← Back to list

Sentence #6462

Similar

Ai crescut mare (eh, doar 7 cm), ai învățat să mănânci kakat, să bei muie, știi multe (să inspiri, să expiri, să faci laba), e vremea să-i dai lu' tac-tu prima lecție despre contracepție: zi-i să-și scoată dracului pantalonii când o fute pe ma-ta, chiloții sunt de-ajuns pt protecție! scorțoși, tocmai buni drept mască de gaze, ca să nu i se pălească de duhoare.

Ai crescut mare (eh, doar 7 cm QUANTITY ), ai învățat să mănânci kakat, să bei muie, știi multe (să inspiri, să expiri, să faci laba), e vremea să-i dai lu' tac-tu prima ORDINAL lecție despre contracepție: zi DATETIME -i să-și scoată dracului pantalonii PRODUCT când o fute pe ma-ta, chiloții PRODUCT sunt de-ajuns pt protecție! scorțoși, tocmai buni drept mască de gaze PRODUCT , ca să nu i se pălească de duhoare.
Ai AUX crescut ADJ mare ( ADJ eh, NOUN doar ADV 7 cm), NOUN ai AUX învățat VERB să PART mănânci AUX kakat, NOUN să PART bei AUX muie, AUX știi AUX multe ( PRON să PART inspiri, AUX să PART expiri, AUX să PART faci AUX laba), NOUN e AUX vremea NOUN să PART -i PRON dai AUX lu' CCONJ tac-tu PROPN prima NUM lecție NOUN despre ADP contracepție: NOUN zi NOUN -i PRON să PART -și PRON scoată AUX dracului NOUN pantalonii NOUN când ADV o PRON fute VERB pe ADP ma-ta, NOUN chiloții NOUN sunt AUX de- ADP ajuns VERB pt NOUN protecție! NOUN scorțoși, ADJ tocmai ADV buni ADJ drept ADP mască NOUN de ADP gaze, NOUN ca ADV să PART nu PART i PRON se PRON pălească AUX de ADP duhoare. NOUN aux advmod appos advmod nummod obl aux conj mark ccomp xcomp mark advcl obj conj obj mark parataxis mark conj mark conj obj cop parataxis mark iobj acl fixed obj nummod nmod case nmod obj cop mark expl:poss advcl iobj nmod advmod expl advcl case obl:pmod nsubj cop advmod conj det xcomp advmod conj case obl case nmod mark fixed advmod iobj expl:pv advcl case obl 
            {
  "text": "Ai crescut mare (eh, doar 7 cm), ai \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 m\u0103n\u00e2nci kakat, s\u0103 bei muie, \u0219tii multe (s\u0103 inspiri, s\u0103 expiri, s\u0103 faci laba), e vremea s\u0103-i dai lu' tac-tu prima lec\u021bie despre contracep\u021bie: zi-i s\u0103-\u0219i scoat\u0103 dracului pantalonii c\u00e2nd o fute pe ma-ta, chilo\u021bii sunt de-ajuns pt protec\u021bie! scor\u021bo\u0219i, tocmai buni drept masc\u0103 de gaze, ca s\u0103 nu i se p\u0103leasc\u0103 de duhoare.",
  "ents": [
    {
      "start": 26,
      "end": 30,
      "label": "QUANTITY"
    },
    {
      "start": 154,
      "end": 159,
      "label": "ORDINAL"
    },
    {
      "start": 188,
      "end": 190,
      "label": "DATETIME"
    },
    {
      "start": 215,
      "end": 225,
      "label": "PRODUCT"
    },
    {
      "start": 248,
      "end": 256,
      "label": "PRODUCT"
    },
    {
      "start": 313,
      "end": 326,
      "label": "PRODUCT"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 284
    },
    {
      "start": 285,
      "end": 362
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 2,
      "tag": "Va--2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=2",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 3,
      "end": 10,
      "tag": "Afpms-n",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "crescut",
      "dep": "ROOT",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 11,
      "end": 15,
      "tag": "Afpfsrn",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "mare",
      "dep": "advmod",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 16,
      "end": 17,
      "tag": "LPAR",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "(",
      "dep": "punct",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 17,
      "end": 19,
      "tag": "Ncm--n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc",
      "lemma": "eh",
      "dep": "appos",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 19,
      "end": 20,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 21,
      "end": 25,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "doar",
      "dep": "advmod",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 26,
      "end": 27,
      "tag": "Mc-s-d",
      "pos": "",
      "morph": "",
      "lemma": "7",
      "dep": "nummod",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 28,
      "end": 30,
      "tag": "Yn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Abbr=Yes",
      "lemma": "cm",
      "dep": "obl",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 30,
      "end": 31,
      "tag": "RPAR",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ")",
      "dep": "punct",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 31,
      "end": 32,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 33,
      "end": 35,
      "tag": "Va--2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=2",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 36,
      "end": 43,
      "tag": "Vmp--sm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "\u00eenv\u0103\u021ba",
      "dep": "conj",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 44,
      "end": 46,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 14
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 47,
      "end": 54,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "m\u0103n\u00e2nca",
      "dep": "ccomp",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 55,
      "end": 60,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "Kakat",
      "dep": "xcomp",
      "head": 14
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 60,
      "end": 61,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 21
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 62,
      "end": 64,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 21
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 65,
      "end": 68,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "bea",
      "dep": "advcl",
      "head": 21
    },
    {
      "id": 19,
      "start": 69,
      "end": 73,
      "tag": "Vmsp3",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Sub|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "muia",
      "dep": "obj",
      "head": 18
    },
    {
      "id": 20,
      "start": 73,
      "end": 74,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 18
    },
    {
      "id": 21,
      "start": 75,
      "end": 79,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "\u0219ti",
      "dep": "conj",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 22,
      "start": 80,
      "end": 85,
      "tag": "Pi3fpr",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Plur|Person=3|PronType=Ind",
      "lemma": "mult",
      "dep": "obj",
      "head": 21
    },
    {
      "id": 23,
      "start": 86,
      "end": 87,
      "tag": "LPAR",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "(",
      "dep": "punct",
      "head": 25
    },
    {
      "id": 24,
      "start": 87,
      "end": 89,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 25
    },
    {
      "id": 25,
      "start": 90,
      "end": 97,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "inspire",
      "dep": "parataxis",
      "head": 21
    },
    {
      "id": 26,
      "start": 97,
      "end": 98,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 28
    },
    {
      "id": 27,
      "start": 99,
      "end": 101,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 28
    },
    {
      "id": 28,
      "start": 102,
      "end": 108,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "expire",
      "dep": "conj",
      "head": 25
    },
    {
      "id": 29,
      "start": 108,
      "end": 109,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 31
    },
    {
      "id": 30,
      "start": 110,
      "end": 112,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 31
    },
    {
      "id": 31,
      "start": 113,
      "end": 117,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "face",
      "dep": "conj",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 32,
      "start": 118,
      "end": 122,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "lab\u0103",
      "dep": "obj",
      "head": 31
    },
    {
      "id": 33,
      "start": 122,
      "end": 123,
      "tag": "RPAR",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ")",
      "dep": "punct",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 34,
      "start": 123,
      "end": 124,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 36
    },
    {
      "id": 35,
      "start": 125,
      "end": 126,
      "tag": "Vaip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fi",
      "dep": "cop",
      "head": 36
    },
    {
      "id": 36,
      "start": 127,
      "end": 133,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "vreme",
      "dep": "parataxis",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 37,
      "start": 134,
      "end": 136,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 39
    },
    {
      "id": 38,
      "start": 136,
      "end": 138,
      "tag": "Pp3-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=3|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "el",
      "dep": "iobj",
      "head": 39
    },
    {
      "id": 39,
      "start": 139,
      "end": 142,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "da",
      "dep": "acl",
      "head": 36
    },
    {
      "id": 40,
      "start": 143,
      "end": 145,
      "tag": "Ccsspy",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos|Variant=Short",
      "lemma": "lu",
      "dep": "fixed",
      "head": 39
    },
    {
      "id": 41,
      "start": 145,
      "end": 146,
      "tag": "QUOT",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "'",
      "dep": "punct",
      "head": 40
    },
    {
      "id": 42,
      "start": 147,
      "end": 153,
      "tag": "Np",
      "pos": "PROPN",
      "morph": "",
      "lemma": "tac-tu",
      "dep": "obj",
      "head": 39
    },
    {
      "id": 43,
      "start": 154,
      "end": 159,
      "tag": "Mofsrly",
      "pos": "NUM",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|NumForm=Word|NumType=Ord|Number=Sing",
      "lemma": "prim",
      "dep": "nummod",
      "head": 44
    },
    {
      "id": 44,
      "start": 160,
      "end": 166,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "lec\u021bie",
      "dep": "nmod",
      "head": 42
    },
    {
      "id": 45,
      "start": 167,
      "end": 173,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "despre",
      "dep": "case",
      "head": 46
    },
    {
      "id": 46,
      "start": 174,
      "end": 186,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "contracep\u021bie",
      "dep": "nmod",
      "head": 44
    },
    {
      "id": 47,
      "start": 186,
      "end": 187,
      "tag": "COLON",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ":",
      "dep": "punct",
      "head": 52
    },
    {
      "id": 48,
      "start": 188,
      "end": 190,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "zi",
      "dep": "obj",
      "head": 52
    },
    {
      "id": 49,
      "start": 190,
      "end": 192,
      "tag": "Pp3-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=3|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "el",
      "dep": "cop",
      "head": 48
    },
    {
      "id": 50,
      "start": 193,
      "end": 195,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 52
    },
    {
      "id": 51,
      "start": 195,
      "end": 198,
      "tag": "Px3--d--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Person=3|PronType=Prs|Reflex=Yes|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "sine",
      "dep": "expl:poss",
      "head": 52
    },
    {
      "id": 52,
      "start": 199,
      "end": 205,
      "tag": "Vmsp3",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Sub|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "scoate",
      "dep": "advcl",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 53,
      "start": 206,
      "end": 214,
      "tag": "Ncmsoy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "drac",
      "dep": "iobj",
      "head": 52
    },
    {
      "id": 54,
      "start": 215,
      "end": 225,
      "tag": "Ncmpry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "pantalon",
      "dep": "nmod",
      "head": 53
    },
    {
      "id": 55,
      "start": 226,
      "end": 230,
      "tag": "Rw",
      "pos": "ADV",
      "morph": "PronType=Int,Rel",
      "lemma": "c\u00e2nd",
      "dep": "advmod",
      "head": 57
    },
    {
      "id": 56,
      "start": 231,
      "end": 232,
      "tag": "Pp3fsa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Gender=Fem|Number=Sing|Person=3|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "el",
      "dep": "expl",
      "head": 57
    },
    {
      "id": 57,
      "start": 233,
      "end": 237,
      "tag": "Vmis3s",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Past|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fute",
      "dep": "advcl",
      "head": 52
    },
    {
      "id": 58,
      "start": 238,
      "end": 240,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 59
    },
    {
      "id": 59,
      "start": 241,
      "end": 246,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "ma-ta",
      "dep": "obl:pmod",
      "head": 57
    },
    {
      "id": 60,
      "start": 246,
      "end": 247,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 64
    },
    {
      "id": 61,
      "start": 248,
      "end": 256,
      "tag": "Ncmpry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "chilot",
      "dep": "nsubj",
      "head": 64
    },
    {
      "id": 62,
      "start": 257,
      "end": 261,
      "tag": "Vaip3p",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fi",
      "dep": "cop",
      "head": 64
    },
    {
      "id": 63,
      "start": 262,
      "end": 265,
      "tag": "Spsay",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc|Variant=Short",
      "lemma": "de",
      "dep": "advmod",
      "head": 64
    },
    {
      "id": 64,
      "start": 265,
      "end": 270,
      "tag": "Vmp--sm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "ajunge",
      "dep": "conj",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 65,
      "start": 271,
      "end": 273,
      "tag": "Nc",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "",
      "lemma": "pt",
      "dep": "det",
      "head": 66
    },
    {
      "id": 66,
      "start": 274,
      "end": 283,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "protec\u021bie",
      "dep": "xcomp",
      "head": 64
    },
    {
      "id": 67,
      "start": 283,
      "end": 284,
      "tag": "EXCL",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "!",
      "dep": "punct",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 68,
      "start": 285,
      "end": 293,
      "tag": "Afpmp-n",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "scor\u021bos",
      "dep": "ROOT",
      "head": 68
    },
    {
      "id": 69,
      "start": 293,
      "end": 294,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 71
    },
    {
      "id": 70,
      "start": 295,
      "end": 301,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "tocmai",
      "dep": "advmod",
      "head": 71
    },
    {
      "id": 71,
      "start": 302,
      "end": 306,
      "tag": "Afpmp-n",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "bun",
      "dep": "conj",
      "head": 68
    },
    {
      "id": 72,
      "start": 307,
      "end": 312,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "drept",
      "dep": "case",
      "head": 73
    },
    {
      "id": 73,
      "start": 313,
      "end": 318,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "masc\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 71
    },
    {
      "id": 74,
      "start": 319,
      "end": 321,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 75
    },
    {
      "id": 75,
      "start": 322,
      "end": 326,
      "tag": "Ncfp-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "gaz",
      "dep": "nmod",
      "head": 73
    },
    {
      "id": 76,
      "start": 326,
      "end": 327,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 82
    },
    {
      "id": 77,
      "start": 328,
      "end": 330,
      "tag": "Rc",
      "pos": "ADV",
      "morph": "",
      "lemma": "ca",
      "dep": "mark",
      "head": 82
    },
    {
      "id": 78,
      "start": 331,
      "end": 333,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "fixed",
      "head": 77
    },
    {
      "id": 79,
      "start": 334,
      "end": 336,
      "tag": "Qz",
      "pos": "PART",
      "morph": "Polarity=Neg",
      "lemma": "nu",
      "dep": "advmod",
      "head": 82
    },
    {
      "id": 80,
      "start": 337,
      "end": 338,
      "tag": "Pp3-sd--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=3|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "el",
      "dep": "iobj",
      "head": 82
    },
    {
      "id": 81,
      "start": 339,
      "end": 341,
      "tag": "Px3--a--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Person=3|PronType=Prs|Reflex=Yes|Strength=Weak",
      "lemma": "sine",
      "dep": "expl:pv",
      "head": 82
    },
    {
      "id": 82,
      "start": 342,
      "end": 350,
      "tag": "Vmsp3",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Sub|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "p\u0103li",
      "dep": "advcl",
      "head": 68
    },
    {
      "id": 83,
      "start": 351,
      "end": 353,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 84
    },
    {
      "id": 84,
      "start": 354,
      "end": 361,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "duhoare",
      "dep": "obl",
      "head": 82
    },
    {
      "id": 85,
      "start": 361,
      "end": 362,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 68
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
crescut crescut No synsets found 
                            @CRESC'UT, -Ă,@ $crescuți, -te,$ #adj.# @1.@ (Despre aluat) Care și-a mărit volumul prin dospire. @2.@ (Despre ființe) Ajuns la un oarecare stadiu de maturizare. @3.@ (Despre unele legume) Care a dat, în timpul conservării, lujeri, muguri. $Ceapă crescută.$ - #V.# @crește.@
                        
                            @CRESC'UT@ adj. @1.@...
                        
                            @CRESC'UT@ s. v. $et...
                        
                            @1) crescút@ n., pl....
                        
                            @2) crescút, -ă@ adj...
                        
                            @cresc'ut@ s. n....
                        
                            @cresc'ut@ adj. m., ...
                        
                            @crescut@ a. 1. mări...
                        
                            @CRESC'UT, -Ă,@ $cre...
                        
                            @CRESC'UT, -Ă,@ $cre...
mare mare No synsets found 
                            @M'ARE^1,@ $mari,$ #adj.# @I.@ (Indică dimensiunea) Care depășește dimensiunile obișnuite; care are dimensiuni apreciabile (considerate în mod absolut sau prin comparație). * $Degetul (cel) mare$ = degetul cel mai gros al mâinii, care se opune celorlalte degete. $Literă mare$ = majusculă. * #Expr.# $A face$ (sau $a deschide) ochii mari (cât cepele)$ = a privi cu uimire, cu curiozitate, cu atenție. * (Adverbial) $Făină măcinată mare.$ ** (Despre suprafețe) Întins^2, vast. * (Substantivat; în #loc. adv.#) $În mare$ = @a)@ pe scară amplă; după un plan vast; @b)@ în linii generale, în rezumat. ** Înalt. $Deal mare.$ ** Lung. $Păr mare.$ ** Încăpător, spațios; voluminos. $Vas mare.$ * (#Pop.#) $Casa (cea) mare$ = camera cea mai frumoasă a unei case țărănești, destinată oaspeților. ** #Lat.#; adânc. $Apă mare.$ @II.@ (Indică cantitatea) @1.@ Care este în cantitate însemnată; abundent, mult; numeros. ** (Despre ape curgătoare, viituri; de obicei în legătură cu verbe ca "a veni") Cu debit sporit, umflat. @2.@ (Despre numere sau, $#p. ext.#$ despre valori care se pot exprima numeric) Care este în cantitate însemnată; ridicat. ** (Despre prețuri) Ridicat. * #Loc. adj.# $De mare preț$ = foarte valoros, prețios, scump. ** (Despre colectivități) Numeros. @III.@ (Arată rezultatul dezvoltării ființelor) Care a depășit frageda copilărie; care a intrat în adolescență; care a ajuns la maturitate. * $Fată mare$ = fată la vârsta măritișului; virgină, fecioară. * #Expr.# $Să crești mare!$ formulă cu care se răspunde unui copil la salut, cu care i se mulțumește pentru un serviciu etc. $Cu mic cu mare$ sau $de la mic la mare$ ori $și mici și mari$ = toți, toate, toată lumea; (în construcții negative) nimeni. ** (De obicei la comparativ sau la superlativ relativ) Mai (sau cel mai) în vârstă. @IV.@ (Indică durata; despre unități de timp) De lungă durată, îndelung, lung. * $Postul (cel) mare$ = postul cel mai lung din cuprinsul anului, care precedă sărbătoarea Paștilor. (#Pop.#) $An mare$ = an bisect. @##V.##@ (Indică intensitatea) @1.@ (Despre surse de lumină și căldură) Puternic, intens. * $Ziua mare$ = partea dimineții (după răsăritul soarelui) când lumina este deplină, intensă. * #Expr.# $(Ziua) în$ (sau $la) amiaza-mare$ = în toiul zilei, în plină zi, la amiază. @2.@ (Despre sunete, voce, zgomote) Puternic, ridicat. * #Expr.# $A vorbi$ (sau $a striga) în gura mare$ = a vorbi cu glas tare, cu ton ridicat. $A fi cu gura mare$ = a fi certăreț, scandalagiu. @3.@ (Despre fenomene atmosferice) Violent, aspru, năprasnic. $Ger mare.$ @4.@ (Despre ritmul de mișcare sau de deplasare) Care a depășit viteza obișnuită; crescut (ca viteză), mărit. @5.@ (Despre stări sufletești, sentimente, senzații etc.) Intens, profund, tare. * #Loc. adv.# (#Reg.#) $Cu mare ce$ = cu greu, anevoie. * #Expr.# $(A-i fi$ cuiva) $mai mare mila$ (sau $dragul, rușinea$ etc.) = (a-i fi cuiva) foarte milă (sau drag, rușine etc.). ** (Adverbial; #pop.#) Din cale-afară, peste măsură. ** Grav. $Greșeală mare.$ @VI.@ (Arată calitatea, valoarea) @1.@ De valoare, de însemnătate deosebită; important, însemnat. * $Zi mare$ = zi de sărbătoare; zi importantă. $Strada mare$ = nume dat în unele orașe de provincie străzii principale. $Drum mare$ sau $drumul (cel) mare$ = drum principal de largă circulație, care leagă localități importante. * #Expr.# $Vorbe mari$ = @a)@ cuvinte bombastice; promisiuni goale; @b)@ (rar) laude. $Mare lucru$ = @a)@ lucru care impresionează sau deșteaptă mirare; @b)@ lucru care nu reprezintă nimic de seamă, care reprezintă prea puțin, care este nesemnificativ; @c)@ (în construcții negative dă contextului valoare afirmativă și invers) n-aș crede să (nu)... ** Hotărâtor. ** Uimitor, extraordinar, impresionant. * #Expr.# $Mare minune$ sau $minune mare$ = @a)@ (cu valoare de exclamație) exprimă uimire, admirație etc.; @b)@ (#reg.#; cu valoare de superlativ) foarte frumos (sau bun etc.). $Mare minune să (nu)...$ = ar fi de mirare să (nu)..., n-aș crede să (nu)... ** Grav, serios. @2.@ Cu calități excepționale; ilustru, celebru, renumit. ** Ieșit din comun; deosebit. @3.@ Care ocupă un loc de frunte într-o ierarhie; cu vază. * $Socru mare$ = tatăl mirelui; (la #pl.#) părinții mirelui. $Soacră mare$ sau $soacra cea mare$ = mama mirelui. * #Expr.# $A se ține mare$ = a fi mândru, semeț, fudul. (Substantivat) $A trage$ (sau $a călca) a mare$ = a-și da importanță; a căuta să ajungă pe cei sus-puși. $La mai mare,$ urare adresată cuiva cu ocazia unei numiri sau a unei avansări într-un post. $Mare și tare$ sau $tare și mare$ = foarte puternic, influent. ** (Substantivat) $Mai-mare$ = căpetenie, șef. ** Superior în ceea ce privește calitățile morale. * #Expr.# $Mare la inimă$ (sau $la suflet)$ = mărinimos, generos. ** Deosebit, ales^2, distins. $Mare cinste.$ * $Mare ținută$ = îmbrăcăminte sau uniformă destinată pentru anumite solemnități. ** (Despre ospețe, serbări) Plin de strălucire; bogat, fastuos, pompos. - Probabil #lat.# @mas, maris.@
                        
                            @M'ARE^2,@ $mări,$ #s. f.# Nume generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare, adânci și sărate, de pe suprafața Pământului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o strâmtoare; parte a oceanului de lângă țărm; $#p. ext.#$ ocean. * #Expr.# $Marea cu sarea$ = mult, totul; imposibilul. $A vântura mări și țări$ = a călători mult. $A încerca marea cu degetul$ = a face o încercare, chiar dacă șansele de reușită sunt minime. $Peste (nouă) mări și (nouă) țări$ = foarte departe. ** #Fig.# Suprafață vastă; întindere mare; imensitate. ** #Fig.# Mulțime (nesfârșită), cantitate foarte mare. - #Lat.# @mare, -is.@
                        
                            @Mare@ ≠ mic, mărunt...
                        
                            @M'ARE@ adj. @1.@ v....
                        
                            @M'ARE@ adj. v. $fri...
                        
                            @M'ARE@ s. @1.@ $(GE...
                        
                            @M'ARE@ s. v. $apă, ...
                        
                            @m'are@ adj. m., art...
                        
                            @m'are@ s. f., g.-d....
                        
                            @M'ARE^1 ~i@ $adj.$ ...
( ( No synsets found
eh eh No synsets found 
                            @EH@ #interj.# Exclamație care exprimă diverse sentimente: dispreț, resemnare, dezamăgire, necaz etc. - Onomatopee.
                        
                            @eh@ interj....
                        
                            @EH@ $interj. (se fo...
                        
                            @Eh,@ formă de notar...
                        
                            @eh@ (< #gr.# ᾖχος [...
                        
                            @eh,@ $ehuri$ #s. n....
                        
                            @eh@ interj....
                        
                            @eh@ #interj.#...
                        
                            @EH@ #interj.# Excla...
                        
                            @EH@ #interj.# Excla...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
doar doar No synsets found 
                            @DO'AR@ #adv.# @1.@ (Exprimă ideea unei delimitări sau restricții) Numai. $Stai doar o clipă!$ * #Expr.# $Doar că nu...$ = aproape că..., puțin a lipsit să nu... @2.@ Vezi bine, cum se știe; desigur. $Doar nu m-ai căutat!$ @3.@ Poate; probabil. $Va reuși doar până la urmă!$ * #Expr.# $Fără doar și poate$ = fără nici o îndoială; neapărat. ** În speranța că... $L-a întrebat, doar va afla ce să facă.$ * #Expr.# $Într-o doară$ = la noroc, la întâmplare, pe nimerite. @4.@ (#Reg.#, la începutul unei propoziții interogative) Oare? [#Var.#: @do'ară@ #adv.#] - #Lat.# @de-hora.@
                        
                            @DOAR@ adv. v. $cumv...
                        
                            @DOAR@ adv., conj. @...
                        
                            @doar@ adv....
                        
                            @DO'AR@ $adv.$ 1) Nu...
                        
                            DOAR...
                        
                            @doar@ adv....
                        
                            Doar linia bastionul...
                        
                            @doar@ #adv.#...
                        
                            @doar (doară)@ adv. ...
7 7 No synsets found
cm cm No synsets found 
                            @Cm,@ simbol pentru ...
                        
                            @cm@ (#METR.#), simb...
                        
                            6,5 cm diametru), gl...
                        
                            16 cm, fruct galben,...
                        
                            2,5 cm, lung-peduncu...
) ) No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
învăța învăța No synsets found 
                            @ÎNVĂȚ'A,@ $înv'ăț,$ #vb.# I. @1.@ #Tranz.# A transmite cuiva (sistematic) cunoștințe și deprinderi dintr-un domeniu oarecare; a iniția pe cineva într-o meserie, știință, artă etc. @2.@ #Tranz.# A sfătui, a povățui pe cineva să facă ceva (arătându-i cum să procedeze). @3.@ #Tranz.# A dobândi cunoștințe prin studiu, a ajunge prin muncă sistematică să cunoști o meserie, o artă, o limbă etc.; a studia. ** A-și întipări în minte ceva pentru a putea reproduce; a memora. @4.@ #Tranz.# și #refl.# A (se) deprinde, a (se) obișnui, a (se) familiariza. @5.@ #Tranz.# A trage o învățătură, a căpăta experiență. * #Expr.# (#Tranz.# și #refl.#) $A (se) învăța minte$ = a câștiga sau a face să câștige experiență, a trage sau a face să tragă învățăminte dintr-o întâmplare neplăcută. - #Lat.# @*invitiare@ (< vitium "viciu").
                        
                            @A (se) învăța@ ≠ a ...
                        
                            @A se învăța@ ≠ a se...
                        
                            @ÎNVĂȚ'A@ vb. @1.@ v...
                        
                            @ÎNVĂȚ'A@ vb. v. $co...
                        
                            @învăț'a@ vb., ind. ...
                        
                            @A ÎNVĂȚ'A învăț 1.@...
                        
                            @A SE ÎNVĂȚ'A mă înv...
                        
                            @învăț'a (înv'ăț, în...
                        
                            @a (se) învăț'a@ vb....
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
mănânca mănânca No synsets found
Kakat Kakat No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
bea bea No synsets found 
                            @BEA,@ $beau,$ #vb.# II. @1.@ #Tranz.# (Adesea #fig.#) A înghiți un lichid. * #Expr.# $A bea paharul până-n fund$ = a îndura un necaz, o durere până la capăt. @2.@ #Intranz.# #Spec.# A consuma băuturi alcoolice. * #Expr.# (#Fam.#) $A bea în sănătatea$ (sau $în cinstea, pentru succesul) cuiva$ = a sărbători pe cineva, consumând băuturi alcoolice în cinstea (și pe socoteala) lui. @3.@ #Tranz.# A cheltui, a risipi bani, avere etc. pe băutură. * #Expr.# $A-și bea și cămașa$ = a cheltui totul pe băutură. $A-și bea (și) mințile$= a bea până la inconștiență sau până la nebunie. @4.@ #Tranz.# (#Pop.#; în #expr.#) $A bea tutun$ = a fuma. - #Lat.# @bibere.@
                        
                            @BEA@ vb. @1.@ a tra...
                        
                            @BEA@ vb. v. $fuma, ...
                        
                            @bea@ vb., ind. prez...
                        
                            @A BE'A be'au 1.@ $t...
                        
                            @be'a (be'au, bă'ut)...
                        
                            @BEA,@ $beau,$ #vb.#...
                        
                            @a bea@ vb., ind. pr...
                        
                            @bea@ @(a ~)@ #vb.#,...
                        
                            @beà@ v. @1.@ a sorb...
muia muia No synsets found 
                            @MUI'A,@ $moi,$ #vb.# I. @1.@ #Tranz.# A introduce un obiect într-un lichid, a îmbiba cu lichid; a înmuia. ** #Spec.# A băga rufele în apă cu sodă sau cu săpun și a le ține câtva timp înainte de a le spăla. ** A întinge cu pâine sau cu mămăligă în sos, în grăsime etc. @2.@ #Tranz.# A uda, a stropi. ** A scălda. @3.@ #Tranz.# și #refl.# A face să devină sau a deveni mai moale, mai puțin consistent, mai puțin țeapăn. * #Expr.# (#Tranz.#) $A muia oasele$ (sau $ciolanele) cuiva$ = a bate foarte tare pe cineva. @4.@ #Refl.# A-și pierde puterile, a slăbi, a se moleși. ** (Despre ger) A scădea în intensitate, a deveni mai puțin aspru. @5.@ #Tranz.# și #refl.# #Fig.# A (se) potoli, a (se) calma, a (se) liniști. ** A (se) îmblânzi, a (se) înduioșa; a (se) îndupleca. @6.@ #Tranz.# și #refl.# (#Fon.#) A (se) palataliza. - Din @moale.@ #Cf.# #fr.# %mouiller.%
                        
                            @A (se) muia@ ≠ a (s...
                        
                            @MUI'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @MUI'A@ vb. v. $aten...
                        
                            @mui'a@ vb., ind. și...
                        
                            muia care se scurge ...
                        
                            @mui'a (m'oi, mui'at...
                        
                            @a (se) mui'a@ vb., ...
                        
                            @muĭá,@ V. @moĭ 1@ ș...
                        
                            @mui'a@ @(a ~)@ #vb....
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
ști ști No synsets found 
                            @ȘTI,@ $știu,$ #vb.# IV. @I. 1.@ #Tranz.# și #intranz.# (Folosit și #absol.#) A avea cunoștință (de...), a fi informat (în legătură cu...), a cunoaște. * #Loc. adv.# $Pe știute$ = în cunoștință de cauză. $Pe neștiute$ = @a)@ fără să-și dea seama; @b)@ în ascuns, pe furiș, tiptil. * #Expr.# (#Tranz.#, #absol.#) $Nu știu, n-am văzut$ = sunt cu totul străin de ceva, nu am idee de nimic. $Știu eu$ (sau $știi tu$ etc.) $ce știu$ (sau $știi$ etc.) sau $las\' că știu eu,$ se spune pentru a arăta că cineva cunoaște bine o situație și că nu poate fi indus în eroare. $Știi ce?$ sau $știi ceva?, știi una?$ = fii atent la ce-ți spun, ascultă ceea ce am să-ți spun. $(Numai) Dumnezeu știe$ sau $știe Dumnezeu,$ se spune pentru a sprijini o afirmație sau o negație. $Dumnezeu (mai) știe$ sau $dracul (mai) știe,$ se spune pentru a exprima o nedumerire, neputința de a preciza sau de a explica ceva, o nesiguranță. (#Intranz.#) $A-i ști$ (cuiva) $de urmă$ = a ști unde se află cineva. $Pe cât$ (sau $după cât) știu$ = după informațiile pe care le am. @2.@ #Tranz.# A lua cunoștință de...; a afla, a auzi. @3.@ #Tranz.# A cunoaște pe cineva (din toate punctele de vedere). ** #Refl.# A se cunoaște pe sine, a avea cunoștință că este într-un anumit fel; a se vedea într-un anumit fel. ** #Refl. recipr.# A se cunoaște unul pe altul; a avea legături de prietenie. @4.@ #Intranz.# A ține seamă de ceva, a lua în considerație; a avea teamă sau respect de cineva. ** #Tranz.# A recunoaște pe cineva sau ceva drept... ** A avea parte de ceva, a se bucura de ceva. @5.@ #Intranz.# A se interesa de..., a se îngriji de... @II.@ #Tranz.# @1.@ A poseda cunoștințe sistematice într-un domeniu, a stăpâni o știință, o artă etc. * #Expr.# $A ști carte$ = a ști să scrie și să citească; $#p. ext.#$ a avea cunoștințe temeinice într-un domeniu, a fi învățat. $A ști pe de rost$ (sau $pe dinafară, ca pe apă, ca apa, ca pe Tatăl nostru)$ = a putea reproduce întocmai, din memorie, fără greșeală. ** A vorbi și a înțelege o anumită limbă. ** A se pricepe să facă ceea ce trebuie, a avea îndemânarea, abilitatea necesară într-o anumită împrejurare. * #Expr.# $A nu (mai) ști ce să (se) mai facă$ = a nu mai găsi nici o soluție pentru a ieși dintr-o încurcătură. $A nu mai ști ce să facă de...$ = a fi copleșit de... $A nu ști de unde s-o apuce$ = a nu se pricepe de unde să înceapă un lucru. (#Absol.#) $Știu eu?$ exprimă o îndoială, o nesiguranță, o șovăire. @2.@ A putea, a fi în stare să facă ceva; a fi apt pentru ceva. ** A fi hotărât să facă ceva. * #Expr.# $A nu ști ce vrea$ = a nu putea lua o hotărâre, a fi nedecis; a șovăi. @3.@ A ține minte, a-și aminti. @4.@ A-și da seama, a înțelege, a pricepe. * #Expr.# $A nu (prea) ști multe$ = a riposta îndată (la provocarea cuiva). $Mai știi$ sau $mai știu (și) eu, mai știi păcatul, de unde știi!?$ = se prea poate, nu poți fi sigur că nu e așa. $Nu știu cum$ = în mod inexplicabil. $A fi nu știu cum$ = a fi ciudat, bizar. $A-i fi$ (cuiva) $nu știu cum să...$ = a-i fi (cuiva) greu sau penibil să... (Substantivat) $Un nu știu cum$ sau $un nu știu ce$ = ceva nelămurit; farmec deosebit, nedefinit. (#Intranz.#) $A nu ști de glumă$ = a fi supărăcios. @5.@ A prevedea. ** A presupune, a bănui. @6.@ A avea certitudinea, a fi sigur de ceva. * #Expr.# $Să știu (bine) că...$ sau $de-aș ști că...$ = chiar dacă... ** #Refl. impers.# A fi lucru bine cunoscut. - #Lat.# @scire.@
                        
                            @ȘTI@ vb. @1.@ a afl...
                        
                            @ști@ vb., ind. prez...
                        
                            @A ȘTI știu 1.@ $tra...
                        
                            @A SE ȘTI ne știm@ $...
                        
                            @ști (-'iu, -i'ut),@...
                        
                            @a (se) ști@ vb., in...
                        
                            @ști@ @(a ~)@ #vb.#,...
                        
                            @ștì@ v. @1.@ a cuno...
                        
                            @ȘTI,@ $știu,$ #vb.#...
mult mult No synsets found 
                            @MULT, -Ă,@ $mulți, -te,$ #adj.#, #adv.# @1.@ #Adj.# Care se află în mare număr, în cantitate mare sau în sorturi diferite; de intensitate deosebită, de proporții mari, de durată lungă. * #Loc. adv.# $De (mai) multe ori$ sau $în (mai) multe rânduri$ = în mod repetat, adesea. * #Expr.# $A nu mai avea zile multe$ = a fi aproape de moarte. ** (Substantivat, #n.# #pl.#) Lucruri, fapte, întâmplări numeroase (și variate). * #Expr.# $A nu ști multe$ = @a)@ a trece repede la acțiune, a lua hotărâri energice; @b)@ a se supăra ușor. $Mult cu multul$ sau $multul cu mult$ = oricât de mult, foarte mult. $Multe (și de) toate$ = lucruri de tot felul; probleme variate. $Multe și mărunte$ = @a)@ lucruri, probleme de tot felul; @b)@ fleacuri, nimicuri. $Și mai multe nu$ = neapărat, cu orice preț. @2.@ #Adv.# În cantitate însemnată, în mare măsură; în mod intens, stăruitor; cu valoare mare; pe o distanță mare; în timp îndelungat; de repetate ori. * $Cu mult$ = în foarte mare măsură. $Cel mult$ = @a)@ maximum; @b)@ în cel mai bun caz. $Mai mult$ = @a)@ în special, mai ales, îndeosebi; @b)@ (#reg.#; în construcții negative) de acum înainte, din acest moment. $De mult$ = @a)@ dintr-o vreme îndepărtată, de altădată; din vechime; @b)@ de timpuriu, devreme. * #Loc. conj.# $De mult ce$ = din cauza, datorită cantității, duratei, intensității (extreme) etc. * #Expr.# $Mai mult sau mai puțin$ = oarecum, relativ. $(Asta) e prea mult$ = (asta) întrece măsura, depășește ceea ce trebuie sau se cuvine. $Mult și bine$ = vreme îndelungată. $A nu mai avea mult$ = @a)@ a fi aproape de sfârșitul unei acțiuni; @b)@ a fi aproape de sfârșitul vieții, a nu mai avea de trăit decât puține zile. ** (#Înv.# și #reg.#; înaintea unui adjectiv sau a unui adverb, dă acestora valoare de superlativ) În cel mai înalt grad; foarte, extrem. [#Gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $multora$] - #Lat.# @multus, -a, -um.@
                        
                            @Mult@ ≠ puțin, nițe...
                        
                            @MULT@ adj., adv. @1...
                        
                            @mult@ adj. m., pl. ...
                        
                            @MULT^1 ~tă (~ți, ~t...
                        
                            @MULT^2@ $adv.$ 1) Î...
                        
                            @MULT^3 ~e@ $n.$ Num...
                        
                            @mult (-tă),@ #adj.#...
                        
                            !mult1 #adj. pr.# #m...
                        
                            @mult@ adj. m., pl. ...
( ( No synsets found
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
inspire inspire No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
expire expire No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
face face No synsets found 
                            @F'ACE,@ $fac,$ #vb.# III. @A.@ #Tranz.# @I. 1.@ A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. $Face un gard.$ ** A procura un obiect, dispunând confecționarea lui de către altcineva. $Își face pantofi.$ @2.@ A construi, a clădi; a ridica, a așeza. $Face o casă. Face fânul stoguri.$ @3.@ A găti, a prepara, a pregăti un aliment, o mâncare. @4.@ A compune, a scrie, a crea o operă literară; a executa, a realiza o operă artistică. @5.@ A stabili o lege, o convenție, o înțelegere. @6.@ A câștiga, a agonisi, a strânge bani, avere. @7.@ A pregăti ceva într-un anumit scop. $Își face bagajele.$ * #Expr.# $A face focul$ = a ațâța, a aprinde focul. ** A aranja (părul, sprâncenele, buzele, unghiile etc.). @II. 1.@ (Despre femei) A naște. * #Expr.# (#Pop.# și #fam.#) $De când l-a făcut mă-sa$ sau $de când mă-sa l-a făcut$ = de când s-a născut, dintotdeauna. ** (Despre soți) A procrea. ** (Despre mamifere) A făta. ** (Despre păsări) A oua. @2.@ (Despre pomi) A produce, a da roade; (despre plante) a scoate, a da muguri, frunze, flori etc. @3.@ (Despre ființe și plante) A căpăta, a dobândi; a-i apărea. $A făcut o bătătură.$ ** A se îmbolnăvi de... $A făcut scarlatină.$ @4.@ (În #expr.#) $A face ochi$ = @a)@ (despre puii unor animale) a putea deschide ochii (la câteva zile după naștere); @b)@ (#fam.#, despre oameni) a se trezi, a se scula din somn. $A face burtă$ (sau) $pântece$ = a se îngrășa. $A face genunchi$ = (despre pantaloni) a se deforma (de multă purtare) în dreptul genunchilor. @III. 1.@ A întocmi, a potrivi lucrurile astfel ca să...; a da cuiva posibilitatea de a... $Ce-a făcut, ce-a dres, că a reușit...$ @2.@ A determina, a convinge. $Nu l-au putut face să se însoare.$ @3.@ A obliga, a sili, a constrânge, a pune pe cineva să... $Nu mă face să plec.$ @4.@ A predispune la ceva; a îndemna. $Timpul urât îl face trist.$ @IV. 1.@ A determina sau a ajuta pe cineva sau ceva să-și schimbe starea inițială, să ajungă într-o anumită situație. $L-a făcut om.$ * #Expr.# $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) bine$ (sau $sănătos)$ = a (se) însănătoși, a (se) vindeca. @2.@ A preface, a schimba, a transforma în... $Faceți din piatră aur.$ * #Expr.# $A face din țânțar armăsar$ = a exagera mult. $A face$ (cuiva) $coastele pântece$ (sau $spinarea cobză)$ = a bate (pe cineva) tare. $A face noaptea$ (sau $din noapte) zi$ = a nu dormi, a rămâne treaz toată noaptea. $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) praf$ = a (se) distruge, a (se) nimici. @3.@ A zice, a spune (despre cineva sau cuiva) că este..., a califica; a învinui, a acuza pe cineva de... $L-a făcut măgar.$ * #Expr.# $A face$ (pe cineva) $cum îi vine la gură$ = a ocărî sau a certa (pe cineva) rău, fără a-și alege cuvintele, a batjocori (pe cineva). $A face$ (pe cineva) $cu ou și cu oțet$ #v.# $oțet.$ @##V.## 1.@ A săvârși, a făptui, a comite. $A făcut o eroare.$ * #Expr.# $Face ce face și...$ = încearcă prin toate mijloacele și izbutește să...; nu știu cum procedează că...; vorba e că... $A nu avea ce face$ (sau $ce să facă)$ = @a)@ a nu avea o ocupație; @b)@ a nu-i rămâne cuiva nimic de schimbat într-o situație, a nu avea posibilitatea să se împotrivească, să obiecteze, să ajute cu ceva; a nu avea încotro; @c)@ se spune despre cineva (sau cuiva) care comite sau este pe punctul să comită o imprudență, o prostie, o gafă. $A nu avea ce face cu...$ = a nu avea (nici o) nevoie de..., a nu-i trebui; a nu-i folosi, a nu-i servi la nimic. $Ce (mai) faci?$ = cum îți merge? cum o (mai) duci? $A face totul$ sau $a face tot posibilul$ (sau $în toate chipurile, posibilul și imposibilul) să$ (sau $ca să)$ = a depune toate eforturile (pentru a realiza ceva). (Exprimând surpriza neplăcută și purtând accentul în frază) $Ce face?!$ = cum?! cum se poate (una ca asta)? $Ce (tot) faci$ (sau $ce ai făcut de)...?$ = ce ți s-a întâmplat că...? care e cauza că...? $Ce-i de făcut$ (cu cineva sau cu ceva)? = cum să se procedeze (cu cineva sau cu ceva)? $N-am făcut nimic$ = @a)@ nu am realizat nimic, nu m-am ales cu nimic; @b)@ nu sunt vinovat, nu am comis ceea ce mi se impută. $Văzând și făcând$ = procedând conform situației, împrejurărilor, fără un plan dinainte stabilit. $A avea a$ (sau $de-a) face cu cineva$ (sau $cu ceva)$ = @a)@ a avea ceva comun cu cineva (sau cu ceva), a exista anumite relații între...; @b)@ a o păți, a suporta consecințele faptelor sale. $Ce are a face?$ = ce legătură este (între un lucru și altul)? ce interesează? și ce-i cu asta? $N-are a face!$ = nu interesează! n-are importanță! (#Refl.#) $S-a făcut!$ = ne-am înțeles! s-a aranjat! Fii fără grijă! @2.@ A provoca, a da naștere la..., a cauza, a pricinui. $A făcut o încurcătură$ * #Expr.# $Nu face nimic!$ = (formulă de politețe cu care se răspunde celui ce-și cere scuze pentru un neajuns sau o supărare pricinuită fără voie) nu are nici o importanță! $A i-o face (bună$ sau $lată$ sau $cu vârf)$ sau $a-i face$ (cuiva) $una (și bună)$ = a-i pricinui cuiva un rău, un neajuns. $A(-și) face inimă rea$ (sau $sânge rău)$ = a (se) supăra, a (se) consuma. $A-și face gânduri$ (sau $griji)$ = a se îngrijora. ** A arăta, a manifesta, a acorda. $I-a făcut toate onorurile.$ @3.@ A aduce la îndeplinire; a realiza, a îndeplini, a împlini. $Și-a făcut datoria.$ * #Expr.# $A face (un) târg$ (sau $târgul)$ = a cădea de acord, a încheia o tranzacție (comercială). ** A juca (un meci). @4.@ A exercita, a practica o meserie. $Face avocatură.$ ** A studia, a urma un curs sau o formă de învățământ. $Face medicina.$ @5.@ (Cu complementul "semn") A atrage cuiva atenția printr-un gest; a da cuiva să înțeleagă ceva printr-un semn. (Cu elipsa complementului) $Face din cap că a înțeles.$ * #Expr.# $A face$ (cuiva) $cu degetul$ = a amenința (pe cineva) cu degetul arătător. $A face$ (cuiva) $cu ochiul$ = @a)@ a face (cuiva) un semn simbolic (închizând și deschizând un ochi); @b)@ a atrage, a îmbia. @6.@ A parcurge, a străbate un drum sau o distanță. $A făcut 2 kilometri.$ @7.@ A petrece, a parcurge un interval de timp. $Cu el și-a făcut veacul.$ @B.@ #Intranz.# @I. 1.@ A proceda; a acționa; a se comporta. $Fă cum știi.$ ** #Refl.# (În construcții interogative) A se descurca într-un anumit fel. $Ce se face acum?$ @2.@ A-i merge cuiva bine (sau rău), a o duce bine (sau rău). @3.@ (În superstiții, determinat prin "a bine", "a rău", "a ploaie" etc.) A prevesti, a cobi. $Porcul face a ploaie.$ @4.@ (#Pop.#; în superstiții) A vrăji, a fermeca; a descânta. $I-a făcut de boală.$ @II. 1.@ A valora, a prețui; a costa. $Cât fac pantofii?$ @2.@ (La #pers.# 3; cu valoare impersonală) A fi vrednic (de a...), a merita (să...). $Scump, dar face!$ @3.@ (#Fam.#; în #expr.#) $Nu face pentru...$ = @a)@ nu e potrivit, nu corespunde pentru...; @b)@ nu e de prestigiul cuiva, nu cadrează cu... @III. 1.@ A se îndrepta, a merge, a porni (către sau spre...); a o coti (spre...). $Am făcut la dreapta.$ ** #Refl.# (#Fam.#) A se abate, a se duce (sau a veni), a se apropia. $Fă-te încoace!$ @2.@ A zice, a spune. $Am să te cert, făcea el.$ @C.@ #Refl.# @I. 1.@ (despre zi, noapte, întuneric etc.) A se produce, a se ivi, a se lăsa. * #Expr.# $A i se face$ (cuiva) $negru$ (sau $roșu$ etc.) $înaintea ochilor$ = a nu mai vedea, a i se face rău (din cauza supărării, a mâniei); a se supăra, a se mânia foarte tare. ** #Impers.# (#Pop.#) A i se părea cuiva că vede sau că aude ceva sau pe cineva (în vis sau în imaginație). $Se făcea că vede un palat.$ @2.@ (despre drumuri, văi etc.) A se desfășura, a se deschide (înaintea ochilor). $Se făcea o vale lungă.$ @3.@ (despre senzații sau sentimente; construit cu dativul pronumelui) A se naște, a se produce (în cineva) deodată, a fi cuprins de... $I s-a făcut frică.$ ** A fi cuprins de o dorință nestăpânită pentru ceva, a simți dorul de... $I s-a făcut de ducă.$ @4.@ (#Pop.#) A se întâmpla. $Ce s-a făcut cu el?$ * #Expr.# $Ce s-a făcut$ (cineva)? = ce a devenit? cum s-a descurcat? $Cum se face că...$ (sau $de...$)$?$ = cum e posibil ca...? @II. 1.@ A ajunge, a deveni. $Copilul s-a făcut mare.$ * #Loc. vb.# $A se face galben$ = a se îngălbeni. $A se face vânăt$ = a se învineți. $A se face roșu$ = a se înroși, a se îmbujora. * #Expr.# $A se face stăpân pe ceva$ = a lua un lucru în stăpânire cu forța sau fără a-i aparține. $A se face în două$ = (despre drumuri, rețele etc.) a se bifurca, a se despărți, a se ramifica. ** A ajunge la numărul de..., la un total de... $Ceata se face de două sute de oșteni.$ ** A îmbrățișa cariera de..., a deveni. $Se face muncitor metalurgist.$ ** #Intranz.# A îndeplini o treabă sau o funcție ocazională. ** (Determinat prin "la loc", "din nou", "iarăși" etc.) A redeveni. $S-a făcut din nou om.$ @2.@ A se preface, a simula. $Se face că pleacă.$ ** #Intranz.# A-și lua înfățișarea de..., a se arăta, a-și da aere de... $Face pe nevinovata.$ - #Lat.# @facere.@
                        
                            @A (se) face@ ≠ a (s...
                        
                            @A face@ ≠ a strica...
                        
                            @F'ACE@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @f'ace@ vb., ind. pr...
                        
                            @A F'ACE fac 1.@ $tr...
                        
                            @A SE F'ACE mă fac@ ...
                        
                            @f'ace (f'ac, făc'ut...
                        
                            @face,@ $fac #vb.#$ ...
                        
                            @a f'ace@ vb., ind. ...
labă labă No synsets found 
                            @L'ABĂ,@ $labe,$ #s. f.# @1.@ Parte a piciorului de la gleznă în jos la animalele patrupede și la om; partea piciorului pe care calcă păsările (palmipede); $#p. gener.#$ picior (al unor animale). * Compuse: $laba-mâței$ = @a)@ ciupercă comestibilă de culoare albă, care crește prin pădurile umbroase și umede $(Clavaria coralloides);$ @b)@ ciupercă comestibilă mare cu tulpina albă, groasă și cărnoasă; creasta-cocoșului $(Clavaria flava); laba-ursului$ = @a)@ nume dat mai multor specii de ciuperci de pădure $(Clavaria);$ @b)@ crucea-pământului; $laba-gâștei$ = @a)@ mică plantă erbacee cu flori roșii-purpurii $(Geranium dissectum);$ @b)@ ridurile formate în jurul ochilor (la persoanele în vârstă); @c)@ (#fam.#) scris dezordonat, urât. ** (#Mar.#) $Labă-de-pisică$ = încrețitură abia vizibilă a apei mării, semn al unui început de vânt. @2.@ (#Fam.# și #depr.#) Mână. * #Expr.# $A pune laba$ (pe cineva sau pe ceva) = a apuca, a înhăța (pe cineva sau ceva). $A-i încăpea$ (sau $a-i cădea) în labă$ = a ajunge la mâna sau la discreția cuiva. - Din #magh.# @láb.@
                        
                            @L'ABĂ@ s. @1.@ $(AN...
                        
                            @L'ABĂ@ s. v. $membr...
                        
                            @l'abă@ s. f., g.-d....
                        
                            @L'ABĂ ~e@ $f.$ 1) P...
                        
                            @labă@ ; $lăbar$ s.f. @1.@ (vulg) act sexual de tip masturbare; @2.@ persoana frustrata sexual care freaca organul genital propriu - @labă@ + suf. $-ar.$
                        
                            @l'abă (l'abe),@ #s....
                        
                            @labă,@ $labe #s. f....
                        
                            labă, masturbare. (d...
                        
                            @l'abă@ s. f., g.-d....
) ) No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
vreme vreme No synsets found 
                            @VR'EME,@ $vremuri,$ #s. f.# @I. 1.@ Timp (@I@). @2.@ Durată limitată de două întâmplări, evenimente etc. sau măsurată în ore, zile etc.; interval, perioadă, răstimp. $Am stat multă vreme în ploaie.$ * #Loc. adv.# $Cu vremea$ = după un timp oarecare, cândva, odată și odată, cu timpul. $Din vreme$ = mai înainte, înainte de a fi prea târziu. $Din vreme în vreme$ = din când în când, uneori; din timp în timp. $Toată vremea$ = continuu, mereu, fără întrerupere. * #Loc. conj.# $În vreme ce$ (sau #înv.# $în vreme când)$ = în timpul în care, pe când. * #Expr.# $O vreme$ = o perioadă de timp. $A-și pierde$ (sau $a-și trece, a-și omorî) vremea$ = a-și irosi timpul în zadar, a lenevi. $În$ (sau $la) vremea mea$ (ori $ta, lui$ etc.) = (în) tinerețe, (în) floarea vârstei. $Acum mi-i$ (sau $ți-i$ etc.) $vremea$ = aceasta este vârsta când trebuie să mă bucur (ori să te bucuri etc.). ** Timp disponibil, răgaz. @3.@ Timp (considerat) prielnic pentru desfășurarea unei acțiuni; prilej, ocazie; moment. $Era vremea mesei$ * #Loc. adv.# $Într-o vreme$ = la un moment dat, cândva. $La vreme$ = la timpul oportun, la momentul potrivit. $La vremea asta$ = într-un moment (nepotrivit) al zilei sau al anului. $La vreme de...$ = @a)@ când se întâmplă, când e nevoie; @b)@ în timpul... pe timp de... $Până$ (sau $de) la o vreme$ = Până (sau de) la un moment ##dat.## $La o vreme$ = la un moment dat; într-un târziu. $Dintr-o vreme$ sau $de la o vreme (încoace)$ = începând de la un moment ##dat.## * #Loc. adj. și adv.# $Fără (de) vreme$ (sau $înainte de vreme)$ = înainte de termen, prematur. * #Loc. conj.# $De vreme ce$ = din moment ce, deoarece, fiindcă. ** (În credințele religioase) $Vremea de apoi$ = viața viitoare; judecata din urmă. @4.@ Perioadă determinată istoricește; epocă, veac, secol. * #Loc. adv.# $Pe$ (sau $în) vremea aceea$ (sau $acea vreme)$ = pe atunci. $Pe vremuri$ = odinioară, cândva, în trecut. $Din vremuri$ = Din vremurile vechi, din străbuni. $După vremuri$ = în cursul veacurilor. * $În negura vremii$ = în trecutul îndepărtat. ** (La #pl.#) Stare de lucruri; împrejurări, circumstanțe. @II.@ Stare a atmosferei la un moment dat și într-un loc anumit, determinată prin totalitatea elementelor meteorologice. [#Pl.# și: $vremi$] - Din #sl.# @vrĕmen.@
                        
                            @Vreme@ ≠ nevreme...
                        
                            @VR'EME@ s. @1.@ v. ...
                        
                            @vr'eme@ s. f., g.-d...
                        
                            @VR'EME ~uri@ $n.$ 1...
                        
                            @vr'eme (-mi),@ #s. ...
                        
                            1)Vreme...
                        
                            @vr'eme@ s. f., g.-d...
                        
                            @VR'EME,@ (@4, 5@) $...
                        
                            @vr'eme@ #s. f.#, #g...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
el el No synsets found 
                            @EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
                        
                            @EL@ pron. dânsul, d...
                        
                            @el@ pr. [pron. $iel...
                        
                            @EL ea (ei, ele)@ $p...
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            @el@ [#pron.# $iel$]...
                        
                            @el (-ei),@ #pron.# ...
                        
                            el adereaza la idealuri
                        
                            el absolveste liceul la anul viitor
da da No synsets found 
                            @DA^1@ #adv.# Cuvânt care se întrebuințează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmație, un consimțământ. * #Loc. adv.# $Ba da,$ exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. - Din #bg.#, #rus.#, #scr.# @da.@
                        
                            @DA^2,@ $dau,$ #vb.# I. @I.@ #Tranz.# @1.@ A întinde, a înmâna cuiva ceva; a oferi. * #Expr.# $A da o masă, o petrecere$ etc. = a oferi o masă, a organiza o petrecere etc. $A(-și) da bună ziua$ (sau $bună seara, binețe$ etc.) = a (se) saluta. ** A pune cuiva ceva la dispoziție, la îndemână, a preda cuiva ceva; a-i face rost de ceva. * #Loc. vb.# $A da cu chirie$ = a închiria. $A da cu$ (sau $în) arendă$ = a arenda. $A da (cu) împrumut$ = a împrumuta. $A da înapoi$ = a înapoia, a restitui. $A da în primire$ = @a)@ a preda; @b)@ (#fam.#) a muri. @2.@ A distribui ceea ce revine cuiva ca parte. * #Expr.# $A da ceva în$ (sau $pe din) două$ = a împărți în două părți egale; a înjumătăți. $A(-i) da$ (cuiva) $un număr (oarecare) de ani$ = a(-i) atribui cuiva o anumită vârstă; a aprecia (cu aproximație) câți ani mai are cineva de trăit. ** A atribui, a repartiza cuiva ceva ca sarcină spre executare. $A da cuiva o problemă de rezolvat.$ * #Expr.# $A da cuiva de lucru$ = @a)@ a însărcina pe cineva cu o muncă; a procura cuiva o ocupație; @b)@ a cere cuiva un mare efort. @3.@ A încredința pe cineva în seama, în paza, în grija, pe mâna cuiva. * #Expr.# $A da în judecată$ = a chema o persoană în fața unei instanțe judecătorești în calitate de pârât. @4.@ A pune pe cineva în posesiunea unui lucru, a preda ceva cuiva; a-i dărui. @5.@ A pune pe cineva la dispoziția cuiva. * #Expr.# (#Pop.#) $A da o fată după cineva$ (sau $cuiva)$ sau $a(-i) da cuiva de bărbat$ (respectiv $de soție) pe cineva$ = a căsători cu... @6.@ A renunța la ceva sau la cineva în schimbul a..., a oferi în locul..., a schimba cu... * #Expr.# (#Fam.#) $A nu da pe cineva pe$ (sau $pentru) altul,$ se spune pentru a arăta că prețuim mai mult pe unul decât pe celălalt. (#Refl.#) $A nu se da pe cineva$ = a se considera superior cuiva. (#Refl.#; rar) $A nu se da pentru mult$ = a se declara mulțumit cu... ** A oferi, a plăti. @7.@ A vinde. $Cum dai merele?$ @8.@ A jertfi, a sacrifica. * #Expr.# $A-și da viața$ = a-și jertfi viața din devotament (pentru cineva sau pentru ceva). $Îmi dau capul,$ spune cineva pentru a-și arăta deplina certitudine asupra unui lucru. @9.@ A arunca, a azvârli. $Să dai sticlele astea sparte la gunoi.$ * #Expr.# $A da$ (pe cineva sau ceva) $dracului$ (sau $la dracu, naibii, în plata Domnului$ etc.) ori $a-l da încolo$ = a nu voi să știe (de cineva sau de ceva), a renunța la... $A da pe gât$ (sau $peste cap)$ = a bea (lacom, dintr-o dată, în cantități mari). ** A trimite sau a așeza pe cineva într-un loc pentru o anumită îndeletnicire. $L-a dat la școală.$ ** A mâna, a duce un animal la păscut, la iarbă etc. @10.@ A așeza, a orienta ceva într-un anumit mod, poziție sau direcție. $Își dăduse pe ochi pălăria rotundă.$ * #Expr.# $A da la$ (sau $într-o) o parte$ = a îndepărta. $A da ușa$ (sau $poarta$ etc.) $de perete$ = a împinge în lături, a deschide larg ușa (sau poarta etc.). $A da$ (ceva) $peste cap$ = @a)@ a lucra superficial; @b)@ a nimici, a distruge, a desființa. @11.@ (În #expr.# și #loc.#) $A da pe piatră$ = a ascuți. $A da la rindea$ = a netezi cu ajutorul rindelei. $A da găuri$ = a găuri. (#Reg.#; despre țesături) $A da în undă$ = a spăla, a clăti. $A da lecții$ (sau $meditații)$ = a preda lecții în afara școlii. $A da o telegramă$ = a expedia o telegramă. $A da la ziar$ = a publica sau a face să se publice în ziar. $A da la lumină$ (sau $la iveală, în vileag$ etc.) = a descoperi, a arăta; a publica o scriere. $A da viață$ = a naște; a făuri; $#fig.#$ a anima, a însufleți. $A da însemnătate$ = a acorda atenție. $A-și da (cu) părerea$ = a-și expune punctul de vedere. $A da foc$ = a aprinde. $A da bici$ = a lovi cu biciul; $#fig.#$ a grăbi, a zori. $A da la mână$ = a pune la dispoziția cuiva, a înmâna cuiva ceva. $A da o luptă, o bătălie$ = a purta o luptă, o bătălie; (#refl.#, despre lupte) a se desfășura. $A da un spectacol$ = a reprezenta un spectacol. $A da$ (pe cineva) $dezertor$ = a face cunoscut în mod oficial că cineva este dezertor. $A da gata$ = a termina, a lichida; a impresiona puternic, a cuceri (pe cineva). @12.@ (Despre sol, plante, animale etc.) A produce, a face. ** (Despre oameni) A produce, a crea. * #Expr.# $A da un chiot, un strigăt$ etc. = a scoate, a emite un chiot, un strigăt etc. @13.@ A provoca, a prilejui, a cauza. @14.@ (Urmat de verb ca: "a cunoaște", "a înțelege" etc. la conjunctiv sau la moduri nepredicative) A îngădui, a permite, a lăsa. * #Expr.# $A-i da$ (cuiva) $mâna să...$ = a dispune de mijloace materiale pentru a..., a avea posibilitatea să...; a-i veni (cuiva) bine la socoteală, a-i conveni (cuiva). @15.@ (Despre Dumnezeu, soartă, noroc etc.) A rândui, a destina, a sorti. * #Expr.# $Ș-apoi dă, Doamne, bine!$ = apoi a fost strașnic! $Ce-o$ (sau $cum a) da târgul și norocul$ = cum se va nimeri. $(Bine că) a dat Dumnezeu!$ = în sfârșit, în cele din urmă. ** #Intranz.# (În practicile superstițioase; în #expr.#) $A da în cărți$ (sau $cu cărțile)$ = a prezice viitorul. @16.@ (Împreună cu obiectul formează locuțiuni verbale) $A da sfaturi$ = a sfătui. $A da răspuns$ = a răspunde. $A-și da sfârșitul$ (sau $sufletul, duhul$ sau $obștescul sfârșit)$ = a muri. $A da raportul$ = a raporta. * #Expr.# $A da (un) examen$ = a susține un examen în fața unui examinator; $#fig.#$ a trece cu succes printr-o încercare. $A da seamă$ (sau $socoteală)$ = a răspunde de ceva. $A-și da seama$ = a se lămuri, a pricepe. @II.@ #Intranz.# @1.@ (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "din" sau "cu") A face o mișcare (repetată) conștientă sau reflexă. $Dă din mâini.$ * #Expr.# $A da din umeri$ = a înălța din umeri în semn de nedumerire, de neștiință, de nepăsare. $A da din gură$ = a vorbi mult. ** #Intranz.# și #tranz.# A o ține întruna, a nu se mai opri (din mers, din vorbă etc.). * #Expr.# (#Intranz.#; #fam.#) $Dă-i cu...,$ se spune pentru a arăta o succesiune de acțiuni. @2.@ A spăla, a unge, a vopsi, cu... @3.@ A lovi, a izbi, a bate. * #Expr.# (Despre două sau mai multe persoane) $A-și da cu cotul$ sau (#tranz.#) $a-și da coate$ = a (se) atinge cu cotul pentru a(-și) atrage atenția, a-și face semne. $A-i da$ (cuiva) $peste nas$ = a pune pe cineva la locul lui printr-o vorbă usturătoare. $A da$ (cuiva sau la ceva) $cu piciorul$ = a respinge (pe cineva sau ceva); a scăpa un prilej favorabil. * #Tranz.# $I-a dat o palmă.$ ** A trage cu o armă de foc. $Am învățat să dau cu pușca.$ ** A se lovi, a se atinge (de ceva), a ajunge până la... $Calul fugea de da cu burta de pământ.$ @4.@ (Urmat de determinări locale sau modale) A se duce către..., a o lua, a porni spre..., a apuca. * #Expr.# $A da încolo, încoace$ (sau $pe ici, pe colo, la deal, la vale)$ = a merge de colo până colo; $#fig.#$ a se frământa, a încerca în toate chipurile. $A nu ști încotro să$ (sau, #tranz.#, $s-o) deie$ (sau $dea)$ = a nu ști ce să mai facă, cum să mai procedeze. (#Tranz.#) $A o da pe...$ = a nu o aduce altfel, a o întoarce, a o schimba. ** A se abate, a trece (pe la...). * #Expr.# $A-i da cuiva ceva în$ (sau $prin) gând$ (sau $cap, minte)$ = a-i veni sau a-i trece cuiva ceva prin gând (sau prin cap, minte). @5.@ (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "de" sau "peste") A ajunge la..., a găsi, a afla, a întâlni. * $A da de fund$ = a ajunge până în fund; $#p. ext.#$ a ajunge la capăt, la sfârșit^1. $A-i da$ (cuiva) $de urmă$ = a găsi pe cel căutat. $A da de dracu$ = a o păți. $A da de rușine$ (sau $de necaz, de primejdie$ etc.) = a întâmpina o rușine (sau un necaz etc.) ** #Tranz.# (#Reg.#) A prinde de veste, a băga de seamă, a observa. @6.@ (Despre o nenorocire, un necaz etc.) A veni peste cineva pe nepregătite; a-l surprinde. @7.@ (Despre oameni) A ajunge într-un anumit punct, a nimeri într-un anumit loc; (despre drumuri) a se împreuna cu alt drum, a ajunge la... ** (Despre terenuri, locuri) A se întinde până la... ** (Despre ferestre, uși, încăperi etc.) A avea vederea spre..., a se deschide spre... @8.@ A nimeri în..., a intra, a cădea în... * #Expr.# $A da în gropi (de prost ce e)$ = a fi foarte prost. ** (Despre păr) A intra, a ajunge în... $Îi dă părul în ochi.$ * (Despre lumină) A cădea într-o direcție oarecare. @9.@ (În #expr.#) $A da în clocot$ (sau $în undă)$ = a începe să fiarbă, să clocotească. $A da în copt$ (sau $în pârg)$ = a începe să se coacă, să se pârguiască. (Despre frunze, muguri etc.) A ieși, a se ivi, a apărea. * #Expr.# $A-i da$ (cuiva) $lacrimile$ = a i se umezi ochii, a începe să plângă. $A(-i) da$ (cuiva) $sângele$ = a începe să sângereze. $A da inima$ (sau $duhul din cineva),$ se spune despre acela care este gata să se sufoce din cauza unui efort prea mare. ** (Despre lichide; determinat prin "afară" sau "pe din afară") A ieși afară din vas din cauza cantității prea mari. * #Expr.# (Despre lichide în fierbere) $A da în foc$ = a se umfla, a curge afară din vas. @10.@ (Despre anotimpuri, fenomene atmosferice etc.) A veni, a se lăsa, a se face. @11.@ A începe să..., a se apuca de...; a fi pe punctul de a..., a se pregăti să... $Dă să plece.$ @III. 1.@ #Refl.# și #intranz.# (Urmat de determinări locale) A se duce, a merge, a veni. * #Expr.# $A (se) da îndărăt$ (sau $înapoi)$ = a se retrage; $#fig.#$ a se codi, a se sustrage de la ceva, a ezita. (#Refl.# și #tranz.#) $A (se) da jos$ = a (se) coborî. ** #Refl.# A se așeza undeva. @2.@ #Refl.# și #intranz.# (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "la") A se năpusti, a se arunca asupra cuiva. @3.@ #Intranz.# A se deda la..., a fi înclinat spre... @4.@ #Refl.# (Urmat de determinări ca: "pe gheață", "de-a rostogolul", "în leagăn" etc.) A se deplasa într-o anumită direcție, a aluneca, a se rostogoli, a se legăna. * #Expr.# $A se da în vânt după...$ = a-și da toată osteneala să obțină ceva; $#fig.#$ a ține foarte mult la cineva sau la ceva. @5.@ #Refl.# A se lua cu binele pe lângă cineva, a încerca să intre sub pielea cuiva. @6.@ #Refl.# A trece de partea sau în partea..., a se alătura cuiva, a adera la ceva. ** A se acomoda cu cineva, a se lua după cineva sau după ceva. @7.@ #Refl.# A se lăsa în voia cuiva; a se lăsa stăpânit, copleșit de... @8.@ #Refl.# A nu opune rezistență; a ceda. * #Expr.# $A se da bătut$ = a se lăsa convins; a ceda. ** (#Înv.# și #fam.#; despre armate, cetăți, comandanți) A se preda, a se supune. @9.@ #Refl.# (#Reg.#; urmat de determinări introduse prin #prep.# "la" sau, rar, "spre") A se apuca de..., a se pune... $S-a dat la muncă.$ * #Expr.# $A se da în vorbă cu cineva$ = a intra în vorbă cu cineva. @10.@ #Refl.# (În #expr.#) $A se da drept cineva$ = a voi să treacă drept altcineva. [Forme gramaticale: #prez. ind.# $dau, dai, dă, dăm, dați, dau;$ #imperf.# $dădeam$ și $dam;$ #perf. s.# $dădui$ (#reg.# $dedei$ și $detei);$ #m. m. ca perf.# $dădusem$ și $dasem$ (#reg.# $dedesem$ și $detesem);$ #prez.# conjunctiv #pers.# 3 $să dea$ (#reg.# $să deie).$] - #Lat.# @dare.@
                        
                            @DA^3@ #conj.# #v.# @dar^1.@
                        
                            @A da@ ≠ a lua, a pr...
                        
                            @Da@ ≠ nu...
                        
                            @DA@ adv. desigur, f...
                        
                            @DA@ vb. @1.@ v. $în...
                        
                            @DA@ vb. v. $arunca,...
                        
                            @da@ (în opoziție cu...
                        
                            @da@ vb., ind. prez....
lu lu No synsets found 
                            @Lu,@ simbol chimic ...
                        
                            @lu,@ V. @ĭel.@...
                        
                            @$lu$@ $#i#$
[#At:# ...
' ' No synsets found
tac-tu tac-tu No synsets found 
                            @t'ac-tu@ #v.# ◼◼◼@t...
prim prim No synsets found 
                            @PRIM^1,@ $primuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Garnitură din blană (neagră, de miel) aplicată pe marginea căciulilor, a pieptarelor, a hainelor. - Din #magh.# @prém.@
                        
                            @PRIM^2, -Ă,@ $primi, -e,$ #num. ord.# (Adesea cu valoare de adjectiv) @1.@ Cel dintâi (în spațiu sau în timp); care se află la început, în fruntea unei serii; întâi, dintâi. * $Prima tinerețe$ = întâia perioadă a tinereții, care urmează imediat copilăriei. $Primă audiție$ = executare a unei bucăți pentru prima oară în fața publicului. $Prim ajutor$ = ajutor medical imediat, care se dă unui bolnav sau unui accidentat la fața locului. $Materie primă$ = material destinat prelucrării în vederea fabricării unui produs finit. * #Loc. adv.# $În primul rând$ (sau $loc)$ = înainte de toate. ** (Cu valoare adverbială, la #f.#; #fam.#) Mai întâi; primo. @2.@ Care este înaintea tuturor în privința însemnătății, a rangului, a calităților; important, principal. * $Prim amorez$ = actor care interpretează rolul de tânăr îndrăgostit; june prim. * #Loc. adj.# $De prim(ul) rang$ = de calitate superioară; excelent. ** (Ca element de compunere, precedând un termen care indică o funcție sau un grad ierarhic) Pe treapta cea mai înaltă, întâiul în categoria respectivă. $Prim-solist.$ * $Prim-ministru$ = șeful executivului; premier. ** (Despre instrumente, voci, instrumentiști) Care execută melodia principală, dominantă. @3.@ (În sintagma) $Număr prim$ = număr divizibil numai cu unitatea sau cu el însuși. - Din #lat.# @primus.@
                        
                            @Prim@ ≠ ultim...
                        
                            @PRIM@ num., adj. @1...
                        
                            @PRIM@ s. (reg.) pri...
                        
                            @prim@ (garnitură de...
                        
                            @prim@ num. m., pl. ...
                        
                            @PRIM ~ă@ (@~i,@ @~e...
                        
                            @PRIM, -Ă@ $#adj.#, ...
                        
                            prim ministrul......este corect
lecție lecție No synsets found 
                            @L'ECȚIE,@ $lecții,$ #s. f.# @1.@ Formă de bază a organizării activității instructiv-educative din școală, desfășurată cu o clasă de elevi, într-un timp determinat, sub conducerea unui învățător sau a unui profesor în conformitate cu programa de învățământ; oră școlară consacrată unui obiect de studiu. * #Expr.# $A da lecții$ = a medita (elevii) în particular. $A lua lecții$ = a studia o disciplină cu ajutorul unui profesor, în afara unei instituții de învățământ. $A ieși$ (sau $a scoate) la lecție$ = a ieși sau a fi chemat în fața învățătorului sau a profesorului pentru a fi ascultat. @2.@ Ceea ce este obligat să învețe și să scrie un școlar (acasă) la recomandarea învățătorului sau a profesorului. * #Expr.# $A spune lecția$ = a expune în fața învățătorului sau a profesorului cunoștințele însușite. $A-și face lecțiile$ = a-și pregăti temele școlare cuvenite. @3.@ (În forma $lecțiune)$ Forma sub care se prezintă un text, în diferitele lui manuscrise sau ediții, datorită modului în care a fost citit și interpretat de un copist sau de un editor; citire comparativă a unui text în scopul de a-i stabili versiunea autentică. @4.@ Sfat, povață, regulă de conduită care se recomandă cuiva pe un ton dojenitor; $#p. ext.#$ mustrare, dojană. @5.@ Învățătură folositoare trasă de cineva în urma unei întâmplări neplăcute. [#Var.#: @lecți'une@ #s. f.#] - Din #germ.# @Lektion,@ #lat.# @lectio, -onis.@
                        
                            @L'ECȚIE@ s. @1.@ v....
                        
                            @L'ECȚIE@ s. v. $con...
                        
                            @l'ecție@ (ped.) s. ...
                        
                            @L'ECȚIE ~i@ $f.$ 1)...
                        
                            @L'ECȚIE@ $#s.f.#$ @...
                        
                            @L'ECȚIE@ $#s. f.#$ ...
                        
                            @l'ecție (-'ii),@ #s...
                        
                            @l'ecție@ s. f. (sil...
                        
                            lecție (exemplu): să...
despre despre No synsets found 
                            @D'ESPRE@ #prep.# @1.@ (Introduce un complement indirect, un complement circumstanțial de relație sau un atribut) În legătură cu..., privitor la..., referitor la..., de... $Înțelegea că este vorba despre ei.$ ** (#Înv.#) Împotriva..., asupra... ** (#Pop.#) După, dinspre. $Văr despre tată.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) Din partea, din regiunea, de la. ** (#Pop.#) Spre, înspre, către. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) Aproape de..., către..., înspre... $Era despre ziuă.$ @4.@ (Introduce un atribut) Din partea de..., dinspre... $Peretele despre curte.$ @5.@ (#Înv.#; introduce un complement de agent, indicând autorul unei acțiuni) De, de către, din partea. - @De^4@ + @spre.@
                        
                            @D'ESPRE@ prep. (ara...
                        
                            @D'ESPRE@ prep. v. $...
                        
                            @d'espre@ prep. (sil...
                        
                            @D'ESPRE@ $prep.$ 1)...
                        
                            (despre astri) care ...
                        
                            (Despre monede)-Fals...
                        
                            (despre rani,bube) care elimina puroi
                        
                            despre teren, foarte greu accesibil din cauza hârtoapelor, adânciturilor cauzate de torente, alunecări de teren sau chiar de activități umane
                        
                            @d'espre@ $(des-pre ...
contracepție contracepție No synsets found 
                            @contrac'epție@ s. f...
                        
                            @CONTRAC'EPȚIE@ $#s....
                        
                            @contrac'epție@ #s.#...
                        
                            @contrac'epție@ s. f...
                        
                            @*contrac'epție@ $(-...
                        
                            @CONTRAC'EPȚIE@ #s. ...
                        
                            @contrac'epție@ (#de...
: : No synsets found
zi zi No synsets found 
                            @ZI,@ $zile,$ #s. f.# @1.@ Interval de timp cuprins între răsăritul și apusul Soarelui; timpul cât Soarele rămâne deasupra orizontului; $#p. ext.#$ lumină solară; interval de timp de 24 de ore, corespunzător unei rotații a Pământului în jurul axei sale; (#Astron.#) interval de timp între două culminații succesive ale unui astru. * (Determinând noțiunile "an", "lună", pentru a le sublinia durata, lungimea) $Trei luni de zile.$ * #Loc. adj.# $De toate zilele$ sau (rar) $de toată ziua$ = de fiecare zi; $#p. ext.#$ obișnuit, comun. $De zi cu zi$ = zilnic. * #Loc. adv.# $La zi$ = @a)@ în fiecare zi, zilnic; @b)@ la ziua, la data cerută; fără întârziere. $Zi de$ (sau $cu) zi$ sau (rar) $cu zi de zi$ = @a)@ zilnic; $#p. ext.#$ necontenit, perpetuu; @b)@ din ce în ce; progresiv, treptat. $Din zi în zi$ = @a)@ de azi pe mâine; fără termen precis, la infinit. $Amâna plecarea din zi în zi;$ @b)@ pe fiecare zi; $#p. ext.#$ din ce în ce. $De la$ o $zi la alta$ = zilnic; $#p. ext.#$ repede, văzând cu ochii. $În toate zilele$ = în fiecare zi, oricând. (#Reg.#) $Pe toată ziua$ = în fiecare zi; zilnic. $De$ (sau $despre, către) ziuă$ = puțin înainte de a se lumina; spre dimineață. $Până în$ (sau $la) ziuă$ sau $de cu ziuă$ = până a nu se lumina; foarte devreme; dis-de-dimineață. $Cu ziua-n cap$ = foarte devreme. $La ziuă$ = în zori. $Peste zi$ = în cursul zilei, ziua. $Zi și noapte$ sau (adverbial) $ziua și noaptea$ = tot timpul, fără încetare; fără odihnă. $Nici zi, nici noapte$ sau (adverbial) $nici ziua, nici noaptea$ = niciodată. $Toată ziua$ sau $ziua toată$ = de dimineață până seara; $#p. ext.#$ mereu, continuu. * #Expr.# $A se face ziuă albă$ = a se lumina complet, a fi plină zi. $A face noaptea zi și ziua noapte$ sau a $face din noapte zi$ = a lucra sau a petrece noaptea și a dormi ziua; $#p. ext.#$ a duce o viață dezordonată. $Bună ziua,$ formulă de salut, la întâlnire sau la despărțire, în timpul zilei. $A da$ (sau $a dori,$ a $pofti cuiva) bună ziua$ (sau $ziua bună)$ = a saluta pe cineva. (#Pop.#) $A-și lua ziua bună$ = a-și lua rămas bun. $Ca lumina zilei$ sau $ca ziua$ = (pe lângă adjective ca "limpede", "clar") foarte clar, foarte limpede. $Într-o (bună) zi$ sau $într-una din zile$ = odată, cândva. $Cât toate zilele (de mare)$ = foarte mare. $A avea$ (sau a duce) $zi bună$ (sau, rar, $albă) cu cineva$ = a trăi în bune relații cu cineva. $A da zi după zi$ = a lăsa de azi pe mâine; a amâna. $La zile mari$ = la ocazii deosebite; $#p. ext.#$ rar de tot, în mod excepțional. * (Compus) $Zi-lumină$ = perioadă a zilei (@1@) cuprinsă între răsăritul și apusul Soarelui. $Zi-muncă$ = unitate de măsură convențională care servește drept etalon pentru stabilirea salariului. ** (Adverbial, în formele $ziua, zilele, zile)$ în timpul zilei, în fiecare zi. $Ziua umbla, noaptea se odihnea.$ * (În sintagme și #loc.#, ca unitate de măsură sau de calcul) $Zi de muncă$ = durata timpului în cursul căruia lucrătorul prestează zilnic muncă. $Cu ziua$ = cu plata socotită după zilele muncite; fără angajament permanent. $Zi de cale$ (sau $de drum)$ = distanță care se poate străbate într-o zi cu piciorul. ** (Articulat; urmat de o determinare în genitiv sau introdusă prin #prep.# "de") Data, momentul în care s-a întâmplat sau urmează să se întâmple ceva; termen, soroc. * $Ziua de astăzi$ = perioada de timp, epoca în care trăim, prezentul. $Ziua de mâine$ = viitorul. $Ziua de ieri$ = trecutul. (În unele credințe religioase) $Ziua de apoi$ = momentul în care viii și morții vor fi chemați la judecata lui Dumnezeu. * (Ca termen calendaristic) $Ziua de 1 Mai.$ (#Pop.#) $Zi-ntâi$ = prima zi a fiecărei luni. * (În titulatura sărbătorilor sau a anumitor date fixe) $Ziua femeii.$ * $Zi aniversară$ sau $ziua nașterii$ (sau $de naștere)$ = aniversare (a zilei de naștere a cuiva). $Ziua (numelui) cuiva$ = onomastica cuiva. @2.@ (La #pl.#) Viață, existență, trai. * #Expr.# $A avea zile$ = a mai avea de trăit, a-i fi dat să (mai) trăiască. $Câte zile voi$ (sau $vei, va$ etc.) $avea$ = cât voi (sau vei, va etc.) trăi, tot timpul vieții. $Abia își ține zilele,$ se spune despre cineva care trăiește prost, greu, foarte modest. (#Pop.#) $Cu zilele în mână$ = @a)@ într-o primejdie de moarte, la un pas de moarte; @b)@ înfricoșat, înspăimântat. $A ridica$ (sau $a răpune, a curma, a lua) cuiva zilele$ = a omorî pe cineva. $A i se isprăvi cuiva zilele$ = a muri. $A-și urî zilele$ sau $a i se urî cuiva cu zilele$ = a se sătura de viață, a nu mai voi să trăiască. $Vai de zilele mele$ (sau $tale$ etc.) = vai de capul meu (sau al tău etc.), vai de mine (sau de tine etc.). $De$ (sau $în) zilele mele$ (sau $ale tale$ etc.) = în timpul vieții mele (sau tale etc.). @3.@ (La #pl.#; cu determinări care precizează o perioadă de timp) Vreme, epocă. $Zilele tinereții.$ * #Expr.# $Mic de zile$ = tânăr. $Vechi$ (sau $înaintat) în$ (sau $de) zile$ = înaintat în vârstă, bătrân. (Rar) $Veșnic de zile$ = nemuritor. $(A fi) învechit în zile rele$ = (a fi) înrăit. [#Var.#: @z'iuă@ #s. f.#] - #Lat.# @dies.@
                        
                            @Zi@ ≠ noapte...
                        
                            @ZI@ s. @1.@ dată, t...
                        
                            @zi@ s. f. (în expr....
                        
                            @ZI z'ile@ $f.$ 1) I...
                        
                            @zi (z'ile),@ #s. f....
                        
                            @zi@ / (în #expr.# ș...
                        
                            zi...
                        
                            @zi, și așa!@ $#expr...
                        
                            @ZI,@ $zile,$ #s. f....
el el No synsets found 
                            @EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
                        
                            @EL@ pron. dânsul, d...
                        
                            @el@ pr. [pron. $iel...
                        
                            @EL ea (ei, ele)@ $p...
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            @el@ [#pron.# $iel$]...
                        
                            @el (-ei),@ #pron.# ...
                        
                            el adereaza la idealuri
                        
                            el absolveste liceul la anul viitor
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
sine sine No synsets found 
                            @S'INE@ #pron. refl.# (Forma accentuată de #acuz.# #pers.# 3 pentru toate genurile și numerele; uneori întărit prin "însuși") @1.@ (Precedat de #prep.# "pe" sau #înv.# "pre", având funcție de complement direct al unui verb reflexiv) $Numai pe sine nu se vede.$ @2.@ (Precedat de prepoziții, are funcție de atribut, de complement indirect sau de complement circumstanțial) $Păstrează totul pentru sine însăși.$ * #Expr.# $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția cuiva, prin propriile forțe; din proprie inițiativă. (Substantivat) $În sinea mea$ (sau $a ta$ etc.) = în propria conștiință, în gând. - #Lat.# @se@ (după $mine, tine).$
                        
                            @s'ine@ pr. ac. acc....
                        
                            @s'ine@ #pron.# - El...
                        
                            @s'ine@ pron. refl. ...
                        
                            @s'ine@ #pr.# #ac.# ...
                        
                            @síne@ ac. accentuat...
                        
                            @sine@ pr. servind d...
                        
                            @SINE@ #pron. refl.#...
                        
                            @S'INE@ #pron. refl....
                        
                            @s'ine@ - pronume re...
scoate scoate No synsets found 
                            @SCO'ATE,@ $scot,$ #vb.# III. #Tranz.# @I. 1.@ A lua ceva (afară) dintr-o cantitate mai mare sau din locul unde se află. @2.@ A extrage dintr-un spațiu, dintr-un înveliș etc. pentru a elibera sau a utiliza. * #Expr.# $A scoate sabia (din teacă)$ = a începe vrajba, războiul. ** A elibera dintr-o strânsoare; a degaja. @3.@ A pune la vedere; a da la iveală, a înfățișa, a expune. * #Expr.# $A scoate la vânzare$ (sau $la mezat, la licitație)$ = a pune în vânzare (sau la mezat, la licitație). $A scoate la iveală$ (sau $în vileag)$ = a face cunoscut; a dezvălui. @4.@ A(-și) da jos de pe sine sau de pe altcineva un obiect de îmbrăcăminte, de podoabă etc. * #Expr.# $Pe unde scot$ (sau $scoți$ etc.) $cămașa?$ = cum aș (sau ai etc.) putea să scap (ori să scapi etc.) din încurcătura sau necazul în care mă aflu (sau te afli etc.)? ** A elibera din ham sau din jug un animal de tracțiune. @5.@ A trage afară cu forța; a smulge, a extrage, a extirpa. $I-a scos o măsea.$ * #Expr.# $A scoate$ (cuiva) $sufletul$ = a necăji, a supăra foarte tare (pe cineva). $A-și scoate sufletul$ = a se obosi prea mult, a pune (prea) mult suflet, a se extenua. $A-i scoate$ (cuiva) $ochii$ (pentru ceva) = a-i aduce (cuiva) mereu aminte de un serviciu sau de un bine pe care i l-ai făcut; a reproșa (ceva cuiva). $A-și scoate ochii unul altuia$ = a se certa; a se bate; a-și imputa, a-și reproșa. ** #Fig.# A obține, a căpăta (cu greutate). @6.@ A izgoni, a alunga, a da pe cineva afară dintr-un anumit ##loc.## ** A face să iasă în calea sau în întâmpinarea cuiva. * #Expr.# $A scoate$ (pe cineva) $în lume$ = a conduce (pe cineva) la o petrecere, la un spectacol, a face (pe cineva) să cunoască societatea. @7.@ A îndepărta pe cineva dintr-o funcție, a da afară. ** A elimina dintr-o serie, dintr-o listă, dintr-un șir. * #Expr.# $A scoate din circuit$ = @a)@ a face să nu mai funcționeze, întrerupând legăturile cu circuitul; @b)@ a retrage din circulație. $A scoate corecturile$ = a îndrepta greșelile indicate în corecturile unui text pregătit pentru tipar. @8.@ A face pe cineva să iasă dintr-o anumită stare, a schimba starea cuiva. * #Expr.# $A scoate$ (pe cineva) $din viață$ (sau $dintre cei vii)$ = a omorî (pe cineva). $A nu mai scoate$ (pe cineva) $din...$ = a nu mai înceta de a numi (pe cineva) cu un nume, cu o poreclă, cu un calificativ (injurios). $A scoate$ (cuiva) $peri albi$ = a pricinui (cuiva) mari necazuri, a sâcâi mereu (pe cineva). ** A convoca, a aduna; a mobiliza (pentru o acțiune). @9.@ A conduce pe călători într-un anumit loc; a duce până într-un ##loc.## $O potecă i-a scos din pădure.$ * #Expr.# $A o scoate la capăt$ = a termina ceva cu succes, a izbuti, a reuși. $A scoate$ (pe cineva) $la covrigi$ = a ruina sau a păgubi (pe cineva). @10.@ A scăpa, a salva, a ajuta (pe cineva) să iasă dintr-o situație grea. @11.@ A obține un produs din ceva; a extrage, a fabrica. @12.@ A dobândi, a câștiga, a obține. * #Expr.# $A-și scoate pâinea$ (sau, rar, $mămăliga)$ = a-și câștiga existența, a dobândi cele necesare traiului. ** A lua înapoi, a recupera. @13.@ A lua, a ridica, a obține (un pachet, un act etc.) dintr-un anumit ##loc.## @14.@ A face ca cineva să parvină, să obțină o situație mai bună; a promova. $Meșterul l-a scos calfă.$ * #Expr.# $A scoate om din cineva$ = a face pe cineva să devină om cumsecade, de valoare. @15.@ A face o copie, o reproducere; a fotografia. @16.@ A tipări, a edita, a publica. $A scos o carte.$ @II. 1.@ A împinge înainte, făcând să iasă în afară, a lăsa să se vadă, a da la iveală. $Scot capul pe geam.$ * #Expr.# $Fuge de-și scoate ochii$ = fuge foarte tare. ** A face să emane; a produce. ** A azvârli, a arunca, a trimite. @2.@ A rosti sunete, a pronunța cuvinte; a striga, a țipa. ** A formula, a spune, a zice. @3.@ A născoci, a scorni, a inventa. ** (#Înv.#) A institui. @4.@ (Despre păsări) A cloci ouăle și a face să iasă pui. @5.@ (Despre plante) A face să răsară, să crească, să se dezvolte. - #Lat.# \*@excotere@ (= $excutere).$
                        
                            @A scoate@ ≠ a băga,...
                        
                            @SCO'ATE@ vb. @1.@ v...
                        
                            @SCO'ATE@ vb. v. $co...
                        
                            @sco'ate@ vb., ind. ...
                        
                            @A SCO'ATE scot@ $tr...
                        
                            @sco'ate (scot, scos...
                        
                            @a sco'ate@ vb., ind...
                        
                            @sco'ate@ @(a ~)@ #v...
                        
                            @scoate@ v. @1.@ a f...
drac drac No synsets found 
                            @DRAC,@ $draci,$ #s. m.# @1.@ Ființă imaginară, de sex masculin, întruchipare a spiritului rău; diavol, demon, satana, necuratul, aghiuță. * #Expr.# $A fi dracul gol$ (sau $împielițat)$ sau $a fi drac împielițat$ = @a)@ a fi rău, afurisit; @b)@ a fi isteț, poznaș. $Omul$ (sau $salba, poama) dracului$ sau $om al dracului$ = @a)@ om rău, ticălos; @b)@ om întreprinzător, descurcăreț. $A se teme de ceva ca de dracul$ (sau $ca dracul de tămâie)$ = a se teme foarte tare de ceva. $A se uita la cineva ca la dracul$ = a se uita la cineva cu dușmănie sau cu frică. $E tot un drac$ = e totuna, e același lucru. $A avea$ (sau $a fi cu) draci$ sau $a avea pe dracul în el$ = @a)@ a fi rău dispus, enervat; @b)@ a fi energic, plin de viață, neastâmpărat. $Parcă a intrat dracul în el,$ se zice despre cineva mânios, agitat sau cu o energie inepuizabilă. $A băga$ (pe cineva) $în draci$ (sau $în toți dracii)$ = a intimida, a înfricoșa (pe cineva); a face (pe cineva) să depună toate eforturile (de frică). $Trebuie să fie un drac la mijloc,$ se spune când nu poate fi găsită o explicație logică a unei situații încurcate sau când se bănuiește o cauză ascunsă, greu de găsit. $Și-a băgat$ (sau $și-a amestecat) dracul coada,$ se zice când o situație care părea clară se complică dintr-o dată, capătă o evoluție neașteptată. $A trage pe dracul de coadă$ = a fi foarte sărac, a o duce greu. $A căuta pe dracul$ = a intra singur într-o încurcătură, a-și provoca singur neplăceri. $A da de$ (sau $peste) dracul$ sau $a vedea$ (sau $a-și găsi) pe dracul$ = a o păți. $A căuta pe dracul și a găsi pe tată-său$ = a ajunge într-o situație și mai rea decât aceea anterioară. $A trimite$ (pe cineva) $la dracul$ sau $a da dracului$ = a înjura, a blestema (pe cineva), pomenind de diavol. $A trimite$ (pe cineva) $de la dracul la tată-său$ = a purta (pe cineva) de colo până colo. $A cere pe dracul și pe tată-său$ (sau $cât dracul pe tată-său)$ = a cere (pe ceva) un preț exorbitant. $A face pe dracu-n patru$ sau $a face și pe dracul$ = a face tot posibilul, a încerca toate mijloacele. $A da$ (sau $a lăsa) dracului$ (pe cineva sau ceva) = a abandona, a părăsi (pe cineva sau ceva), a renunța definitiv (la cineva sau la ceva). $A se duce dracului$ = (despre persoane dezagreabile; adesea în imprecații) a se duce fără să se mai întoarcă (și într-un loc neștiut); (despre bunuri materiale) a se pierde, a se irosi. $A se duce la dracul$ = a pleca unde vrea (fără să-i mai știe nimeni de urmă și fără să-i mai dorească revederea). $A-l lua dracul$ (sau $dracii, mama dracului)$ = a muri; a o păți. $La dracul!$ formulă exclamativă de dispreț prin care se exprimă dorința de a renunța la ceva, de a se lepăda de ceva. $Pe dracul!$ = (formulă exclamativă de negație) nimic! $Al dracului!$ sau $ptiu, drace!$ exclamații exprimând uimire, enervare, admirație. $A nu avea nici pe dracul$ = a fi perfect sănătos. $Lucrul dracului$ = lucru dificil, dubios, care creează neplăceri. (Glumeț și #ir.#) $Buruiana$ (sau $iarba, tămâia) dracului$ = tutun. ** (În formule de generalizare extremă, cu sensul de "orice", "oriunde", "fie cine-o fi") $Face și pe dracul.$ * #Expr.# $La dracu-n praznic$ sau $la mama dracului, unde și-a înțărcat dracul copiii, unde și-a spart dracul opincile$ = într-un loc (neprecizat) foarte îndepărtat. ** (În #expr.#) $Al dracului (de...)$ = @a)@ foarte rău, păcătos; @b)@ incomod, dificil; @c)@ foarte, peste măsură de..., grozav; @d)@ energic, descurcăreț, răzbătător. $(Așa) de-al dracului!$ = fără nici un motiv, fiindcă așa vreau! @2.@ #Fig.# Om plin de păcate, rău, crud; om poznaș, isteț, vioi. @3.@ Compus: $drac-de-mare$ = pește marin de culoare cenușie-roșiatică, cu corpul și capul comprimate lateral, a cărui primă aripioară dorsală este formată din țepi veninoși $(Trachinus draco).$ - #Lat.# @draco,@ "șarpe, balaur".
                        
                            @Drac@ ≠ înger...
                        
                            @DRAC@ s. @1.@ aghiu...
                        
                            @drac@ s. m., pl. $d...
                        
                            @DRAC ~ci@ $m. (în r...
                        
                            @drac (dr'aci),@ #s....
                        
                            drac- s.m. de proven...
                        
                            @drac@ s. m., pl. $d...
                        
                            @drac@ m. (lat. $drá...
                        
                            @DRAČ@ #v.# @Durrës....
pantalon pantalon No synsets found 
                            @PANTAL'ON,@ $pantaloni,$ #s. m.# @1.@ (De obicei la #pl.#) Îmbrăcăminte exterioară care acoperă, de la mijloc în jos, corpul și fiecare picior în parte; nădrag. ** Chiloți, izmene. @2.@ Piesă de tablă sau de metal turnat, goală în interior, folosită la bifurcarea unei conducte. - Din #ngr.# @pantalóni,@ #fr.# @pantalon.@
                        
                            @PANTAL'ON@ s. (mai ...
                        
                            @pantal'on@ s. m., p...
                        
                            @PANTAL'ON ~i@ $m. m...
                        
                            @PANTAL'ON@ $#s.m.#$...
                        
                            @PANTAL'ON@ $#s. m.#...
                        
                            Pantalon are conform definitiilor dvs. origine franceza. Poate noi l-am importat din Franta insa eu stiu ca este venetian la origine. Pantalonul a fost inventat de venetieni si oriunde mergeau in lume si deschideau un magazin de pantaloni isi afisau simbolul Venetiei, leul. Astfel de la "pianta" plus "leone" adica "locul cu leu" se naste "pantaloni". Revine apoi si ca un personaj al Commedia dellárte, Pantalone, caracter tipic venetian - negustor, amorez, luxos - imbracat intr-un fel de costum intreg rosu mulat pe corp, ce recita poezii in piete. Deci si el un "pantalonar". Se poate sa gresesc, nu sunt de specialitate, sunt doar fascinat de etimologie.
                        
                            @pantal'on (pantal'o...
                        
                            @pantal'on@ s. m., p...
                        
                            @pantal'on@ #s. m.#,...
când când No synsets found 
                            @CÂND@ #adv.#, #conj.# @I.@ #Adv.# (În propoziții interogative) În ce moment? în care perioadă de timp? $Când a sosit?$ * #Expr.# $Când și când$ sau $din când în când$ = câteodată, uneori. $Când..., când...$ = câteodată..., altă dată...; ba..., ba...; uneori..., alteori... @II.@ #Conj.# @1.@ (Introduce o propoziție temporală) @a)@ În momentul sau în vremea în care... $Când a văzut-o, s-a bucurat.$ @b)@ După ce. $Când i-a pierdut din ochi, s-a ridicat.$ @c)@ Înainte de (a)..., până (a) nu... $Parada începuse când a sosit.$ @d)@ Deși; în vreme ce. $Când altul s-ar bucura, tu ești nepăsător.$ @e)@ Și (deodată). $Au ajuns, când, ce să vezi?$ @2.@ (Introduce o propoziție atributivă în legătură cu noțiuni de timp) (În) care. $Acum e timpul când vin copiii.$ * #Expr.# $A (nu) avea când să...$ = a (nu) avea timpul material necesar să... @3.@ (Introduce o propoziție cauzală cu nuanță temporală) Fiindcă, deoarece, odată ce. $Când știa că trebuie să plece nu mai putea dormi.$ @4.@ (Introduce o propoziție condițională) Dacă, de. $Ce să spui când nu ai nimic de spus?$ * #Expr.# $Ca și când$ = parcă. @5.@ (Introduce o propoziție completivă directă) $Spune-mi când să vin.$ - #Lat.# @quando.@
                        
                            @CÂND@ conj. @1.@ (t...
                        
                            @când@ adv., conjcț....
                        
                            @CÂND^1@ $adv.$ 1) $...
                        
                            @CÂND^2@ $conj.$ 1) ...
                        
                            Când am să plec departe ... în lumină
Nu vreau decât două lalele :
Una roșie și alta galbenă 
În fiecare a 22 – a zi din lună .
Atunci mă voi înălța pentru tine 
Precum curcubeul după o zi ploioasă 
Pe cerul senin de vară 
Și te voi învălui cu toată dragostea mea.
                        
                            Când se fut doi oameni atunci este sex... cand se simt foarte bine.. si fac ahha yea asa
                        
                            Când mergi la munte,...
                        
                            @când@ adv., conjcț....
                        
                            @când@ #adv.#, #conj...
el el No synsets found 
                            @EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
                        
                            @EL@ pron. dânsul, d...
                        
                            @el@ pr. [pron. $iel...
                        
                            @EL ea (ei, ele)@ $p...
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            @el@ [#pron.# $iel$]...
                        
                            @el (-ei),@ #pron.# ...
                        
                            el adereaza la idealuri
                        
                            el absolveste liceul la anul viitor
fute fute No synsets found 
                            @FÚTE,@ $fut,$ vb. I...
                        
                            @fúte@ [#At:# (#a.# ...
                        
                            fute...
                        
                            @f'ute (fut, fut'ut)...
                        
                            fute
                        
                            @fute,@ $fut (#obs.#...
                        
                            @f'ute,@ prez. ind. ...
                        
                            @f'ute@ (#ar.# $fut,...
                        
                            @$f'ute$@ 
[#At:# (#...
pe pe No synsets found 
                            @PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
                        
                            @Pe@ ≠ sub...
                        
                            @PE@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @pe@ prep....
                        
                            @PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
                        
                            Pe internet se vorbe...
                        
                            Pe lângă explicația ...
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
ma-ta ma-ta No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
chilot chilot No synsets found 
                            @CHIL'OT@ s. pantalo...
                        
                            @CHIL'OT@ $#s. m.#$ ...
                        
                            @chil'ot@ #s. m.#, #...
                        
                            @CHIL'OT,@ $chiloți,...
                        
                            @CHIL'OT@ #s.# panta...
                        
                            @chil'ot@ - obiect d...
                        
                            @chil'ot@ #s.# #m.#,...
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
ajunge ajunge No synsets found 
                            @AJ'UNGE,@ $aj'ung,$ #vb.# III. @I. 1.@ #Intranz.# A se afla într-un loc după parcurgerea unui drum, a atinge capătul unui drum; a sosi. * #Expr.# $A ajunge departe$ = a răzbi prin greutăți și a atinge scopul dorit. $A$ (sau $a-i) ajunge$ (cuiva) $cuțitul la os$ = a ajunge la capătul puterii; a fi într-o situație disperată. ** #Intranz.# și #tranz.# A atinge (o limită în timp), a apuca (o anumită vreme). @2.@ #Tranz.# A întâlni, venind din urmă, o ființă sau un vehicul în mișcare; a prinde din urmă. * #Expr.# $A-l ajunge pe cineva zilele$ = a îmbătrâni. ** #Fig.# A egala pe cineva. @3.@ #Tranz.# A nimeri, a lovi pe cineva sau ceva. ** #Fig.# (Despre un neajuns) A da peste... ** #Fig.# (Despre o stare sufletească) A cuprinde, a răzbi. @4.@ #Intranz.# A se întinde până la...; a atinge. ** A reuși să atingă ceva situat sus sau departe. * #Expr.# $A nu-i ajunge$ (cuiva $nici) cu prăjina la nas,$ se zice despre un om înfumurat. @5.@ #Intranz.# (Despre prețuri; $#p. ext.#$ despre mărfuri) A atinge un anumit nivel. @II. 1.@ #Refl.# A se întâlni, a se împreuna, a se uni. ** #Fig.# A se înțelege, a se învoi. @2.@ #Intranz.# A realiza, a împlini. $A ajunge la un rezultat.$ ** #Intranz.# și #tranz.# A fi în situația de a... @3.@ #Intranz.# A deveni. * #Expr.# $A ajunge rău$ = a decădea. $A ajunge bine$ = a dobândi succese; a reuși, a izbuti. $A ajunge pe mâinile cuiva$ = a fi la discreția cuiva. ** #Intranz.# și #refl.# (#Peior.#) A parveni. @III.@ #Intranz.# și #refl.# A fi în cantitate suficientă. * #Expr.# (#Tranz.#) $A-l ajunge$ (pe cineva) $mintea$ (sau $capul)$ = a se pricepe, a ști ce e de făcut. - #Lat.# @adjungere@ "a uni, a lipi".
                        
                            @AJ'UNGE@ interj. at...
                        
                            @AJ'UNGE@ vb. @1.@ a...
                        
                            @AJ'UNGE@ vb. v. $co...
                        
                            @aj'unge@ vb., ind. ...
                        
                            @A AJ'UNGE aj'ung 1....
                        
                            @A SE AJ'UNGE mă aj'...
                        
                            @aj'unge (aj'ung, aj...
                        
                            @ajunge,@ $ajung #v....
                        
                            @AJ'UNGE,@ $aj'ung,$...
pt pt No synsets found 
                            pt CALIN GHIRAN din finteus...............diurma inseamna fetita din el
                        
                            @Pt,@ simbol chimic ...
                        
                            Pt. cea actuala vezi...
                        
                            pt prescurtarea de l...
protecție protecție No synsets found 
                            @PROT'ECȚIE,@ $protecții,$ #s. f.# @1.@ Faptul de a proteja, de a ocroti, de a apăra; ansamblu de măsuri care protejează; persoană, instituție etc. care protejează; dispozitiv, sistem tehnic etc. care servește la protejare. * $Protecția muncii$ = ansamblu de măsuri luate pentru ocrotirea vieții și a sănătății celor ce muncesc, pentru asigurarea desfășurării muncii în condițiile cele mai bune. * #Loc. adj.# $De protecție$ = protector. ** Sprijin, ajutor dat cuiva de o persoană influentă pentru obținerea unui avantaj; $#p. ext.#$ persoană care acordă acest sprijin. @2.@ (#Înv.#) Protectorat. - Din #lat.# @protectio, -onis,@ #fr.# @protection.@
                        
                            @PROT'ECȚIE@ s. @1.@...
                        
                            @PROT'ECȚIE@ s. v. $...
                        
                            @prot'ecție@ s. f. (...
                        
                            @PROT'ECȚIE ~i@ $f.$...
                        
                            @PROT'ECȚIE@ $#s.f.#...
                        
                            @PROT'ECȚIE@ $#s. f....
                        
                            @prot'ecție@ s. f. (...
                        
                            @prot'ecție@ $(-ți-e...
                        
                            @PROT'ECȚIE,@ $prote...
! ! No synsets found
scorțos scorțos No synsets found 
                            @SCORȚ'OS, -O'ASĂ,@ $scorțoși, -oase,$ #adj.# @1.@ Care nu se îndoaie, care rămâne drept, lipsit de suplețe, țeapăn, tare, rigid; a cărui suprafață prezintă asperități, care este aspru la pipăit ca o scoarță (@1@). ** #Fig.# (Despre oameni și manifestările lor). Care este lipsit de maleabilitate, care nu este conciliant; rigid, distant. @2.@ (Despre lemne, pământ etc.) Cu o crustă groasă și aspră, cu scoarță. * $Pepene scorțos$ = pepene galben cu miezul tare. $Mere scorțoase$ = varietate de mere mari, cu coaja groasă, de culoare galbenă-ruginie. ** (Despre piele) Îngroșat, aspru, uscat, bătătorit, crăpat; (despre față, mâini etc.) cu pielea îngroșată, aspră, bătătorită, crăpată. - @Scoarță@ + #suf.# $-os.$
                        
                            @SCORȚ'OS@ adj. @1.@...
                        
                            @SCORȚ'OS@ adj. v. $...
                        
                            @scorț'os@ adj. m., ...
                        
                            @SCORȚ'OS ~o'asă (~'...
                        
                            @scorț'os@ adj. m., ...
                        
                            @scorț'os@ #adj.# #m...
                        
                            @scorțós, -oásă@ adj...
                        
                            @scorțos@ a. @1.@ cu...
                        
                            @SCORȚ'OS, -O'ASĂ,@ ...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
tocmai tocmai No synsets found 
                            @T'OCMAI@ #adv.# @1.@ În mod exact, precis. * #Expr.# (#Fam.#) $Tocmai pe tocmai$ = exact așa, în totul. @2.@ Abia, chiar atunci. @3.@ Nu mai aproape decât... @4.@ Chiar așa de..., prea (mult). [#Var.#: (#pop.#) @t'ocma@ #adv.#] - Din #sl.# @tŭkŭma.@
                        
                            @T'OCMAI@ adj. v. $d...
                        
                            @T'OCMAI@ adv. @1.@ ...
                        
                            @T'OCMAI@ adv. v. $a...
                        
                            @t'ocmai@ adv....
                        
                            @T'OCMAI^1@ $adv.$ 1...
                        
                            @T'OCMAI^2@ $adv.$ 1...
                        
                            @t'ocmai@ #adv.# - @...
                        
                            @t'ocmai@ adv....
                        
                            @t'ocmai@ #adv.#...
bun bun No synsets found 
                            @BUN, -Ă,@ (@I-VIII@) $buni, -e,$ #adj.#, #s. m.# și #f.#, (@IX@) $bunuri,$ #s. n.#, (@X@) #adv.# @I.@ #Adj.# Care are calități. @1.@ Care face în mod obișnuit bine altora, care se poartă bine cu alții; binevoitor. * #Expr.# $Bun la inimă$ = milostiv. $Bun, rău$ = oricum ar fi. (Substantivat) $Bun și rău$ = toată lumea (fără deosebire), oricine. ** Îndatoritor, amabil. * #Expr.# $Fii bun!$ = te rog! ai bunătatea! @2.@ Care se achită de obligațiile morale și sociale; corect, cuviincios; frumos, milos. * #Loc. adv.# (Substantivat) $Cu buna$ = cu vorbe bune; de bunăvoie. * #Expr.# $Sfat bun$ = îndemn înțelept, util, folositor. $A fi$ (sau $a ajunge, a încăpea$ etc.) $în$ (sau $pe) mâini bune$ = a fi sau a ajunge la o persoană de încredere. $A pune o vorbă$ (sau $un cuvânt) bun$($ă) pentru cineva$ = a interveni pentru cineva, a susține pe cineva. * Compuse: $bun-simț$ = capacitate bazată pe experiența cotidiană de a judeca, de a aprecia just oamenii, lucrurile, evenimentele; $bună purtare$ = comportare conformă normelor moralei și educației; $certificat de bună-purtare$ = @a)@ (ieșit din uz) certificat în care se atestă purtarea corectă a cuiva într-un serviciu, în școală etc.; @b)@ $#fig.#$ recomandație orală sau laudă adusă cuiva; $bună-cuviință$ = purtare cuviincioasă, creștere aleasă. @3.@ (Despre copii) Cuminte, ascultător, îndatoritor; care are grijă de părinți. @4.@ Caracteristic omului mulțumit, vesel, bine dispus. * #Expr.# $A fi în toane bune$ = a fi vesel, bine dispus. @II.@ #Adj.# @1.@ Care face sau prinde bine; plăcut, satisfăcător, agreabil. * #Expr.# $A i-o face bună$ sau $a-i face$ (cuiva) $una bună$ = a-i provoca cuiva o supărare. $Una bună$ = o întâmplare deosebită, spirituală, o nostimadă. $A o păți bună$ = a avea necaz. (#Ir.#) $Bună treabă!$ = frumos! halal! n-am ce zice! $Na-ți-o bună!$ = asta-mi mai lipsea! asta-i acum! $Na-ți-o bună că ți-am$ dres-o (sau $frânt-o),$ se spune atunci când ai dat de o situație dificilă sau inoportună. @2.@ (Despre mâncăruri și băuturi) Gustos, apetisant, ales. * #Expr.# $Poamă bună,$ se spune despre un om de nimic, neserios, despre un derbedeu sau despre o femeie imorală. * Compus: $bun-gust$ = simț estetic, rafinament. @3.@ Bogat, abundent, îmbelșugat. @4.@ (Despre miros) Frumos, plăcut, agreabil. @5.@ Liniștit, tihnit, fără griji; fericit. $Viață bună.$ * (În formule de salut sau de urare) $Bună ziua! Bună seara! Noapte bună!$ * Compus: (#Bot.#) $bună-dimineața$ = zorea. @III.@ #Adj.# @1.@ Potrivit, apt pentru un anumit scop; $#p. ext.#$ care-și îndeplinește bine menirea. * #Expr.# (Adesea substantivat) $Bun de tipar$ (sau $de imprimat)$ = aprobare dată de autor, de editură, de redacție sau de alți beneficiari pe tiparul de corectură sau de probă, după care începe imprimarea tirajului. $Bun pentru...$ = valabil pentru... @2.@ (Despre organele corpului sau despre funcțiunile lor) Care funcționează bine. * #Expr.# $Bun de gură$ = limbut. $Bun de mână$ = îndemânatic, abil. @3.@ (Despre îmbrăcăminte și încălțăminte) Care nu este uzat; $#p. ext.#$ nou, de sărbătoare. @4.@ De calitate superioară; $#p. ext.#$ de preț, scump, nou. ** Veritabil, autentic; pur. * #Expr.# $A o lua de bună$ = a crede cele spuse; a lua (ceva) în serios. $A o ține (una și) bună$ = a susține un lucru cu încăpățânare. $A ști una și bună$ = a se încăpățâna în susținerea unui punct de vedere. @5.@ (Despre bani) Care are putere de circulație. @IV.@ #Adj.# Înzestrat, talentat, priceput; $#p. ext.#$ dibaci, abil, iscusit. @##V.##@ #Adj.# @1.@ Folositor, util; avantajos, rentabil. * #Expr.# $La ce bun?$ = la ce folosește? ** (Despre timp, fenomene atmosferice etc.) Favorabil, prielnic, frumos. @2.@ (În basme și superstiții) Prevestitor de bine. * #Expr.# $A nu-i fi (de-$)$a buna cuiva$ = a(-i) prevesti ceva neplăcut, rău. @VI.@ #Adj.# @1.@ Zdravăn, puternic, strașnic. ** Considerabil, mare. * #Loc. adv.# $În bună parte$ = în măsură importantă. $O bună bucată$ sau $o bucată bună (de timp, de loc$ etc.) = o parte însemnată (de timp, de loc, etc.). @2.@ Întreg, plin; deplin; $#p. ext.#$ mai mult decât..., și mai bine. * Compuse: $bună-credință$ #s. f.# = @a)@ obligație de comportare corectă pe care părțile trebuie s-o respecte la încheierea și la executarea contractelor sau, în cazul statelor, a tratatelor; @b)@ convingere a unei persoane că acționează în temeiul unui drept și conform cu legea sau cu ceea ce se cuvine; sinceritate, onestitate; (#loc. adj.#) $de bună-credință$ = sincer, cinstit. @3.@ (În #expr.#) $Într-o bună zi$ (sau $dimineață)$ = cândva, odată; pe neașteptate. @VII.@ #Adj.# (Despre legături de rudenie) De sânge, adevărat. $Tată bun.$ ** $Văr bun$ sau $vară bună$ = văr primar sau vară primară. ** (Despre prieteni, vecini etc.) Apropiat; devotat. ** Nobil, ales. @VIII.@ #S. m.# și #f.# (#Înv.# și #pop.#) Bunic, bunică. @IX.@ #S. n.# @1.@ Ceea ce este util sau necesar societății sau individului pentru a-i asigura existența, bunăstarea. ** Obiect sau valoare care are importanță în circulația economică. @2.@ (Mai ales la #pl.#) Tot ce posedă cineva; avut, proprietate, avere; bogăție, avuție. * $Bunuri de consum$ = bunuri materiale destinate consumului personal; obiecte de consum. @3.@ Element al patrimoniului unei persoane, care poate consta dintr-un lucru $(bun corporal)$ sau dintr-un drept $(bun incorporal).$ * $Bune oficii$ = intervenție a unui stat pentru determinarea altor state în vederea rezolvării pe cale pașnică, prin tratative a diferendelor dintre acestea. @4.@ Calitate, virtute. @5.@ (Rar) Rezultat, rod, folos. @X.@ #Adv.# (Exprimă o aprobare) Bine, da, așa. - #Lat.# @bonus.@
                        
                            @Bun@ ≠ prost, rău, ...
                        
                            @BUN@ adj., s. I. ad...
                        
                            @BUN@ s. v. $bunic, ...
                        
                            @bun@ adj. m., s. m....
                        
                            @bun@ s. n., pl. $b'...
                        
                            @BUN^1@ $adv.$ Așa s...
                        
                            @BUN^2 ~ă (~i, ~e)@ ...
                        
                            @BUN^3 ~ă (~i, ~e)@ ...
                        
                            @BUN^4 ~uri@ $n.$ 1)...
drept drept No synsets found 
                            @DREPT, DRE'APTĂ,@ (@A, B@) $drepți, -te,$ #adj.#, (@C@) #adv.#, (@D@) $drepturi,$ #s. n.#, (@E@) #prep.# @A.@ #Adj.# @I. 1.@ Care merge de la un punct la altul fără ocol, fără abatere. * $Linie dreaptă$ (și substantivat, #f.#) = linie care unește două puncte din spațiu pe drumul cel mai scurt. $Unghi drept$ = unghi format de două drepte perpendiculare una pe alta. $Prismă dreaptă$ = prismă cu muchiile laterale perpendiculare pe baze. ** #Fig.# (Despre privire) Care este fără ascunzișuri; deschis, direct. ** (Despre haine) Care are o croială simplă, fără cute, clini etc. @2.@ (Despre lucruri, ființe, părți ale lor etc.) Care are o poziție verticală (față de un punct de reper). $Zid, perete drept. Om drept ca lumânarea.$ * #Expr.# $A se ține drept$ = a avea o poziție perfect verticală. (#Mil.#) $A lua$ (sau $a sta, a se ține în) poziția de drepți$ = a lua (sau a sta, a se ține în) poziție perfect verticală, stând nemișcat. (Cu valoare de interjecție) $Drepți!$ formulă de comandă militară pentru luarea poziției de drepți. (Adverbial) $A călca drept$ = a avea o purtare bună, cinstită. $A sta drept$ = a avea o atitudine de neclintit, a fi dârz, curajos. ** (Despre terenuri înclinate, forme de relief sau părți ale lor) Aproape vertical; abrupt, povârnit. ** (Despre litere; adesea substantivat, #f.#) Care are tăietura verticală. @3.@ Care are o poziție orizontală (față de un punct de reper); orizontal; plan, neted. $Câmpie dreaptă.$ @4.@ (În sintagma) $Complement drept$ = complement direct, #v.# $direct.$ @II.@ #Fig.# @1.@ (Despre acțiuni ale omului sau despre noțiuni abstracte) Care este, se face etc. potrivit dreptății și adevărului; întemeiat, just, cinstit, bun. * $Parte dreaptă$ = parte care se cuvine în mod legal fiecăruia la o împărțeală. $Luptă dreaptă$ = luptă corp la corp, fără arme, fără înșelătorii și fără ajutor străin. * #Loc. adv.# $Cu drept cuvânt$ = pe bună dreptate, în mod întemeiat. ** (Adverbial) În conformitate cu dreptatea, just; în conformitate cu adevărul, adevărat; corect. * #Expr.# $Ce-i drept$ = într-adevăr, cu adevărat. $Ce-i drept e drept,$ se spune pentru a recunoaște un adevăr incontestabil. $Drept că...$ = adevărat că... $A spune drept$ = a spune adevărul; a vorbi deschis, sincer. (Substantivat) $La drept$ (sau $la dreptul) vorbind$ = în realitate, de fapt. @2.@ (Despre oameni) Care trăiește și lucrează conform dreptății, adevărului, omeniei, binelui; cinstit, integru, cumsecade. ** (În limbajul bisericesc) Cuvios, cucernic. * #Expr.# (Substantivat) $A se odihni cu drepții$ = a fi mort. * Compus: (adesea substantivat) $drept-credincios$ = care face parte din Biserica creștină ortodoxă; bun creștin. @3.@ (#Reg.#; despre bunuri materiale) Care aparține sau se cuvine cuiva pe temeiul unei legi sau al unei recunoașteri oarecare. @4.@ (#Pop.#; despre rude) Care este legat de cineva prin legături directe, de sânge; adevărat, bun. @B.@ #Adj.# (În opoziție cu $stâng)$ @1.@ (Despre organe ale corpului) Așezat în partea opusă părții corpului omenesc în care se află inima. * #Expr.# $A fi mâna dreaptă a cuiva$ sau $brațul drept al cuiva$ = a fi cel mai intim, cel mai apropiat colaborator al cuiva; a-i fi cuiva de mare ajutor. ** (Substantivat, #f.# #sg.# #art.#) Mâna dreaptă. ** (Substantivat, #m.# #sg.# #art.#) Piciorul drept. @2.@ Care se află de partea sau în direcția mâinii drepte (când cineva stă cu fața în direcția în care este orientat un lucru). $Aripa dreaptă a clădirii.$ * (Substantivat; în locuțiuni) $Din dreapta. În dreapta. La$ (sau $spre) dreapta.$ * #Expr.# (Substantivat) $În dreapta și în stânga$ sau $de-a dreapta și de-a stânga$ = în ambele părți; în toate părțile, pretutindeni. $A ține dreapta$ = a merge pe partea dreaptă a unui drum. @3.@ #Fig.# (Substantivat, #f.# #art.#; în viața politică) Grupare politică adeptă și susținătoare a menținerii ordinii sociale și politice tradiționale. * #Loc. adj.# $De dreapta$ = conservator. @C.@ #Adv.# @1.@ (Urmat de determinări locale, indică direcția) În linie dreaptă, fără ocol; direct. $Merge drept la birou.$ * $De-a dreptul$ = fără a se abate din drum, fără înconjur; în mod direct, nemijlocit; chiar. * #Loc. prep.# (Substantivat) $În dreptul...$ = în fața..., față în față cu... $Prin dreptul...$ = prin fața..., pe dinaintea... $Din dreptul...$ = din fața..., de dinaintea... @2.@ (Urmat de determinări locale, modale sau temporale) Tocmai, exact. $A ajuns drept la timp.$ @D.@ #S. n.# @1.@ Totalitatea regulilor și normelor juridice care reglementează relațiile sociale dintr-un stat. $Drept penal.$ @2.@ Știință sau disciplină care studiază dreptul (@D 1@). @3.@ Putere, prerogativă legal recunoscută unei persoane de a avea o anumită conduită, de a se bucura de anumite privilegii etc.; drit. * #Loc. adv.# $De drept$ = conform legii, în mod legitim, firesc. @4.@ Răsplată, retribuție care i se cuvine cuiva pentru prestarea unei munci. @E.@ #Prep.# @1.@ (Introduce un complement indirect) În loc de..., în calitate de..., ca. $Drept cine mă iei?$ * $Drept care...$ = prin urmare, în concluzie, deci, așadar. @2.@ (#Reg.#; introduce un complement circumstanțial de loc) Alături de..., lângă; în dreptul... * #Expr.# $A i se pune soarele drept în inimă$ = a i se face foame. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru, ca. $Drept încercare s-a folosit de un clește.$ [#Var.#: (#înv.# și #reg.#) @dir'ept, -e'aptă@ #adj.#] - #Lat.# @directus@ (cu unele sensuri după #fr.# $droit).$
                        
                            @Drept@ ≠ greșit, în...
                        
                            @DREPT@ adj., adv., ...
                        
                            @DREPT@ prep. v. $lâ...
                        
                            @drept@ adj. m., pl....
                        
                            @drept@ adv., prep....
                        
                            @drept@ s. n., pl. $...
                        
                            @DREPT^1 dre'aptă (~...
                        
                            @DREPT^2@ $adv.$ 1) ...
                        
                            @DREPT^3@ $prep.$ 1)...
mască mască No synsets found 
                            @M'ASCĂ,@ $măști,$ #s. f.# @1.@ Bucată de stofă, de mătase, de dantelă, de carton etc. (înfățișând o față omenească sau figura unui animal) cu care își acoperă cineva fața sau o parte a ei (pentru a nu fi recunoscut), lăsând numai ochii descoperiți; obrăzar. * $Mască mortuară$ = mulaj în ghips al feței unei persoane, făcut îndată după deces. * #Expr.# $A-și scoate$ (sau $a-și arunca, a-și lepăda$ etc.) $masca$ sau $a ridica$ (sau $a lua, a smulge, a rupe) masca$ (cuiva) = a se arăta sub adevăratul aspect, a(-și) da pe față firea sau intențiile ascunse, a (se) dezvălui minciuna, înșelătoria (cuiva), a apărea sau a face să apară în adevărata lumină; a (se) demasca. ** Persoană mascată. ** #Fig.# Înfățișare falsă. ** Expresie neobișnuită a feței (provocată de o emoție, de un sentiment puternic etc.). @2.@ Machiaj; $#p. ext.#$ preparat cosmetic care se aplică pe față pentru întreținerea tenului. ** Fizionomia unui actor machiat. @3.@ Dispozitiv care acoperă parțial sau total o persoană, un animal, un obiect pentru a le proteja, a le ascunde vederii. @4.@ Lucrare menită să ascundă vederii inamicului un obiectiv militar; adăpost individual săpat de fiecare soldat pe câmpul de luptă. - Din #fr.# @masque,@ #germ.# @Maske.@
                        
                            @M'ASCĂ@ s. @1.@ (în...
                        
                            @m'ască@ s. f., g.-d...
                        
                            @M'ASCĂ măști@ $f.$ ...
                        
                            @M'ASCĂ@ $#s.f.#$ @1...
                        
                            @M'ASCĂ@ $#s. f.#$ 1...
                        
                            @m'ască (m'ăști),@ #...
                        
                            @m'ască@ #s.# #f.# D...
                        
                            @m'ască@ s. f., g.-d...
                        
                            @*mască@ f., pl. $mă...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
gaz gaz No synsets found 
                            @GAZ^1@ #s. n.# Țesătură foarte subțire. - Din #fr.# @gaze.@
                        
                            @GAZ^2,@ $gaze,$ #s. n.# @1.@ Nume generic dat corpurilor fluide cu densitate redusă, incolore, ușor deformabile și expansibile, care, din cauza coeziunii moleculare slabe, nu au o formă proprie stabilă și tind să ocupe întregul volum pe care îl au la dispoziție. * $Gaz perfect$ (sau $ideal)$ = gaz (ipotetic) extrem de rarefiat, la care produsul dintre presiune și volum rămâne constant la orice temperatură. $Gaz aerian$ (sau $de iluminat)$ = gaz combustibil obținut prin distilarea huilei la temperaturi înalte. $Gaz lichefiat$ = amestec de gaze combustibile ușor lichefiabile, obținut prin extragerea directă din gaze de sondă sau prin distilare din unele produse petroliere, păstrat în stare lichidă în butelii. $Gaz nobil$ = fiecare dintre elementele chimice situate în grupa a opta principală a sistemului periodic al elementelor, inclusiv heliu, caracterizate prin inerția lor chimică. $Gaz solid$ = combinație solidă de molecule de gaz metan și de apă, care se găsește în special în zonele unde pământul este înghețat până la mari adâncimi. $Gaze naturale$ = gaze combustibile care emană din pământ. @2.@ (La #pl.#) Nume dat unor substanțe gazoase toxice sau asfixiante folosite în război. @3.@ (La #pl.#) Emanații gazoase ale stomacului sau ale intestinelor. @4.@ Petrol lampant. * #Expr.# (#Fam.#) $Doar n-am băut gaz,$ se spune ca răspuns negativ la o propunere nepotrivită; nici nu mă gândesc! $A arde gaz$ (sau $gazul) degeaba$ = a nu face nimic, a pierde vremea de pomană. - Din #fr.# @gaz.@
                        
                            @GAZ@ s. @1.@ $(FIZI...
                        
                            @GAZ@ s. v. $gazorni...
                        
                            @gaz@ (țesătură subț...
                        
                            @gaz@ (corp chimic) ...
                        
                            @GAZ^1 ~e@ $n.$ 1) S...
                        
                            @GAZ^2 ~e@ $n.$ Subs...
                        
                            @GAZ^1@ $#s.n.#$ ($#...
                        
                            @GAZ^2@ $#s.n.#$ @1....
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
ca ca No synsets found 
                            @CA^1@ #adv.#, #interj.# @A.@ #Adv.# @I.@ (Se compară două sau mai multe lucruri, ființe, situații) @1.@ La fel cu, cum (e), precum (e), după cum (e). $O carte ca cea din raft.$ * #Expr.# $Ieri ca (și) astăzi$ = totdeauna. $Ca (și) cum$ = parcă. ** Cât. $Înalt ca bradul.$ @2.@ Aproape, cam, aproximativ. * #Expr.# $Ca mâine(-poimâine)$ = în curând. $Ca ieri(-alaltăieri)$ = de puțin timp. @3.@ Decât. $E mult mai frumos ca acesta.$ @II. 1.@ (Se compară o noțiune cu ea însăși) În felul..., cum e obiceiul, cum se știe. $Tinerii, ca tinerii, se zbenguiesc.$ * #Expr.# $Toate ca toate, dar...$ = toate le înțeleg, dar... ** Treacă-meargă, fie. $Ziua, ca ziua, trece vremea mai repede.$ @2.@ În calitate de..., fiind... $El înainte, ca ghid, iar noi după el, ca vizitatori.$ ** În loc de..., drept... $Se poate socoti ca răsplată.$ * #Expr.# (#Fam.#) $Ca ce?$ = pentru ce? cu ce scop? @3.@ Cu privire la..., în ce privește... $Ca formă, lucrarea este bine prezentată.$ @4.@ (Explicativ sau enumerativ) Cum, precum, așa, bunăoară, de exemplu. $Animale sălbatice, ca: râși, urși, vulpi.$ @B.@ #Interj.# (#Reg.#) Ia! Ei! $Ca dă-te mai încoace și mai spune o dată.$ - #Lat.# @quam.@
                        
                            @CA^2@ #conj.# (Urmat, cu sau fără intercalări, de "să") Introduce subordonate cu predicatul la conjunctiv. - #Lat.# @qu[i]a.@
                        
                            @CA@ adv. v. $aproap...
                        
                            @CA@ adv., prep., co...
                        
                            @ca@ adv., conjcț., ...
                        
                            @CA^1@ $adv.$ 1) $(e...
                        
                            @CA^2@ $conj.$ @I.@ ...
                        
                            @ca@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            @ca@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            ca mine
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
nu nu No synsets found 
                            @NU@ #adv.# @I.@ (Servește la formarea formei negative a verbului, de obicei precedându-l nemijlocit). @1.@ (Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ) $Nu l-am cunoscut niciodată.$ * (În propoziții interogative) $Nu ai primit scrisorile mele?$ @2.@ (Neagă predicatul, fără a modifica logic caracterul propoziției) $Nu încape nici o îndoială.$ @3.@ (Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) $Nu făcea parte și el dintre noi?$ @II.@ (Neagă altă parte de propoziție decât predicatul) $A plecat repede, nu așa cum a venit.$ @III.@ (Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă, altul decât predicatul, atenuându-i înțelesul ori dându-i un înțeles contrar) $O casă mare, nu lipsită de eleganță.$ * #Expr.# $Nu altceva$ sau $nu glumă,$ (#reg.#) $nu șagă,$ formulă care confirmă sau întărește cele enunțate anterior. $Nu mai departe$ = chiar în cazul... $Nu o (singură) dată$ = de multe ori, adesea. @IV.@ (Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus, îndeplinind funcția de predicat) $Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale.$ * #Expr.# $nu și nu,$ formulă care exprimă împotrivirea, refuzul categoric. $De$ (sau $dacă) nu...$ = în caz contrar..., altfel... @##V.##@ (Cu valoare de propoziție independentă cu caracter negativ) $Ai prieteni? - Nu!$ - #Lat.# @non.@
                        
                            @Nu@ ≠ da...
                        
                            @NU@ adv. (pop.) ba....
                        
                            @nu@ adv. (și: $n-$ ...
                        
                            @NU@ $adv.$ 1) $(atr...
                        
                            Nu am gasit explicat...
                        
                            nu exista in diction...
                        
                            nu stiu...
                        
                            nu stiu ce inseamna...
                        
                            [nu este in DN'86 - ...
el el No synsets found 
                            @EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
                        
                            @EL@ pron. dânsul, d...
                        
                            @el@ pr. [pron. $iel...
                        
                            @EL ea (ei, ele)@ $p...
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            @el@ [#pron.# $iel$]...
                        
                            @el (-ei),@ #pron.# ...
                        
                            el adereaza la idealuri
                        
                            el absolveste liceul la anul viitor
sine sine No synsets found 
                            @S'INE@ #pron. refl.# (Forma accentuată de #acuz.# #pers.# 3 pentru toate genurile și numerele; uneori întărit prin "însuși") @1.@ (Precedat de #prep.# "pe" sau #înv.# "pre", având funcție de complement direct al unui verb reflexiv) $Numai pe sine nu se vede.$ @2.@ (Precedat de prepoziții, are funcție de atribut, de complement indirect sau de complement circumstanțial) $Păstrează totul pentru sine însăși.$ * #Expr.# $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția cuiva, prin propriile forțe; din proprie inițiativă. (Substantivat) $În sinea mea$ (sau $a ta$ etc.) = în propria conștiință, în gând. - #Lat.# @se@ (după $mine, tine).$
                        
                            @s'ine@ pr. ac. acc....
                        
                            @s'ine@ #pron.# - El...
                        
                            @s'ine@ pron. refl. ...
                        
                            @s'ine@ #pr.# #ac.# ...
                        
                            @síne@ ac. accentuat...
                        
                            @sine@ pr. servind d...
                        
                            @SINE@ #pron. refl.#...
                        
                            @S'INE@ #pron. refl....
                        
                            @s'ine@ - pronume re...
păli păli No synsets found 
                            @PĂL'I^2,@ $pălesc,$ #vb.# IV. #Intranz.# @1.@ A deveni palid, a se îngălbeni la față (de emoție, din cauza unei boli etc.). @2.@ (Despre surse luminoase) A-și pierde strălucirea, a se stinge. - Din #fr.# @pâlir.@
                        
                            @PĂL'I^1,@ $pălesc,$ #vb.# IV. (#Pop.#) @1.@ #Tranz.# și #refl.# A (se) izbi, a (se) lovi, a (se) ciocni. ** (#Înv.#) A (se) ataca (cu armele). ** #Tranz.# #Fig.# (Despre stări psihice sau fizice) A cuprinde pe neașteptate, a năpădi, a copleși. @2.@ #Tranz.# și #intranz.# (Despre surse de căldură) A arde, a dogori, a pârli. ** #Refl.# (#Reg.#) A se încălzi la soare, la foc etc. @3.@ #Intranz.# și #refl.# (Despre plante) A se ofili, a se usca, a se îngălbeni (de frig, de arșiță etc.). * #Tranz.# $Soarele pălește plantele.$ - Din #sl.# @paliti.@
                        
                            @PĂL'I@ vb. v. $ofil...
                        
                            @PĂL'I@ vb. a (se) î...
                        
                            @PĂL'I@ vb. v. $ajun...
                        
                            @păl'i@ (a (se) lovi...
                        
                            @A PĂL'I^1 ~'esc 1.@...
                        
                            @A PĂL'I^2 ~'esc@ $i...
                        
                            @A SE PĂL'I mă ~'esc...
                        
                            @păl'i^2,@ $păl'esc,...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
duhoare duhoare No synsets found 
                            @DUHO'ARE,@ $duhori,$ #s. f.# Miros urât și greu; putoare. ** Atmosferă viciată, aer greu (dintr-un spațiu închis). - Probabil contaminație între @duh@ și [put]@oare.@
                        
                            @Duhoare@ ≠ mireasmă...
                        
                            @DUHO'ARE@ s. v. $pu...
                        
                            @duho'are@ s. f., g....
                        
                            @DUHO'ARE ~'ori@ $f....
                        
                            duhoare, putoare, mi...
                        
                            @duho'are@ s. f., g....
                        
                            @duhoáre@ f., pl. $o...
                        
                            @duho'are@ #s. f.#, ...
                        
                            @duhoare@ f. miros u...
. . No synsets found