← Back to list

Sentence #6404

Similar

Marțalogule, mă-ta face boturi prin Regie să ai tu bani de net, SĂRACULE, așa că ai grijă cum îmi spargi banii!

Marțalogule PERSON , mă-ta face boturi prin Regie ORGANIZATION să ai tu bani de net, SĂRACULE, așa că ai grijă cum îmi spargi banii!
Marțalogule, PROPN mă-ta DET face AUX boturi NOUN prin ADP Regie NOUN să PART ai AUX tu PRON bani NOUN de ADP net, NOUN SĂRACULE, PROPN așa ADV că SCONJ ai AUX grijă NOUN cum ADV îmi PRON spargi AUX banii! NOUN nsubj nsubj obj case nmod mark advcl nsubj obj case obl conj mark fixed aux fixed advmod expl:poss conj obj 
            {
  "text": "Mar\u021balogule, m\u0103-ta face boturi prin Regie s\u0103 ai tu bani de net, S\u0102RACULE, a\u0219a c\u0103 ai grij\u0103 cum \u00eemi spargi banii!",
  "ents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 11,
      "label": "PERSON"
    },
    {
      "start": 36,
      "end": 41,
      "label": "ORGANIZATION"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 111
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 11,
      "tag": "Np",
      "pos": "PROPN",
      "morph": "",
      "lemma": "Mar\u021balogule",
      "dep": "nsubj",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 11,
      "end": 12,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 13,
      "end": 18,
      "tag": "Di3mpr",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Masc|Number=Plur|Person=3|PronType=Ind",
      "lemma": "m\u0103-ta",
      "dep": "nsubj",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 19,
      "end": 23,
      "tag": "Vmip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "face",
      "dep": "ROOT",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 24,
      "end": 30,
      "tag": "Ncfp-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "bot",
      "dep": "obj",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 31,
      "end": 35,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "prin",
      "dep": "case",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 36,
      "end": 41,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "regie",
      "dep": "nmod",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 42,
      "end": 44,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 45,
      "end": 47,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "avea",
      "dep": "advcl",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 48,
      "end": 50,
      "tag": "Pp2-sn--------s",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Nom|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Strong",
      "lemma": "tu",
      "dep": "nsubj",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 51,
      "end": 55,
      "tag": "Ncmp-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "ban",
      "dep": "obj",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 56,
      "end": 58,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 59,
      "end": 62,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "net",
      "dep": "obl",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 62,
      "end": 63,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 14
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 64,
      "end": 72,
      "tag": "Np",
      "pos": "PROPN",
      "morph": "",
      "lemma": "S\u0102RACULE",
      "dep": "conj",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 72,
      "end": 73,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 74,
      "end": 77,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "a\u0219a",
      "dep": "mark",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 78,
      "end": 80,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "fixed",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 81,
      "end": 83,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 19,
      "start": 84,
      "end": 89,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "grij\u0103",
      "dep": "fixed",
      "head": 18
    },
    {
      "id": 20,
      "start": 90,
      "end": 93,
      "tag": "Rw",
      "pos": "ADV",
      "morph": "PronType=Int,Rel",
      "lemma": "cum",
      "dep": "advmod",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 21,
      "start": 94,
      "end": 97,
      "tag": "Pp1-sd--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "eu",
      "dep": "expl:poss",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 22,
      "start": 98,
      "end": 104,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "sparge",
      "dep": "conj",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 23,
      "start": 105,
      "end": 110,
      "tag": "Ncmpry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "ban",
      "dep": "obj",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 24,
      "start": 110,
      "end": 111,
      "tag": "EXCL",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "!",
      "dep": "punct",
      "head": 3
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
Marțalogule Marțalogule No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
mă-ta mă-ta No synsets found 
                            @m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
                        
                            @m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
face face No synsets found 
                            @F'ACE,@ $fac,$ #vb.# III. @A.@ #Tranz.# @I. 1.@ A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. $Face un gard.$ ** A procura un obiect, dispunând confecționarea lui de către altcineva. $Își face pantofi.$ @2.@ A construi, a clădi; a ridica, a așeza. $Face o casă. Face fânul stoguri.$ @3.@ A găti, a prepara, a pregăti un aliment, o mâncare. @4.@ A compune, a scrie, a crea o operă literară; a executa, a realiza o operă artistică. @5.@ A stabili o lege, o convenție, o înțelegere. @6.@ A câștiga, a agonisi, a strânge bani, avere. @7.@ A pregăti ceva într-un anumit scop. $Își face bagajele.$ * #Expr.# $A face focul$ = a ațâța, a aprinde focul. ** A aranja (părul, sprâncenele, buzele, unghiile etc.). @II. 1.@ (Despre femei) A naște. * #Expr.# (#Pop.# și #fam.#) $De când l-a făcut mă-sa$ sau $de când mă-sa l-a făcut$ = de când s-a născut, dintotdeauna. ** (Despre soți) A procrea. ** (Despre mamifere) A făta. ** (Despre păsări) A oua. @2.@ (Despre pomi) A produce, a da roade; (despre plante) a scoate, a da muguri, frunze, flori etc. @3.@ (Despre ființe și plante) A căpăta, a dobândi; a-i apărea. $A făcut o bătătură.$ ** A se îmbolnăvi de... $A făcut scarlatină.$ @4.@ (În #expr.#) $A face ochi$ = @a)@ (despre puii unor animale) a putea deschide ochii (la câteva zile după naștere); @b)@ (#fam.#, despre oameni) a se trezi, a se scula din somn. $A face burtă$ (sau) $pântece$ = a se îngrășa. $A face genunchi$ = (despre pantaloni) a se deforma (de multă purtare) în dreptul genunchilor. @III. 1.@ A întocmi, a potrivi lucrurile astfel ca să...; a da cuiva posibilitatea de a... $Ce-a făcut, ce-a dres, că a reușit...$ @2.@ A determina, a convinge. $Nu l-au putut face să se însoare.$ @3.@ A obliga, a sili, a constrânge, a pune pe cineva să... $Nu mă face să plec.$ @4.@ A predispune la ceva; a îndemna. $Timpul urât îl face trist.$ @IV. 1.@ A determina sau a ajuta pe cineva sau ceva să-și schimbe starea inițială, să ajungă într-o anumită situație. $L-a făcut om.$ * #Expr.# $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) bine$ (sau $sănătos)$ = a (se) însănătoși, a (se) vindeca. @2.@ A preface, a schimba, a transforma în... $Faceți din piatră aur.$ * #Expr.# $A face din țânțar armăsar$ = a exagera mult. $A face$ (cuiva) $coastele pântece$ (sau $spinarea cobză)$ = a bate (pe cineva) tare. $A face noaptea$ (sau $din noapte) zi$ = a nu dormi, a rămâne treaz toată noaptea. $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) praf$ = a (se) distruge, a (se) nimici. @3.@ A zice, a spune (despre cineva sau cuiva) că este..., a califica; a învinui, a acuza pe cineva de... $L-a făcut măgar.$ * #Expr.# $A face$ (pe cineva) $cum îi vine la gură$ = a ocărî sau a certa (pe cineva) rău, fără a-și alege cuvintele, a batjocori (pe cineva). $A face$ (pe cineva) $cu ou și cu oțet$ #v.# $oțet.$ @##V.## 1.@ A săvârși, a făptui, a comite. $A făcut o eroare.$ * #Expr.# $Face ce face și...$ = încearcă prin toate mijloacele și izbutește să...; nu știu cum procedează că...; vorba e că... $A nu avea ce face$ (sau $ce să facă)$ = @a)@ a nu avea o ocupație; @b)@ a nu-i rămâne cuiva nimic de schimbat într-o situație, a nu avea posibilitatea să se împotrivească, să obiecteze, să ajute cu ceva; a nu avea încotro; @c)@ se spune despre cineva (sau cuiva) care comite sau este pe punctul să comită o imprudență, o prostie, o gafă. $A nu avea ce face cu...$ = a nu avea (nici o) nevoie de..., a nu-i trebui; a nu-i folosi, a nu-i servi la nimic. $Ce (mai) faci?$ = cum îți merge? cum o (mai) duci? $A face totul$ sau $a face tot posibilul$ (sau $în toate chipurile, posibilul și imposibilul) să$ (sau $ca să)$ = a depune toate eforturile (pentru a realiza ceva). (Exprimând surpriza neplăcută și purtând accentul în frază) $Ce face?!$ = cum?! cum se poate (una ca asta)? $Ce (tot) faci$ (sau $ce ai făcut de)...?$ = ce ți s-a întâmplat că...? care e cauza că...? $Ce-i de făcut$ (cu cineva sau cu ceva)? = cum să se procedeze (cu cineva sau cu ceva)? $N-am făcut nimic$ = @a)@ nu am realizat nimic, nu m-am ales cu nimic; @b)@ nu sunt vinovat, nu am comis ceea ce mi se impută. $Văzând și făcând$ = procedând conform situației, împrejurărilor, fără un plan dinainte stabilit. $A avea a$ (sau $de-a) face cu cineva$ (sau $cu ceva)$ = @a)@ a avea ceva comun cu cineva (sau cu ceva), a exista anumite relații între...; @b)@ a o păți, a suporta consecințele faptelor sale. $Ce are a face?$ = ce legătură este (între un lucru și altul)? ce interesează? și ce-i cu asta? $N-are a face!$ = nu interesează! n-are importanță! (#Refl.#) $S-a făcut!$ = ne-am înțeles! s-a aranjat! Fii fără grijă! @2.@ A provoca, a da naștere la..., a cauza, a pricinui. $A făcut o încurcătură$ * #Expr.# $Nu face nimic!$ = (formulă de politețe cu care se răspunde celui ce-și cere scuze pentru un neajuns sau o supărare pricinuită fără voie) nu are nici o importanță! $A i-o face (bună$ sau $lată$ sau $cu vârf)$ sau $a-i face$ (cuiva) $una (și bună)$ = a-i pricinui cuiva un rău, un neajuns. $A(-și) face inimă rea$ (sau $sânge rău)$ = a (se) supăra, a (se) consuma. $A-și face gânduri$ (sau $griji)$ = a se îngrijora. ** A arăta, a manifesta, a acorda. $I-a făcut toate onorurile.$ @3.@ A aduce la îndeplinire; a realiza, a îndeplini, a împlini. $Și-a făcut datoria.$ * #Expr.# $A face (un) târg$ (sau $târgul)$ = a cădea de acord, a încheia o tranzacție (comercială). ** A juca (un meci). @4.@ A exercita, a practica o meserie. $Face avocatură.$ ** A studia, a urma un curs sau o formă de învățământ. $Face medicina.$ @5.@ (Cu complementul "semn") A atrage cuiva atenția printr-un gest; a da cuiva să înțeleagă ceva printr-un semn. (Cu elipsa complementului) $Face din cap că a înțeles.$ * #Expr.# $A face$ (cuiva) $cu degetul$ = a amenința (pe cineva) cu degetul arătător. $A face$ (cuiva) $cu ochiul$ = @a)@ a face (cuiva) un semn simbolic (închizând și deschizând un ochi); @b)@ a atrage, a îmbia. @6.@ A parcurge, a străbate un drum sau o distanță. $A făcut 2 kilometri.$ @7.@ A petrece, a parcurge un interval de timp. $Cu el și-a făcut veacul.$ @B.@ #Intranz.# @I. 1.@ A proceda; a acționa; a se comporta. $Fă cum știi.$ ** #Refl.# (În construcții interogative) A se descurca într-un anumit fel. $Ce se face acum?$ @2.@ A-i merge cuiva bine (sau rău), a o duce bine (sau rău). @3.@ (În superstiții, determinat prin "a bine", "a rău", "a ploaie" etc.) A prevesti, a cobi. $Porcul face a ploaie.$ @4.@ (#Pop.#; în superstiții) A vrăji, a fermeca; a descânta. $I-a făcut de boală.$ @II. 1.@ A valora, a prețui; a costa. $Cât fac pantofii?$ @2.@ (La #pers.# 3; cu valoare impersonală) A fi vrednic (de a...), a merita (să...). $Scump, dar face!$ @3.@ (#Fam.#; în #expr.#) $Nu face pentru...$ = @a)@ nu e potrivit, nu corespunde pentru...; @b)@ nu e de prestigiul cuiva, nu cadrează cu... @III. 1.@ A se îndrepta, a merge, a porni (către sau spre...); a o coti (spre...). $Am făcut la dreapta.$ ** #Refl.# (#Fam.#) A se abate, a se duce (sau a veni), a se apropia. $Fă-te încoace!$ @2.@ A zice, a spune. $Am să te cert, făcea el.$ @C.@ #Refl.# @I. 1.@ (despre zi, noapte, întuneric etc.) A se produce, a se ivi, a se lăsa. * #Expr.# $A i se face$ (cuiva) $negru$ (sau $roșu$ etc.) $înaintea ochilor$ = a nu mai vedea, a i se face rău (din cauza supărării, a mâniei); a se supăra, a se mânia foarte tare. ** #Impers.# (#Pop.#) A i se părea cuiva că vede sau că aude ceva sau pe cineva (în vis sau în imaginație). $Se făcea că vede un palat.$ @2.@ (despre drumuri, văi etc.) A se desfășura, a se deschide (înaintea ochilor). $Se făcea o vale lungă.$ @3.@ (despre senzații sau sentimente; construit cu dativul pronumelui) A se naște, a se produce (în cineva) deodată, a fi cuprins de... $I s-a făcut frică.$ ** A fi cuprins de o dorință nestăpânită pentru ceva, a simți dorul de... $I s-a făcut de ducă.$ @4.@ (#Pop.#) A se întâmpla. $Ce s-a făcut cu el?$ * #Expr.# $Ce s-a făcut$ (cineva)? = ce a devenit? cum s-a descurcat? $Cum se face că...$ (sau $de...$)$?$ = cum e posibil ca...? @II. 1.@ A ajunge, a deveni. $Copilul s-a făcut mare.$ * #Loc. vb.# $A se face galben$ = a se îngălbeni. $A se face vânăt$ = a se învineți. $A se face roșu$ = a se înroși, a se îmbujora. * #Expr.# $A se face stăpân pe ceva$ = a lua un lucru în stăpânire cu forța sau fără a-i aparține. $A se face în două$ = (despre drumuri, rețele etc.) a se bifurca, a se despărți, a se ramifica. ** A ajunge la numărul de..., la un total de... $Ceata se face de două sute de oșteni.$ ** A îmbrățișa cariera de..., a deveni. $Se face muncitor metalurgist.$ ** #Intranz.# A îndeplini o treabă sau o funcție ocazională. ** (Determinat prin "la loc", "din nou", "iarăși" etc.) A redeveni. $S-a făcut din nou om.$ @2.@ A se preface, a simula. $Se face că pleacă.$ ** #Intranz.# A-și lua înfățișarea de..., a se arăta, a-și da aere de... $Face pe nevinovata.$ - #Lat.# @facere.@
                        
                            @A (se) face@ ≠ a (s...
                        
                            @A face@ ≠ a strica...
                        
                            @F'ACE@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @f'ace@ vb., ind. pr...
                        
                            @A F'ACE fac 1.@ $tr...
                        
                            @A SE F'ACE mă fac@ ...
                        
                            @f'ace (f'ac, făc'ut...
                        
                            @face,@ $fac #vb.#$ ...
                        
                            @a f'ace@ vb., ind. ...
bot bot No synsets found 
                            @BOT,@ $boturi,$ #s. n.# @1.@ Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura (și nasul). * #Expr.# $A bea la botul calului$ = a bea încă un pahar, în picioare, la plecare; a bea ceva la repezeală. $A fi$ (sau $a pune$ pe cineva) $cu botul pe labe$ = a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tăcere, a fi pus (sau a pune) la punct. $A se șterge (sau a se linge) pe bot (de$ sau, #reg.#, $despre ceva)$ = a fi nevoit să renunțe (la ceva). $A se întâlni$ (cu cineva) $bot în bot$ = a se întâlni (cu cineva) pe neașteptate, față în față. (#Fam.#) $A-și băga botul (peste tot$ sau $unde nu-i fierbe oala)$ = a se amesteca în toate, și unde trebuie, și unde nu trebuie. (#Fam.#) $A se pupa bot în bot cu cineva$ = a trăi în mare prietenie cu cineva. $A da$ (cuiva) $peste bot$ = a dojeni pe cineva, a-l pune la respect. $A face bot$ = a se supăra, a se bosumfla. @2.@ #Fig.# Partea ascuțită sau lunguiață a unui obiect; vârf; partea din față a unui vehicul cu tracțiune mecanică. $Botul cizmei. Botul automobilului. Botul locomotivei.$ - #Et. nec.#
                        
                            @BOT@ s. @1.@ gură, ...
                        
                            @BOT@ s. v. $cruce, ...
                        
                            @bot@ s. n., pl. $b'...
                        
                            @BOT ~uri@ $n.$ 1) P...
                        
                            @bot (b'oturi),@ #s....
                        
                            @bot (b'oturi),@ #s....
                        
                            (bot.,mus)s.n.,pl. c...
                        
                            @BOT@ partea din faț...
                        
                            @BOT,@ $boturi,$ #s....
prin prin No synsets found 
                            @PRIN@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată spațiul pe care îl străbate sau pe unde pătrunde ceva) $Lumina trece prin geam.$ @2.@ (Complementul arată spațiul în interiorul căruia se desfășoară sau are loc o acțiune) În, pe undeva. $Se ascund prin văgăuni.$ ** (Complementul arată spațiul dintre două sau mai multe obiecte identice) Printre. @II.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cu..., cu ajutorul..., pe calea..., utilizând. $Se înțeleg prin soli.$ ** Datorită. ** De către, de. @III.@ (Introduce un complement circumstanțial modal, în construcții infinitivale cerute de obicei de verbele "a începe" și "a sfârși") $Autorul începe prin a-și expune planul.$ * #Loc. conj.# $Prin urmare$ = în consecință, deci. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) În..., în cursul..., în timpul... $Tresare prin somn.$ ** Cam în..., aproape de... @##V.##@ (Precedat de #prep.# "de", formează #loc. prep.# prin care se exprimă timpul, locul aproximativ) $De prin iulie. De prin pădure.$ [#Var.#: (#reg.#) @pân, pin@ #prep.#] - @Pre^2@ + @în.@
                        
                            @PRIN@ prep. @1.@ (l...
                        
                            @prin@ prep....
                        
                            @PRIN@ $prep.$ 1) ($...
                        
                            Prin Hemodializa, sangele circula in exteriorul corpului printr-un filtru special, numit dializor, cu ajutorul unor tuburi de plastic, cunoscute sub numele de linii de sange. Dializorul actioneaza ca un "rinichi artificial", separand produsele reziduale si excesul de apa din sange. Solutia de dializa transporta in exteriorul organismului produsele reziduale si excesul de apa, iar sangele astfel curatat este reintrodus in corpul pacientului. Intregul proces este controlat de masina de hemodializa, care pompeaza sangele, adauga anticoagulanti, regleaza procesul de purificare, controleaza amestecul solutiei de dializa si debitul acesteia prin sistem. Masina de hemodializa poate, de asemenea, monitoriza si inregistra semnele vitale ale pacientului. In mod obisnuit, un pacient efectueaza trei tratamente pe saptamana, de 3 pana la 6 ore fiecare.
                        
                            Prin actiunea de a recupera si 
Rescapare  
Recastigare 
Redobandire
 a-și scoate 
recăpăta.
A obține din nou
A readuce în stare de folosință (total sau parțial)
 A folosi un material sau o energie care în mod obișnuit se pierde.
a recâștiga, a redobândi. ♢ a lucra o zi, o oră etc. pentru a acoperi pe cele pierdute dintr-o cauză oarecare.
a utiliza total sau parțial un material, o energie care în mod obișnuit se pierde.
a-și recăpăta capacitatea de muncă.



Prin actiunea de a recupera si 
Gandire la ( eu / noi ; tu / voi ; el / ea /ele ; unii )

Recupera recuperez recuperam  recuperezi recupereaza 

Rescapa  / Rescap / Rescapi / rescapa / scapa / scapi de problema / scap 
(datele de la pieire ; disparitie distrugere ; stergere definitiva ; aducere inapoi )

Putem recastiga datele pierdute 

Recastiga : recastig /  re castig / recastigi / recastigam / recastiga / recastigati / recastigara 

Trimiterea spre Redobandire :  Redobandirea datelor / materialelor de suport !! se face in termen de maxim 7 de la momentul extragerii datelor de pe hard ( flash memory computer ) stricat 

Recapata : Recapat / recapeti / recapata / recapatam / recapatati  = datele

A obtine dinnou :  obtin dinnou datele / obtii datele / obtinem datele / obin datele

A readuce în stare de folosință (total sau parțial) :  Aduc in starea de folosinta  / aducem / aduceti / aducera / aduca 

A folosi dinnou fisierele scrise documentele firmei contabilitatea sql -ul bazele de date programul de contabilitate care în mod obisnuit (obișnuit ) se pierde daca nu apelati la profesionistii din laboratorul nostru.


Acum nu mai este nevoie sa lucrati (dinnou )  o zi, o oră etc. pentru a acoperi datele cele pierdute dintr-o cauză oarecare.

a-și recăpăta capacitatea de muncă. :   putem regenera  !!  / repara fizic , 

REMEDIEREA DEFECTIUNILOR LA HARD ! 



http://www.laboratorsmd.go.ro/
tel 074.24.37.899 sau (pentru urgente 0723.728.904 )






recuperam
INFORMÁȚIE
Informatie , info , informatiile si comunicatiile din fisierele salvate si sterse.
Vestea ca a-ti dat de noi nu este o veste intamplatoare ! Noi suntem solutia problemelor dv. Chiar acum ! Puteti apela non-stop in caz de urgente la 074.24.37.899  sau in  caz de urgente majore 0723.728.904
Daca a-ti sters o stire importanta din computer sau vre un antivirus v-a " curatat " de fisiere imporante pentru orice situatie ( situație) exista solutii .
Lămurirea : Va putem lamuri simplu si rapid care sunt problemele exacte si  situatiei . gravitatii ei .
Totalitate a materialului de informare și de documentare poate fi readus la viata de pe un hard-disk mort sau sters formatat instalat reinstalat windows linux sata raid etc
Nu va v-eti pierde izvoarele , sursele de informare stocate.
Fiecare dintre elementele recuperate sunt de cea mai buna calitate posibila, în raport cu cunoștințele prealabile, cuprinse în semnificația unui simbol sau a unui grup de simboluri (text scris, mesaj vorbit, imagini plastice, indicație a unui instrument etc.) stocat inainte sa aveti problema. 
 Teoria informației = teoria matematică a proprietăților generale ale surselor de informație, ale canalelor de transmisie și ale instalațiilor de păstrare și de prelucrare a informațiilor. 4. (Biol.; în sintagma) Informație genetică = totalitate a materialului genetic dintr-o celulă capabilă să creeze secvențe de aminoacizi care, la rândul lor, formează proteine active. – Din fr. information, lat. informatio. 
Sursa: DEX '98
                        
                            prin prisma   ,,,,...,..,
                        
                            Prin secularism se î...
                        
                            Prin secularism se î...
                        
                            @prin@ prep....
regie regie No synsets found 
                            @REG'IE,@ $regii,$ #s. f.# @1.@ Concepția interpretării scenice a unui text dramatic, a unui scenariu sau libret destinat să devină spectacol; îndrumarea jocului actorilor și a montării unui spectacol de teatru, de cinema, de operă etc. * $Regie tehnică$ = încăpere tehnică atașată unui studio de înregistrări de radiodifuziune sau de televiziune pentru efectuarea reglajului și controlului primar al nivelului programelor înregistrate, radiodifuzate sau televizate. @2.@ Sistem de executare a unei lucrări sau de exploatare a unui bun public sau particular de către un administrator care urmează să justifice conturile față de organele superioare sau față de proprietar. * $Cheltuieli de regie$ = cheltuieli de întreținere la o întreprindere, la o instituție; cheltuieli care se fac cu ocazia executării unei lucrări și care se adaugă la costul materiei prime, al materialelor etc. @3.@ (#Înv.#) Instituție însărcinată cu perceperea unor impozite indirecte. @4.@ Formă de organizare a unor întreprinderi având ca obiect exploatarea de bunuri ale statului sau valorificarea unor drepturi ale acestuia, caracterizată prin personalitate juridică proprie și gestiune separată de a statului, dar legată într-o măsură mai mare sau mai mică de bugetul statului. @5.@ Debit, tutungerie. - Din #fr.# @régie,@ #germ.# @Regie.@
                        
                            @REG'IE@ s. @I.@ îns...
                        
                            @reg'ie@ s. f., art....
                        
                            @REG'IE ~i@ $f.$ 1) ...
                        
                            @REG'IE@ $#s.f.#$ @1...
                        
                            @REG'IE@ $#s. f.#$ 1...
                        
                            @reg'ie@ #s.# #f.# (...
                        
                            @reg'ie@ s. f., art....
                        
                            @*regíe@ f. (fr. $ré...
                        
                            @reg'ie@ #s. f.#, #a...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
ban ban No synsets found 
                            @BAN^1,@ $bani,$ #s. m.# @1.@ Unitate monetară și monedă egală cu a suta parte dintr-un leu; $#p. restr.#$ monedă măruntă, divizionară a leului. * #Expr.# $A nu face$ (sau $a nu plăti) un ban (chior)$ sau $doi bani=$ a nu valora nimic, a nu avea nici o valoare. @2.@ Echivalent general al valorii mărfurilor (fiind el însuși o marfă); monedă de metal sau hârtie recunoscută ca mijloc de schimb și de plată; argint (@2@). * #Expr.# $A trăi (pe lângă cineva) ca banul cel bun =$ a fi foarte prețuit (de cineva). $A lua (ceva) de$ (sau $drept) bani buni =$ a crede că un lucru este adevărat. ** (La #pl.#) Avere în numerar; parale. * #Expr.# $A fi doldora$ (sau $plin) de bani =$ a fi foarte bogat. $A avea bani (strânși) la ciorap$ sau $a strânge bani la ciorap =$ a avea sau a face economii, a avea sau a strânge o sumă de bani; a fi zgârcit. $Fecior$ (sau $băiat) de bani gata =$ fiu de oameni avuți care face extravaganțe cu banii primiți sau moșteniți de la părinți. - #Et. nec.#
                        
                            @BAN^2,@ $bani,$ #s. m.# @1.@ Guvernator al unei regiuni de graniță în Ungaria feudală. @2.@ (Titlu și funcție de) mare dregător în Țara Românească după #sec.# XV; (și în forma $mare ban)$ (titlu purtat de) boierul care guverna Banatul Severinului, apoi Oltenia. ** (În Muntenia) Cel mai înalt rang boieresc; persoană care deținea acest rang. - #Cf.# #magh.# %ban,% #scr.# %ban.%
                        
                            @BAN@ s. @1.@ franc,...
                        
                            @BAN@ s. v. $bănuț, ...
                        
                            @ban@ (monedă, funcț...
                        
                            @BAN^1 ~i@ $m.$ 1) M...
                        
                            @BAN^2 ~i@ $m.$ 1) T...
                        
                            @ban (bani),@ #s. m....
                        
                            @ban (bani),@ #s. m....
                        
                            „(Ban., înv.) obliga...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
net net No synsets found 
                            @NET, -Ă,@ $neți, -te,$ #adj.# @1.@ (Adesea adverbial) Clar, deslușit, precis; hotărât, categoric. @2.@ (Despre venituri) Din care s-au scăzut cheltuielile, impozitele; curat; (despre greutatea mărfurilor) din care s-a scăzut daraua, ambalajul. - Din #fr.# @net.@
                        
                            @Net@ ≠ brut...
                        
                            @NET@ adj., adv. @1....
                        
                            @net@ adj. m.; f. sg...
                        
                            @NET ~tă (~ți, ~te)@...
                        
                            @NET, -Ă@ $#adj.#$ @...
                        
                            @NET@ $#s.n.#$ ($Spo...
                        
                            @NET^1@ $#s. n.#$ (s...
                        
                            @NET^2, -Ă@ $#adj.#$...
                        
                            @net@ adj. m., pl. $...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
SĂRACULE SĂRACULE No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
așa așa No synsets found 
                            @AȘ'A@ #adv.#, #adj.# #invar.# @I.@ #Adv.# (Modal) @1.@ În felul acesta; astfel. * #Loc. adj.# $Așa-zis$ sau $așa-numit$ = pe nedrept sau convențional numit astfel; pretins, fals, aparent, impropriu. * #Expr.# $Așa o fi$ = e posibil; poate. $Și așa$ = în orice caz; oricum, tot. $Și așa, și așa$ = și într-un fel, și într-altul. $Ori așa, ori așa$ = ori într-un fel, ori într-altul. $Așa..., așa$ = după cum..., astfel. $Așa și așa$ = nu prea bine; potrivit. $Azi așa, mâine așa$ = continuând mereu în acest fel. $Nici așa, nici așa$ = nici într-un fel, nici într-altul. ** (Concluziv) În concluzie. * #Loc. conj.# $Așa că$ = deci. * #Expr.# $Așa-zicând$ = pentru a spune astfel. @2.@ În același fel, în același mod. $Așa să faci și tu.$ * #Expr.# $Și așa mai departe$ = etcetera. @3.@ Chiar precum se spune; întocmai, exact. $Ai să faci așa?$ * #Expr.# $Așa e?$ sau $nu-i așa?$ = am dreptate? (sau nu am?) $Așa?$ sau $cum așa?$ = adevărat să fie? $Așa?$ sau $așa stă treaba?!$ = va să zică astfel stau lucrurile?! $Așa, da!$ = sunt de acord cu ceea ce spui (sau faci) acum. (#Pop.# și #fam.#) $Mai așa$ = @a)@ desigur, firește; @b)@ nu prea tare. $Cam așa$ = după cum zici, ai (măcar în parte) dreptate. @4.@ Atât de... $Te uiți așa de trist!$ @5.@ (Cu sensul reieșind din context) @a)@ La întâmplare, la nimereală, într-o doară. $Vorbește și el așa.$ @b)@ După bunul plac, oricum. $Am vrut să fac așa.$ @c)@ Dintr-o dată, ca din senin; pe nesimțite, fără a-și da seama. $I-a venit așa un gând$ @II.@ #Adj.# #invar.# (Precedă substantivul) Asemenea, atare...; care este atât de mare, de mult, de frumos etc. $Așa nuntă mai rar.$ * #Expr.# $Mai așa$ = nu prea bun (sau frumos, mult etc.). - #Lat.# @eccum-sic.@
                        
                            @AȘ'A@ adv. v. $acum...
                        
                            @AȘ'A@ adv., adj. @1...
                        
                            @aș'a@ adv., adj. in...
                        
                            @AȘ'A^1@ $adv.$ 1) Î...
                        
                            @AȘ'A^2@ $adj. invar...
                        
                            @așa@ #adv.# - @1.@ ...
                        
                            @AȘ'A@ #adj.# #invar...
                        
                            @așá@ și (maĭ vechĭ)...
                        
                            @aș'a@ adv., adj. in...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
grijă grijă No synsets found 
                            @GR'IJĂ,@ $griji,$ #s. f.# @1.@ Teamă sau neliniște simțite de cineva la gândul unei eventuale primejdii sau întâmplări neplăcute pe care le-ar putea îndura; îngrijorare. * #Expr.# $A intra la griji$ = a începe să fie îngrijorat. ** Cauza îngrijorării cuiva. @2.@ Interes deosebit, preocupare pentru cineva sau ceva, atenție acordată unei ființe, unei probleme etc. * #Loc. vb.# $A (nu) avea grijă$ (de cineva sau de ceva) = a (nu) se îngriji (de cineva sau de ceva); a (nu) supraveghea, a (nu) păzi (pe cineva sau ceva). * #Expr.# $A avea grijă (să...)$ = a băga de seamă, a fi atent (să...). $A da$ (sau $a lăsa) în grija$ (cuiva) = a da (sau a lăsa) în directa supraveghere (a cuiva); a încredința. - Din #bg.# @griža.@
                        
                            @Grijă@ ≠ nepăsare, ...
                        
                            @GR'IJĂ@ s. @1.@ v. ...
                        
                            @gr'ijă@ s. f., art....
                        
                            @GR'IJĂ ~i@ $f.$ 1) ...
                        
                            @gríjă@ (est) și @gr...
                        
                            @gr'ijă@ s. f., art....
                        
                            @gr'ijă@ #s. f.#, #a...
                        
                            @grijă@ f. @1.@ păs ...
                        
                            @GR'IJĂ,@ $griji,$ #...
cum cum No synsets found 
                            @CUM@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# @I.@ $(Interogativ).$ @1.@ În ce mod? $Cum ai făcut de ai venit?$ * #Expr.# $Cum și în ce chip$ sau $cum și ce fel$ = în ce fel. $A nu avea$ (sau $a nu ști) cum$ = a nu avea posibilitate de a... ** (Repetat, în propoziții enunțiative) Într-un fel oarecare. ** De ce? $Cum nu m-ai înștiințat?$ * #Expr.# $Cum de...$ = cum se face că..., cum e posibil ca... $(Da) cum (să$ sau $de) nu!$ = @a)@ desigur! firește!; @b)@ (#ir.#) vorbă să fie! d\'a de unde! nici gând! $Apoi$ (sau, #pop.#, $păi) cum!$ = desigur! firește! se înțelege! @2.@ (Exprimă părerea de rău, contrarietatea, surpriza, mirarea, indignarea etc.) Se poate? adevărat să fie? @3.@ Ce? poftim? @4.@ Cu cât? cu ce preț? $Cum dai merele?$ @II.@ (Explicativ) Cât de (mare, mult, bine, tare etc.). $Cum îți plac florile!$ @B.@ #Conj.# (Stabilește raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o completivă directă sau indirectă) $Privind în urma lor cum se duceau, rămase gânditor.$ * #Loc. adj. și adv.# $Nu știu cum$ = într-un fel oarecare; (în mod) ciudat, bizar. @2.@ (Introduce o propoziție modală) $M-au văzut cum dormeam.$ ** (Introduce o propoziție comparativă) Precum. $Va râde cum a râs și altă dată.$ * #Expr.# $Cum nu este$ (sau $nu se mai află),$ se spune, despre cineva sau ceva care posedă în cel mai înalt grad anumite calități. $Cum s-ar zice$ = adică, va să zică. @3.@ (Introduce o propoziție cauzală) Deoarece, întrucât; fiindcă. $Băiatul, cum e muncitor, va obține nota maximă.$ @4.@ (Introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși. @5.@ În așa fel, încât. $Să se facă un palat cum seamăn pe lume să nu aibă.$ @6.@ În măsura în care, pe cât. $Nu mă vreți voi, cum înțeleg?$ @7.@ Îndată ce. ** (Arată că două acțiuni se petrec aproape simultan) $Cum vor vedea că vii cu daruri, îndată vor alerga.$ @8.@ (Introduce o propoziție atributivă) În care. $Din ceasul cum te-am văzut, te-am recunoscut.$ @9.@ (#Înv.#; introduce o propoziție finală) Pentru că. $Își va pune toate puterile cum să-și sfârșească slujba.$ @10.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $Cum te porți nu e bine.$ - #Lat.# @quomo@[do].
                        
                            @CUM@ adv., conj., i...
                        
                            @CUM@ conj. v. $când...
                        
                            @cum@ adv., conjcț....
                        
                            @CUM^1@ $adv. (cu se...
                        
                            @CUM^2@ $conj. (intr...
                        
                            cum se scrie cuvantu...
                        
                            Cum este corect:la d...
                        
                            cum se numeste ce inseamna acest cuvant
                        
                            cum se scrie cuvantu...
eu eu No synsets found 
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
sparge sparge No synsets found 
                            @SP'ARGE,@ $sparg,$ #vb.# III. @1.@ #Tranz.# și #refl.# A (se) preface în bucăți, în cioburi; a face să plesnească sau a plesni, a (se) crăpa. * #Expr.# (#Refl.#) $A se sparge în capul cuiva,$ se spune despre cineva obligat să suporte consecințele neplăcute ale unor fapte de care nu este vinovat. ** #Refl.# #Fig.# (Despre voce) A deveni răgușit, a se altera. ** #Tranz.# A tăia, a despica lemne, butuci etc. în mai multe bucăți. @2.@ #Tranz.# A sfărâma, a distruge învelișul unui lucru, pentru a extrage și a folosi conținutul. ** #Intranz.# și #refl.# (Despre abcese) A se deschide. @3.@ #Tranz.# A distruge, a nărui, a nimici. * #Expr.# $A sparge norma$ = a depăși norma. $A sparge frontul$ = a pătrunde forțat în liniile inamicului. ** #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) găuri; a (se) uza. * #Expr.# (#Tranz.#) $Pe unde și-a spart dracul opincile$ = prin locuri foarte depărtate, la dracu-n praznic. @4.@ #Tranz.# A deschide prin forțare o ușă, o încuietoare; $#p. ext.#$ a jefui, a prăda. @5.@ #Tranz.# A împinge, a străpunge cu un obiect ascuțit sau tăios; $#p. ext.#$ a ucide. ** #Refl.# (#Fam.#) A muri. ** #Refl.# #Fig.# A striga tare; a răcni, a zbiera. @6.@ #Refl.# #Fig.# (Despre concentrări de oameni și despre acțiuni la care participă aceștia) A lua sfârșit, a se termina; a se întrerupe (prin împrăștierea participanților). ** #Tranz.# A produce o disensiune; a dezbina. * #Expr.# $A sparge cuiva casa$ = a contribui efectiv la destrămarea căsniciei cuiva. @7.@ #Tranz.# #Fig.# (#Înv.#) A răzleți o oaste; a birui, a înfrânge; a împrăștia. [#Perf. s.# $spărsei,$ #part.# $spart$] - #Lat.# @spargere.@
                        
                            @SPARGE@ vb. @1.@ a ...
                        
                            @SP'ARGE@ vb. v. $ab...
                        
                            @sp'arge@ vb., ind. ...
                        
                            @A SP'ARGE sparg@ $t...
                        
                            @A SE SP'ARGE mă spa...
                        
                            @sp'arge (-g, -rt),@...
                        
                            @sparge,@ $sparg$ @I...
                        
                            @sp'arge@ #vb.# I (#...
                        
                            @a (se) sp'arge@ vb....
ban ban No synsets found 
                            @BAN^1,@ $bani,$ #s. m.# @1.@ Unitate monetară și monedă egală cu a suta parte dintr-un leu; $#p. restr.#$ monedă măruntă, divizionară a leului. * #Expr.# $A nu face$ (sau $a nu plăti) un ban (chior)$ sau $doi bani=$ a nu valora nimic, a nu avea nici o valoare. @2.@ Echivalent general al valorii mărfurilor (fiind el însuși o marfă); monedă de metal sau hârtie recunoscută ca mijloc de schimb și de plată; argint (@2@). * #Expr.# $A trăi (pe lângă cineva) ca banul cel bun =$ a fi foarte prețuit (de cineva). $A lua (ceva) de$ (sau $drept) bani buni =$ a crede că un lucru este adevărat. ** (La #pl.#) Avere în numerar; parale. * #Expr.# $A fi doldora$ (sau $plin) de bani =$ a fi foarte bogat. $A avea bani (strânși) la ciorap$ sau $a strânge bani la ciorap =$ a avea sau a face economii, a avea sau a strânge o sumă de bani; a fi zgârcit. $Fecior$ (sau $băiat) de bani gata =$ fiu de oameni avuți care face extravaganțe cu banii primiți sau moșteniți de la părinți. - #Et. nec.#
                        
                            @BAN^2,@ $bani,$ #s. m.# @1.@ Guvernator al unei regiuni de graniță în Ungaria feudală. @2.@ (Titlu și funcție de) mare dregător în Țara Românească după #sec.# XV; (și în forma $mare ban)$ (titlu purtat de) boierul care guverna Banatul Severinului, apoi Oltenia. ** (În Muntenia) Cel mai înalt rang boieresc; persoană care deținea acest rang. - #Cf.# #magh.# %ban,% #scr.# %ban.%
                        
                            @BAN@ s. @1.@ franc,...
                        
                            @BAN@ s. v. $bănuț, ...
                        
                            @ban@ (monedă, funcț...
                        
                            @BAN^1 ~i@ $m.$ 1) M...
                        
                            @BAN^2 ~i@ $m.$ 1) T...
                        
                            @ban (bani),@ #s. m....
                        
                            @ban (bani),@ #s. m....
                        
                            „(Ban., înv.) obliga...
! ! No synsets found