| mai |
mai |
No synsets found
|
@MAI^1@ #adv.# @I. 1.@ (Servește la formarea gradului comparativ) $Mai bun.$ * (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) $Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte.$ @2.@ (Servește la formarea gradului superlativ relativ) $Cel mai bun.$ * (Înaintea unui substantiv) $Te comporți ca cel mai copil dintre copii.$ * (Precedat de "ce" în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) $Ce mai drac frumos de fată!$ * #Expr.# $Mai rar$ = întâlnit extrem de rar. $Așa om mai rar!$ @II.@ (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. $Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase.$ @III.@ (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. $Mai îmi vine a crede.$ ** (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin #conj.# "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. $Cetina mai că-i ajunge la pământ.$ * $Mai-mai$ = cât pe-aci, gata-gata. @IV.@ (Înaintea unui verb) @1.@ (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. $Mai vine la noi.$ * #Expr.# $Mai e vorbă!$ = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ** (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) $Ce mai faci?$ @2.@ (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. $Poate să ne mai întâlnim.$ @3.@ (Exprimă nedumerire) $Nu se știe ce s-a mai făcut.$ @##V.##@ (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) @1.@ (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. $Avea casă, mai ceva bani.$ * #Expr.# $Ce mai atâta vorbă$ sau $ce mai încoace-ncolo,$ se zice când vrem să punem capăt unei discuții. @2.@ (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. $Mai una, mai alta.$ @VI.@ (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) $Ce mai zgomot, ce mai freamăt!$ - #Lat.# @magis.@
@MAI^2,@ $maiuri,$ #s. n.# Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ** (#Reg.#) Bătător^2. - #Lat.# @malleus.@
@MAI^3,@ $maiuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Ficat. - Din #magh.# @máj.@
@MAI^4@ #s. m.# #invar.# A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. - #Lat.# @maius,@ #sl.# @maĭ.@
@MAI@ adv. @1.@ încă...
@MAI@ s. (pop.) flor...
@MAI@ s. @1.@ măciuc...
@MAI@ s. v. $ciocan,...
@mai@ adv....
@mai@ (luna) s. m. i...
|
| zi |
zi |
No synsets found
|
@ZI,@ $zile,$ #s. f.# @1.@ Interval de timp cuprins între răsăritul și apusul Soarelui; timpul cât Soarele rămâne deasupra orizontului; $#p. ext.#$ lumină solară; interval de timp de 24 de ore, corespunzător unei rotații a Pământului în jurul axei sale; (#Astron.#) interval de timp între două culminații succesive ale unui astru. * (Determinând noțiunile "an", "lună", pentru a le sublinia durata, lungimea) $Trei luni de zile.$ * #Loc. adj.# $De toate zilele$ sau (rar) $de toată ziua$ = de fiecare zi; $#p. ext.#$ obișnuit, comun. $De zi cu zi$ = zilnic. * #Loc. adv.# $La zi$ = @a)@ în fiecare zi, zilnic; @b)@ la ziua, la data cerută; fără întârziere. $Zi de$ (sau $cu) zi$ sau (rar) $cu zi de zi$ = @a)@ zilnic; $#p. ext.#$ necontenit, perpetuu; @b)@ din ce în ce; progresiv, treptat. $Din zi în zi$ = @a)@ de azi pe mâine; fără termen precis, la infinit. $Amâna plecarea din zi în zi;$ @b)@ pe fiecare zi; $#p. ext.#$ din ce în ce. $De la$ o $zi la alta$ = zilnic; $#p. ext.#$ repede, văzând cu ochii. $În toate zilele$ = în fiecare zi, oricând. (#Reg.#) $Pe toată ziua$ = în fiecare zi; zilnic. $De$ (sau $despre, către) ziuă$ = puțin înainte de a se lumina; spre dimineață. $Până în$ (sau $la) ziuă$ sau $de cu ziuă$ = până a nu se lumina; foarte devreme; dis-de-dimineață. $Cu ziua-n cap$ = foarte devreme. $La ziuă$ = în zori. $Peste zi$ = în cursul zilei, ziua. $Zi și noapte$ sau (adverbial) $ziua și noaptea$ = tot timpul, fără încetare; fără odihnă. $Nici zi, nici noapte$ sau (adverbial) $nici ziua, nici noaptea$ = niciodată. $Toată ziua$ sau $ziua toată$ = de dimineață până seara; $#p. ext.#$ mereu, continuu. * #Expr.# $A se face ziuă albă$ = a se lumina complet, a fi plină zi. $A face noaptea zi și ziua noapte$ sau a $face din noapte zi$ = a lucra sau a petrece noaptea și a dormi ziua; $#p. ext.#$ a duce o viață dezordonată. $Bună ziua,$ formulă de salut, la întâlnire sau la despărțire, în timpul zilei. $A da$ (sau $a dori,$ a $pofti cuiva) bună ziua$ (sau $ziua bună)$ = a saluta pe cineva. (#Pop.#) $A-și lua ziua bună$ = a-și lua rămas bun. $Ca lumina zilei$ sau $ca ziua$ = (pe lângă adjective ca "limpede", "clar") foarte clar, foarte limpede. $Într-o (bună) zi$ sau $într-una din zile$ = odată, cândva. $Cât toate zilele (de mare)$ = foarte mare. $A avea$ (sau a duce) $zi bună$ (sau, rar, $albă) cu cineva$ = a trăi în bune relații cu cineva. $A da zi după zi$ = a lăsa de azi pe mâine; a amâna. $La zile mari$ = la ocazii deosebite; $#p. ext.#$ rar de tot, în mod excepțional. * (Compus) $Zi-lumină$ = perioadă a zilei (@1@) cuprinsă între răsăritul și apusul Soarelui. $Zi-muncă$ = unitate de măsură convențională care servește drept etalon pentru stabilirea salariului. ** (Adverbial, în formele $ziua, zilele, zile)$ în timpul zilei, în fiecare zi. $Ziua umbla, noaptea se odihnea.$ * (În sintagme și #loc.#, ca unitate de măsură sau de calcul) $Zi de muncă$ = durata timpului în cursul căruia lucrătorul prestează zilnic muncă. $Cu ziua$ = cu plata socotită după zilele muncite; fără angajament permanent. $Zi de cale$ (sau $de drum)$ = distanță care se poate străbate într-o zi cu piciorul. ** (Articulat; urmat de o determinare în genitiv sau introdusă prin #prep.# "de") Data, momentul în care s-a întâmplat sau urmează să se întâmple ceva; termen, soroc. * $Ziua de astăzi$ = perioada de timp, epoca în care trăim, prezentul. $Ziua de mâine$ = viitorul. $Ziua de ieri$ = trecutul. (În unele credințe religioase) $Ziua de apoi$ = momentul în care viii și morții vor fi chemați la judecata lui Dumnezeu. * (Ca termen calendaristic) $Ziua de 1 Mai.$ (#Pop.#) $Zi-ntâi$ = prima zi a fiecărei luni. * (În titulatura sărbătorilor sau a anumitor date fixe) $Ziua femeii.$ * $Zi aniversară$ sau $ziua nașterii$ (sau $de naștere)$ = aniversare (a zilei de naștere a cuiva). $Ziua (numelui) cuiva$ = onomastica cuiva. @2.@ (La #pl.#) Viață, existență, trai. * #Expr.# $A avea zile$ = a mai avea de trăit, a-i fi dat să (mai) trăiască. $Câte zile voi$ (sau $vei, va$ etc.) $avea$ = cât voi (sau vei, va etc.) trăi, tot timpul vieții. $Abia își ține zilele,$ se spune despre cineva care trăiește prost, greu, foarte modest. (#Pop.#) $Cu zilele în mână$ = @a)@ într-o primejdie de moarte, la un pas de moarte; @b)@ înfricoșat, înspăimântat. $A ridica$ (sau $a răpune, a curma, a lua) cuiva zilele$ = a omorî pe cineva. $A i se isprăvi cuiva zilele$ = a muri. $A-și urî zilele$ sau $a i se urî cuiva cu zilele$ = a se sătura de viață, a nu mai voi să trăiască. $Vai de zilele mele$ (sau $tale$ etc.) = vai de capul meu (sau al tău etc.), vai de mine (sau de tine etc.). $De$ (sau $în) zilele mele$ (sau $ale tale$ etc.) = în timpul vieții mele (sau tale etc.). @3.@ (La #pl.#; cu determinări care precizează o perioadă de timp) Vreme, epocă. $Zilele tinereții.$ * #Expr.# $Mic de zile$ = tânăr. $Vechi$ (sau $înaintat) în$ (sau $de) zile$ = înaintat în vârstă, bătrân. (Rar) $Veșnic de zile$ = nemuritor. $(A fi) învechit în zile rele$ = (a fi) înrăit. [#Var.#: @z'iuă@ #s. f.#] - #Lat.# @dies.@
@Zi@ ≠ noapte...
@ZI@ s. @1.@ dată, t...
@zi@ s. f. (în expr....
@ZI z'ile@ $f.$ 1) I...
@zi (z'ile),@ #s. f....
@zi@ / (în #expr.# ș...
zi...
@zi, și așa!@ $#expr...
@ZI,@ $zile,$ #s. f....
|
| fi |
fi |
No synsets found
|
@FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
@A fi@ ≠ a lipsi...
@FI@ vb. @1.@ v. $tr...
@fi@ vb., ind. prez....
@A FI sunt@ $intranz...
@fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
@fi (sunt, fost),@ #...
@fi@ și (est, pop.) ...
@a fi@ vb., ind. pre...
@fi^1@ (literă grece...
|
| lu |
lu |
No synsets found
|
@Lu,@ simbol chimic ...
@lu,@ V. @ĭel.@...
@$lu$@ $#i#$
[#At:# ...
|
| ' |
' |
No synsets found
|
|
| mă-ta |
mă-ta |
No synsets found
|
@m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
@m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| mai |
mai |
No synsets found
|
@MAI^1@ #adv.# @I. 1.@ (Servește la formarea gradului comparativ) $Mai bun.$ * (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) $Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte.$ @2.@ (Servește la formarea gradului superlativ relativ) $Cel mai bun.$ * (Înaintea unui substantiv) $Te comporți ca cel mai copil dintre copii.$ * (Precedat de "ce" în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) $Ce mai drac frumos de fată!$ * #Expr.# $Mai rar$ = întâlnit extrem de rar. $Așa om mai rar!$ @II.@ (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. $Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase.$ @III.@ (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. $Mai îmi vine a crede.$ ** (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin #conj.# "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. $Cetina mai că-i ajunge la pământ.$ * $Mai-mai$ = cât pe-aci, gata-gata. @IV.@ (Înaintea unui verb) @1.@ (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. $Mai vine la noi.$ * #Expr.# $Mai e vorbă!$ = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ** (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) $Ce mai faci?$ @2.@ (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. $Poate să ne mai întâlnim.$ @3.@ (Exprimă nedumerire) $Nu se știe ce s-a mai făcut.$ @##V.##@ (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) @1.@ (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. $Avea casă, mai ceva bani.$ * #Expr.# $Ce mai atâta vorbă$ sau $ce mai încoace-ncolo,$ se zice când vrem să punem capăt unei discuții. @2.@ (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. $Mai una, mai alta.$ @VI.@ (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) $Ce mai zgomot, ce mai freamăt!$ - #Lat.# @magis.@
@MAI^2,@ $maiuri,$ #s. n.# Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ** (#Reg.#) Bătător^2. - #Lat.# @malleus.@
@MAI^3,@ $maiuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Ficat. - Din #magh.# @máj.@
@MAI^4@ #s. m.# #invar.# A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. - #Lat.# @maius,@ #sl.# @maĭ.@
@MAI@ adv. @1.@ încă...
@MAI@ s. (pop.) flor...
@MAI@ s. @1.@ măciuc...
@MAI@ s. v. $ciocan,...
@mai@ adv....
@mai@ (luna) s. m. i...
|
| ține |
ține |
No synsets found
|
@Ț'INE,@ $țin,$ #vb.# III. @I.@ #Tranz.# @1.@ A avea ceva în mână (sau în brațe etc.) și a nu lăsa să scape. * #Expr.# $A-i ține$ (cuiva) $lumânarea$ (sau $lumina)$ = @a)@ a fi naș cuiva la cununie; @b)@ a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieții cu o lumânare aprinsă în mână (după un vechi obicei creștin). $A-i ține$ (cuiva) $cununa$ = a fi naș (cuiva) la cununie. $A ține frânele țării$ (sau $împărăției$ etc.) = a conduce, a stăpâni, a guverna o țară etc. $A ține pe cineva$ (sau $ceva) în mână$ = a avea pe cineva (sau ceva) în puterea sa, a dispune de cineva (sau de ceva) după bunul plac; a avea pe cineva (sau ceva) la mână. $A ține ursita$ (sau $soarta) cuiva (în mână)$ = a fi stăpân pe viața cuiva și a dispune de ea după bunul său plac. * (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "de", "de după" sau "pe după", arată partea de care se apucă) $Ținem pe bunic de mână.$ (#Refl. recipr.#) $Mergeau ținându-se de mână.$ * #Intranz.# (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "de", arată partea sau capătul de care e apucat un obiect sau chiar obiectul însuși) $Ține de nuia.$ ** (La #imper.#) Ia! primește! ** (Determinat prin "în brațe" sau "îmbrățișat") A cuprinde pe cineva cu brațele în semn de dragoste, de prietenie; a îmbrățișa. ** (Determinat prin "în mână") A mânui o armă, o unealtă, un instrument etc. ** (La volei, polo pe apă etc.; în #expr.#) $A ține mingea$ = a opri mingea în mâini mai mult timp decât este regulamentar, înainte de a o pasa sau de a o trimite adversarului. @2.@ A susține un obiect greu (ridicat de la pământ) și a nu-l lăsa să cadă. @3.@ A sprijini pe cineva să nu cadă. ** #Intranz.# A nu lăsa ca ceva care atârnă sau plutește să cadă sau să se scufunde. @4.@ A cuprinde, a purta, $#p. ext.#$ a suporta. * #Expr.# $A nu-l (mai) ține pe cineva pământul$ = a nu mai putea fi suportat din cauza răutății, fărădelegilor etc. $A nu-l (mai) ține pe cineva locul$ = a nu mai putea de bucurie, de nerăbdare etc. $A nu-l mai ține$ (pe cineva) $pielea$ = a fi foarte fericit, foarte mândru. @II. 1.@ #Refl.# A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva. ** A apăsa, a comprima o parte a corpului (pentru a-i încetini funcția, a potoli o senzație dureroasă etc.). ** A se menține într-un loc, a nu se prăbuși, a nu cădea de undeva. $Se ține tare în șa.$ @2.@ #Refl.# A fi prins sau fixat ușor de ceva, a fi legat prea slab de ceva. $Se ținea numai într-un cui.$ ** #Intranz.# și #refl.# A fi bine fixat sau înțepenit undeva (și a nu se desface, a nu se desprinde, a nu ceda). $Cuiul (se) ține bine.$ @3.@ #Refl.# (Cu determinări introduse prin #prep.# "de" sau "după") A merge în urma cuiva, pășind cât mai aproape de el și a nu-l părăsi nici o clipă; $#p. ext.#$ a fi mereu împreună cu cineva, a fi nelipsit de lângă cineva. ** A sta mereu în drumul, în preajma sau în urma cuiva, stăruind cu o rugăminte; a urmări pe cineva cu stăruințele sale, cu insistențele sale pentru a-i câștiga simpatia, dragostea. ** A se lua după cineva, a imita pe cineva, a lua ca exemplu, ca model pe cineva. @4.@ #Refl.# (Cu determinări modale) A urma unul după altul, a se înșirui. $Automobilele se țineau lanț.$ @5.@ #Refl.# A se îndeletnici mult (sau numai) cu..., a se preocupa neîntrerupt (sau numai) de..., a nu se lăsa de... * #Expr.# $A se ține de ale sale$ = a-și vedea de treabă. @6.@ #Intranz.# și #refl.# A face parte integrantă dintr-un tot; (despre unelte) a face parte dintr-un sortiment, dintr-o garnitură etc. ** A face parte din bunurile cuiva, a aparține cuiva. @7.@ #Intranz.# A se referi la..., a fi în legătură cu..., a face parte din... ** A fi de datoria, de competența cuiva; a privi, a interesa pe cineva. @8.@ #Intranz.# A fi legat sufletește de ceva: $#p. ext.#$ a avea pentru cineva o afecțiune puternică, a iubi pe cineva. ** (Cu determinări introduse prin #prep.# "cu") A lua apărarea sau partea cuiva, a susține pe cineva, a fi de partea cuiva. @9.@ #Intranz.# (Urmat de un verb la conjunctiv) A dori mult ca ceva să se întâmple, să se facă sau să fie; a simți imboldul de a face ceva. @III. 1.@ #Tranz.# A face ca trupul (sau o anumită parte a lui) să stea mai mult timp într-o anumită poziție sau atitudine. * #Expr.# $A ține nasul sus$ sau (#refl.#) $a se ține cu nasul pe sus$ = a fi obraznic, încrezut, pretențios. $A ține capul sus$ sau (#refl.#) $a se ține cu capul pe sus$ = a fi mândru, orgolios. ** (#Pop.#) A se uita fix la cineva sau ceva. @2.@ #Tranz.# A face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într-un anumit ##loc.## ** #Expr.# $A ține$ (pe cineva sau ceva) $în evidență$ = a avea (pe cineva sau ceva) în vedere; a da o atenție deosebită. $A ține$ (ceva) $în suspensie$ = a nu se pronunța sau a nu se hotărî (asupra unui lucru). ** A da cuiva locuință, sălaș, cazare; a nu lăsa (pe cineva) să plece în altă parte. ** (Cu determinări introduse prin #prep.# "la" sau "în") A sili, a forța pe cineva să stea într-un anumit ##loc.## * #Expr.# $A ține$ (pe cineva) $la pastramă$ = a lăsa pe cineva să rabde de foame. ** A lipsi pe cineva de libertate, a-l face să stea închis, legat. @3.@ #Tranz.# A face ca cineva sau ceva să nu se poată mișca din loc (prinzându-l cu mâinile sau legându-l); a imobiliza. * #Expr.# $A ține pe cineva sub papuc$ (sau $sub picior)$ = a stăpâni, a domina pe cineva. @4.@ #Tranz.# A face ca cineva sau ceva să stea sau să rămână un timp oarecare într-o anumită stare; a menține. @5.@ #Tranz.# (Cu determinările "pe loc" sau "în loc") A opri pe cineva sau ceva din mersul său, făcându-l să rămână pe loc, a-l împiedica să-și urmeze drumul. * #Expr.# $A-i ține cuiva drumul$ (sau $calea)$ = @a)@ a opri pe cineva din drumul său, împiedicându-l să treacă înainte; a sta în calea cuiva; @b)@ a pândi trecerea cuiva, a aștepta pe cineva în drum și a-l opri pentru a-i adresa o rugăminte; @c)@ (#pop.#) a urmări pe cineva în mod insistent (pentru a-i câștiga bunăvoința, dragostea); a fi mereu în calea cuiva. $A ține drumul$ (sau $calea, drumurile)$ = @a)@ a practica tâlhăria la drumul mare; @b)@ a umbla fără rost, haimana. (#Pop.#) $A-i ține cuiva drumul legat$ = a împiedica acțiunile cuiva, libertatea cuiva. $A ține$ (pe cineva) $de vorbă$ = a sta de vorbă cu cineva (nelăsându-l să-și vadă de lucru). @6.@ #Tranz.# A face pe cineva să aștepte. @7.@ #Refl.# (Rar) A sta mai mult timp într-un anumit ##loc.## * #Expr.# $A se ține în rezervă$ (sau $la o parte, la distanță)$ = a nu lua parte la ceva, a se abține de la ceva. $A se ține sufletul în cineva =$ a fi viu, a trăi. ** (#Pop.#) A-și duce traiul, a viețui, a trăi (undeva). @8.@ #Refl.# A sta într-o anumită poziție, a lua sau a avea o anumită atitudine sau ținută. $Se ținea drept.$ * #Expr.# $A nu se mai (putea) ține pe$ (sau $în) picioare$ = a cădea (de osteneală, de somn, de boală etc.). @9.@ #Refl.# (#Pop.#, determinat prin "mândru", "mare", "tare" sau un echivalent al acestora) A fi mândru, încrezut; a se mândri, a-și lua aere de superioritate, a face pe grozavul. @10.@ #Tranz.# A înfrâna, a stăpâni, a domina un sentiment, o pornire etc. $Abia își ține lacrimile.$ (#Refl.#) (Urmat de un verb la conjunctiv în forma negativă) $De-abia se ține să nu râdă.$ * #Expr.# $A-și ține firea$ = a-și păstra liniștea, calmul, cumpătul; a se stăpâni. ** (Urmat de un verb la conjunctiv sau de determinări introduse prin #prep.# "de", "de la") A opri pe cineva de la ceva, a împiedica pe cineva să facă ceva; a reține. @IV. 1.@ #Tranz.# A păstra un lucru într-un anumit loc (pentru a-l pune la adăpost sau a-l avea la îndemână în caz de trebuință). ** A păstra mult timp un lucru pentru a se folosi de el în viitor. ** (Construit cu un complement în dativ sau introdus prin #prep.# "pentru") A opri, a rezerva un lucru pentru cineva. ** A păstra un anumit timp un obiect primit de la cineva în acest scop. ** A opri ceva (ce nu-i aparține) la sine sau pentru sine; a reține pe nedrept. @2.@ #Tranz.# A nu lăsa ca ceva să dispară, să se distrugă, să se altereze etc.; a păstra neatins și neschimbat, a conserva. * #Expr.# $A ține legătura cu cineva$ = a rămâne în (strânsă) legătură cu cineva, a păstra legătura cu cineva. $A ține cuiva$ (sau, #reg.#, $a ține pe cineva) mânie$ (sau $pizmă, supărare, alean)$ = a purta cuiva ură, supărare etc., a rămâne mânios pe cineva mai mult timp, a nu ierta pe cineva. $A ține taina$ (sau $secretul)$ sau $a ține$ (ceva) $secret$ = a ascunde, a nu dezvălui, a nu da pe față, a nu destăinui un secret. $A ține minte$ = a nu uita (ceva), a-și aminti de... ** A cruța, a nu distruge. ** (#Pop.#) A păstra cuiva dragoste, a nu părăsi pe cineva. @3.@ #Tranz.# A păstra o stare sau o calitate vreme mai îndelungată. * #Expr.# $A-i ține cuiva cald$ (sau, #intranz.#, $de cald)$ = a-i fi cuiva de folos, a-i prinde bine. (#Intranz.#) $A-i ține$ (cuiva) $de frig$ = a apăra de frig. $A-i ține$ (cuiva) $de foame$ (sau $de sete)$ = a sătura (înlocuind altă hrană mai potrivită). $A ține$ (cuiva) $de urât =$ a sta împreună cu cineva vorbindu-i, distrându-l pentru a-i alunga singurătatea sau plictiseala. @4.@ #Tranz.# A urma mereu același drum (sau aceeași cale, aceeași direcție), a nu se abate din drum; a umbla într-un anumit loc; $#p. ext.#$ a merge (sau a o lua) pe un anumit drum; (despre drumuri) a merge, a străbate, a trece printr-un ##loc.## (#Refl.#) (Determinat prin "de drum") $Ține-te de drumul acesta până acasă.$ * #Expr.# (#înv.#) $A ține marea$ sau (#intranz.#) $a ține spre plina mare$ = a naviga în larg. @5.@ #Tranz.# A respecta cu strictețe, a împlini întocmai; a păzi (o normă, o învoială, un angajament, o lege). ** A sărbători, a prăznui, a cinsti (o zi de sărbătoare). * #Expr.# $A ține zile pentru cineva$ = a posti ca să-i meargă cuiva bine, să i se împlinească o dorință. ** #Refl.# A persevera în..., a nu se îndepărta de..., a nu se abate de la..., a rămâne consecvent cu... * #Expr.# (#Intranz.#) $A ține la vorba sa$ = a rămâne nestrămutat într-o hotărâre, a nu reveni asupra celor spuse, a nu-și schimba hotărârea. @6.@ #Refl.# și #intranz.# (De obicei cu determinările "bine", "tare", "dârz") A se menține în condiții bune, a nu se da bătut, a nu se lăsa înduplecat; a rezista. * #Expr.# (#Refl.#) $A se ține$ (sau, #tranz.#, $a ține pe cineva) treaz$ = a rămâne (sau a determina pe cineva să rămână) treaz, a nu (se) lăsa să fie prins de somn. (#Refl.#) $A se ține gata$ = a sta pregătit (pentru a face ceva). (#Refl.#) $Ține-te$ (sau $te ține) bine$ sau (#intranz.#) $ține bine!$ formulă de îndemn și de încurajare. (#Refl.#) $Să se țină bine!$ formulă de amenințare. ** #Intranz.# A rezista la o încercare sau la o probă, a suporta ceva. $Calul ține la galop.$ @7.@ #Refl.# și #tranz.# A se afla sau a face să se afle în deplină sănătate și putere. * #Expr.# $A (se) ține viu$ (sau $în viață, cu zile$ etc.) = a (se) menține în viață; a trăi sau a face să trăiască. ** #Refl.# A se păstra, a se conserva. @##V.##@ #Tranz.# @1.@ A ocupa, a avea (un loc). * #Expr.# $A ține loc de...$ = a face serviciul de..., a îndeplini funcția de..., a servi drept..., a fi întrebuințat ca... @2.@ A stăpâni (un loc). ** A apăra un loc de invazia dușmanului, a opri (cu armele) intrarea într-un ##loc.## @3.@ A avea (pe cineva) în serviciul său. @4.@ A avea sub conducerea, direcția sau administrația sa; a fi însărcinat cu o funcție (și a o exercita). * #Expr.# $A ține casa$ (sau $contabilitatea)$ = a fi casier (sau contabil). $A ține socotelile$ = a fi însărcinat cu socoteala intrării și ieșirii banilor într-o întreprindere. @5.@ A poseda animale și a le crește (pentru folosul pe care-l dau). @6.@ A avea în posesiune o întreprindere; a avea în folosință pe timp limitat o proprietate; a deține (în calitate de chiriaș, de arendaș). @7.@ (#Pop.#) A avea de vânzare (o marfă în prăvălie). @VI.@ #Tranz.# @1.@ A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case, unei gospodării etc. * #Expr.# $A ține casă (cu cineva)$ = a conviețui cu cineva (în calitate de soț și soție). $A ține casă mare$ = a duce trai bogat, luxos. $A ține casă$ (sau $masă) deschisă$ = a primi bucuros și des mulți oaspeți. $A-și ține rangul$ = a avea un fel de viață potrivit cu rangul pe care îl ocupă. ** A da cuiva cele necesare pentru a trăi (mai ales hrană); a întreține. * #Expr.# $A ține$ (pe cineva) $la școală$ (sau $la studii)$ = a trimite (pe cineva) la școală, suportând cheltuielile necesare. ** #Tranz.# și #refl.# (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "cu") A (se) hrăni. * #Expr.# (#Tranz.#) $A-și ține capul$ (sau $viața, zilele, sufletul) cu...$ = a se hrăni, a trăi cu... ** #Refl.# A face față cheltuielilor necesare vieții; a se întreține, a trăi. @2.@ A purta cuiva de grijă, a avea grijă de cineva, a îngriji pe cineva. * #Expr.# $A ține pe cineva ca pe$ (sau $în) palmă$ = a îngriji pe cineva cu cea mai mare dragoste, împlinindu-i-se toate dorințele. $A ține bine$ = a păstra în stare bună, în ordine deplină, a întreține bine. @3.@ (#Pop.#) A fi căsătorit cu cineva. ** (Construit cu #dat.# #pron.#) A avea un amant. ** #Refl. recipr.# A avea cu cineva relații de dragoste (în afara căsătoriei), a trăi cu cineva (în concubinaj). @VII. 1.@ #Intranz.# A dura, a dăinui. ** (Despre provizii) A ajunge (pentru un timp oarecare), a nu se termina (mai mult timp). @2.@ #Tranz.# (Despre boli sau dureri trupești) A nu mai slăbi pe cineva, a nu-l lăsa, a nu-i da pace. ** (Despre organe sau părți ale corpului) A produce dureri. @3.@ #Intranz.# A se întinde, a se prelungi (într-o direcție). @VIII.@ #Tranz.# @1.@ (Exprimă, împreună cu determinarea sa, o acțiune sau o stare indicată de determinare, cu valoarea stilistică a unui prezent de durată) A face să dureze, să se manifeste. $De bucurie ținu masa trei zile.$ * #Expr.# $A o ține numai$ (sau $tot) o$ (sau $într-o) fugă$ (ori $o gură, un plâns$ etc.) sau $a ține fuga$ (ori $plânsul, gura$ etc.) $întruna$ (sau $totuna)$ = a o duce înainte fără întrerupere, fără a slăbi o clipă, fără a se opri (din fugă, din plâns etc.). $A (o) ține înainte$ (sau $întruna) că...$ = a susține cu tărie, cu insistență că... $A (o) ține (tot$)$una (cu...)$ = a nu se opri (din...), a continua (să...). $A ține pas cu vremea$ (sau $pasul vremii)$ = a fi la modă, a fi în spiritul vremii, a nu rămâne în urmă. ** (Cu determinări introduse prin locuțiunile "tot în..." sau "numai în...") A nu mai slăbi pe cineva cu... @2.@ (În #loc. vb.#; cu sensul dat de determinări) $A ține o vorbire$ (sau $un discurs, un cuvânt)$ = a vorbi, a cuvânta unui auditoriu. $A ține judecată$ = a judeca. $A ține sfat$ = a se sfătui, a delibera. $A ține luptă$ (sau $război, bătălie, foc)$ = a se lupta, a se război cu cineva. $A ține strajă =$ a străjui, a sta de strajă. $A ține locul cuiva$ = a înlocui pe cineva. @IX.@ #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) considera, a (se) socoti, a (se) crede. $Te țineam mai tânăr!$ * #Expr.# (#Tranz.#) $A ține$ (pe cineva) $de rău$ = a mustra, a dojeni, a certa, a ocărî (pe cineva). @X.@ #Tranz.# (#Pop.#) A obliga la o cheltuială, a necesita o cheltuială, a costa. [#Prez. ind.# și: (#reg.#) $țiu.$ - #Var.#: @ține'a@ #vb.# II] - #Lat.# @tenem.@
@Ț'INE@ interj. v. $...
@Ț'INE@ vb. @1.@ a a...
@Ț'INE@ vb. v. $apăr...
@ț'ine@ vb., ind. pr...
@A Ț'INE țin 1.@ $tr...
@A SE Ț'INE mă țin@ ...
Ține de volumul tot...
@a (se) ț'ine@ vb., ...
@ț'ine@ @(a ~)@ #vb....
|
| crac |
crac |
No synsets found
|
@CRAC^1@ #interj.# Cuvânt care imită un zgomot sec (în urma unei rupturi, spărturi). - Onomatopee. #Cf.# #fr.# %crac.%
@CRAC^2,@ $craci,$ #s. m.# (#Pop.#) @1.@ Piciorul omului de la coapsă până la călcâi. ** Fiecare dintre cele două părți ale pantalonilor, ale ițarilor, ale salopetei, ale treningului etc. @2.@ Crăcană (@I 1@). @3.@ Creangă, ramură, cracă. @4.@ Ramificație a unui deal; picior de deal sau de munte. @5.@ Ramificație a unei ape curgătoare. - Din #bg.# @krak.@
@CRAC@ s. v. $braț.$...
@CRAC@ s. v. $braț, ...
@crac@ interj....
@crac@ s. m., pl. $c...
@CRAC ~i@ $m. pop.$ ...
@crac@ #interj.# - E...
@crac (cr'aci),@ #s....
@crac,@ $craci #s. m...
|
| apropiat |
apropiat |
No synsets found
|
@APROPI'AT, -Ă,@ $apropiați, -te,$ #adj.# @1.@ Care se află aproape (în spațiu sau în timp) de ceva sau de cineva. @2.@ #Fig.# Care se bucură de încrederea sau de prietenia (deosebită a) cuiva. [#Pr.#: $-pi-at$] - #V.# @apropia.@
@Apropiat@ ≠ depărta...
@APROPI'AT@ adj. @1....
@APROPI'AT ~tă (~ți,...
@APROPI'AT, -Ă,@ $ap...
@apropiát, -ă@ adj. ...
@apropi'at@ adj. m.,...
@apropiat@ a. @1.@ c...
@APROPI'AT, -Ă,@ $ap...
@APROPI'AT, -Ă,@ $ap...
|
| că |
că |
No synsets found
|
@CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
@CĂ@ conj. @1.@ (con...
@CĂ@ conj. v. $dacă....
@că@ conjcț....
@CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
CĂ?utarea cuvântului...
@că@ #conj.# - @1.@ ...
@CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
@că@ conj. (lat. $qu...
@că@ conjcț....
|
| putea |
putea |
No synsets found
|
@PUTE'A,@ $pot,$ #vb.# II. #Tranz.# @1.@ A fi în stare, a avea puterea, a se simți capabil de a înfăptui un lucru. * #Loc. adv.# $Cum poate$ (sau $pot, poți$ etc.) = pe măsura posibilităților. * #Expr.# $Cât$ (sau $ce) îi poate$ (cuiva) $capul$ (sau $pielea, cojocul$ etc.) = cât (sau ce) este în stare să facă cineva, ce posibilități, câtă rezistență are cineva. $A nu mai putea (de...)$ = @a)@ a fi copleșit de un sentiment sau de o senzație puternică; @b)@ (#fam.#) a nu-i păsa, a nu se sinchisi de ceva sau de cineva. @2.@ A avea posibilitatea, mijloacele, condițiile necesare sau ocazia de a înfăptui, de a face ceva, a-i fi ceva cu putință. @3.@ A exista posibilitatea sau probabilitatea, a fi posibil, a fi cu putință ca un lucru să se întâmple. * #Expr.# $Ce$ (sau $când, unde) poate să fie?$ = ce (sau când, unde) să fie? * #Refl. impers.# $Cum se poate să nu învețe?$ (#Loc. adv.#) $De nu se mai poate$ (sau $cât se poate, cum nu se poate mai mult)$ = foarte, din cale-afară. (#Expr.#) $Se prea poate$ = e (foarte) posibil. ** (La #prez. ind.# #pers.# 3 #sg.#, cu valoare adverbială) E posibil, e cu putință. * #Loc. adv.# $Peste poate$ = cu neputință, imposibil. $Fără doar și poate$ = neîndoielnic, sigur, precis. @4.@ A avea voia, dreptul de a face ceva. ** #Refl. impers.# A fi permis sau îngăduit. $Se poate intra?$ @5.@ A avea motive, a avea justificare, a fi îndreptățit să facă, să spună, să creadă ceva. @6.@ A fi indicat, nimerit, potrivit, a fi bine să..., a fi cazul să...; a se cuveni, a se cădea. [#Prez. ind.# și: (#pop.#) $poci$] - #Lat.# @potere@ (= $posse).$
@PUTE'A@ vb. @1.@ a ...
@pute'a@ vb., ind. p...
@A PUTE'A pot@ $tran...
@A SE PUTE'A@ $pers....
@pute'a (pot, put'ut...
@a pute'a@ vb., ind....
@pute'a@ @(a ~)@ #vb...
@puteà@ v. @1.@ a av...
@PUTE'A,@ $pot,$ #vb...
|
| tu |
tu |
No synsets found
|
@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
@TU@ pron. dumneata,...
@tu@ pr., d. acc. $ț...
@TU@ $pron. pers. pe...
tu insuti
@tu@ #pr.#, #d.# #ac...
TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.
THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
tu
@tu@ #pron.# - #Pron...
@tu@ #adv.# - Se fol...
|
| mai |
mai |
No synsets found
|
@MAI^1@ #adv.# @I. 1.@ (Servește la formarea gradului comparativ) $Mai bun.$ * (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) $Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte.$ @2.@ (Servește la formarea gradului superlativ relativ) $Cel mai bun.$ * (Înaintea unui substantiv) $Te comporți ca cel mai copil dintre copii.$ * (Precedat de "ce" în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) $Ce mai drac frumos de fată!$ * #Expr.# $Mai rar$ = întâlnit extrem de rar. $Așa om mai rar!$ @II.@ (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. $Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase.$ @III.@ (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. $Mai îmi vine a crede.$ ** (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin #conj.# "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. $Cetina mai că-i ajunge la pământ.$ * $Mai-mai$ = cât pe-aci, gata-gata. @IV.@ (Înaintea unui verb) @1.@ (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. $Mai vine la noi.$ * #Expr.# $Mai e vorbă!$ = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ** (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) $Ce mai faci?$ @2.@ (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. $Poate să ne mai întâlnim.$ @3.@ (Exprimă nedumerire) $Nu se știe ce s-a mai făcut.$ @##V.##@ (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) @1.@ (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. $Avea casă, mai ceva bani.$ * #Expr.# $Ce mai atâta vorbă$ sau $ce mai încoace-ncolo,$ se zice când vrem să punem capăt unei discuții. @2.@ (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. $Mai una, mai alta.$ @VI.@ (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) $Ce mai zgomot, ce mai freamăt!$ - #Lat.# @magis.@
@MAI^2,@ $maiuri,$ #s. n.# Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ** (#Reg.#) Bătător^2. - #Lat.# @malleus.@
@MAI^3,@ $maiuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Ficat. - Din #magh.# @máj.@
@MAI^4@ #s. m.# #invar.# A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. - #Lat.# @maius,@ #sl.# @maĭ.@
@MAI@ adv. @1.@ încă...
@MAI@ s. (pop.) flor...
@MAI@ s. @1.@ măciuc...
@MAI@ s. v. $ciocan,...
@mai@ adv....
@mai@ (luna) s. m. i...
|
| ca |
ca |
No synsets found
|
@CA^1@ #adv.#, #interj.# @A.@ #Adv.# @I.@ (Se compară două sau mai multe lucruri, ființe, situații) @1.@ La fel cu, cum (e), precum (e), după cum (e). $O carte ca cea din raft.$ * #Expr.# $Ieri ca (și) astăzi$ = totdeauna. $Ca (și) cum$ = parcă. ** Cât. $Înalt ca bradul.$ @2.@ Aproape, cam, aproximativ. * #Expr.# $Ca mâine(-poimâine)$ = în curând. $Ca ieri(-alaltăieri)$ = de puțin timp. @3.@ Decât. $E mult mai frumos ca acesta.$ @II. 1.@ (Se compară o noțiune cu ea însăși) În felul..., cum e obiceiul, cum se știe. $Tinerii, ca tinerii, se zbenguiesc.$ * #Expr.# $Toate ca toate, dar...$ = toate le înțeleg, dar... ** Treacă-meargă, fie. $Ziua, ca ziua, trece vremea mai repede.$ @2.@ În calitate de..., fiind... $El înainte, ca ghid, iar noi după el, ca vizitatori.$ ** În loc de..., drept... $Se poate socoti ca răsplată.$ * #Expr.# (#Fam.#) $Ca ce?$ = pentru ce? cu ce scop? @3.@ Cu privire la..., în ce privește... $Ca formă, lucrarea este bine prezentată.$ @4.@ (Explicativ sau enumerativ) Cum, precum, așa, bunăoară, de exemplu. $Animale sălbatice, ca: râși, urși, vulpi.$ @B.@ #Interj.# (#Reg.#) Ia! Ei! $Ca dă-te mai încoace și mai spune o dată.$ - #Lat.# @quam.@
@CA^2@ #conj.# (Urmat, cu sau fără intercalări, de "să") Introduce subordonate cu predicatul la conjunctiv. - #Lat.# @qu[i]a.@
@CA@ adv. v. $aproap...
@CA@ adv., prep., co...
@ca@ adv., conjcț., ...
@CA^1@ $adv.$ 1) $(e...
@CA^2@ $conj.$ @I.@ ...
@ca@ #adv.# - @1.@ L...
@ca@ #conj.# - @1.@ ...
ca mine
|
| muscă |
muscă |
No synsets found
|
@M'USCĂ,@ $muște,$ #s. f.# @I. 1.@ Denumire dată mai multor genuri de insecte cu aparatul bucal adaptat pentru supt, dintre care cea mai cunoscută $(Musca domestica)$ trăiește pe lângă casa omului; $#p. gener.#$ (#pop.#) nume dat oricărei insecte mici, zburătoare, căreia nu i se cunoaște numele. * #Expr.# $Să se audă musca!$ = să fie tăcere deplină, să fie liniște perfectă. $Rău de muscă$ = @a)@ (despre cai) nărăvaș; @b)@ (despre oameni) care nu-și poate înfrâna simțurile; senzual. $A cădea$ (sau $a se băga) ca musca-n lapte$ = a sosi undeva într-un moment rău ales sau interveni într-o discuție în mod nepotrivit. $A fi$ (sau $a se ști, a se simți) cu musca pe căciulă$ = a fi (sau a se ști, a se simți) vinovat. $A se aduna$ (sau $a se strânge, a veni) ca muștele (la miere)$ = a se aduna undeva în număr mare. $A muri ca muștele$ = a muri în număr foarte mare. $A se speria de toate muștele$ = a se speria de orice fleac, de toate nimicurile. * Compuse: $musca-țețe$ = insectă din Africa ecuatorială, care transmite boala somnului $(Glossina palpalis); muscă-columbacă$ = insectă de circa 5 mm lungime, care inoculează la vite și la oameni o substanță foarte toxică $(Simulium columbaczensis); muscă-verde$ = insectă de culoare verde, cu reflexe metalice, care depune ouăle pe cadavre, pe alimente (mai ales pe carne) etc. $(Lucilia caesar); muscă-cenușie-de-carne$ = insectă de culoare cenușie, care depune larvele pe alimente, pe carne etc. $(Sarcophaga carnaria); muscă-de-cal$ = insectă de culoare brună-roșcată, parazită pe suprafața corpului unor animale $(Hippobosca equina); musca-cireșelor$ = insectă de culoare neagră care depune ouă în cireșe în perioada coacerii $(Rhagoletis cerasi); muscă-de-varză$ = insectă ale cărei larve atacă varza și alte plante din familia cruciferelor $(Chortophila brassicae); muscă-mare$ (sau $-albastră, -de-carne)$ sau $musca-hoiturilor$ = specie de muscă mare, cu abdomenul albastru lucios, care își depune ouăle pe cadavre, pe alimente etc. $(Calliphora vomitoria); muscă-bețivă$ = insectă foarte mică, care trăiește în roiuri și își depune ouăle în must $(Drosophila funebris sau fenestrarum).$ ** $Muscă artificială$ = imitație de insecte sau de larve, montată pe cârligul de pescuit și folosită ca momeală pentru pești. @2.@ (#Înv.# și #pop.#) Albină. @II.@ #P. anal.# @1.@ (La oameni) Smoc de păr lăsat să crească sub buza inferioară. ** Mustață foarte mică. @2.@ (#Reg.#) Cavitate înnegrită pe care o prezintă dinții calului, după care i se poate aprecia vârsta. @3.@ (#Pop.#) Vână neagră la rădăcina nasului (evidentă la unele persoane). @4.@ (La tir) Punct negru situat în mijlocul panoului de tragere; (la #pl.#) lovituri în centrul țintei. @5.@ (#Reg.#) Punct de broderie la cusăturile cu motive naționale. @6.@ (Sport) Categorie de greutate în care sunt încadrați sportivii între 48 și 51 kg la box, iar la lupte juniorii până la 49 kg și seniorii până la 52 kg. - #Lat.# @musca.@
@M'USCĂ@ s. $(ENTOM....
@M'USCĂ@ s. v. $albi...
@m'uscă@ s. f., g.-d...
@M'USCĂ m'uște@ $f.$...
@m'uscă (m'uște),@ #...
@muscă,@ $muște #s. ...
@m'uscă@ s. f., g.-d...
@múscă@ f., pl. $ște...
@m'uscă@ #s. f.#, #g...
|
| un |
un |
No synsets found
|
@UN, O,@ $unii, unele,$ #art. nehot.# (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) $Un prieten.$ * (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) $O bucurie se vestea în ochii ei.$ * (Dă sens general substantivului) $Un artist, fie și mai genial decât Paganini.$ ** (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... $Mi se părea că văd un Platon.$ ** (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) $Un murdar.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# $unui, unei;$ #gen.#-#dat.# #pl.# $unor$] - #Lat.# @unus, una.@
@un@ adj. m., g.-d. ...
@un@ art. m., g.-d. ...
@un@ num. m. cu valo...
@UN o@ (@niște@) $ar...
un fenomen specific...
un cuvant medical......
un penis mai mic...
un coate goale, ce s...
un tip de culoare;sa...
|
| frate |
frate |
No synsets found
|
@FR'ATE,@ $frați,$ #s. m.# @1.@ Persoană de sex masculin considerată în raport cu altă persoană (indiferent de sex), născută din aceiași părinți sau din același tată ori din aceeași mamă; frățâne. * $Frate bun$ (sau $adevărat, drept$ sau, #reg.#, $dulce)$ = fiecare dintre frații născuți din același tată și din aceeași mamă în raport unii cu alții. $Frați de lapte$ = copii care au supt la aceeași doică. $Frate de mână$ = băiat care servește mireasa în timpul nunții. $Frate de cruce$ = fârtat. ** (La #pl.#) Nume dat copiilor (în cazul când se află între ei și băieți) născuți din aceiași părinți sau numai din același tată ori din aceeași mamă. @2.@ Termen familiar, prietenesc, cu care cineva se adresează unei persoane (indiferent de sex). @3.@ Grad în ierarhia călugărească dat unui călugăr care nu este cleric și care ajută la treburile gospodărești; călugăr care are acest grad. @4.@ Lăstar care se formează la subsuoara frunzelor cerealelor păioase din nodurile de la baza tulpinii. @5.@ (#Bot.#; în compusul) $Fratele-priboiului$ = plantă erbacee din familia geraniaceelor, cu flori purpurii-violacee, care crește prin păduri sau locuri pietroase, umede și umbroase $(Gerranium silvaticum).$ - Din #lat.# @frater, -tris.@
@FR'ATE@ s. @1.@ (po...
@FR'ATE@ s. v. $copi...
@fr'ate@ s. m., pl. ...
@FR'ATE ~ți@ $m.$ 1)...
@fr'ate (fr'ați),@ #...
@fr'ate,@ $frați$ #s...
@fráte@ m. (lat. $fr...
@fr'ate@ s. m., pl. ...
@fr'ate@ #s. m.#, #p...
|
| . |
. |
No synsets found
|
|