $ta, lui$ etc.) = vai de mine (sau de tine, de el etc.). $(De) mama focului$ = grozav, strașnic, extraordinar. $La mama dracului$ = foarte departe. $De când mama m-a$ (sau $te-a, l-a$ etc.) $făcut$ = de când sunt (sau ești, este etc.) pe lume; de totdeauna. $De$ (sau $pe) când era mama fată (mare)$ = de foarte multă vreme. (#Pop.#) $A cere cât pe mă-sa$ = a pretinde un preț exagerat. $O mamă de bătaie$ = o bătaie strașnică. ** Femela unui animal în raport cu puii ei. @2.@ (La #voc.#) Termen (afectuos) cu care o femeie se adresează copiilor ei sau, $#p. ext.#,$ unei persoane mai tinere. $Florico, mamă, să ne scrii!.$ @3.@ (În sintagmele) $Mamă mare$ (sau, #pop.#, $bătrână, bună)$ = bunică. $Mamă soacră$ = soacră. @4.@ Termen de politețe folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) o femeie (în vârstă). @5.@ Compus: $mama$ (sau $muma$)-$pădurii$ (sau -$pădurilor)$ = @a)@ personaj din mitologia populară, închipuit de obicei ca o bătrână urâtă și rea, care umblă prin păduri, cântând sau bocind, ademenind copii sau chiar mâncând oameni; @b)@ plantă erbacee, parazită, cu tulpina fără frunze, acoperită cu solzi și cu flori purpurii $(Latharea squamaria).$ @6.@ #Fig.# Izvor, cauză. [#Var.#: (#reg.#) @m'umă@ #s. f.#] - #Lat.# @mamma.@
                        
                            @M'AMĂ@ s. @1.@ (pop...
                        
                            @M'AMĂ@ s. v. $cauză...
                        
                            @m'amă@ s. f., g.-d....
                        
                            @M'AMĂ ~e@ $f.$ 1) $...
                        
                            @m'amă (m'ame),@ #s....
                        
                            @m'amă@ s. f., g.-d....
                        
                            @mámă@ f., pl. $e$ (...
                        
                            @m'amă@ #s. f.#, #g....
                        
                            @mamă@ f @1.@ femeie...
albinuță albinuță No synsets found 
                            @ALBIN'UȚĂ,@ $albinuțe,$ #s. f.# Albiniță. - @Albină@ + #suf.# $-uță.$
                        
                            @ALBIN'UȚĂ@ s. (rar)...
                        
                            @albin'uță@ s. f., g...
                        
                            @ALBIN'UȚĂ,@ $albinu...
                        
                            @albinúță@ f., pl. $...
                        
                            @albin'uță@ s. f., g...
                        
                            @albin'uță@ #s. f.#,...
                        
                            @ALBIN'UȚĂ,@ $albinu...
                        
                            @ALBIN'UȚĂ,@ $albinu...
                        
                            @ALBIN'UȚĂ@ #s.# (ra...
care care No synsets found 
                            @C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@
                        
                            @C'ARE@ conj. v. $cu...
                        
                            @C'ARE@ pron. v. $ci...
                        
                            @C'ARE@ pron., adj. ...
                        
                            @c'are@ adj. m., g.-...
                        
                            @c'are@ pr. m., g. (...
                        
                            @C'ARE^1@ $pron. int...
                        
                            @C'ARE^2@ $pron. rel...
                        
                            care contine grupari...
                        
                            Care lucreaza fara s...
culege culege No synsets found 
                            @CUL'EGE,@ $cul'eg,$ #vb.# III. #Tranz.# @1.@ A aduna, a strânge cereale, fructe, flori etc. * #Expr.# $A culege$ (pe cineva) $de pe drumuri$ = a ajuta pe cineva căzut în mizerie, oferindu-i mijloace de trai și adăpost. ** #Fig.# A dobândi, a obține, a căpăta. $A culege aplauze.$ @2.@ A ridica, a strânge ceva de pe jos. @3.@ A aduna laolaltă; a colecționa. * #Expr.# $Alege până culege,$ se spune despre cineva foarte pretențios, care, tot alegând, rămâne cu partea cea mai proastă. @4.@ A aduna din casete literele necesare și a le așeza în culegar; a zețui. * $Mașină de cules$ = mașină cu ajutorul căreia se execută operațiile de culegere și de turnat litere (monotip) sau rânduri (linotip). [#Perf. s.# $culesei,$ #part.# $cules$] - #Lat.# @colligere.@
                        
                            @CUL'EGE@ vb. @1.@ v...
                        
                            @cul'ege@ vb., ind. ...
                        
                            @A CUL'EGE cul'eg@ $...
                        
                            @cul'ege (cul'eg, cu...
                        
                            @a cul'ege@ vb., ind...
                        
                            @cul'ege@ @(a ~)@ #v...
                        
                            @culege@ v. @1.@ a s...
                        
                            @CUL'EGE,@ $cul'eg,$...
                        
                            @CUL'EGE,@ $cul'eg,$...
nectar nectar No synsets found 
                            @NECT'AR@ #s. n.# @1.@ Suc (dulce) secretat de glandele nectarifere ale plantelor și care, colectat de albine, este transformat în miere. @2.@ (În mitologia greacă) Băutură a zeilor despre care se credea că dă nemurire celor care o gustă. ** #P. ext.# Băutură minunată, delicioasă. @3.@ Băutură preparată pe baza sucului natural extras din fructe. $Nectar de caise.$ - Din #ngr.# @nektar,@ #lat.#, #fr.# @nectar,@ #germ.# @Nektar.@
                        
                            @NECT'AR@ s. (pop.) ...
                        
                            @nect'ar@ s.n., pl. ...
                        
                            @NECT'AR ~e@ $n.$ 1)...
                        
                            @NECT'AR@ $#s.n.#$ @...
                        
                            @NECT'AR@ $#s. n.#$ ...
                        
                            @nect'ar@ s. n., pl....
                        
                            @nectár@ n., pl. $ur...
                        
                            @!nect'ar@ #s. n.#, ...
                        
                            @nectar@ n. @1.@ $Mi...
din din No synsets found 
                            @DIN@ #prep.# @I.@ (Cu sens local) @1.@ (Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva, unde se întâmplă ceva) $Oglinda din perete.$ @2.@ (Introduce un complement care arată punctul de plecare) $A ieșit din casă.$ ** (În corelație cu #prep.# "în", arată succesiunea în spațiu de la un loc la altul de același fel) $Sărea din piatră în piatră.$ @3.@ (Introduce un complement sau un atribut care arată originea, proveniența) $Medicament extras din plante.$ * $Din jos de...$ = mai jos de...; dincolo de... $Din sus de...$ = mai sus de... @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ (Introduce un complement care arată momentul existenței, timpul când se petrece o acțiune) $Îl striga din mers.$ @2.@ (Introduce un complement care indică punctul de plecare în timp) $Din tinerețe.$ @III.@ (Cu sens partitiv) Dintre. $Într-una din zile.$ @IV.@ (Introduce un complement de cauză) $A greșit din neglijență.$ @##V.##@ (Introduce un complement de mod) $Povestește din amintire.$ @VI.@ (Introduce un complement instrumental) $Bate din palme.$ @VII.@ (Construcția prepozițională indică materia din care este făcut un lucru) $Mămăligă din făină necernută.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri, al unei schimbări) $Ei fac din noapte zi.$ @IX.@ (#Pop.#; introduce un complement de relație) În ce privește, în privința. $Din glume îi întrece pe toți.$ - @De^4@ + @în.@
                        
                            @Din@ ≠ în...
                        
                            @DIN@ prep. @1.@ (lo...
                        
                            @din@ prep....
                        
                            @DIN@ $prep.$ 1) $(e...
                        
                            din punct de vedere ...
                        
                            Din grecescul orgao ...
                        
                            [din csúcs = culme, ...
                        
                            [din ce sursa? si re...
                        
                            din greaca laur,frun...
florile florile No synsets found
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
pe pe No synsets found 
                            @PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
                        
                            @Pe@ ≠ sub...
                        
                            @PE@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @pe@ prep....
                        
                            @PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
                        
                            Pe internet se vorbe...
                        
                            Pe lângă explicația ...
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
pământ pământ No synsets found 
                            @PĂM'ÂNT,@ (@3, 4, 5@) $pământuri,$ #s. n.# @1.@ Planetă a sistemului solar, locuită de oameni; $#p. ext.#$ oamenii care locuiesc pe această planetă. * #Expr.# $La capătul$ (sau $marginile) pământului$ = foarte departe. $De când (e lumea și) pământul$ sau $cât e lumea și pământul$ = @a)@ (de) totdeauna; @b)@ (în construcții negative) niciodată. $Ca de la cer la pământ,$ se spune pentru a arăta marea deosebire dintre două lucruri. @2.@ Scoarța globului terestru, partea de uscat a globului terestru; suprafața lui (împreună cu atmosfera) pe care trăiesc oamenii și alte vietăți; sol. * #Loc. adv.# $Ca pământul$ = @a)@ cu desăvârșire, de tot; @b)@ profund, greu; @c)@ (în construcții negative) deloc, în nici un fel. * #Loc. adj. și adv.# $În$ (sau $la) pământ$ = (aplecat) în jos (de teamă, de emoție, din modestie etc.). $La pământ$ = @a)@ întins, culcat pe jos; $#p. ext.#$ (despre oameni) deprimat, învins; @b)@ (în formule de comandă) culcă-te! * #Expr.# $A lăsa toate la$ (sau $în) pământ$ = a lăsa baltă, la voia întâmplării; a abandona. $Parcă l-a înghițit pământul$ (sau $a intrat în pământ)$ = a dispărut, s-a făcut nevăzut. $A-i veni cuiva să intre în pământ,$ se spune când cineva se simte foarte rușinat și ar vrea să nu mai dea ochii cu oamenii. $A ieși$ (sau $a apărea) ca din pământ$ = a se ivi deodată, pe neașteptate, brusc. $A (nu) fi (cu picioarele) pe pământ$ = a (nu) avea simțul realității. $A nu-l mai ține$ (sau $a nu-l mai încăpea) nici pământul (de...)$ = a simți o emoție puternică. $A nu-l mai încăpea$ (pe cineva) $pământul$ = a fi mândru, încrezut. $A nu-l primi$ (pe cineva) $nici pământul$ = a fi un ticălos. $A nu-l (mai) răbda$ (sau $ține$ pe cineva) $pământul,$ se zice (mai ales în imprecații) despre un om rău. $A șterge$ (sau $a stinge, a face să piară) de pe fața pământului$ sau $a (se) face una cu pământul$ (sau $o apă și un pământ)$ = a (se) distruge, a (se) nimici. $A scoate$ (sau $a aduce) din pământ$ (sau $din fundul pământului)$ = a procura ceva foarte greu de obținut, cu orice preț. $Din pământ, din iarbă verde$ = cu orice preț, cu orice efort, neapărat. $Doarme și pământul sub om$ = e liniște, tăcere desăvârșită. @3.@ Materie din care e alcătuită partea solidă a globului terestru și care este formată dintr-un amestec de granule minerale, provenite din dezagregarea rocilor, și din granule organice, provenite din descompunerea substanțelor organice vegetale sau animale. * $Pământ activ$ (sau $decolorat)$ = material natural pământos, asemănător argilei, care are proprietatea de a absorbi și reține substanțe colorate din uleiuri animale, vegetale și minerale. ** (Și în sintagma $pământ galben)$ Lut. ** $Pământuri rare$ = grup de oxizi ai unor elemente chimice rare, asemănătoare din punctul de vedere al proprietăților lor chimice. @4.@ Întindere de uscat; continent. ** Întindere de teren (cultivabil). * #Expr.# $Sărac lipit pământului$ = foarte sărac. @5.@ Teritoriu, regiune, ținut; $#p. ext.#$ țară, patrie. * $Obiceiul pământului$ = sumă de norme necodificate, stabilite de practica îndelungată a vieții, transmise urmașilor prin tradiție; $#p. ext.#$ obicei păstrat din vechime, caracteristic unei țări, unei regiuni. - #Lat.# @pavimentum.@
                        
                            @PĂMÂNT@ s. @1.@ v. ...
                        
                            @pământ@ s. n., (mat...
                        
                            @PĂMÂNT ~uri@ $n.$ 1...
                        
                            pământ înmuiat  pus intre vergele pentru pereții caselor
                        
                            @*Păm'ânt@ (planetă)...
                        
                            @păm'ânt@ s. n., pl....
                        
                            @păm'ânt@ #s. n.#, (...
                        
                            @pământ@ n. @1.@ pla...
                        
                            @PĂM'ÂNT,@ (@3, 4, 5...
moșie moșie No synsets found 
                            @MOȘ'IE,@ $moșii,$ #s. f.# @1.@ Mare proprietate (funciară) dobândită de cineva (prin cumpărare, donație etc.); proprietate (mare) de pământ cultivabil. ** (#Înv.# și #pop.#) Avere moștenită; $#p. gener.#$ orice bun moștenit. ** (#Fam.#) Lucru de care cineva poate dispune cum vrea. @2.@ (#Înv.#) Pământ strămoșesc; patrie. - @Moș@ + #suf.# $-ie.$
                        
                            @MOȘ'IE@ s. @1.@ dom...
                        
                            @MOȘ'IE@ s. v. $moșt...
                        
                            @moș'ie@ s. f., art....
                        
                            @MOȘ'IE ~i@ $f.$ 1) ...
                        
                            @moșie,@ $moșii #s. ...
                        
                            @moș'ie@ s. f., art....
                        
                            @moșíe@ f. (d. $moș....
                        
                            @moș'ie@ #s. f.#, #a...
                        
                            @moșie@ f. @1.@ țară...
mamă mamă No synsets found 
                            @M'AMĂ,@ $mame,$ #s. f.# @1.@ Femeie considerată în raport cu copiii ei, nume pe care i-l dau copiii acestei femei când i se adresează sau când vorbesc despre dânsa; maică, muică, mamaie, mamacă, neneacă. * $Mamă eroină$ = (În trecut) titlu care se acorda femeilor cu cel puțin zece copii în viață. * #Loc. adj.# $De mamă$ = (despre relații de rudenie) care se află în linie maternă. * #Expr.# $Vai de mama mea$ (sau $ta, lui$ etc.) = vai de mine (sau de tine, de el etc.). $(De) mama focului$ = grozav, strașnic, extraordinar. $La mama dracului$ = foarte departe. $De când mama m-a$ (sau $te-a, l-a$ etc.) $făcut$ = de când sunt (sau ești, este etc.) pe lume; de totdeauna. $De$ (sau $pe) când era mama fată (mare)$ = de foarte multă vreme. (#Pop.#) $A cere cât pe mă-sa$ = a pretinde un preț exagerat. $O mamă de bătaie$ = o bătaie strașnică. ** Femela unui animal în raport cu puii ei. @2.@ (La #voc.#) Termen (afectuos) cu care o femeie se adresează copiilor ei sau, $#p. ext.#,$ unei persoane mai tinere. $Florico, mamă, să ne scrii!.$ @3.@ (În sintagmele) $Mamă mare$ (sau, #pop.#, $bătrână, bună)$ = bunică. $Mamă soacră$ = soacră. @4.@ Termen de politețe folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) o femeie (în vârstă). @5.@ Compus: $mama$ (sau $muma$)-$pădurii$ (sau -$pădurilor)$ = @a)@ personaj din mitologia populară, închipuit de obicei ca o bătrână urâtă și rea, care umblă prin păduri, cântând sau bocind, ademenind copii sau chiar mâncând oameni; @b)@ plantă erbacee, parazită, cu tulpina fără frunze, acoperită cu solzi și cu flori purpurii $(Latharea squamaria).$ @6.@ #Fig.# Izvor, cauză. [#Var.#: (#reg.#) @m'umă@ #s. f.#] - #Lat.# @mamma.@
                        
                            @M'AMĂ@ s. @1.@ (pop...
                        
                            @M'AMĂ@ s. v. $cauză...
                        
                            @m'amă@ s. f., g.-d....
                        
                            @M'AMĂ ~e@ $f.$ 1) $...
                        
                            @m'amă (m'ame),@ #s....
                        
                            @m'amă@ s. f., g.-d....
                        
                            @mámă@ f., pl. $e$ (...
                        
                            @m'amă@ #s. f.#, #g....
                        
                            @mamă@ f @1.@ femeie...
voastre voastre No synsets found 
                            @vo'astre^1/ale vo'a...
                        
                            @vo'astre^2@ @(ale ~...
                        
                            @vo'astre^3/a vo'ast...
                        
                            @vo'astre^1/ale vo'a...
                        
                            @vo'astre^2 (ale ~)@...
                        
                            @vo'astre^3/a vo'ast...
. . No synsets found