← Back to list

Sentence #6500

Similar

Când ajungi acasă, fă-mi un serviciu, te rog: bate de trei ori la ușă să știu că ești tu.. nu de alta, numai că o să fiu cu mă-ta și nu vrem să fim deranjați.

Când ajungi acasă, fă-mi un serviciu, te rog: bate de trei NUMERIC_VALUE ori la ușă să știu că ești tu.. nu de alta, numai că o să fiu cu mă-ta și nu vrem să fim deranjați.
Când ADV ajungi AUX acasă, ADV fă VERB -mi PRON un DET serviciu, NOUN te PRON rog: AUX bate AUX de ADP trei NUM ori NOUN la ADP ușă NOUN să PART știu AUX că SCONJ ești AUX tu.. PRON nu PART de ADP alta, PRON numai ADV că SCONJ o PART să PART fiu AUX cu ADP mă-ta NOUN și CCONJ nu PART vrem VERB să PART fim AUX deranjați. VERB advmod advcl advmod iobj det obj obj conj parataxis case nummod obl case obl mark advcl mark ccomp nsubj advmod case parataxis mark fixed mark fixed advcl case obl cc advmod conj mark cop ccomp 
            {
  "text": "C\u00e2nd ajungi acas\u0103, f\u0103-mi un serviciu, te rog: bate de trei ori la u\u0219\u0103 s\u0103 \u0219tiu c\u0103 e\u0219ti tu.. nu de alta, numai c\u0103 o s\u0103 fiu cu m\u0103-ta \u0219i nu vrem s\u0103 fim deranja\u021bi.",
  "ents": [
    {
      "start": 54,
      "end": 58,
      "label": "NUMERIC_VALUE"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 158
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 4,
      "tag": "Rw",
      "pos": "ADV",
      "morph": "PronType=Int,Rel",
      "lemma": "c\u00e2nd",
      "dep": "advmod",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 5,
      "end": 11,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "ajunge",
      "dep": "advcl",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 12,
      "end": 17,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "acas\u0103",
      "dep": "advmod",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 17,
      "end": 18,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 19,
      "end": 21,
      "tag": "Vmm-2s",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Imp|Number=Sing|Person=2|VerbForm=Fin",
      "lemma": "f\u0103",
      "dep": "ROOT",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 21,
      "end": 24,
      "tag": "Pp1-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "eu",
      "dep": "iobj",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 25,
      "end": 27,
      "tag": "Timsr",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Masc|Number=Sing|PronType=Ind",
      "lemma": "un",
      "dep": "det",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 28,
      "end": 36,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "serviciu",
      "dep": "obj",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 36,
      "end": 37,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 10
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 38,
      "end": 40,
      "tag": "Pp2-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 10
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 41,
      "end": 44,
      "tag": "Vmip1s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=1|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "ruga",
      "dep": "conj",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 44,
      "end": 45,
      "tag": "COLON",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ":",
      "dep": "punct",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 46,
      "end": 50,
      "tag": "Vmip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "bate",
      "dep": "parataxis",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 51,
      "end": 53,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 15
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 54,
      "end": 58,
      "tag": "Mc-p-l",
      "pos": "NUM",
      "morph": "NumForm=Word|NumType=Card|Number=Plur",
      "lemma": "trei",
      "dep": "nummod",
      "head": 15
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 59,
      "end": 62,
      "tag": "Ncfp-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "oar\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 63,
      "end": 65,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "la",
      "dep": "case",
      "head": 17
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 66,
      "end": 69,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "u\u0219\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 70,
      "end": 72,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 19,
      "start": 73,
      "end": 77,
      "tag": "Vmip1s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=1|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "\u0219ti",
      "dep": "advcl",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 20,
      "start": 78,
      "end": 80,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 21
    },
    {
      "id": 21,
      "start": 81,
      "end": 85,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fi",
      "dep": "ccomp",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 22,
      "start": 86,
      "end": 88,
      "tag": "Pp2-sn--------s",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Nom|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Strong",
      "lemma": "tu",
      "dep": "nsubj",
      "head": 21
    },
    {
      "id": 23,
      "start": 88,
      "end": 90,
      "tag": "HELLIP",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "..",
      "dep": "punct",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 24,
      "start": 91,
      "end": 93,
      "tag": "Qz",
      "pos": "PART",
      "morph": "Polarity=Neg",
      "lemma": "nu",
      "dep": "advmod",
      "head": 26
    },
    {
      "id": 25,
      "start": 94,
      "end": 96,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 26
    },
    {
      "id": 26,
      "start": 97,
      "end": 101,
      "tag": "Pi3fsr",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|Person=3|PronType=Ind",
      "lemma": "altul",
      "dep": "parataxis",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 27,
      "start": 101,
      "end": 102,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 32
    },
    {
      "id": 28,
      "start": 103,
      "end": 108,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "numai",
      "dep": "mark",
      "head": 32
    },
    {
      "id": 29,
      "start": 109,
      "end": 111,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "fixed",
      "head": 28
    },
    {
      "id": 30,
      "start": 112,
      "end": 113,
      "tag": "Qf",
      "pos": "PART",
      "morph": "Tense=Fut",
      "lemma": "o",
      "dep": "mark",
      "head": 32
    },
    {
      "id": 31,
      "start": 114,
      "end": 116,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "fixed",
      "head": 30
    },
    {
      "id": 32,
      "start": 117,
      "end": 120,
      "tag": "Vasp1s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Sub|Number=Sing|Person=1|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fi",
      "dep": "advcl",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 33,
      "start": 121,
      "end": 123,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "cu",
      "dep": "case",
      "head": 34
    },
    {
      "id": 34,
      "start": 124,
      "end": 129,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "m\u0103-ta",
      "dep": "obl",
      "head": 32
    },
    {
      "id": 35,
      "start": 130,
      "end": 132,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 37
    },
    {
      "id": 36,
      "start": 133,
      "end": 135,
      "tag": "Qz",
      "pos": "PART",
      "morph": "Polarity=Neg",
      "lemma": "nu",
      "dep": "advmod",
      "head": 37
    },
    {
      "id": 37,
      "start": 136,
      "end": 140,
      "tag": "Vmip1p",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=1|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "vrea",
      "dep": "conj",
      "head": 32
    },
    {
      "id": 38,
      "start": 141,
      "end": 143,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 40
    },
    {
      "id": 39,
      "start": 144,
      "end": 147,
      "tag": "Vasp1p",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Sub|Number=Plur|Person=1|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fi",
      "dep": "cop",
      "head": 40
    },
    {
      "id": 40,
      "start": 148,
      "end": 157,
      "tag": "Vmp--pm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Plur|VerbForm=Part",
      "lemma": "deranja",
      "dep": "ccomp",
      "head": 37
    },
    {
      "id": 41,
      "start": 157,
      "end": 158,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 4
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
când când No synsets found 
                            @CÂND@ #adv.#, #conj.# @I.@ #Adv.# (În propoziții interogative) În ce moment? în care perioadă de timp? $Când a sosit?$ * #Expr.# $Când și când$ sau $din când în când$ = câteodată, uneori. $Când..., când...$ = câteodată..., altă dată...; ba..., ba...; uneori..., alteori... @II.@ #Conj.# @1.@ (Introduce o propoziție temporală) @a)@ În momentul sau în vremea în care... $Când a văzut-o, s-a bucurat.$ @b)@ După ce. $Când i-a pierdut din ochi, s-a ridicat.$ @c)@ Înainte de (a)..., până (a) nu... $Parada începuse când a sosit.$ @d)@ Deși; în vreme ce. $Când altul s-ar bucura, tu ești nepăsător.$ @e)@ Și (deodată). $Au ajuns, când, ce să vezi?$ @2.@ (Introduce o propoziție atributivă în legătură cu noțiuni de timp) (În) care. $Acum e timpul când vin copiii.$ * #Expr.# $A (nu) avea când să...$ = a (nu) avea timpul material necesar să... @3.@ (Introduce o propoziție cauzală cu nuanță temporală) Fiindcă, deoarece, odată ce. $Când știa că trebuie să plece nu mai putea dormi.$ @4.@ (Introduce o propoziție condițională) Dacă, de. $Ce să spui când nu ai nimic de spus?$ * #Expr.# $Ca și când$ = parcă. @5.@ (Introduce o propoziție completivă directă) $Spune-mi când să vin.$ - #Lat.# @quando.@
                        
                            @CÂND@ conj. @1.@ (t...
                        
                            @când@ adv., conjcț....
                        
                            @CÂND^1@ $adv.$ 1) $...
                        
                            @CÂND^2@ $conj.$ 1) ...
                        
                            Când am să plec departe ... în lumină
Nu vreau decât două lalele :
Una roșie și alta galbenă 
În fiecare a 22 – a zi din lună .
Atunci mă voi înălța pentru tine 
Precum curcubeul după o zi ploioasă 
Pe cerul senin de vară 
Și te voi învălui cu toată dragostea mea.
                        
                            Când se fut doi oameni atunci este sex... cand se simt foarte bine.. si fac ahha yea asa
                        
                            Când mergi la munte,...
                        
                            @când@ adv., conjcț....
                        
                            @când@ #adv.#, #conj...
ajunge ajunge No synsets found 
                            @AJ'UNGE,@ $aj'ung,$ #vb.# III. @I. 1.@ #Intranz.# A se afla într-un loc după parcurgerea unui drum, a atinge capătul unui drum; a sosi. * #Expr.# $A ajunge departe$ = a răzbi prin greutăți și a atinge scopul dorit. $A$ (sau $a-i) ajunge$ (cuiva) $cuțitul la os$ = a ajunge la capătul puterii; a fi într-o situație disperată. ** #Intranz.# și #tranz.# A atinge (o limită în timp), a apuca (o anumită vreme). @2.@ #Tranz.# A întâlni, venind din urmă, o ființă sau un vehicul în mișcare; a prinde din urmă. * #Expr.# $A-l ajunge pe cineva zilele$ = a îmbătrâni. ** #Fig.# A egala pe cineva. @3.@ #Tranz.# A nimeri, a lovi pe cineva sau ceva. ** #Fig.# (Despre un neajuns) A da peste... ** #Fig.# (Despre o stare sufletească) A cuprinde, a răzbi. @4.@ #Intranz.# A se întinde până la...; a atinge. ** A reuși să atingă ceva situat sus sau departe. * #Expr.# $A nu-i ajunge$ (cuiva $nici) cu prăjina la nas,$ se zice despre un om înfumurat. @5.@ #Intranz.# (Despre prețuri; $#p. ext.#$ despre mărfuri) A atinge un anumit nivel. @II. 1.@ #Refl.# A se întâlni, a se împreuna, a se uni. ** #Fig.# A se înțelege, a se învoi. @2.@ #Intranz.# A realiza, a împlini. $A ajunge la un rezultat.$ ** #Intranz.# și #tranz.# A fi în situația de a... @3.@ #Intranz.# A deveni. * #Expr.# $A ajunge rău$ = a decădea. $A ajunge bine$ = a dobândi succese; a reuși, a izbuti. $A ajunge pe mâinile cuiva$ = a fi la discreția cuiva. ** #Intranz.# și #refl.# (#Peior.#) A parveni. @III.@ #Intranz.# și #refl.# A fi în cantitate suficientă. * #Expr.# (#Tranz.#) $A-l ajunge$ (pe cineva) $mintea$ (sau $capul)$ = a se pricepe, a ști ce e de făcut. - #Lat.# @adjungere@ "a uni, a lipi".
                        
                            @AJ'UNGE@ interj. at...
                        
                            @AJ'UNGE@ vb. @1.@ a...
                        
                            @AJ'UNGE@ vb. v. $co...
                        
                            @aj'unge@ vb., ind. ...
                        
                            @A AJ'UNGE aj'ung 1....
                        
                            @A SE AJ'UNGE mă aj'...
                        
                            @aj'unge (aj'ung, aj...
                        
                            @ajunge,@ $ajung #v....
                        
                            @AJ'UNGE,@ $aj'ung,$...
acasă acasă No synsets found 
                            @AC'ASĂ@ #adv.# În sau spre casa în care locuiești; $#fig.#$ la locul natal, în sau către patrie. * $Cei de-acasă$ = rudele apropiate, familia; $#p. ext.#$ conaționalii. * #Expr.# $Așa$ (sau $acum) mai vii de-acasă$ = acum înțeleg sau admit ce spui. - @A^3@ + @casă.@
                        
                            @ac'asă@ adv....
                        
                            @AC'ASĂ@ $adv.$ 1) Î...
                        
                            @AC'ASĂ@ #adv.# La s...
                        
                            @acásă@ adv. de loc ...
                        
                            @ac'asă@ adv....
                        
                            @ac'asă@ #adv.#...
                        
                            @acasă@ f. V. @casă....
                        
                            @AC'ASĂ@ #adv.# În s...
                        
                            @AC'ASĂ@ #adv.# La c...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
fă fă No synsets found 
                            @FĂ@ #interj.# (#Pop.#) Termen cu care cineva se adresează la țară unei persoane de sex feminin. [#Var.#: @fa@ #interj.#] - Scurtat din @fa@[tă] și influențat de @mă.@
                        
                            @fă@ v. @fa@...
                        
                            @fă@ #interj.# - For...
                        
                            @fă!@ $#interj.# (#p...
                        
                            @1) fă@ imperativu d...
                        
                            @2) fă@ interj. V. @...
                        
                            @fă@ interj....
                        
                            @fă@ #v.# @fa^1@...
                        
                            @fă!@ int. strigătul...
                        
                            @FĂ@ #interj.# #v.# ...
eu eu No synsets found 
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
un un No synsets found 
                            @UN, O,@ $unii, unele,$ #art. nehot.# (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) $Un prieten.$ * (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) $O bucurie se vestea în ochii ei.$ * (Dă sens general substantivului) $Un artist, fie și mai genial decât Paganini.$ ** (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... $Mi se părea că văd un Platon.$ ** (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) $Un murdar.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# $unui, unei;$ #gen.#-#dat.# #pl.# $unor$] - #Lat.# @unus, una.@
                        
                            @un@ adj. m., g.-d. ...
                        
                            @un@ art. m., g.-d. ...
                        
                            @un@ num. m. cu valo...
                        
                            @UN o@ (@niște@) $ar...
                        
                             un fenomen specific...
                        
                            un cuvant medical......
                        
                            un penis mai mic...
                        
                            un coate goale, ce s...
                        
                            un tip de culoare;sa...
serviciu serviciu No synsets found 
                            @SERV'ICIU,@ $servic...
                        
                            @SERV'ICIU,@ $servicii,$ #s. n.# @1.@ Acțiunea, faptul de a servi, de a sluji; formă de muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva. * #Expr.# $A fi$ (sau $a se pune) în serviciul cuiva$ (sau $a ceva)$ = a sluji, a servi unei persoane sau unui scop, unei idei etc. ** (În construcție cu verbele "a face", "a aduce") Faptă, acțiune care servește, avantajează pe cineva; îndatorire, obligație. * #Expr.# $A face un prost$ (sau $un rău) serviciu cuiva$ = a face cuiva (fără voie) un rău. ** $Scară de serviciu$ = scară secundară într-un imobil (pentru acces la dependințe). @2.@ Ocupație pe care o are cineva în calitate de angajat; slujbă. ** Îndatorire care revine cuiva în calitate de angajat; îndeplinirea acestei îndatoriri. * $Serviciu militar$ = stagiu la care sunt obligați, prin lege, cetățenii unui stat pentru a se instrui din punct de vedere militar în rândurile forțelor armate. $Serviciu comandat$ = însărcinare, atribuție, misiune specială încredințată cuiva spre executare. $Serviciu divin$ (sau $religios)$ = slujbă religioasă. * #Expr.# (Despre angajați, ostași, elevi) $(A fi) de serviciu$ = (a fi) însărcinat cu o misiune specială în cadrul obligațiilor profesionale. $A intra în serviciu$ = a deveni salariat. ** Funcție. $Serviciu de casier.$ @3.@ Subdiviziune în administrația internă a unei instituții, întreprinderi etc. cuprinzând mai multe secții; $#p. ext.#$ colectivul de muncă corespunzător. @4.@ Grup de obiecte care alcătuiesc un tot cu destinație specială. $Serviciu de cafea.$ @5.@ Mulțime ordonată în timp a regimurilor succesive ale unui sistem tehnic. @6.@ (Sport) Punere în joc a mingii. - Din #fr.# @service,@ #lat.# @servitium.@{{Forma $servici,$ destul de răspândită, este incorectă./3}}
                        
                            @Serviciu@ ≠ deservi...
                        
                            @SERV'ICIU@ s. @1.@ ...
                        
                            @serv'iciu@ s. n. [-...
                        
                            @SERV'ICIU ~i@ $n.$ ...
                        
                            @SERV'ICIU@ $#s.n.#$...
                        
                            @SERV'ICIU@ $#s. n.#...
                        
                            @SERVICIU@ ansamblul...
                        
                            @serv'iciu@ s. n. [$...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
ruga ruga No synsets found 
                            @RUG'A,@ $rog,$ #vb.# I. @1.@ #Tranz.# A cere cuiva stăruitor îndeplinirea unei dorințe, un serviciu, o favoare etc. * #Expr.# $A ruga$ (pe cineva) $de toți dumnezeii$ (sau $cu Dumnezeu)$ = a cere foarte insistent un lucru de la cineva. $Te rog$ (sau $rogu-te),$ formulă de politețe cu care te adresezi cuiva când îi ceri ceva; fii bun, fii amabil. $A-și ruga moartea$ = a-și dori moartea. $A-i ruga$ (cuiva) $moartea$ = a dori moartea (cuiva). ** A pofti, a invita. @2.@ #Refl.# (În practicile religioase) A face o rugăciune, a invoca divinitatea. @3.@ #Refl.# A cere cuiva voia sau îngăduința de a face ceva. * #Expr.# $Mă rog,$ formulă întrebuințată ca element incidental, fără legătură cu restul frazei, însemnând uneori "dacă vrei, cum vrei". - #Lat.# @rogare.@
                        
                            @RUG'A@ vb. @1.@ (în...
                        
                            @rug'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A RUG'A rog@ $tranz...
                        
                            @A SE RUG'A mă rog@ ...
                        
                            @rug'a (rog, rug'at)...
                        
                            @a (se) rug'a@ vb., ...
                        
                            @rug'a@ @(a ~)@ #vb....
                        
                            @rugà@ v. @1.@ a cer...
                        
                            @RUG'A,@ $rog,$ #vb....
: : No synsets found
bate bate No synsets found 
                            @B'ATE,@ $bat,$ #vb.# III. @I. 1.@ #Tranz.# și #refl.# A (se) lovi, a (se) izbi repetat și violent (cu palma, cu pumnul, cu bățul, cu biciul etc.) $A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap.$ * #Expr.# (#Tranz.#) $A fi bătut în cap$ = a fi îndobitocit de loviturile primite în cap. $Bătut în cap$ = prost, nebun, țicnit. (#Refl.#) $A se bate cu pumnii în piept =$ a se mândri, a se fuduli; a face caz de ceva. ** #Tranz.# A atinge, a lovi ușor cu palma umărul, mâna sau spatele cuiva spre a atrage atenția, a-l reconforta sau a-i arăta bunăvoința; a lovi în același fel o parte a corpului unui animal spre a-l liniști sau a-l mângâia. * #Expr.# $A bate pe cineva la cap$ sau $a bate capul cuiva$ = a cicăli, a plictisi pe cineva cu vorba. (#Refl. recipr.#) $A se bate pe burtă cu cineva$ = a fi într-o intimitate familiară cu cineva. $A bate palma$ (sau, #arg.#, $laba) cu cineva$ = a da mâna cu cineva; $#p. ext.#$ a încheia cu cineva o tranzacție, dând mâna cu el în semn de învoială. @2.@ #Tranz.# A învinge un adversar într-un joc, la un concurs (sportiv); a birui un dușman în luptă, în război. * #Expr.# $A bate un record (sportiv)$ = a depăși un record (sportiv). ** #Refl.# A se lupta, a se război. * #Loc. vb.# (#Refl. recipr.#) $A se bate în duel$ = a se duela. * #Expr.# $A se bate cap în cap$ = a fi în opoziție, în contradicție, a nu se potrivi. $Se bate ziua cu noaptea$ = se luminează de ziuă sau amurgește. @3.@ #Tranz.# A lovi, a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect, un material etc. în diverse scopuri. $Gospodina bate covoarele. Bate fierul până-i cald.$ * #Loc. vb.# (#Fam.#) $A bate la mașină$ = a dactilografia. $A bate la ochi$ = a frapa (@1@). * #Expr.# $A bate bani$ = a fabrica monede de metal. $A bate monedă$ = @a)@ a fabrica monede de metal; @b)@ a insista asupra erorii cuiva, în defavoarea lui. $A bate toba$ = a spune peste tot un secret (intim) încredințat de cineva. $A bate o carte$ = a juca o carte de joc. $A bate tactul$ (sau $măsura) =$ a lovi (ușor) un obiect cu mâna sau a imita lovirea lui în ritmul unei bucăți muzicale sau al unui vers. $A bate mult drum$ (sau $multă cale)$ = a parcurge o distanță lungă. $A bate podurile$ = a vagabonda. $A bate (pasul) pe loc$ = a nu realiza nici un progres într-o acțiune, a nu înainta într-o problemă. $A bate câmpii$ = a spune cu totul altceva decât ceea ce se discută, a divaga, a vorbi aiurea. ** A fixa un obiect țintuindu-l de ceva. $A bătut tablourile pe pereți. Bătuse capacul lăzii în cuie.$ ** A freca învârtind și lovind de pereții unui vas. $Batem albușurile până se fac spumă. Bate untul în putinei.$ ** A freca, a apăsa producând bășici, răni sau bătături. $Mă bate un pantof.$ ** (La războiul de țesut) A presa cu spata firele din băteală. @II.@ #Intranz.# @1.@ A izbi în ceva făcând zgomot; a ciocăni (la poartă, la ușă, la fereastră). $Valurile bat de zidurile cetății. Cine bate oare la fereastra mea?$ * #Expr.# $A bate la ușa cuiva$ = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material. $A bate din picioare$ = a tropăi. $A bate din$ (sau $în) palme$ = a aplauda. $A bate din gură degeaba$ (sau $în vânt)$ = a vorbi în zadar, a trăncăni. @2.@ A face o mișcare (relativ regulată). * #Expr.# $A bate din aripi$ = (despre păsări) a face mișcarea de zbor lovind aerul cu aripile. $A bate mătănii =$ a îngenunchea și a atinge fruntea cu pământul de mai multe ori la rând, în semn de pocăință sau de cucernicie. ** (Despre organe sau părți ale corpului omenesc) A avea pulsații ritmice; a palpita, a zvâcni. $Îi bate inima de frică. Îmi bat tâmplele.$ * #Refl.# $Mi se bate ochiul drept.$ ** (Despre un motor sau un organ de motor) A funcționa dereglat, scoțând zgomote anormale. @3.@ (Despre arme de foc) A trage, a trimite proiectilul până la o anumită distanță, până într-un anumit punct. $O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași.$ ** (#Înv.#) A bombarda. ** (#Reg.#; despre câini) A lătra. ** #Intranz.# și #tranz.# (Despre aștri) A atinge (ceva) cu razele. $Pune-ți pălăria, să nu te bată soarele la cap.$ ** (Despre ape) A se izbi (de maluri etc.). @4.@ A face aluzie critică la ceva. $Bate în ciocoi.$ * #Expr.# $A-și bate joc de cineva$ (sau $de ceva)$ = @a)@ a lua în derâdere pe cineva; @b)@ a necinsti, a viola o fată, o femeie. @5.@ (Despre vânt) A sufla. @6.@ (Despre ploaie, grindină, brumă) A cădea (lovind) peste semănături, livezi etc. @7.@ (În #expr.#) $A bate în retragere$ = @a)@ a se retrage din luptă; @b)@ a retracta cele spuse mai înainte. @8.@ (Despre culori) A se apropia de..., a avea o nuanță de... $Bate în albastru.$ @III.@ #Intranz.# și #tranz.# A emite zgomote ritmice care indică ceva. ** (#Înv.#; despre telegraf) A emite țăcănitul prin care se transmit mesajele telegrafice. * #Expr.# (#Tranz.#) $A bate o telegramă$ (sau $o depeșă)$ = a da, a transmite o telegramă. ** (Despre un clopot, un ceasornic, despre toacă etc.) A emite sunete ritmice cu o anumită semnificație. - #Lat.# @batt(u)ere.@
                        
                            @A bate@ ≠ a se opri...
                        
                            @B'ATE@ vb. @1.@ a a...
                        
                            @B'ATE@ vb. v. $ajun...
                        
                            @b'ate@ vb., ind. pr...
                        
                            @A B'ATE bat 1.@ $tr...
                        
                            @A SE B'ATE mă bat@ ...
                        
                            @b'ate (băt'ut, 'ut)...
                        
                            @B'ATE,@ $bat,$ #vb....
                        
                            @a b'ate@ vb., ind. ...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
trei trei No synsets found 
                            @TREI@ #num. card.# @1.@ Număr care are în numărătoare locul între doi și patru și care se indică prin cifra 3 sau III. * (Adjectival) $Trei cărți.$ * (Substantivat) $Scrie un trei pe tablă.$ * (Cu valoare de #num. ord.#) $Volumul trei.$ * (Formează numeralul adverbial corespunzător) $De trei ori.$ * (Formează numeralul multiplicativ corespunzător) $De trei ori pe atâta.$ * (Precedat de "câte", formează numeralul distributiv corespunzător) $Câte trei părți.$ * (#Pop.#; în forma de feminin $trele,$ precedat de "toate" sau "câte") $Toate trele.$ @2.@ Compuse: $trei frați$ #s. m.# = plantă erbacee cu flori galbene, plăcut mirositoare, cu cinci petale $(Viola saxatilis); trei-frați-pătați$ #s. m.# = @a)@ gen de toporași (din care s-a obținut, prin încrucișare cu alte specii, panseaua) $(Viola declinata);$ @b)@ pansea; (#reg.#) $trei-răi$ #s. m.# = @a)@ popilnic iepuresc $(Hepatica nobilis);$ @b)@ $crucea-voinicului (Hepatica transilvanica).$ @3.@ (#Bis.#; în sintagma) $Trei ierarhi$ = trisfetite. @4.@ Compuse: $trei-leșeștile$ #s. m.# = dans popular bătrânesc din nordul Moldovei, având un ritm binar, executat prin pași simpli spre dreapta și sărituri cu bătaia călcâielor pe loc; melodie după care se execută acest dans; $trei-păzește$ #s. m.# = dans popular oltenesc, în ritm binar, vioi, executat de bărbați în formație liniară, stând cu mâinile încrucișate la spate; melodie după care se execută acest dans. * #Expr.# $A lua$ (pe cineva) $la trei-păzește$ = a cere (cuiva) explicații pentru faptele sale, folosind un ton sever; a certa aspru (pe cineva). - #Lat.# @tres.@
                        
                            @trei@ num....
                        
                            @TREI^1@ $num. card....
                        
                            @TREI^2@ $m.$ 1) Num...
                        
                            @tr'ei@ #num.# - Num...
                        
                            trei zile
                        
                            trei pizdei...
                        
                            @trei@ num. card....
                        
                            @trei@ #num.#; $3/II...
                        
                            @treĭ@ num. (lat. $t...
oară oară No synsets found 
                            @O'ARĂ^1,@ $ori,$ #s. f.# @1.@ (La #sg.#; precedat de un #num. ord.# sau un echivalent al lui) Timpul sau momentul în care are loc un fapt. @2.@ (La #pl.#; folosit la formarea numeralului adverbial, adesea cumulând valoarea de numeral multiplicativ) $Va construi un bloc de trei ori mai mare decât cel construit anul trecut.$ * #Loc. adv.# $De multe ori$ sau (exclamativ) $de câte ori!$ = în repetate rânduri, adesea. $De puține ori$ = rareori. $De câte ori$ = de fiecare dată. * #Loc. conj.# $Ori de câte ori$ = în toate rândurile, în toate cazurile când..., de fiecare dată. - #Lat.# @hora.@
                        
                            @O'ARĂ^2,@ $oare,$ #s. f.# (#Reg.#) Orătanie. - #Lat.# @ovaria@ "ouătoare".
                        
                            @O'ARĂ^3@ #s. f.# #v.# @oră.@
                        
                            @O'ARĂ@ s. dată. $(P...
                        
                            @O'ARĂ@ s. v. $orăta...
                        
                            @o'ară@ (timp) s. f....
                        
                            @o'ară@ (zool.) s. f...
                        
                            @O'ARĂ ori@ $f.$ ($l...
                        
                            @o'ară (o'are),@ #s....
                        
                            @o'ară ('ori),@ #s. ...
la la No synsets found 
                            @LA^1@ #prep.# @A. I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) @1.@ (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) $S-a dus la el.$ @2.@ (Complementul indică limita în spațiu) $Apa i-a ajuns la umeri.$ @3.@ (Complementul indică distanța) $Cade la doi metri de casă.$ @4.@ (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) $Locuiește la munte.$ ** (Atributul indică poziția) $Han la drumul mare.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) $Plecăm la începutul primăverii.$ * #Expr.# $La mulți ani!$ = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! @2.@ (Complementul indică periodicitatea) $Festivalul are loc o dată la doi ani.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) $S-a dus la vânătoare.$ * #Loc. adv.# (#Pop.# și #fam.#) $La ce?$ = în ce scop? ce rost are? @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Tresărea la orice zgomot.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Caii aleargă la galop.$ * #Expr.# $La preț$ (sau $la prețul) de...$ = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ** (Complementul indică măsura) $Mătasea se vinde la metru.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Cântă la pian.$ @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $Este rău la suflet.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect) $Nu răspunzi la întrebări.$ @IX. 1.@ (Cu valoare de #num. nehot.#, exprimă o cantitate mare) $Bea la apă.$ @2.@ (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. $Erau la 30 de oameni.$ @B.@ (În prepoziții compuse) @I.@ $De la.$ @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) $Coboară de la munte.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) $Doarme de la prânz.$ * #Loc. adv.# $De la o vreme$ = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în #loc. adj.#) $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția nimănui. @4.@ (Introduce un complement indirect) $De la cine ai primit scrisoarea?$ @5.@ (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) $Flori de la munte. Degetele de la mână.$ @6.@ (Introduce un atribut care indică timpul) $Ședința de la ora 12.$ @II.@ $Pe la.$ (Dă o nuanță de aproximație) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Vino pe la noi.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pe la amiază.$ @III.@ Până la. @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Așteaptă până la vară.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Îl conduce până la ușă.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Îi chinuiește până la exasperare.$ * #Expr.# $Până la unul$ = absolut toți. - #Lat.# @illac.@
                        
                            @LA^2@ #s. m.# #invar.# Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. - Din #it.# @la.@
                        
                            @LA^3,@ $lau,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. * Compus: $lă-mă-mamă$ #subst.# = om prost, lălâu. [#Prez. ind.#: $lau, lai, lă, lăm, lați, lau$] - #Lat.# @lavare.@
                        
                            @LA@ adv. v. $aproap...
                        
                            @LA@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @LA@ vb. v. $îmbăia,...
                        
                            @la@ prep....
                        
                            @la@ s. m. invar....
                        
                            @la@ vb., ind. prez....
                        
                            @LA@ $prep.$ 1) ($ex...
ușă ușă No synsets found 
                            @'UȘĂ,@ $uși,$ #s. f.# @1.@ Deschizătură de formă regulată lăsată în peretele unei clădiri, la un vehicul, la o mobilă, pentru a permite intrarea (și ieșirea); ansamblu format dintr-un cadru fix de care se prinde o tăblie mobilă de lemn sau de metal care închide sau deschide această deschizătură; $#p. restr.#$ tăblia din acest ansamblu. * $Ușă domnească$ (sau $împărătească)$ sau $ușa raiului$ = intrarea principală a altarului. * #Loc. adv.# $La ușă$ = foarte aproape. * #Loc. prep.# $La ușa...$ = în imediata apropiere (a...). * #Expr.# $A$($-și) deschide (larg$ sau $amândouă) ușile$ = a lăsa intrarea liberă; a primi cu bucurie pe cineva în casă. $A lăsa$ (pe cineva) $după ușă$ = a nesocoti (pe cineva), a nu da (cuiva) nici o atenție. $A sta după ușă$ = a fi nebăgat în seamă; a sta deoparte, izolat. $A bate la ușă$ = (de spre termene, evenimente etc.) a fi foarte aproape, a fi iminent. @2.@ #Fig.# Casă, locuință. * #Expr.# $(A bate, a cere, a crește$ etc.) $pe la ușile oamenilor$ = (a munci) pe la alții, (a trăi) din mila altora. $A umbla din ușă-n ușă$ = a cerși. - #Lat.# @*ustia@ (#pl.#, devenit #sg.#, al lui *$ustium$ = $ostium).$
                        
                            @'UȘĂ@ s. @1.@ v. $p...
                        
                            @'UȘĂ@ s. v. $chingă...
                        
                            @'ușă@ s. f., art. $...
                        
                            @'UȘĂ ~i@ $f.$ 1) De...
                        
                            @'ușă (-și),@ #s. f....
                        
                            @'ușă@ s. f., art. $...
                        
                            @'ușă@ #s. f.#, #art...
                        
                            @úșă@ (est) și @úșe@...
                        
                            @ușă@ f. @1.@ poartă...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
ști ști No synsets found 
                            @ȘTI,@ $știu,$ #vb.# IV. @I. 1.@ #Tranz.# și #intranz.# (Folosit și #absol.#) A avea cunoștință (de...), a fi informat (în legătură cu...), a cunoaște. * #Loc. adv.# $Pe știute$ = în cunoștință de cauză. $Pe neștiute$ = @a)@ fără să-și dea seama; @b)@ în ascuns, pe furiș, tiptil. * #Expr.# (#Tranz.#, #absol.#) $Nu știu, n-am văzut$ = sunt cu totul străin de ceva, nu am idee de nimic. $Știu eu$ (sau $știi tu$ etc.) $ce știu$ (sau $știi$ etc.) sau $las\' că știu eu,$ se spune pentru a arăta că cineva cunoaște bine o situație și că nu poate fi indus în eroare. $Știi ce?$ sau $știi ceva?, știi una?$ = fii atent la ce-ți spun, ascultă ceea ce am să-ți spun. $(Numai) Dumnezeu știe$ sau $știe Dumnezeu,$ se spune pentru a sprijini o afirmație sau o negație. $Dumnezeu (mai) știe$ sau $dracul (mai) știe,$ se spune pentru a exprima o nedumerire, neputința de a preciza sau de a explica ceva, o nesiguranță. (#Intranz.#) $A-i ști$ (cuiva) $de urmă$ = a ști unde se află cineva. $Pe cât$ (sau $după cât) știu$ = după informațiile pe care le am. @2.@ #Tranz.# A lua cunoștință de...; a afla, a auzi. @3.@ #Tranz.# A cunoaște pe cineva (din toate punctele de vedere). ** #Refl.# A se cunoaște pe sine, a avea cunoștință că este într-un anumit fel; a se vedea într-un anumit fel. ** #Refl. recipr.# A se cunoaște unul pe altul; a avea legături de prietenie. @4.@ #Intranz.# A ține seamă de ceva, a lua în considerație; a avea teamă sau respect de cineva. ** #Tranz.# A recunoaște pe cineva sau ceva drept... ** A avea parte de ceva, a se bucura de ceva. @5.@ #Intranz.# A se interesa de..., a se îngriji de... @II.@ #Tranz.# @1.@ A poseda cunoștințe sistematice într-un domeniu, a stăpâni o știință, o artă etc. * #Expr.# $A ști carte$ = a ști să scrie și să citească; $#p. ext.#$ a avea cunoștințe temeinice într-un domeniu, a fi învățat. $A ști pe de rost$ (sau $pe dinafară, ca pe apă, ca apa, ca pe Tatăl nostru)$ = a putea reproduce întocmai, din memorie, fără greșeală. ** A vorbi și a înțelege o anumită limbă. ** A se pricepe să facă ceea ce trebuie, a avea îndemânarea, abilitatea necesară într-o anumită împrejurare. * #Expr.# $A nu (mai) ști ce să (se) mai facă$ = a nu mai găsi nici o soluție pentru a ieși dintr-o încurcătură. $A nu mai ști ce să facă de...$ = a fi copleșit de... $A nu ști de unde s-o apuce$ = a nu se pricepe de unde să înceapă un lucru. (#Absol.#) $Știu eu?$ exprimă o îndoială, o nesiguranță, o șovăire. @2.@ A putea, a fi în stare să facă ceva; a fi apt pentru ceva. ** A fi hotărât să facă ceva. * #Expr.# $A nu ști ce vrea$ = a nu putea lua o hotărâre, a fi nedecis; a șovăi. @3.@ A ține minte, a-și aminti. @4.@ A-și da seama, a înțelege, a pricepe. * #Expr.# $A nu (prea) ști multe$ = a riposta îndată (la provocarea cuiva). $Mai știi$ sau $mai știu (și) eu, mai știi păcatul, de unde știi!?$ = se prea poate, nu poți fi sigur că nu e așa. $Nu știu cum$ = în mod inexplicabil. $A fi nu știu cum$ = a fi ciudat, bizar. $A-i fi$ (cuiva) $nu știu cum să...$ = a-i fi (cuiva) greu sau penibil să... (Substantivat) $Un nu știu cum$ sau $un nu știu ce$ = ceva nelămurit; farmec deosebit, nedefinit. (#Intranz.#) $A nu ști de glumă$ = a fi supărăcios. @5.@ A prevedea. ** A presupune, a bănui. @6.@ A avea certitudinea, a fi sigur de ceva. * #Expr.# $Să știu (bine) că...$ sau $de-aș ști că...$ = chiar dacă... ** #Refl. impers.# A fi lucru bine cunoscut. - #Lat.# @scire.@
                        
                            @ȘTI@ vb. @1.@ a afl...
                        
                            @ști@ vb., ind. prez...
                        
                            @A ȘTI știu 1.@ $tra...
                        
                            @A SE ȘTI ne știm@ $...
                        
                            @ști (-'iu, -i'ut),@...
                        
                            @a (se) ști@ vb., in...
                        
                            @ști@ @(a ~)@ #vb.#,...
                        
                            @ștì@ v. @1.@ a cuno...
                        
                            @ȘTI,@ $știu,$ #vb.#...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
.. .. No synsets found
nu nu No synsets found 
                            @NU@ #adv.# @I.@ (Servește la formarea formei negative a verbului, de obicei precedându-l nemijlocit). @1.@ (Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ) $Nu l-am cunoscut niciodată.$ * (În propoziții interogative) $Nu ai primit scrisorile mele?$ @2.@ (Neagă predicatul, fără a modifica logic caracterul propoziției) $Nu încape nici o îndoială.$ @3.@ (Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) $Nu făcea parte și el dintre noi?$ @II.@ (Neagă altă parte de propoziție decât predicatul) $A plecat repede, nu așa cum a venit.$ @III.@ (Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă, altul decât predicatul, atenuându-i înțelesul ori dându-i un înțeles contrar) $O casă mare, nu lipsită de eleganță.$ * #Expr.# $Nu altceva$ sau $nu glumă,$ (#reg.#) $nu șagă,$ formulă care confirmă sau întărește cele enunțate anterior. $Nu mai departe$ = chiar în cazul... $Nu o (singură) dată$ = de multe ori, adesea. @IV.@ (Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus, îndeplinind funcția de predicat) $Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale.$ * #Expr.# $nu și nu,$ formulă care exprimă împotrivirea, refuzul categoric. $De$ (sau $dacă) nu...$ = în caz contrar..., altfel... @##V.##@ (Cu valoare de propoziție independentă cu caracter negativ) $Ai prieteni? - Nu!$ - #Lat.# @non.@
                        
                            @Nu@ ≠ da...
                        
                            @NU@ adv. (pop.) ba....
                        
                            @nu@ adv. (și: $n-$ ...
                        
                            @NU@ $adv.$ 1) $(atr...
                        
                            Nu am gasit explicat...
                        
                            nu exista in diction...
                        
                            nu stiu...
                        
                            nu stiu ce inseamna...
                        
                            [nu este in DN'86 - ...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
altul altul No synsets found 
                            @'ALTUL, 'ALTA,@ $alții, altele,$ #pron. nehot.# @1.@ (Ține locul unui nume de ființă sau de lucru care nu este aceeași sau același cu altă ființă sau cu alt lucru despre care s-a vorbit, care este de față sau care este cel obișnuit) $Să răspundă altul.$ * #Expr.# $Unuia (și) altuia$ = oricui. $Unii (și) alții$ = mulți. $Unul ca altul$ = la fel, deopotrivă, egal. $Unul mai... decât altul$ = fiecare la fel de... $Unul după altul$ = succesiv. ** (Cu formă feminină și sens neutru) Poveste, întâmplare. * #Expr.# $Alta (acum)!,$ exprimă dezaprobarea față de o propunere sau o veste neașteptată. $Unul una, altul alta$ = fiecare câte ceva. $Una (și) alta$ = de toate. $Nici una, nici alta$ = cu orice preț; fără a se gândi prea mult. $Până una-alta$ = deocamdată. $Ba din una, ba din alta$ sau $din una-n alta$ = din vorbă-n vorbă. $Nu de alta$ = nu din alt motiv. @2.@ (În alternanță cu "unul", "una") Celălalt, al doilea. [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $altuia, alteia,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $altora$] - #Lat.# @alter.@
                        
                            @'ALTUL@ pron. celăl...
                        
                            @'altul@ pr. m., g.-...
                        
                            @'ALTUL ~ta (~ții, ~...
                        
                            @'ALTUL, 'ALTA,@ $al...
                        
                            @'altul@ pron. m., g...
                        
                            @'altul@ #pr.# #m.#,...
                        
                            @'ALTUL, 'ALTA,@ $al...
                        
                            @'ALTUL, 'ALTA,@ $al...
                        
                            @'ALTUL@ #pron.# cel...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
numai numai No synsets found 
                            @N'UMAI@ #adv.# @1.@ (Indică restricția sau exclusivitatea) Nu mai mult de(cât)..., nu altceva sau altcineva decât..., nimeni sau nimic în afară de..., nu altfel decât..., nu altă dată sau în altă împrejurare decât..., nu în alt loc decât..., nu în alt scop sau din altă cauză decât...; doar; exclusiv. * #Loc. conj.# $Numai să...$ (sau $de..., dacă...)$ = doar dacă, cu condiția să... * #Expr.# $Nu numai că...$ = în afară de faptul că..., pe lângă faptul că... $Numai așa$ = @a)@ în mod simplu, fără complicații; @b)@ fără motiv, fără sens; @c)@ în mod dezinteresat. ** (Adesea prin exagerare) În întregime, cu totul, complet; peste tot, cât vezi cu ochii. @2.@ (Indică modul) Pe punctul de a..., gata-gata să...; chiar, tocmai. * (#Înv.# și #reg.#) $Numai cât...$ (sau $ce...)$ = îndată ce..., imediat ce... @3.@ (#Înv.# și #pop.#; indică timpul) Brusc, pe neașteptate; imediat, numaidecât. @4.@ (Adversativ; adesea cu valoare de conjuncție) Însă, dar; totuși; (după construcții negative) ci. * #Loc. conj.# $Numai că...$ = doar (atâta) că... [#Var.#: (#pop.#) @n'uma@ #adv.#] - @Nu@ + @mai^1@ sau #lat.# @non magis.@
                        
                            @N'UMAI@ adv. v. $br...
                        
                            @N'UMAI@ adv., conj....
                        
                            @n'umai@ (doar) adv....
                        
                            @N'UMAI^1@ $conj. (e...
                        
                            @N'UMAI^2@ $adv.$ 1)...
                        
                            @n'umai@ (doar) #adv...
                        
                            @n'umai@ adv....
                        
                            @númaĭ@ adv. (lat. $...
                        
                            @numai@ adv. @1.@ nu...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
o o No synsets found 
                            @O^1@ #s. m.# #invar.# A optsprezecea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală cu deschidere (@4@) mijlocie, rotunjită (@2@), din seria posterioară).
                        
                            @O^2@ #interj.# @1.@ Exclamație (emfatică) folosită în invocații și în apostrofe. @2.@ Exclamație care exprimă diverse stări emotive: mirare, admirație, mulțumire, dorință, mâhnire etc. @3.@ Exclamație care precedă și întărește o afirmație, o constatare. - Onomatopee.
                        
                            @O^3@ #art. nehot.# #V.# @un.@
                        
                            @O^4@ #num. card.# #V.# @unu.@
                        
                            @O^5@ #adj. nehot.# #V.# @un.@
                        
                            @O@ interj. v. $of.$...
                        
                            @O, o@ s. m. invar....
                        
                            @o@ interj....
                        
                            @O@ $interj.$ 1) ($s...
                        
                            o existenta fara ide...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
cu cu No synsets found 
                            @CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
                        
                            @Cu@ ≠ fără...
                        
                            @CU@ prep. @1.@ (mod...
                        
                            @cu@ prep....
                        
                            @CU@ $prep.$ 1) $(in...
                        
                            cu doua capete ...
                        
                            cu valenta absoluta...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            cu audiență, care ar...
mă-ta mă-ta No synsets found 
                            @m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
                        
                            @m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
nu nu No synsets found 
                            @NU@ #adv.# @I.@ (Servește la formarea formei negative a verbului, de obicei precedându-l nemijlocit). @1.@ (Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ) $Nu l-am cunoscut niciodată.$ * (În propoziții interogative) $Nu ai primit scrisorile mele?$ @2.@ (Neagă predicatul, fără a modifica logic caracterul propoziției) $Nu încape nici o îndoială.$ @3.@ (Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) $Nu făcea parte și el dintre noi?$ @II.@ (Neagă altă parte de propoziție decât predicatul) $A plecat repede, nu așa cum a venit.$ @III.@ (Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă, altul decât predicatul, atenuându-i înțelesul ori dându-i un înțeles contrar) $O casă mare, nu lipsită de eleganță.$ * #Expr.# $Nu altceva$ sau $nu glumă,$ (#reg.#) $nu șagă,$ formulă care confirmă sau întărește cele enunțate anterior. $Nu mai departe$ = chiar în cazul... $Nu o (singură) dată$ = de multe ori, adesea. @IV.@ (Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus, îndeplinind funcția de predicat) $Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale.$ * #Expr.# $nu și nu,$ formulă care exprimă împotrivirea, refuzul categoric. $De$ (sau $dacă) nu...$ = în caz contrar..., altfel... @##V.##@ (Cu valoare de propoziție independentă cu caracter negativ) $Ai prieteni? - Nu!$ - #Lat.# @non.@
                        
                            @Nu@ ≠ da...
                        
                            @NU@ adv. (pop.) ba....
                        
                            @nu@ adv. (și: $n-$ ...
                        
                            @NU@ $adv.$ 1) $(atr...
                        
                            Nu am gasit explicat...
                        
                            nu exista in diction...
                        
                            nu stiu...
                        
                            nu stiu ce inseamna...
                        
                            [nu este in DN'86 - ...
vrea vrea No synsets found 
                            @VREA,@ $vreau,$ #vb.# II. #Tranz.# @I.@ (Urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau, rar, de un infinitiv). @1.@ A fi hotărât, a fi decis să...; a avea de gând să..., a voi, a intenționa. * #Expr.# $Vrea$ (sau $va) să zică$ = @a)@ înseamnă, are semnificația de...; @b)@ (cu valoare de conjuncție) așadar, deci. $Ce vrea$ (sau $va) să zică asta?$ = ce înseamnă, ce rost are? $Cum$ (sau $ce) va vrea$ = orice. @2.@ A pretinde, a cere; a aștepta ceva de la cineva. @3.@ A dori, a pofti; a-i plăcea ceva sau cineva. * #Loc. adv.# $Pe vrute, pe nevrute$ = indiferent dacă dorește sau nu, vrând-nevrând. * #Expr.# $Vrei, nu vrei$ = de voie, de nevoie, fie că dorești, fie că nu dorești. $Vrei, nu vrei, bea Grigore agheazmă,$ se spune despre cel care trebuie să îndeplinească ceva împotriva dorinței sale. $Vrând-nevrând$ = mai mult de silă decât de bună voie; constrâns de împrejurări. $A face tot ce vrea din$ (sau $cu) cineva$ = a avea mare influență asupra cuiva. ** #Refl.# A dori să fie, să devină ceva ori cineva. $Fiecare s-a vrut mai bun.$ @4.@ A consimți, a primi, a se învoi, a fi de acord. @5.@ (Mai ales în forma negativa) A putea, a fi în stare. $Focul nu vrea să ardă.$ ** (#Pop.#) A fi gata, pe cale sau pe punctul de... $Când vru să moară își chemă feciorii.$ @II.@ (Ca verb auxiliar, servește la formarea viitorului) $Mâine vei merge la teatru.$ * (Forma de #pers.# 3 #sg.# $va$ se substituie tuturor persoanelor #sg.# și #pl.# pentru formarea viitorului cu conjunctivul #prez.# al verbelor de conjugat) $Vestitor al unei vremi ce va să vie.$ * #Expr.# $Va să fiu$ (sau $să fii$ etc.) = trebuie să fiu (sau să fii etc.) [#Prez. ind.# și: (@II@) $voi$ (#pop.# $oi), vei$ (#pop.# $ăi, ei, îi, i, oi), va$ (#pop.# $o, a), vom$ (#pop.# $om), veți$ (#pop.# $ăți, eți, oți), vor$ (#pop.# $or).$ - #Var.#: @vro'i@ #vb.# IV] - #Lat.# @*volere.@
                        
                            @VREA@ vb. @1.@ v. $...
                        
                            @vrea@ vb., ind. pre...
                        
                            @A VRE'A vreau@ $tra...
                        
                            @A SE VRE'A mă vreau...
                        
                            @vre'a (vre'au, vrut...
                        
                            @vrea^1 (a ~)@ #vb.#...
                        
                            @vrea^2 (a ~)@ #vb.#...
                        
                            @a vrea@ vb., ind. p...
                        
                            @a vre'a@ vb. aux., ...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
deranja deranja No synsets found 
                            @DERANJ'A,@ $deranjez,$ #vb.# I. #Tranz.# @1.@ A strica rânduiala, ordinea unor obiecte; a răvăși, a răscoli. * #Expr.# $A-și deranja stomacul$ = a avea o indigestie. @2.@ #Fig.# A tulbura liniștea sau activitatea cuiva, a stânjeni, a stingheri, a incomoda pe cineva. ** #Refl.# (În formule de politețe sau #ir.#) A se osteni. - Din #fr.# @déranger.@
                        
                            @DERANJ'A@ vb. @1.@ ...
                        
                            @deranj'a@ vb., ind....
                        
                            @A DERANJ'A ~'ez@ $t...
                        
                            @A SE DERANJ'A mă ~'...
                        
                            @DERANJ'A@ $#vb.# I....
                        
                            @deranj'a (deranj'ez...
                        
                            @DERANJ'A@ $#vb.#$ I...
                        
                            deranja...
                        
                            deranja...
. . No synsets found