| mă-ta |
mă-ta |
No synsets found
|
@m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
@m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
|
| tu |
tu |
No synsets found
|
@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
@TU@ pron. dumneata,...
@tu@ pr., d. acc. $ț...
@TU@ $pron. pers. pe...
tu insuti
@tu@ #pr.#, #d.# #ac...
TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.
THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
tu
@tu@ #pron.# - #Pron...
@tu@ #adv.# - Se fol...
|
| mai |
mai |
No synsets found
|
@MAI^1@ #adv.# @I. 1.@ (Servește la formarea gradului comparativ) $Mai bun.$ * (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) $Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte.$ @2.@ (Servește la formarea gradului superlativ relativ) $Cel mai bun.$ * (Înaintea unui substantiv) $Te comporți ca cel mai copil dintre copii.$ * (Precedat de "ce" în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) $Ce mai drac frumos de fată!$ * #Expr.# $Mai rar$ = întâlnit extrem de rar. $Așa om mai rar!$ @II.@ (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. $Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase.$ @III.@ (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. $Mai îmi vine a crede.$ ** (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin #conj.# "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. $Cetina mai că-i ajunge la pământ.$ * $Mai-mai$ = cât pe-aci, gata-gata. @IV.@ (Înaintea unui verb) @1.@ (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. $Mai vine la noi.$ * #Expr.# $Mai e vorbă!$ = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ** (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) $Ce mai faci?$ @2.@ (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. $Poate să ne mai întâlnim.$ @3.@ (Exprimă nedumerire) $Nu se știe ce s-a mai făcut.$ @##V.##@ (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) @1.@ (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. $Avea casă, mai ceva bani.$ * #Expr.# $Ce mai atâta vorbă$ sau $ce mai încoace-ncolo,$ se zice când vrem să punem capăt unei discuții. @2.@ (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. $Mai una, mai alta.$ @VI.@ (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) $Ce mai zgomot, ce mai freamăt!$ - #Lat.# @magis.@
@MAI^2,@ $maiuri,$ #s. n.# Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ** (#Reg.#) Bătător^2. - #Lat.# @malleus.@
@MAI^3,@ $maiuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Ficat. - Din #magh.# @máj.@
@MAI^4@ #s. m.# #invar.# A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. - #Lat.# @maius,@ #sl.# @maĭ.@
@MAI@ adv. @1.@ încă...
@MAI@ s. (pop.) flor...
@MAI@ s. @1.@ măciuc...
@MAI@ s. v. $ciocan,...
@mai@ adv....
@mai@ (luna) s. m. i...
|
| pune |
pune |
No synsets found
|
@P'UNE,@ $pun,$ #vb.# III. @1.@ A așeza, a instala, a plasa într-un ##loc.## * #Expr.# $A pune foc$ = @a)@ a incendia; @b)@ $#fig.#$ a înrăutăți situația. $A pune$ (ceva) $la foc$ = a expune (ceva) acțiunii focului (pentru a fierbe, a găti etc.). $A pune$ (cuiva ceva) $la picioare$ (sau $la picioarele$ cuiva) = a oferi (cuiva ceva util, valoros). $A pune$ (cuiva ceva) $înainte$ = a da (cuiva ceva) de mâncare. $A pune$ (ceva) $la cântar$ (sau $în cumpănă, în balanță)$ = a cumpăni, a chibzui (importanța, valoarea etc.) pentru a putea lua o hotărâre întemeiată. $A pune gura$ (pe ceva) = a gusta sau a mânca (ceva). $A pune ochii$ (pe cineva sau ceva) = a se opri cu interes (asupra cuiva sau a ceva), a remarca, a dori să obțină; a supraveghea. $A pune piciorul$ (undeva) = a sosi (undeva). $A pune ochii$ (sau $privirea, nasul, capul) în pământ$ = a avea o atitudine modestă, plecând privirea; a se rușina, a se sfii. (#Fam.#) $A pune osul$ = a munci din greu. $A pune umărul$ = a-și aduce contribuția la o acțiune; a contribui. $A(-și) pune$ (ceva) $în$ (sau $de) gând$ (sau $în cap, în minte)$ = a avea intenția de a..., a plănui, a decide. $A pune o vorbă (bună)$ sau $un cuvânt (bun)$ (pentru cineva) = a interveni în favoarea cuiva. $A pune coarne$ = @a)@ a face o relatare cu adaosuri exgerate, neverosimile, inventate; @b)@ a-și înșela soțul. $A pune$ (o chestiune, un subiect etc.) $pe tapet$ = a aduce (o chestiune etc.) în discuție. $Unde (mai) pui că...$ = fără a mai socoti că...; presupunând, considerând că... $A pune paie pe$ (sau $peste) foc$ = a contribui la înrăutățirea unei situații grave, dificile. $A pune$ (pe cineva) $jos$ = a trânti (pe cineva) la pământ. $A pune$ (pe cineva) $sub sabie$ sau $a pune$ (cuiva) $capul sub picior$ = a ucide. $A pune$ (pe cineva) $la zid$ = @a)@ a împușca; @b)@ a condamna, a demasca, a dezaproba. (#Fam.#) $A pune bine$ (pe cineva) = a face cuiva rău, uneltind împotriva lui. $A(-și) pune capul$ (sau $gâtul) (la mijloc) pentru$ cineva (sau ceva) = a-și primejdui viața; a fi sigur, a garanta pentru cineva sau de ceva. $A pune$ (ceva) $pe hârtie$ = a însemna, a nota. $A pune (o melodie) pe note$ = a transpune o melodie pe note muzicale. (#Refl.#) $A se pune bine cu$ (sau $pe lângă) cineva$ = a intra în voie cuiva, a se face plăcut cuiva (prin adulare, lingușeli spre a obține avantaje). ** #Tranz.# A întinde, a expune. * #Expr.# $A pune$ (cuiva ceva) $în vedere$ = a atrage (cuiva) atenția, a aduce la cunoștință. ** #Refl.# A se depune, a se așterne; $#fig.#$ a începe, a se ivi. $S-a pus zăpada. S-a pus o iarnă grea.$ @2.@ #Tranz.# A aduce pe cineva într-o situație nouă neașteptată, a face pe cineva să ajungă într-o anumită stare. $L-a pus în inferioritate.$ ** A așeza, a numi pe cineva într-un rang, într-o demnitate, într-o slujbă; a determina, a fixa locul, ierarhia cuiva între mai mulți. * #Expr.# $A pune$ (pe cineva) $în pâine$ = a angaja (pe cineva) într-o slujbă spre a-și câștiga existența. $A pune$ (pe cineva) $în disponibilitate$ (sau, #fam.#, $pe liber)$ = a concedia, a elibera (pe cineva) dintr-o slujbă. @3.@ #Tranz.# și #refl.# A (se) așeza într-un anumit fel, într-o anumită poziție. * #Expr.# (#Tranz.#) $A pune (fire, fibre) în două$ (sau $în trei, în patru$ etc.) = a forma un mănunchi din două (sau trei etc.) fire. ** #Tranz.# A atârna, a agăța. @4.@ #Tranz.# A face să stea într-un anumit loc, a așeza la locul dinainte stabilit sau cel mai potrivit, a depune la locul lui, a plasa; $#p. ext.#$ a așeza într-un anumit loc față de alte obiecte de același fel, a aranja, a situa. * #Expr.# $A pune caii$ = a înhăma. $A pune în scenă$ = a regiza, a monta o piesă de teatru. ** A planta, a sădi, a semăna. @5.@ #Tranz.# și #refl.# A(-și) așeza pe corp obiectele de îmbrăcăminte necesare; a (se) îmbrăca sau a (se) încălța. @6.@ #Tranz.# A depune valori bănești (în păstrare, spre fructificare etc.); a investi valori bănești. * #Expr.# $A pune deoparte$ = @a)@ a economisi; @b)@ a rezerva (pentru cineva). $A pune preț$ = a oferi un preț mare; $#p. ext.#$ a considera valoros, merituos. @7.@ #Tranz.# A fixa, a stabili; orândui, a institui. $A pune impozite. A pune un diagnostic.$ @8.@ #Refl.# (#Pop.#) A se împotrivi, a sta împotrivă. $Te pui pentru un fleac!$ * #Expr.# $A se pune în calea cuiva$ = a împiedica pe cineva să acționeze. @9.@ #Refl. recipr.# A se lua la întrecere, a se măsura sau a se compara cu cineva. * #Expr.# (#Tranz.#) $A pune (de) față$ sau $față în față$ = a compara; a confrunta. @10.@ #Refl.# A tăbărî asupra cuiva, a se repezi la cineva. @11.@ #Tranz.# A face, a determina pe cineva să execute un lucru; a îndemna; a sili, a obliga. ** A îmboldi; a asmuți. @12.@ #Refl.# (Adesea cu determinări introduse prin #prep.# "pe") A începe o acțiune, a se apuca (cu stăruință) de ceva. * #Expr.# $A se pune cu gura pe cineva$ = a cicăli pe cineva sau a insista pe lângă cineva. (#Reg.#) $A se pune (cu rugăminți, cu vorbe dulci$ etc.) $pe lângă cineva$ = a ruga insistent pe cineva. $A se pune pe gânduri$ = a deveni gânditor, îngrijorat. $E pus pe...$ = e gata să... (#Tranz.#) $A-și pune puterea$ sau $(toate) puterile$ = a-și da toată silința, a se strădui. @13.@ #Tranz.# (În #loc.# și #expr.#) $A pune$ (pe cineva sau ceva) $la probă$ (sau $la încercare)$ = a încerca pe cineva sau ceva (spre a-i cunoaște valoarea, însușirile). $A pune$ (pe cineva) $la cazne$ = a căzni, a chinui. $A pune o întrebare$ (sau $întrebări)$ = a întreba, a chestiona. $A pune stavilă$ = a stăvili. $A pune în primejdie$ = a primejdui. $A-și pune nădejdea$ (sau $speranța, credința) în cineva$ sau $ceva$ = a nădăjdui, a se încrede în ajutorul cuiva sau a ceva. $A pune temei$ = a se bizui, a se întemeia. $A pune vina$ (pe cineva sau ceva) = a învinui (pe nedrept). $A pune în$ (sau $pe) seama$ (sau $la activul) cuiva$ (sau $a ceva)$ = a atribui (pe nedrept). $A pune grabă$ = a se grăbi. $A pune nume$ (sau $poreclă)$ = a numi, a porecli. $A pune în valoare$ = a valorifica. $A pune în evidență$ = a evidenția, a sublinia, a releva. $A pune la îndoială$ = a se îndoi. $A pune la socoteală$ = a socoti, a îngloba. $A pune în loc$ = a înlocui. $A pune iscălitura$ = a iscăli. $A pune rămășag$ (sau $pariu)$ = a paria. $A pune aprobarea$ = a aproba. [#Prez. ind.# și: (#reg.#) $pui$] - #Lat.# @ponere.@
@P'UNE@ vb. @1.@ v. ...
@P'UNE@ vb. v. $așez...
@p'une@ vb., ind. pr...
@A P'UNE pun@ $tranz...
@A SE P'UNE mă pun@ ...
@p'une (p'un, p'us),...
@a (se) p'une@ vb., ...
@PUNE@ [pú:nə], oraș...
@p'une@ @(a ~)@ #vb....
|
| lindic |
lindic |
No synsets found
|
@LINDÍC@ s.n. v. @|c...
@LIND'IC@ s. v. $cli...
@LINDÍC,@ $lindíce,$...
@lind'ic (lind'ice),...
@lindic,@ $lindicuri...
@lind'ic@ #s.# #v.# ...
@lind'ic@ - clitoris...
@$lind'ic$@ $#sn#$
...
@lind'ic@ #s.n.# ($#...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| farfurie |
farfurie |
No synsets found
|
@FARFUR'IE,@ $farfurii,$ #s. f.# @1.@ Obiect de faianță, de porțelan etc., de obicei de formă rotundă, cu marginile puțin ridicate și cu fundul plat sau adâncit, în care se servește mâncarea. @2.@ (#Înv.#) Porțelan. * (#Fam.#; în sintagma) $Farfurie zburătoare$ = obiect zburător neidentificat. - Din #tc.# @farfuri@ (#lit.# $fağfuri),$ #ngr.# @farfuri.@
@FARFUR'IE@ s. @1.@ ...
@FARFUR'IE@ s. v. $p...
@farfur'ie@ s. f., a...
@FARFUR'IE ~i@ $f.$ ...
@farfur'ie (farfur'i...
@farfuríe@ f. (turc....
@farfur'ie@ s. f., a...
@farfur'ie@ #s. f.#,...
@farfurie@ f. @1.@ p...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| zica |
zica |
No synsets found
|
|
| tu |
tu |
No synsets found
|
@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
@TU@ pron. dumneata,...
@tu@ pr., d. acc. $ț...
@TU@ $pron. pers. pe...
tu insuti
@tu@ #pr.#, #d.# #ac...
TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.
THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
tu
@tu@ #pron.# - #Pron...
@tu@ #adv.# - Se fol...
|
| că |
că |
No synsets found
|
@CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
@CĂ@ conj. @1.@ (con...
@CĂ@ conj. v. $dacă....
@că@ conjcț....
@CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
CĂ?utarea cuvântului...
@că@ #conj.# - @1.@ ...
@CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
@că@ conj. (lat. $qu...
@că@ conjcț....
|
| fi |
fi |
No synsets found
|
@FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
@A fi@ ≠ a lipsi...
@FI@ vb. @1.@ v. $tr...
@fi@ vb., ind. prez....
@A FI sunt@ $intranz...
@fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
@fi (sunt, fost),@ #...
@fi@ și (est, pop.) ...
@a fi@ vb., ind. pre...
@fi^1@ (literă grece...
|
| un |
un |
No synsets found
|
@UN, O,@ $unii, unele,$ #art. nehot.# (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) $Un prieten.$ * (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) $O bucurie se vestea în ochii ei.$ * (Dă sens general substantivului) $Un artist, fie și mai genial decât Paganini.$ ** (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... $Mi se părea că văd un Platon.$ ** (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) $Un murdar.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# $unui, unei;$ #gen.#-#dat.# #pl.# $unor$] - #Lat.# @unus, una.@
@un@ adj. m., g.-d. ...
@un@ art. m., g.-d. ...
@un@ num. m. cu valo...
@UN o@ (@niște@) $ar...
un fenomen specific...
un cuvant medical......
un penis mai mic...
un coate goale, ce s...
un tip de culoare;sa...
|
| macaroană |
macaroană |
No synsets found
|
@MACARO'ANĂ,@ $macaroane,$ #s. f.# (Mai ales la #pl.#) Pastă făinoasă de fabricație industrială, în formă de tuburi lungi și subțiri (goale pe dinăuntru). - Din #ngr.# @makarónia.@ #Cf.# #it.# %maccherone.%
@macaro'ană@ s. f., ...
@MACARO'ANĂ ~e@ $f. ...
@MACARO'ANĂ@ $#s.f.#...
@MACARO'ANĂ@ $#s. f....
@macaroană,@ $macaro...
@macaro'ană@ s. f., ...
@*macaroánă@ ($oa$ d...
@macaro'ană@ #s. f.#...
@MACARO'ANĂ,@ $macar...
|
| ? |
? |
No synsets found
|
|